CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara . pastrare si livrare a marfurilor CAP. Depozitul de marfuri. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica. care are rolul principal de acumulare.a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti. instrumental necesar: depozitul de marfuri.Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile.concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI . se datoreaza diferentelor 2 .

1. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2.conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi).realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare.depozite (centre) de distributie.depozite de pastrare (depozite de stocare). utilizare pentru o mai lunga perioada de timp. . se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor. care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe. corespund viziunii moderne asupra depozitelor. . . 3 . . etichetare.constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). CAP. marcare. îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum.depozitele de colectare. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume. În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. cereale sau chiar produse industriale. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: . centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor.spatio . 2.temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. În functie de rolul îndeplinit: . . Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor.asigurarea controlului calitativ al marfurilor. ambalare.

3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 .) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor.depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat. depozite generale. .4. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari. CAP. depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare. respectiv stocarea în tranzit. fie celor nealimentare. .depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii.depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare. amplasate de regula în gari si porturi. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv.3. îngrasaminte chimice.depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. Dupa forma de proprietate . pe durata deplasarii. petrol. 2. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile. destinate fie marfurilor alimentare. cartofi.depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice. gradul de automatizare si mecanizare. combustibili lichizi). galanterie-cosmetice). Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. etc. 2. . depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte. cosmetice etc).depozite de tranzit. Dupa gradul de specializare: . încaltaminte.. amenajarea interioara a depozitelor etc.

. . operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare .formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari. . 5 .formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului.se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor).încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto.centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine .transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare. Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : . .depozitarea si pastrarea lor . . proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare.primirea. . . . frecventa comenzilor.este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului.transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie. În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale.transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie . . .descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate.transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie . receptionarea si sortarea marfurilor . manipularile inutile.Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: . unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor . formalitatile greoaie etc.manipularea interioara a produselor . . sortare. . instalatii de frig). sensul fluxurilor de circulatie.). Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : .presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare.depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii. . daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport. viteza de circulatie etc.

tipul si dimensiunile depozitului (suprafata. uscare. posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare. mijloace de transport (tipul. Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul. apa. . 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor. gaze.corespondenta dintre fluxurile de marfuri. informatii. existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. nivelul tehnic. ambalaje. frig etc). ambalare. structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. .ordonarea functionala a depozitului.nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor . daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare. consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural .tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: .). electricitate. caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale. intensitatea si directia acestora. 6 .infrastructura. telefonie etc. înaltime.repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri. . posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. CAP.organizarea activitatii comerciale.executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). Spre deosebire de productie. care are un anumit grad de concentrare teritoriala. mijloace de transport. . utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei. . volum).asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse.repartizarea teritoriala a consumului. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: . cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. . distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii . coacere. distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. starea de functionare)..

Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare. tinând seama de urmatoarele cerinte: . în cadrul acestuia. Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. .respectarea principiului teritorial. Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii .4 judete. Depozitele pentru marfuri textile . CAP. Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. aparate si articole foto-muzica. hîrtie igienica. se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. frigidere. destinata amplasamentelor de depozite. pungi polietilena etc). În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata.cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic. care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii.gablonturi-ceasuri. cosmetice. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 . sapunuri.100 km. articole de sport. se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta. precum si în mari centre industriale. gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete. prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare.mari centre de consum . masini de spalat etc). Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km. piese auto-moto etc).stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor.Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati . raza de activitate cuprinzînd 2 . La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima. iar pentru celelalte grupe de marfuri .

Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I.spatii prestari servicii diverse.spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei.Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata.viteza de circulatie a marfurilor. Suprafata secundara de functionare: . vrac). transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare).suprafata de depozitare (depozitare.birouri. Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor.suprafata de livrare (sortare pentru livrare. .volumul previzionat al desfacerilor prin depozit. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor. pregatire pentru vânzare. volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri. . pastrare. II. transport si depozitare). transport. formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari). stocurile de marfuri medii si maxime.înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m).spatii sociale. .laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor.pucte de vânzare cu amanuntul. 8 . Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. particularitatile constructive ale depozitului.raza de activitate a depozitului.suprafata de receptie (descarcare. receptie cantitativa si calitativa. . . nivelul de înzestrare tehnica preconizat. Suprafata principala de functionare . formarea unitatilor de încarcare. . Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. . . sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. . sanitare. . stelaje. climatizare.

stocul maxim de marfuri pastrate în depozit. b. c. suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e.suprafata de circulatie între stivele de palete.numarul de palete.Np = Smax / q Np . depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora.înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis.încarcarea orientativa pe o paleta.coeficientul de utilizare a înaltimii. cu resursele proprii de munca. Smax . Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: .coeficientul de utilizare a suprafetei. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa. zi. Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare. q . rafturi etc. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate.suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc . . m3. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar. . Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d. depozitare si livrarea a marfurilor. Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is . în cazul constructiilor cu mai multe nivele. an).coeficientul de utilizare a volumului. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss . a.înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It . Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 . pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). .

4. ambalare. recipienti.mijloace mobile. tancuri. Dupa natura lor: .3. . tancuri si palete. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6.mijloace tehnice . umplerea rafturilor. 6. CAP.mijloace de depozitare: containere. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. de ambalare.volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului. usurarea muncii lucratorilor. masini de calibrare.mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare. 6.Smc = 1mc /Uv x It f. ghidare etc). . . Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: . iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: .instalatii de transport.volumul net al produsului depozitat pe paleta. acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control.mijloace stationare (fixe). presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor.dotari tehnice de completare.mijloace pentru transport: aparate de ridicat. Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl . .1. V0 . silozuri.2.mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare. palete. .mijloace pentru depozitare: palete.dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. 10 . Dupa mobilitate de care dispun: . . portionare. reducerea timpului necesar formarii comenzilor. 6. de sortare etc. rafturi de orice fel. mijloace care ajuta la transportul intern. mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare.

orizontale. Rafturi cu sertare 6.macarale.2. .3. . în parte mecanizate.electrocare pentru carat.electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici.carucioare. .1 Din punct de vedere functional 11 .verticale.echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala).6. . 6. cu platforma.750 mm 6. Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: .mijloace manuale.1.cu activitate continua. . .mixte.6. . Mijloace de transport cu activitate continua. Echipamente propulsate cu motor . . Dupa modul în care sunt actionate: .6.electrostivuitoare (pentru ridicare). b.7.2. Rafturi tip dulap b = 450 . .lise.masini platforma. b.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul. . a.trotinete (în 3 colturi si 4 colturi).mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6. 6.5.6 Mijloace de depozitare 6. .1. denumite transportoare. Dupa directia de lucru: .cu activitate discontinua.7. Dupa modul de lucru: .6.mijloace actionate de motoare cu ardere interna. . Instalatie de depozitare tip magazin 6.

din punct de vedere constructiv. . pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta.8. . masini de spalat rufe. . macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete. folosit pentru transporturile de marfuri între etaje. televizoare etc). un sector al transportorului. de pe un transportor cu role pe altul. Criterii tehnico . . . . când tracteaza carucioare. executat fix ori mobil. numit si monorai. cu sau fara actionare mecanica. cu role. placa turnanta poate fi cu banda plana. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi. montate pe lant. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica.transportor cu banda neteda. construit dintr-un lant pe care sunt fixate. fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale. în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu.macazul. la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara. destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere.transportorul cu leagan. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii.functionale: .capacitate (tone/h). 6. fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa.transportorul suspendat. banda poate fi neteda. a directiei de deplasare a marfurilor). în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri. desi în timpul functionarii sunt fixe). precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii.transportoare cu banda. navete). cu ori fara traverse sau racleti. .mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul. . în plan orizontal. 12 . la distante egale.1. de lemn sau metal. zimtata sau prevazuta cu racleti.8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6.transportorul cu discuri. folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni.fixe (încorporate în constructia depozitului).2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: .transportorul cu role ori cu discuri. ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. cu ajutorul a doua role de sprijin. . cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat).transportorul telescopic cu banda. lazi.. decât în partea interioara.transportor cu placa turnanta. banda se confectioneaza din sipci. b. cu discuri sau cu bile. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici. umerase).

locul unde au loc aceste operatiuni. pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru. . 6.tipul operatiunilor de vehiculare. .costurile exploatarii acestora. Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru. respectiv. electrostivuitoare. .înaltimea de ridicare (m).productivitatea muncii. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 .3. . -pretul de cumparare a utilajelor: .posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6.. . capacitatea utilajului. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare. timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore). de asezare la locul final de depozitare.puterea motoarelor de actionare (kw/h). . timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare.2. etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi.tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii.tipodimensiunile utilajelor.distanta de transport (m). timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si.8. timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore). CAP. . Calculul necesarului de lize. întretinere si reparare a utilajelor. electrocare.8. .posibilitatile de procurare. coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor. etc.Alte criterii de alegere: . carucioare manuale.viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s). Criterii economice: .sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. . .mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit.

.desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima. lada.conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate. In functie de amplasarea principalelor zone . .utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor . necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii.modul de ambalare: natura. asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat . . .exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: . . numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului.amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. 14 . ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului .mecanizarea si automatizarea operatiilor. . când zonele de receptie si expeditie sunt paralele..circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°. speciale. .circulatia marfurilor în linie dreapta. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului. .respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta. .optimizarea transportului intern. dotarea cu rampe de descarcare-încarcare. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului. Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: . când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.informatizarea în gestionarea activitatii. stocajul marfurilor. .primul iesit". depozitare. Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. expeditie . cu montanti.sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime. forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport. Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia. .receptie.stabilirea modurilor de depozitare. . La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: .circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°.tipul de palete folosite: simple. pregatirea comenzilor. controlul. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna.

timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane.manipulare . precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta. Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : .Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului. articole electrice. folosite la unele produse metalo-chimice.a. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului.a. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip). . înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate. La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 . cu particularitati de la un produs la altul. alimentare.depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. articole de galanterie.) . determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. cu numar mare de sortotipodimensiuni. . lenjerie etc.). de natura si caracteristicile produsului. orez. zahar. grad redus de rezistenta. conserve etc..depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada. cresc costurile. Modalitatile de depozitare sunt foarte largi. .) . medicamente. ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent. De exemplu. într-o structura foarte diversificata s. . Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport. de parfumerie. dar în mici containere). fragilitate etc). pentru stationarea acestora peste limitele normate. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare.stocare -livrare. din diferite considerente (gabarit.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase. se reduce productivitatea muncii. condimente s.depozitarea pe palete simple. în acest mod se depoziteaza si alte marfuri. în rastele metalice. . care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari. articole de menaj etc. .marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou. specifica marfurilor de sortiment variat.depozitarea pe rafturi (fara palete. vopsele.marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina. paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . Dintre diversele posibilitati mentionam: . bauturi la sticla. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci.depozitarea pe palete simple în stelaje.

De asemenea. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. . este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon. propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta. lazilor. greutatea. a desfasurarii corecte. pe cât posibil.înscrierea în perimetrul paletei. benzi adezive. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. ZONA a ll-a. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . cele mai îndeparate de caile principale de acces. de dotare cu anumite utilaje specifice. în fluidizarea operatiilor. Ambalajul de transport se asaza. de stivuire a ambalajelor colective. folie contractabila). expeditiei. ambalajului colectiv. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. în cantitati mari. navetelor. De asemenea. . În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. amplasat pe paleta într-o anumita ordine. depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei.caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior. Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii. volumul.asigurarea stabilitatii coletelor. cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. pachetelor. se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport. ZONA a lll-a. în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. si a unei bune coordonari a operatiilor. 16 . Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. amplasata în partile periferice ale depozitului. este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare.. gradul de complementaritate a diferitelor articole. metalice sau din fibre plastice. relatie desustinere reciproca.

Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi. Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte. în palete. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor. pe de alta parte. Zona a ll-a. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. 7. Zona a lll-a. si hala de pastrare. numarul stivei.Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei. dar determina crearea de spatii libere. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%). Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. situata pe primul nivel al stelajului. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. În cazul produselor depozitate pe stelaje. lazi sau cutii. 17 . o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta.1. respectiv minuscule. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. neocupate rational. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva.

. demontare.masini pentru montare. primul iesit".masini pentru ambalare. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor.masini pentru cântarire. în ordinea intrarii lor. etichetare. produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri. preambalat. conditionarea. taiat. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit. 18 . Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: .masini pentru legare.zise: sortarea. portionarea. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. . . Metoda "primul intrat. cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul. produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. sortat.2. etichetare. reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor. Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. . .nivelul la care se gaseste celula. 7.masini de umpletere automate.masini pentru diverse testari. Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri. ambalare. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu . sigilare.