LUCRARE DE ABSOLVIRE

COORDONATOR TIINIFIC:
FORMATOR: ALEXANDRA DORO

ABSOLVENT:
BUCUR MARIA

BRAOV, 2015

OPERAIUNI EFECTUATE NTR-UN

DEPOZIT DE MATERIALE DE CONSTRUCII

CUPRINS
Capitolul 1.

PREZENTAREA FIRMEI I A DEPOZITULUI .... 3

1.1.
Datele de identificare ale
firmei ....................................................... 3
1.2.
Obiect de
activitate............................................................................ 4
1.3. Obiectivele i principiile firmei....................... 4
Capitolul 2.
ORGANIZAREA I FUNCIONAREA DEPOZITULUI
DE MATERIALE DE CONSTRUCII - aspecte teoretice. 7
2.1 Recepia materialelor
2.1.1 Verificarea documentelor .
2.1.2 Recepia cantitativ
2.1.3 Recepia calitativ..
2.1.4 Procesul verbal de recepie
2.2 Depozitarea materialelor..
2.2.1 Rolul depozitrii .
2.2.2 Importana depozitrii
2.2.3 Funciile depozitrii

Capitolul 3.

OPERAIUNI EFECTUATE N DEPOZITUL DE

MRFURI aspecte practice

3.1 Operaiuni de depozitare

3.2 Aranjarea mrfurilor n depozit..
3.3 Organizarea livrarii mrfurilor
3.3.1 Pregtirea mrfurilor pentru livrare ..
3.3.2 Pregtirea livrrii mrfurilor.
BIBLIOGRAFIE
Capitolul 1. PREZENTAREA FIRMEI I A DEPOZITULUI

S.C. 7 IZVOARE S.A. este o societate comercial nfiinat n decembrie

2008 cu scopul comercializrii materialelor de construcie.
nc de la nfiinare SC 7 Izvoare SA s-a impus ca furnizor de ncredere
pentru firmele de constructii i amenajri imobiliare.
1.1. Datele de identificare ale firmei
Denumire firm: S.C. 7 IZVOARE S.A.
Sediu social: Bd. Aurel Vlaicu nr. 26, Braov
Telefon: 0268-494990
Fax: 0268-494971
E-mail: office@7izvoare.ro
Capital social: 420.000,00 RON
C.I.F: R3911847
C.U.I: J22/464/2008
Cont: RO49 RNCB 0082 0351 7262 0001
Banca: BCR Braov
Depozitul firmei funcioneaz pe baza Legii nr. 3/1978 privind asigurarea
sntii populaiei i a Legii nr. 100/1998 privind asistena de sntate public,
n temeiul Hotrrii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea i funcionarea
Ministerului Sntii, modificat i completat prin Hotrrea Guvernului nr.
764/1998.
1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al S.C. 7 Izvoare S.A. include:

Magazin de prezentare i vnzare a materialelor de construcii

Depozit pentru stocarea materialelor de construcii

Prestarea de servicii complete in spatiile de depozitare aflate in

proprietate.

Profesionalismul, calitatea produselor oferite, serviciile comerciale adiacente

precum si preturile accesibile au transformat S.C. 7 Izvoare S.A., in timp, intr-un
partener de afaceri foarte apreciat si cautat.

1.3. Obiectivele i principiile firmei

Obiectivele noastre

Dezvoltarea de relatii pe termen lung cu partenerii de afaceri;

Consolidarea imaginii de firma de prestigiu in sfera materialelor de

construcii;

Valorizarea la maxim a resurselor si potentialului firmei;

Orientarea catre client, prin calitate si inovare, preocuparea si atitudinea

companiei avand in centrul atentiei clientul;

Competenta profesionala prin imbunatatire continua si dezvoltarea

permanenta a resurselor umane pentru a atinge un nivel optim de
performanta;

Cresterea cifrei de afaceri si realizarea de profit pentru a asigura conditiile

necesare dezvoltarii companiei.

Promovarea managementului calitatii conform cerintelor standardului ISO

9001;

Grija pentru mediu conform cerintelor standardului ISO 14001.

Principiile noastre

Respectarea riguroasa a contractelor incheiate;

Oferirea de servicii de calitate cu un timp optim de livrare / executie;

Flexibilitate in relatiile cu partenerii;

Satisfactie pentru clienti, generata prin personal informat si un

management puternic;

Capitolul 2.

ORGANIZAREA I FUNCIONAREA DEPOZITULUI

DE MATERIALE DE CONSTRUCII

2.1 Recepia materialelor de construcii

Recepia materialelor de construcii este operaiunea de identificare i

verificare cantitativ i calitativ a mrfurilor i se efectueaz de ctre beneficiar
n prezena sau absena furnizorului. Ea se desfoar fie la sediul furnizorului,
fie la cel al beneficiarului, de ctre comisii de recepie alctuite din 3-5 membri.
Recepia este diferit de controlul tehnic de calitate, att prin modaliti, ct
i prin efectele pe care le produce: ea are un caracter tehnic i totodat un
caracter economic i juridic.
Recepionerul va fi obligat s verifice modul n care furnizorul i-a ndeplinit
obligaiile asumate prin contract, cu privire la sortiment, calitate, cantitate,
ambalare, marcare, i dac firma transportatoare i-a respectat obligaiile legate
de integritatea mrfii pe durata transportului.
Procesul

de

recepie

implic

urmtoarele

operaiuni:

verificarea

documentelor, verificarea identitii i mrimii loturilor (recepia cantitativ) i

verificarea calitii (recepia calitativ).
Pe lng acestea, recepia mai necesit i o serie de operaiuni precum
consultarea documentelor ce prescriu calitatea produselor i ntocmirea
documentelor de recepie sau de respingere a lotului.

2.1.1 Verificarea documentelor

Cu ocazia recepiei se verific urmtoarele documente:

- documentele de contractare: contractul, anexele la contract,
clauzele, graficele, specificaiile;

- documentele de nsoire a mrfii: de livrare, de transport; factur

fiscal, aviz nsoire marf;
- documentele de atestare a calitii: buletin de analiz, certificat de
calitate, certificat sanitar-veterinar (acolo unde cazul).

2.1.2. Recepia cantitativ

Recepia cantitativ a loturilor de marf se realizeaz prin numrare,
msurare sau cntrire, n funcie de felul mrfii, pe baza specificaiilor din
contract.
Verificarea cantitativ se poate efectua prin:
-verificare 100%, bucat cu bucat;
-verificare prin eantionare.
Cea de-a doua modalitate este mai avantajoas dect prima, deoarece se
minimizeaz volumul de marf verificat i volumul de munc, se reduce durata
controlului, precum i costul controlului.
Lipsuri cantitative la transport
Rspunderea transportatorului-cru este stipulat n contractul de transport
de mrfuri conform prevederilor Codului Civil, care dispune c transportatorul
este direct rspunztor de pierderea sau deteriorarea produselor care i-au fost
ncredinate spre transport, din momentul primirii pn n cel al predrii ctre
destinatar.
Regimul juridic al rspunderii este instituit de reglementrile din dreptul
comun, prin dispoziiile Codului Civil, dar i prin Convenia Mondial de la
Geneva. Sunt avute n vedere urmtoarele trei fapte specifice, imputabile
eventual transportului, i anume:
- pierderea total sau parial a mrfii;

- avarierea acesteia;
- ntrzierea n livrarea ncrcturii la destinaie.
Oricare dintre aciunile menionate mai sus se analizeaz, n cadrul
elementelor constitutive ale rspunderii, ca fapte contractual ilicite.
2.1.3. Recepia calitativ
Verificarea calitii mrfurilor este procesul de msurare, examinare,
etalonare, ncercare sau orice alt modalitate de comparare a unitii verificate
cu specificaiile care i sunt aplicabile.
Procesul de recepie a unui lot de marf include: identificarea produselor din
lot, examinarea ambalajelor, verificarea integritii sigiliilor, verificarea marcrii
i etichetrii, definirea planului de control, prelevarea eantionului, verificarea
principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice i de laborator,
concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului.
Cea mai complex i important etap este definirea planului de control. Se
utilizeaz trei tipuri de control:
control statistic prin atribute (se controleaz una sau mai multe
caracteristici ale mrfii);
control statistic prin msurare (se controleaz o mrime
msurabil);
control statistic prin numrul de defecte (se examineaz marfa
i se identific numrul de defecte, pe baza cruia se ia decizia
pentru ntregul lot).
Lipsuri calitative sau cantitative imputabile furnizorului
Rspunderea pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mrfurilor i revine
furnizorului n situaiile urmtoare:

nerespectarea riguroas a calitii livrate, potrivit normelor i

standardelor de producie a acestora;

-

nerespectarea normelor tehnice de ambalare, ncrcare,

manipulare i fixare n mijlocul de transport;

-

folosirea

pentru

ambalare

unor

materiale

necorespunztoare;
-

completarea greit a documentelor de transport prin

nscrierea unor date inexacte, incomplete sau prin nscrierea datelor

n alte rubrici dect cele rezervate lor;
-

declarararea nereal a greutii;

livrri masive, nejustificate, care provoac perturbri n

circulaia produselor;
-

absena sigiliilor corespunztoare pe mijloacele de transport.

2.1.4 Procesul-verbal de recepie

Procesul-verbal de recepie poate fi invocat ca instrument doveditor, motiv
pentru care trebuie ntocmit cu cea mai mare atenie, cu toate elementele
necesare i conform cu metodologia stabilit legal. El are for probant,
certificnd att cantitatea, ct i calitatea mrfurilor recepionate.
n mod obligatoriu, procesul-verbal de recepie trebuie s menioneze data i
locul efecturii recepiei, componena comisiei de recepie, starea real a
mrfurilor recepionate, s ateste preluarea efectiv a mrfii de ctre beneficiar,
cu evidenierea clar a tuturor deficienelor calitative eventuale, a urmelor de
violare, spargere, distrugere de sigilii, sustrageri etc.
Comisia de recepie are obligaia de a ine evidena privind calitatea mrfurilor
recepionate i aceea a mrfurilor refuzate. Aceste evidene constituie surse
primare n caz de reclamaii i litigii.

2.2 Depozitarea materialelor de construcii

2.2.1 Rolul depozitului

Formarea si pastrarea unor stocuri de marfuri in activitatea comerciala

reprezinta un fenomen necesar si inevitabil, deoarece fara stocuri nu poate exista
circulatia marfurilor. Necesitatea obiectiva a stocurilor de marfuri determina si
necesitatea si existenta obiectiva a depozitelor de marfuri. Existentastocurilor si
a depozitelor pentru pastrarea lor este determinata de particularitatile productiei,
consumului, circulatiei, precum si particularitatile cailor de transport. Factorii
specifici circulatiei marfurilor care fac necesara existenta depozitelor de marfuri
sunt:
Transformarea sortimentului de productie in sortiment comercial,
operatiune care se realizeaza in depozite prin intrari succesive de marfuri
de la diversi furnizori;
Aprovizionarea periodica a magazinelor si in continuare a populatiei cu
marfuri face necesara existenta stocurilor de marfuri, care de cele mai
multe ori se pastreaza in depozite;
Caracteristicile comertului modern permit primirea marfurilor
in depozite, in cantitati mari (uneori vagonabile), de la furnizori si
livrarea acestora in cantitati mici catre reteaua de desfacere cu
amanuntul;
Particularitatile si necesitatea eficientizarii activitatii de transport care
determina discontinuitate in aprovizionari si obliga la asigurarea unor
stocuri de marfuri pentru desfasurarea continua a activitatilor de
productie sau comerciale;
Existenta rezervelor de stat, care necesita stocarea marfurilor care au
iesit din sfera productiei dar n-au intrat in cea de desfacere. Depozitele
indeplinesc in aceasta situatie o functie socialmente necesara.

Pastrarea produselor pe timpul existentei lor constituie o preocupare

continua, in special in prezent, cand circulatia marfurilor a luat o amploare fara
precedent. Ea necesita o serie de masuri organizatorice si tehnice care
preintampina degradarea produselor. Pastrarea marfurilor se intalneste atat la
producator, cat si la beneficiar. Elementele de baza in acest proces le constituie
depozitele. Acestea sunt definite ca fiind verigi structurale ale unei unitati
care dispune de utilaje, instalatii sau dispozitive specifice, destinate efectuarii
operatiilor de pastrare si eliberare a marfurilor potrivit destinatiilor acestora.
Notiunea de depozit poate avea un inteles mai larg si unul mai restrans. In
acceptiunea larga a cuvantului, prin depozit se intelege o unitate comerciala
operativa subordonata unei verigi economico-organizatorice care indeplineste
functii legate de primirea, acumularea, pastrarea si livrarea marfurilor.
Operatiunile de cumparare-vanzare a marfurilor ce trec prin depozit se fac de
veriga comerciala de care depinde depozitul. In sensul restrans, notiunea de
depozit reprezinta un sistem de incaperi sau alte forme de constructii, inzestrate
cu utilaje si instalatii adecvate efectuarii operatiunilor de receptionare, pastrare
si livrare a marfurilor.

2.2.2. Importana depozitrii

Rolul important al depozitelor rezulta din urmatoarele considerente:

Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de
disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitate de catre clienti;
Amplasate corespunzator, depozitele diminueaza timpul de livrare;
Transporturile in cantitati mari sunt mai ieftine decat transporturile mici;
expedierea in cantitati mari se face pe distante mari producator depozit de distributie, in timp ce expedierea de cantitati mici poate sa se
limiteze la distante scurte.

2.2.3. Funciile depozitrii

Importanta depozitarii marfurilor este cel mai bine relevata de functiile

complexe si variate pe care le indeplinesc depozitele de marfuri. Functiile de

depozitare sunt determinate de locul si rolul depozitelor in procesul circulatiei

marfurilor, de felul si structura maselor de marfuri ce trec prin depozite, de
marimea, profilul si rolul verigii comerciale pe langa care functioneaza.
Functiile depozitelor sunt:
Functiile de miscare;
Functiile de alimentare.
Functiile de miscare presupun:
Primirea produselor, deci descarcarea lor;
Depozitare / pastrare, deci manipularea marfurilor;
Comisionare, adica formarea comenzilor;
Expeditie.
Functiile de alimentare cuprind:
Depozitare pe termen scurt;
Depozitare de termen lung, determinata de:
1.

Solicitari sezoniere;

2.

Varfuri de cerere;

3.

Maturizare produse (vinuri, fructe);

4.

Actiuni de marketing.

Alaturi de cele doua mari categorii de functii, de miscare si de alimentare,

depozitele de distributie pot exercita si alte functii suplimentare, cum sunt:

Marcare, etichetare;
Controlul produselor care intra sau ies din depozit;

Derularea comenzilor;

Ambalare.

Depozitarea contribuie la formarea sortimentului comercial prin alegerea

si sortarea marfurilor pe marimi, calitati, pret, culori, modele etc. conform
necesitatilor cumparatorilor si faciliteaza controlul cantitativ si calitativ al
marfurilor primite si expediate, depozitul fiind una din verigile importante prin
care se impiedica patrunderea marfurilor de slaba calitate in reteaua comerciala
cu amanuntul.
Unele operatiuni, ca prelucrarea marfurilor, ambalarea sau preambalarea
lor, reprezinta o continuare a productiei in sfera circulatiei. In asemenea cazuri,
depozitul indeplineste functii productive, munca lucratorilor din acest domeniu
marind valoarea marfurilor.

Capitolul 3.

OPERAIUNI EFECTUATE N DEPOZITUL DE

MATERIALE DE CONSTRUCII

3.1 Operaiuni de depozitare

Prelucrarea esentiala a materialelor intr-un deposit implica urmatoarele

operatiuni:
Primirea marfii: Un depozit accept marfa livrat de ctre un
transportator sau de la o fabrica i apoi isi asuma responsabilitatea
pentru aceast marfa.
Identificarea marfii: stocul marfii unitile de pastrare sunt
identificate i se nregistreaza numrul fiecarui element primit. Ar
putea fi necesar ca identificarea elementului sa se faca printr-un cod
al elementului, tag-ul, un cod de operator de transport sau a
containerului, i / sau n funcie de proprietile fizice.
Sortarea marfii: marfurile primite sunt sortate pentru zona de
depozitare corespunztoare n depozit. - Dispecerizarea marfurilor
in depozit: marfurile sunt tinute deoparte unde pot fii gasite mai
tarziu in cazul in care sunt necesare.
Pastrarea marfurilor : mrfurile sunt pstrate n depozit sub o
protecie adecvat, pn cnd necesare n depozit.
Preluarea, selectarea sau ambalarea marfii: articolele comandate
de clienii sunt scoase din depozit i grupate ntr-un mod util pentru
pasul urmtor.
Tirajul marfurilor: mai multe marfuri care alcatuiesc o singura
comanda sunt aduse impreuna, sunt verificate complet si se face
inregistrarea sau modificarea comenzii.
Dispecerizarea

marfii:

pentru

consolidrea

comanzii

este

impachetata corespunzator si directionata catre mijlocul de

transport ideal. Documentele contabile si de transport necesare sunt
de asemenea pregatite.

 Pregtirea nregistrrilor: numrul de comenzi primite, articolele

primite, sunt nregistrate pentru aciunea de reconstituire i
controlul stocurilor, iar cererea i primirea de date sunt transmise
ntr-un centru de control situat n alt parte.

3.2 Aranjarea mrfurilor n depozit

Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legata de

aranjarea produselor in spatiile de pastrare. Obiectivele urmarite in procesul de
aranjare a produselor sunt urmatoarele:

minimizarea costurilor de manipulare;

utilizarea la maximum a spatiului de depozitare;

indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea

produselor, preluarea marfurilor pentru asamblarea comenzilor,
securitate si evitarea incendiilor.

Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta

datorita costurilor de manipulare pe care le presupune, in principiu, exista trei
modalitati de preluare a marfurilor pentru constituirea comenzilor:
selectia individuala. Produsele sunt preluate pe rand, unul cate unul.
Dintr-un anumit loc din spatiul de depozitare, este preluat un singur
produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienti. Ulterior,
este preluat un alt produs.
ruta de preluare. Personalul responsabil de manipularea marfurilor
parcurge in depozit o anumita ruta, care ii permite sa preia mai multe
produse, inainte de a se indrepta spre platforma de expediere. Numarul
produselor preluate depinde de caracteristicile acestora si de capacitatea
echipamentului de manipulare folosit.
aria repartizata pe lucrator. Fiecare membru
al
personalului
depozitului este responsabil de o anumita zona. Pentru asamblarea
comenzilor, aplica fie selectia individuala fie ruta de preluare, in aria
atribuita.

Pentru aranjarea marfurilor in depozit se aplica frecvent o serie de reguli

intuitive. Aceste reguli se bazeaza pe urmatoarele criterii:
complementaritatea. Produsele care sunt folosite impreuna in consum si
sunt solicitate de clienti in cadrul aceleiasi comenzi vor fi amplasate in
apropiere. Complementaritatea este un criteriu relevant pentru modalitatea
bazata pe rutele de preluare.
compatibilitatea. Aranjarea marfurilor in depozit trebuie sa ia
considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt
cele care pot fi amplasate in apropiere, fara a genera riscuri.
popularitatea. Utilizarea acestui criteriu este determinata de diferentele
existente intre produse, in privinta vitezei de circulatie, in cazul in care un
produs cu circulatie rapida este preluat din stoc in cantitati mai mici decat
cele in care este furnizat, se recomanda amplasarea lui in apropierea
punctelor de expediere spre clienti, in consecinta, cu ocazia fiecarei
operatiuni de preluare, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri va
fi cea mai scurta.
marimea. Potrivit acestui criteriu, marfurile de dimensiuni mici se
amplaseaza in apropierea zonelor de expediere. Se asigura astfel o
densitate mare de produse in proximitatea punctelor de livrare. Criteriul
marimii garanteaza cel mai mic cost de manipulare doar in situatiile in
care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulatie rapida.
Dupa ce au fost aplicate criteriile de complementaritate si compatibilitate, se
utilizeaza criteriile de popularitate si marime. Considerarea unilaterala a
criteriilor referitoare la popularitate si marime nu genereaza rezultate
satisfacatoare. Este necesara considerarea lor simultana. Prin combinarea celor
doua criterii se poate determina un indice al volumului comenzii. Indicele se
calculeaza ca raport intre volumul mediu necesar pentru stocarea produsului
(exprimat in metri cubi) si numarul mediu de comenzi zilnice care solicita
produsul respectiv.
Scopul utilizarii indicelui este aranjarea produselor in depozit astfel incat cel
mai mare volum posibil de marfuri sa se deplaseze pe cea mai scurta distanta
posibila. Se recomanda plasarea produselor caracterizate de o valoare scazuta a
indicelui in apropierea punctelor de expediere.
Metodele intuitive nu garanteaza identificarea modalitatii de aranjare a
marfurilor care are cel mai mic cost total de manipulare, in afara de aceste
metode, sunt disponibile o serie de modele de programare liniara, care conduc la
obtinerea unei amplasari optime a marfurilor in spatiul de depozitare. Totusi,

programarea liniara rezolva cu dificultate situatiile care implica un numar mare

de produse.
Un alt aspect care conditioneaza eficienta operatiunilor de manipulare
este pozitionarea stocurilor de produse in zonele care le sunt atribuite.
Importanta pozitionarii creste odata cu aplicarea paletizarii marfurilor.
Conceptul de pozitionare se refera la modul in care sunt amplasate paletele fata
de culoarele de acces. Paletele se pot plasa perpendicular pe culoarul de acces
sau intr-un unghi de pana la 60 de grade.
Modul de pozitionare cel mai frecvent este cel perpendicular. Decizia de
pozitionarea intr-un unghi situat in intervalul (O, 60] de grade trebuie sa se
bazeze pe analiza atenta a punctelor forte si a limitelor specifice. Principalele
avantaje oferite de pozitionarea unghiulara sunt reducerea latimii culoarului de
acces, datorita unui unghi de intoarcere sub 90 de grade si eficienta sporita a
operatiunilor efectuate de echipamentele de manipulare a paletelor, care nu mai
efectueaza intoarceri de 90 de grade. Dezavantajele se refera la urmatoarele
aspecte: spatiul neutilizat din zona in care sunt amplasate paletele, comparativ
cu amplasarea in unghi drept; dificultatile de identificare a paletelor in unghiul
corect; cresterea cheltuielilor de manipulare, datorita culoarelor de acces cu sens
unic. Optiunea pentru pozitionarea unghiulara presupune considerarea
deopotriva a gradului de utilizare a spatiului de depozitare si a eficientei
operatiunilor de manipulare a marfurilor.
Gama deciziilor legate de depozitarea marfurilor este deosebit de ampla.
Importanta acestor decizii este influentata de faptul ca depozitarea marfurilor
indeplineste rolul de sustinere a sistemului logistic al firmei si contribuie la
indeplinirea eficienta a obiectivelor logistice.

3.3 Organizarea livrrii mrfurilor

Organizarea livrarii se face pe baza de plan si grafic.

3.3.1 Pregtirea mrfurilor n vederea livrrii

Pregatirea marfurilor in vederea livrarii si satisfacerii consumatorilor

cuprinde urmatoarele faze:
resortarea marfurilor;
alegerea marfurilor de catre client;
ambalarea marfurilor alese;
marcarea si etichetarea coletelor;
transportul produselor spre locul de imbarcare sau la rampa.
Toate aceste operatiuni se fac intr-un interval cat mai scurt, simultan cu
eliberarea documentelor care vor insoti marfa (facturi, certificate de garantie,
aviz de expeditie etc.).

3.3.2 Pregtirea livrrii

Livrarea marfurilor din depozite presupune o astfel de organizare care sa

asigure:
Ajungerea marfurilor in timp util in reteaua comerciala;
Folosirea rationala a mijloacelor de transport;
Utilizarea rationala a fortei de munca din depozite;
Mentinerea stocurilor in limite normale.

BIBLIOGRAFIE

Suport de curs
Balan Carmen, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2006.
Nistor R., Chis A., Biro A., Bazele tehnologiei si merceologiei, Ed. Presa Univ.
Clujana, Cluj-Napoca, 1999.
Nistor R., Chis A., Biro A., op.cit.
Balan Carmen, Logistica, Ed Uranus, 2006