P. 1
Tehnologia Amenajarii Depozitului Fnal

Tehnologia Amenajarii Depozitului Fnal

|Views: 101|Likes:
Published by Tase Ozn

More info:

Published by: Tase Ozn on May 06, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/26/2012

pdf

text

original

CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

pastrare si livrare a marfurilor CAP. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica. care are rolul principal de acumulare. se datoreaza diferentelor 2 .concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari. instrumental necesar: depozitul de marfuri.ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara . 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI .Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile.a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti. Depozitul de marfuri.

centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor. etichetare.1.conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. . . îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum. 3 . 2. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume. care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe. În functie de rolul îndeplinit: . ambalare.depozitele de colectare.asigurarea controlului calitativ al marfurilor. 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: . cereale sau chiar produse industriale.temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat. În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. . Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. . fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi). corespund viziunii moderne asupra depozitelor. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. marcare. . CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2.spatio .constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei.depozite (centre) de distributie. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). utilizare pentru o mai lunga perioada de timp. se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor.depozite de pastrare (depozite de stocare).realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare.

combustibili lichizi).depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa. 2. amplasate de regula în gari si porturi. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 . etc.depozite de tranzit. depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte.3. cosmetice etc). .depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare. pe durata deplasarii. CAP. fie celor nealimentare.depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.. amenajarea interioara a depozitelor etc. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv. Dupa gradul de specializare: .depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat. respectiv stocarea în tranzit.depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice. Dupa forma de proprietate . cartofi. gradul de automatizare si mecanizare. destinate fie marfurilor alimentare. galanterie-cosmetice). depozite generale.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor. 2. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari. petrol. încaltaminte. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile. . îngrasaminte chimice.4. . Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international.

instalatii de frig).formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari. operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare . . proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare.este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului. . .). sortare. Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : .încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto. Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : . . .transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare. formalitatile greoaie etc. frecventa comenzilor. . 5 .primirea. . unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor .transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie .depozitarea si pastrarea lor . În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale. .se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor).centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine . . . receptionarea si sortarea marfurilor . .transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie .depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii. . .formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului.Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: . sensul fluxurilor de circulatie. manipularile inutile.presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare. daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport. viteza de circulatie etc.manipularea interioara a produselor .descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate.transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie.

distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii .corespondenta dintre fluxurile de marfuri.).repartizarea teritoriala a consumului.executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). .tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare. frig etc). posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. ambalaje. consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural . Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: .nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor . cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. . nivelul tehnic.infrastructura. existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. . caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale. uscare. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor. distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. gaze. Spre deosebire de productie. mijloace de transport (tipul. utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei. .ordonarea functionala a depozitului.repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri. electricitate. CAP. care are un anumit grad de concentrare teritoriala.tipul si dimensiunile depozitului (suprafata. posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare. daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare. înaltime. mijloace de transport.organizarea activitatii comerciale. intensitatea si directia acestora. starea de functionare).asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse. telefonie etc.. ambalare. apa. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: . Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul. . volum). 6 . coacere. . structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. informatii.

se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. aparate si articole foto-muzica.Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si. precum si în mari centre industriale. se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. Depozitele pentru marfuri textile . iar pentru celelalte grupe de marfuri . În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii . Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata.4 judete. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 . Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. raza de activitate cuprinzînd 2 . masini de spalat etc). piese auto-moto etc). CAP. hîrtie igienica.respectarea principiului teritorial. La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima.100 km. . -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta. articole de sport. destinata amplasamentelor de depozite.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete. tinând seama de urmatoarele cerinte: .stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor.gablonturi-ceasuri. gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit. prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare. care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii. cosmetice. pungi polietilena etc). sapunuri. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare. În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati . Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km. frigidere. în cadrul acestuia.mari centre de consum .cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic.

birouri.pucte de vânzare cu amanuntul. 8 . Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare). . .înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m). volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.viteza de circulatie a marfurilor. . nivelul de înzestrare tehnica preconizat.volumul previzionat al desfacerilor prin depozit. sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. . climatizare. Suprafata principala de functionare . Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor.suprafata de receptie (descarcare. particularitatile constructive ale depozitului. prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. formarea unitatilor de încarcare. receptie cantitativa si calitativa. .suprafata de depozitare (depozitare. transport si depozitare). transport. .Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata.suprafata de livrare (sortare pentru livrare. Suprafata secundara de functionare: . II.raza de activitate a depozitului. formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari).spatii prestari servicii diverse. stelaje. stocurile de marfuri medii si maxime. pregatire pentru vânzare. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor. . Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I. pastrare. sanitare.spatii sociale. . .spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei. vrac). Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . .laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor.

Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is . zi.stocul maxim de marfuri pastrate în depozit.numarul de palete. . Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate. cu resursele proprii de munca. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d. pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). depozitare si livrarea a marfurilor.coeficientul de utilizare a înaltimii. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar. în cazul constructiilor cu mai multe nivele. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss . depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora. a. Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare.înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis. b. Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: .suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc . an). c. .coeficientul de utilizare a volumului. m3.încarcarea orientativa pe o paleta.suprafata de circulatie între stivele de palete. Smax . .spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 .Np = Smax / q Np .coeficientul de utilizare a suprafetei.înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It . q .Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e. rafturi etc. suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.

6.mijloace tehnice . tancuri.4.mijloace mobile.mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare. ambalare. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: . CAP. palete. V0 . mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare.mijloace pentru depozitare: palete. dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere.dotari tehnice de completare.volumul net al produsului depozitat pe paleta.3. rafturi de orice fel. 6. ghidare etc). . .mijloace stationare (fixe).Smc = 1mc /Uv x It f.volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului. presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor. .2.instalatii de transport. reducerea timpului necesar formarii comenzilor. Dupa natura lor: . portionare. . Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl .mijloace de depozitare: containere. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6. iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. masini de calibrare. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: . umplerea rafturilor. tancuri si palete. mijloace care ajuta la transportul intern. . . de sortare etc.mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare.1. de ambalare.mijloace pentru transport: aparate de ridicat. 10 . silozuri.dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control. Dupa mobilitate de care dispun: . 6. recipienti. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. usurarea muncii lucratorilor.

.6. . 6. în parte mecanizate.electrostivuitoare (pentru ridicare).6. Echipamente propulsate cu motor .mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6.mijloace manuale.electrocare pentru carat. . Rafturi tip dulap b = 450 .750 mm 6. Instalatie de depozitare tip magazin 6.6. b.verticale.cu activitate continua.6 Mijloace de depozitare 6. .lise. Rafturi cu sertare 6.cu activitate discontinua.mijloace actionate de motoare cu ardere interna. . .2. .3.trotinete (în 3 colturi si 4 colturi). Mijloace de transport cu activitate continua.echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala).1 Din punct de vedere functional 11 .1.6.2. Dupa modul în care sunt actionate: . .7. .1.electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici. . Dupa modul de lucru: . 6. b. Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: .orizontale. Dupa directia de lucru: .carucioare. . . denumite transportoare.5.7. cu platforma.masini platforma.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul.mixte.macarale. a.

.transportor cu banda neteda. folosit pentru transporturile de marfuri între etaje.. b. cu ajutorul a doua role de sprijin.1.functionale: . formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici. de lemn sau metal. cu discuri sau cu bile.transportorul cu discuri. 6. lazi. placa turnanta poate fi cu banda plana.transportoare cu banda.capacitate (tone/h). . . masini de spalat rufe. în plan orizontal. la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara. cu role.transportor cu placa turnanta. din punct de vedere constructiv. a directiei de deplasare a marfurilor). banda poate fi neteda. . montate pe lant. construit dintr-un lant pe care sunt fixate. navete).transportorul suspendat. în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu.transportorul cu role ori cu discuri. cu sau fara actionare mecanica. umerase). .fixe (încorporate în constructia depozitului). zimtata sau prevazuta cu racleti. fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi. un sector al transportorului. desi în timpul functionarii sunt fixe). destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere. fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale. folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni. .transportorul cu leagan. ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. decât în partea interioara. banda se confectioneaza din sipci. televizoare etc).2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: . precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii. .8.macazul.mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul. . de pe un transportor cu role pe altul. .transportorul telescopic cu banda. cu ori fara traverse sau racleti. în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri. Criterii tehnico . când tracteaza carucioare. pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta. 12 . cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat).8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6. executat fix ori mobil. la distante egale. macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete. numit si monorai. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica.

timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore).8. . .înaltimea de ridicare (m). CAP. întretinere si reparare a utilajelor. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare. . coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor. .puterea motoarelor de actionare (kw/h). etc.3.distanta de transport (m).mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit.tipodimensiunile utilajelor. respectiv.Alte criterii de alegere: . electrostivuitoare. 6. . . . pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru. electrocare. etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi. timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore). carucioare manuale. .viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s).productivitatea muncii. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 .posibilitatile de procurare. timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare.2. Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru.tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii.tipul operatiunilor de vehiculare.sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. -pretul de cumparare a utilajelor: .. de asezare la locul final de depozitare. capacitatea utilajului. Criterii economice: .costurile exploatarii acestora. Calculul necesarului de lize. . .posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6. timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si.8.locul unde au loc aceste operatiuni.

controlul. .primul iesit". In functie de amplasarea principalelor zone .amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. când zonele de receptie si expeditie sunt paralele.informatizarea în gestionarea activitatii.circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°.stabilirea modurilor de depozitare. .desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima. . . lada.circulatia marfurilor în linie dreapta. Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia.respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna. dotarea cu rampe de descarcare-încarcare. . 14 . necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii. numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului. stocajul marfurilor.receptie. Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. . .exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: .conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate. pregatirea comenzilor. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului. .utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor .circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°. La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: . .tipul de palete folosite: simple.sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului. când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului. speciale. cu montanti.dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului . . forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport.modul de ambalare: natura. ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar. asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat ..mecanizarea si automatizarea operatiilor. . Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: .optimizarea transportului intern. depozitare. expeditie . .

manipulare . Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport. zahar. ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent. alimentare. pentru stationarea acestora peste limitele normate. se reduce productivitatea muncii. articole electrice.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase. paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . de parfumerie. .a. în rastele metalice. condimente s. de natura si caracteristicile produsului. bauturi la sticla. . într-o structura foarte diversificata s.depozitarea pe rafturi (fara palete. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate. De exemplu. La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 . lenjerie etc. Modalitatile de depozitare sunt foarte largi. grad redus de rezistenta. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. cu particularitati de la un produs la altul. fragilitate etc). folosite la unele produse metalo-chimice.depozitarea pe palete simple.a. dar în mici containere). articole de galanterie. cu numar mare de sortotipodimensiuni. .depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip). vopsele. articole de menaj etc.marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina. din diferite considerente (gabarit. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari.) . conserve etc. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare..) . specifica marfurilor de sortiment variat.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou.depozitarea pe palete simple în stelaje. . medicamente. Dintre diversele posibilitati mentionam: . în acest mod se depoziteaza si alte marfuri.stocare -livrare. determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. .depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. cresc costurile.Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului. orez. . timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane.). Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : . precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta.

a desfasurarii corecte. De asemenea. de stivuire a ambalajelor colective. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta. expeditiei. este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport.înscrierea în perimetrul paletei. ambalajului colectiv. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern. 16 . în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. ZONA a ll-a. navetelor. benzi adezive. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. greutatea. pe cât posibil. în cantitati mari. .caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. Ambalajul de transport se asaza. în fluidizarea operatiilor. lazilor.. relatie desustinere reciproca. ZONA a lll-a. metalice sau din fibre plastice. propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. gradul de complementaritate a diferitelor articole. De asemenea. cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior.asigurarea stabilitatii coletelor.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. amplasata în partile periferice ale depozitului. Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii. cele mai îndeparate de caile principale de acces. amplasat pe paleta într-o anumita ordine. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. de dotare cu anumite utilaje specifice. volumul. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei. si a unei bune coordonari a operatiilor. pachetelor. . este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon. folie contractabila).

În cazul produselor depozitate pe stelaje. neocupate rational. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. situata pe primul nivel al stelajului. constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor.1. pe de alta parte. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%). Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. numarul stivei. reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. 17 . Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi. Zona a ll-a. lazi sau cutii. în palete. respectiv minuscule. o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte. Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. Zona a lll-a. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. dar determina crearea de spatii libere. 7. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei.Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie. si hala de pastrare.

. primul iesit". portionarea. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor.zise: sortarea. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: . preambalat. 7.masini pentru legare. aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. conditionarea. . Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit. sigilare. în ordinea intrarii lor. produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. demontare. Metoda "primul intrat.masini pentru montare.masini de umpletere automate.masini pentru ambalare. etichetare. taiat. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu . etichetare. . . reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor. Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri.nivelul la care se gaseste celula. Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit. sortat.2. ambalare. 18 . cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.masini pentru diverse testari. .masini pentru cântarire.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->