Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
depozitului
comert
Tehnologia amenajarii depozitului
Depozitul de marfuri, element de
baza a comertului cu ridicata este o unitate
comerciala operativa cu sau fara personalitate
juridica, care are rolul principal de
acumulare, pastrare si livrare a marfurilor.
5.1 Functiile depozitelor
- concentrarea si acumularea de stocuri de
marfuri de la unitatile agricole si
industriale
producatoare
asigura continuitatea
aprovizionarii
consumatorilor individuali si intermediari; se
datoreaza diferentelor spatio - temporale
dintre productie si consum ct si nevoii de
constituire de stocuri pentru destinatii
speciale sau rezerve de stat;
ALTE DOCUMENTE
Matrice inregistrari
OFERTA PRET BURGHIE
COMERTUL CU AMANUNTUL
CONTRACTELE ECONOMICE
INTERNATIONALE
MARFURI PENTRU SPORT
Intreprinderile de comert si fondul
de comert
DEFINITIE. CADRU
CONCEPTUAL - SOCIETATI
COMERCIALE
Comerciantul persoana juridica
Navlul
Logistica distributiei si a marfurilor
Search
oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai
scurta (legume, fructe) sau mai ndelungata de timp (cartofi);
- depozite (centre) de distributie, corespund viziunii moderne asupra depozitelor. n aceste
depozite pastrarea marfurilor este temporara n esenta, centrul de distributie fiind un
intermediar n derularea circulatiei bunurilor.
2. Dupa caracterul activitatii principale pe care o ndeplinesc:
- depozitele de colectare, care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi
furnizori n vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe, cereale sau
chiar produse industriale, caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare);
- depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime
(sare, petrol, ngrasaminte chimice, etc.) si le transforma n partizi mici pentru a le livra
beneficiarilor;
- depozite de tranzit, amplasate de regula n gari si porturi, servind pentru pastrarea
temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor n vederea transportarii ulterioare la
depozitele principale sau la diversi beneficiari;
3. Dupa gradul de specializare:
- depozite strict specializate n care se pastreaza un singur fel de marfa (sare,
cartofi, combustibili lichizi);
- depozite specializate avnd ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii,
ncaltaminte, cosmetice etc);
depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de
consum a populatiei (textile-ncaltaminte, galanterie-cosmetice);
depozite generale, destinate fie marfurilor alimentare, fie celor nealimentare;
depozite mixte n care se pastreaza att marfuri alimentare ct si nealimentare.
4. Dupa forma de proprietate
- depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra
bunurilor pastrate n depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice;
- depozite de stat care se gasesc n proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse
care fac parte din rezeva de stat;
Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul
constructiv, gradul de automatizare si mecanizare, amenajarea interioara a
depozitelor etc.
Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa, lundu-se n
considerare spatiile de depozitare mobile, respectiv stocarea n tranzit. Mijloacele de
transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor, pe durata deplasarii.
Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la
distante mari si a celui international.
5.6.2Mijloace de transport
Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt
transportate dintr-un loc n altul.
1. Dupa modul de lucru:
- cu activitate discontinua;
- cu activitate continua;
2. Dupa directia de lucru:
- orizontale;
- verticale;
- mixte;
a. Mijloace de transport cu activitate discontinua
Aparate directionate manual:
- lise;
- carucioare;
- trotinete (n 3 colturi si 4 colturi);
- masini platforma;
- echipamente de ridicare pe naltimi mici (transpalete manuala).
Echipamente propulsate cu motor
- electrocare pentru carat, cu platforma;
- electrotranspalete pentru ridicare pe naltimi mici, n parte mecanizate;
- electrostivuitoare (pentru ridicare);
- macarale.
b. Mijloace de transport cu activitate continua, denumite transportoare;
b.1 Din punct de vedere functional
- fixe (ncorporate n constructia depozitului);
- mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca n altul, desi n timpul functionarii sunt fixe).
b.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive:
- transportoare cu banda, formate dintr-o banda ntinsa ntre doi tamburi cilindrici; banda
poate fi neteda, zimtata sau prevazuta cu racleti;
- transportor cu banda neteda, executat fix ori mobil; banda se confectioneaza din sipci, de
lemn sau metal, montate pe lant;
- transportorul telescopic cu banda, avnd elementul activ (banda) din cauciuc sau din
placi, cu ori fara traverse sau racleti;
- productivitatea muncii;
-pretul de cumparare a utilajelor:
- costurile exploatarii acestora.
3.Alte criterii de alegere:
- tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii;
- mijloacele de transport n care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit;
- tipul operatiunilor de vehiculare;
- locul unde au loc aceste operatiuni;
- posibilitatile de procurare, ntretinere si reparare a utilajelor;
- sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de
depozitare.
Calculul necesarului de lize, carucioare manuale, electrostivuitoare, electrocare, etc se
face raportnd cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata ntr-o zi, pe un schimb cu
ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului ntr-un schimb de lucru.
Pentru calculul randamentului se iau n considerare o multitudine de factori: numarul
ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj ntr-un schimb de lucru, timpul de ridicare
a unitatii de ncarcatura (ore), timpul de transport al unitatilor de ncarcatura de la locul de
ncarcare la locul final de descarcare, timpul de descarcare a unitatii de ncarcatura si, respectiv,
de asezare la locul final de depozitare, timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul
de descarcare la locul initial de ncarcare, timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore), capacitatea
utilajului, coeficientul de folosire a capacitatii utilajului ntr-un schimb de lucru si n functie de
natura marfurilor, etc.
5.7 Amenajarea interioara a depozitului
Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii:
- dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al
marfurilor si al lucratorilor n cadrul depozitului ;
- utilizarea intensiva a spatiilor si naltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale
de pastrare a marfurilor ;
- amplasarea rationala a marfurilor n depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare;
- desfasurarea antregii activitati cu o eficienta maxima.
Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia, controlul, stocajul
marfurilor, pregatirea comenzilor, ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.
Aceste activitati se desfasoara n fluxuri continue. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel
nct circuitele sa nu se suprapuna.
In functie de amplasarea principalelor zone - receptie, depozitare, expeditie exista trei variante de flux al marfurilor ntr-un depozit:
- circulatia marfurilor n linie dreapta, cnd zonele de receptie si expeditie sunt paralele,
fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului;
- circulatia marfurilor n arc de cerc de 90, cnd zonele de receptie si expeditie sunt
amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului;
- circulatia marfurilor n arc de cerc de 180, cnd zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi
latura a depozitului.
La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente:
- sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si naltime; numarul nivelurilor pe care se
desfasoara suprafata depozitului; dotarea cu rampe de descarcare-ncarcare;
- conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de
temperatura si umiditate; necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de
operatii de ntretinere a produselor n timpul depozitarii; asigurarea respectarii ordinii "primul
produs intrat - primul iesit";
- modul de ambalare: natura, forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor
de transport;
- tipul de palete folosite: simple, cu montanti, lada, speciale.
Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective:
- mecanizarea si automatizarea operatiilor;
- stabilirea modurilor de depozitare;
- respectarea unor cerinte referitoare la formarea ncarcaturii pe paleta;
- optimizarea transportului intern;
- informatizarea n gestionarea activitatii.
utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare, timpul necesar preluarii marfii
si formarii unitatii de ncarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai
multor persoane; se reduce productivitatea muncii, cresc costurile. Se creeaza conditii pentru
blocarea mijloacelor de transport, pentru stationarea acestora peste limitele normate.
Modalitatile de depozitare sunt foarte largi, cu particularitati de la un produs la
altul. Dintre diversele posibilitati mentionam:
- depozitarea pe rafturi (fara palete, dar n mici containere), folosite la unele produse metalochimice, alimentare, medicamente, lenjerie etc;
- depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de ncarcatura aflate pe paleta, ntlnita la
pastrarea unor produse livrate n saci. naltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului
(sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor ncarcate; de natura si
caracteristicile produsului;
- depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada, care nlatura inconvenientele
mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari;
- depozitarea pe palete simple, n rastele metalice, ofera avantajele evidentiate la procedeul
precedent; se practica n cazul depozitarii unei cantitati mari, ntr-o structura foarte diversificata
s.a.;
- depozitarea pe palete simple n stelaje, specifica marfurilor de sortiment variat, cu numar mare
de sortotipodimensiuni. n acest mod se depoziteaza si alte marfuri, precum: marfurile care
necesita acces independent la fiecare paleta; marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice
tip), din diferite considerente (gabarit, grad redus de rezistenta, fragilitate etc).
Pe baza experientei acumulate de ntreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele
recomandari :
- marfurile cu un numar mare de sortimente si n cantitati mici se depoziteaza n rafturi
(rechizite scolare si de birou, articole de galanterie, de parfumerie, condimente s.a.) ;
- marfurile cu un numar mare de sortimente si n cantitati mari se depoziteaza fie n palete
plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase, vopsele, articole electrice, articole de menaj
etc.) ;
- marfurile n sortiment restrns si cantitati mari se depoziteaza pe palete n stive sau n rastele
bloc (faina, zahar, orez, bauturi la sticla, conserve etc.);
La formarea ncarcaturii pe paleta se tine seama de:
- nscrierea n perimetrul paletei; depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati n
manipularea paletei, n fluidizarea operatiilor;
- asigurarea stabilitatii coletelor, pachetelor, lazilor, navetelor, sacilor care compun (separat)
unitatea la ncarcatura. Ambalajul de transport se asaza, pe ct posibil, cu latura (suprafata) cea
mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. De asemenea, se realizeaza asa-numita
"tesere-legare" a ambalajului de transport, ambalajului colectiv, amplasat pe paleta ntr-o
anumita ordine, relatie de sustinere reciproca, Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de
cel putin alte doua asemenea unitati aflate n stratul inferior. n cazurile n care o asemenea
asezare-tesere nu este posibila se apeleaza n mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare
recomandate (chingi, benzi adezive, metalice sau din fibre plastice, folie contractabila).
Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii, n conditiile
existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de
circulatie degajante, propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. Fluxul transportarii
produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor,
expeditiei. De asemenea, optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare ntre
genul, particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnico-functionale ale
mijlocului de transport intern.
Folosirea informaticii n gestionarea activitatii depozitului este o premisa a
nlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor, a desfasurarii corecte, si a unei bune
coordonari a operatiilor.
Implantarea detaliata a grupelor de marfuri n halele de depozitare trebuie sa aiba
n vedere urmatoarele criterii:
- caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare, volumul, greutatea, gradul de
complementaritate a diferitelor articole;
- cerinte tehnice: particularitati de manipulare, de stivuire a ambalajelor colective; de dotare
cu anumite utilaje specifice.
Zona a ll-a, situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si
greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta;
Zona a lll-a, formata din nivelurile trei si patru ale stelajului, constituie spatiul destinat
stocurilor de rezerva.
Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra
n celulele de stelaj aflate n vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile
inferioare. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente, cu o frecventa mare in
volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%), reprezinta aproximativ 20% din numarul total
al sortimentelor depozitate.
O metoda clasica consta n a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs
determinat. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta, dar determina crearea de
spatii libere, neocupate rational.
O alta metoda clasica este aceea n care se utilizeaza orice loc liber existent n
momentul n care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. Aceasta metoda utilizaza la
maximum orice loc disponibil n incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de
reperare precisa a produselor.
Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de
depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin
intersectare vor delimita benzi; ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule, respectiv
minuscule. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate:
o litera majuscula indicnd (preciznd) abscisa stivei;
o litera minuscula preciznd (dnd) ordonata aceleiasi stive;
o cifra indicnd nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.
A B
C
a
b
jE F
D
G H I J Kj L j
c
d
e
f
9
h
i
J
k
I
_
n cazul produselor depozitate pe stelaje, n palete, lazi sau cutii, localizarea va fi realizata
printr-un numar de trei cifre indicnd:
numarul aleii;
numarul stivei;
nivelul la care se gaseste celula.
Metoda "primul intrat, primul iesit".
Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din
depozit, n ordinea intrarii lor. Se vordispune paletele n siruri paralele pe sol iar produsele vor
fi prelevate ntr-o anumita ordine, aceea a intrarii lor
Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de
intrare sau un numar corespunzator saptamnii n care au intrat n stoc pentru ca acestea sa
poata fi eliberate cu usurinta n functie de vechimea lor.
Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie.
Importanta manipularilor ntr-un depozit este caracterizata de relatia
tone X distante parcurse
Aceasta implica a determina n prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate:
produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri;
produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri;
produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. Produsele din categoria A vor fi
apropiate de caile de acces n depozit. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii
produselor, reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.
5.7.2Tehnologia altor operatiuni desfasurate n cadrul depozitelor
ntr-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu zise: sortarea, portionarea, conditionarea, ambalare, etichetare, ct si prestarea de servicii
materiale ce pregatesc anticipat consumul.
Echipamente tehnologice pentru procese adiacente n depozitele comerciale:
- masini pentru cntarire, taiat, sortat, preambalat;
- masini de umpletere automate;
- masini pentru ambalare, etichetare;
- masini pentru legare, sigilare;
- masini pentru montare, demontare;
- masini pentru diverse testari.