CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

pastrare si livrare a marfurilor CAP. se datoreaza diferentelor 2 . Depozitul de marfuri. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica.Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile. care are rolul principal de acumulare. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI . instrumental necesar: depozitul de marfuri.concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari.ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara .a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti.

CAP.1.depozitele de colectare. cereale sau chiar produse industriale. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2. care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe. În functie de rolul îndeplinit: . 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: .constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum. se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor. 2. fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi). . .conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. .temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat. . Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume.spatio . ambalare. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor.asigurarea controlului calitativ al marfurilor. 3 . utilizare pentru o mai lunga perioada de timp.realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare.depozite de pastrare (depozite de stocare).depozite (centre) de distributie. caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. corespund viziunii moderne asupra depozitelor. centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. etichetare. . marcare.

depozite de tranzit. . încaltaminte. combustibili lichizi). . îngrasaminte chimice. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari. 2. galanterie-cosmetice). amenajarea interioara a depozitelor etc. CAP. destinate fie marfurilor alimentare. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv.depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare.depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. cartofi. Dupa gradul de specializare: . etc.3.depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat. . depozite generale. respectiv stocarea în tranzit. 2. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international. amplasate de regula în gari si porturi. Dupa forma de proprietate .. gradul de automatizare si mecanizare. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa.depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile.depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. pe durata deplasarii. fie celor nealimentare. cosmetice etc).4. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 . depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor. depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte. petrol.

manipularile inutile. . receptionarea si sortarea marfurilor .este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului. instalatii de frig). În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale.descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate.formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului. 5 . daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport. .manipularea interioara a produselor .primirea.transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare.depozitarea si pastrarea lor .transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie . .formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari. . . operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare .depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii.se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor). sensul fluxurilor de circulatie. . .încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto. unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor . . . . viteza de circulatie etc.centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine . Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : . formalitatile greoaie etc. sortare. .transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie . proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare.presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare.).Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: .transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie. Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : . . . frecventa comenzilor.

CAP.tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare.repartizarea teritoriala a consumului.nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor . Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul.. . existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: . 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor. nivelul tehnic. frig etc).repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri.). consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural . uscare. telefonie etc. ambalare.executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale.organizarea activitatii comerciale. . Spre deosebire de productie. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: .ordonarea functionala a depozitului. starea de functionare). . electricitate. distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor.asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse. 6 . daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare. ambalaje. informatii. volum). cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. . distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii . gaze. utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei. . apa. posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare.tipul si dimensiunile depozitului (suprafata. posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. .corespondenta dintre fluxurile de marfuri. înaltime. care are un anumit grad de concentrare teritoriala. mijloace de transport. intensitatea si directia acestora.infrastructura. coacere. mijloace de transport (tipul.

De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati . care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii.respectarea principiului teritorial. se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete. Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata. La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima. -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta. tinând seama de urmatoarele cerinte: .4 judete. În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. în cadrul acestuia. CAP. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km. sapunuri. Depozitele pentru marfuri textile . masini de spalat etc). destinata amplasamentelor de depozite. articole de sport. Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii . Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 . raza de activitate cuprinzînd 2 .Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si. iar pentru celelalte grupe de marfuri .mari centre de consum .stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor. gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit.cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic.100 km. se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. hîrtie igienica. prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare. .gablonturi-ceasuri. frigidere. pungi polietilena etc). piese auto-moto etc). aparate si articole foto-muzica. cosmetice. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare. precum si în mari centre industriale.

transport si depozitare).spatii prestari servicii diverse. stelaje. prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.suprafata de depozitare (depozitare. volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri. . transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare). sanitare. . vrac). climatizare.volumul previzionat al desfacerilor prin depozit. particularitatile constructive ale depozitului.birouri. . formarea unitatilor de încarcare. formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari). pregatire pentru vânzare. II.suprafata de receptie (descarcare. . pastrare.pucte de vânzare cu amanuntul. Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . stocurile de marfuri medii si maxime.spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei.viteza de circulatie a marfurilor. nivelul de înzestrare tehnica preconizat.laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor.Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata. . Suprafata principala de functionare . Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. 8 .raza de activitate a depozitului. . Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I.înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m). Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor. Suprafata secundara de functionare: . .suprafata de livrare (sortare pentru livrare. receptie cantitativa si calitativa. .spatii sociale. . transport. .

m3. q .suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc . Smax . an).suprafata de circulatie între stivele de palete. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor.înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It . cu resursele proprii de munca.coeficientul de utilizare a suprafetei. depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate.Np = Smax / q Np . . depozitare si livrarea a marfurilor. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss . în cazul constructiilor cu mai multe nivele. c.coeficientul de utilizare a înaltimii. zi. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar. rafturi etc. a. pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare. .înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis.coeficientul de utilizare a volumului.stocul maxim de marfuri pastrate în depozit. . Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is . b.numarul de palete. suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 . Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: .spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d.încarcarea orientativa pe o paleta.

tancuri. reducerea timpului necesar formarii comenzilor. V0 .2. .mijloace pentru transport: aparate de ridicat. de ambalare. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6. presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor. 6. iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control.mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare. silozuri. rafturi de orice fel.4.3.mijloace tehnice . . ambalare. usurarea muncii lucratorilor. . umplerea rafturilor. recipienti. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: . 10 . . palete. Dupa mobilitate de care dispun: .volumul net al produsului depozitat pe paleta.volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului. Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl .mijloace stationare (fixe). dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere. portionare. 6.mijloace pentru depozitare: palete.Smc = 1mc /Uv x It f.dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. 6.dotari tehnice de completare.1.mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare. de sortare etc. . . Dupa natura lor: . ghidare etc). tancuri si palete. mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare.mijloace de depozitare: containere. mijloace care ajuta la transportul intern. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. CAP. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: .instalatii de transport. masini de calibrare.mijloace mobile.

. b. 6.cu activitate continua.6.6 Mijloace de depozitare 6. .5.7. . .orizontale. . denumite transportoare. .masini platforma. b.2. 6.1 Din punct de vedere functional 11 .1. Dupa modul de lucru: . . .lise.6.6. Rafturi tip dulap b = 450 .1. a.verticale.electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici. Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: . în parte mecanizate.mijloace actionate de motoare cu ardere interna. .electrostivuitoare (pentru ridicare). Echipamente propulsate cu motor .750 mm 6.trotinete (în 3 colturi si 4 colturi). Dupa modul în care sunt actionate: .mixte. .carucioare.echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala).7. Instalatie de depozitare tip magazin 6. cu platforma.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul.3. .macarale.electrocare pentru carat.mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6.cu activitate discontinua. . Rafturi cu sertare 6.mijloace manuale. Dupa directia de lucru: . Mijloace de transport cu activitate continua.6.2.

.8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6.transportorul cu discuri. .2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: .transportorul cu role ori cu discuri.transportoare cu banda.transportorul telescopic cu banda. folosit pentru transporturile de marfuri între etaje. banda se confectioneaza din sipci. de lemn sau metal. . . cu role. cu ori fara traverse sau racleti. navete).transportorul cu leagan.1. când tracteaza carucioare. numit si monorai. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi. destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere. umerase).functionale: . în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu. macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete.capacitate (tone/h). în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri. . b. fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa. cu sau fara actionare mecanica. în plan orizontal. pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii. cu ajutorul a doua role de sprijin.macazul. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica. . montate pe lant. executat fix ori mobil. 6. folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni. zimtata sau prevazuta cu racleti. .fixe (încorporate în constructia depozitului). televizoare etc).. ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. de pe un transportor cu role pe altul. desi în timpul functionarii sunt fixe). la distante egale. placa turnanta poate fi cu banda plana. fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale.transportor cu banda neteda. . 12 . construit dintr-un lant pe care sunt fixate. formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici. a directiei de deplasare a marfurilor).mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul.8. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. decât în partea interioara. cu discuri sau cu bile. din punct de vedere constructiv. banda poate fi neteda.transportor cu placa turnanta. un sector al transportorului. masini de spalat rufe. precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii.transportorul suspendat. . lazi. Criterii tehnico . cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat). la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara.

posibilitatile de procurare. .productivitatea muncii.locul unde au loc aceste operatiuni.distanta de transport (m). .tipodimensiunile utilajelor. . etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi. timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore).Alte criterii de alegere: . timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si.2. respectiv. etc. Criterii economice: . Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 . electrocare.3. . .tipul operatiunilor de vehiculare.viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s). Calculul necesarului de lize.costurile exploatarii acestora.puterea motoarelor de actionare (kw/h).mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit. 6. CAP.posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6. -pretul de cumparare a utilajelor: . timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare. .tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii. . pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru.înaltimea de ridicare (m). . de asezare la locul final de depozitare.sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare.8. carucioare manuale. întretinere si reparare a utilajelor.. coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor. electrostivuitoare. capacitatea utilajului. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare.8. timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore). . .

stabilirea modurilor de depozitare.conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate.sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime. expeditie . .mecanizarea si automatizarea operatiilor. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului. ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima. Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia. .circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°. .dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului .tipul de palete folosite: simple. forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport. 14 .optimizarea transportului intern. depozitare.respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta. necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii. când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului..utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor . . pregatirea comenzilor.exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: .informatizarea în gestionarea activitatii. stocajul marfurilor. . dotarea cu rampe de descarcare-încarcare. .receptie. lada. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului.amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. controlul. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna. cu montanti. Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat . La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: .circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°. . . In functie de amplasarea principalelor zone . când zonele de receptie si expeditie sunt paralele. .primul iesit". . speciale. .modul de ambalare: natura. numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului. . Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: .circulatia marfurilor în linie dreapta.

în acest mod se depoziteaza si alte marfuri.manipulare . în rastele metalice. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. de parfumerie.marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina. folosite la unele produse metalo-chimice. de natura si caracteristicile produsului.stocare -livrare. .) . care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari. alimentare. pentru stationarea acestora peste limitele normate. articole de menaj etc. grad redus de rezistenta. Modalitatile de depozitare sunt foarte largi. . . cresc costurile. paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . vopsele. Dintre diversele posibilitati mentionam: . . Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport. într-o structura foarte diversificata s. Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : . bauturi la sticla. zahar.depozitarea pe palete simple în stelaje.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou. specifica marfurilor de sortiment variat. se reduce productivitatea muncii. fragilitate etc). . ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent.depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada.depozitarea pe palete simple. determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate.a. articole de galanterie.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase. articole electrice.) . precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta.. din diferite considerente (gabarit.a. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip). cu numar mare de sortotipodimensiuni.depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. . De exemplu. lenjerie etc. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate. conserve etc. medicamente. dar în mici containere). orez. condimente s. cu particularitati de la un produs la altul. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci.). Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare. timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane. La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 . Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului.depozitarea pe rafturi (fara palete.Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului.

în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. De asemenea. gradul de complementaritate a diferitelor articole. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi. de dotare cu anumite utilaje specifice. pachetelor. este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon.caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. greutatea. de stivuire a ambalajelor colective. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta. ZONA a lll-a. lazilor. propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. amplasata în partile periferice ale depozitului. .. Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii. ambalajului colectiv. cele mai îndeparate de caile principale de acces. folie contractabila). se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. Ambalajul de transport se asaza. pe cât posibil. relatie desustinere reciproca. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul.asigurarea stabilitatii coletelor. este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare.înscrierea în perimetrul paletei. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. ZONA a ll-a. în fluidizarea operatiilor. cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern. navetelor.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. si a unei bune coordonari a operatiilor. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior. 16 . De asemenea. metalice sau din fibre plastice. . a desfasurarii corecte. amplasat pe paleta într-o anumita ordine. volumul. expeditiei. în cantitati mari. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. benzi adezive.

O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii. Zona a ll-a. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte. si hala de pastrare. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta. dar determina crearea de spatii libere. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. respectiv minuscule.Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie. neocupate rational. situata pe primul nivel al stelajului. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. pe de alta parte. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor. 7. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. Zona a lll-a. lazi sau cutii. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. 17 . numarul stivei.1. Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi. În cazul produselor depozitate pe stelaje. în palete. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%).

Metoda "primul intrat. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor. Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit. 7. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri. . portionarea. sigilare. 18 . . taiat. aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. conditionarea. produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.masini de umpletere automate.masini pentru ambalare. primul iesit". . sortat. etichetare. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu . Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: . preambalat. . ambalare. etichetare.nivelul la care se gaseste celula.2. .zise: sortarea.masini pentru diverse testari. în ordinea intrarii lor.masini pentru montare. demontare. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit. reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor.masini pentru legare.masini pentru cântarire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful