CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

care are rolul principal de acumulare.a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti. se datoreaza diferentelor 2 . instrumental necesar: depozitul de marfuri. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI .Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile. Depozitul de marfuri. pastrare si livrare a marfurilor CAP. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica.ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara .concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari.

. CAP.1. centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor. îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum.temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat.depozite de pastrare (depozite de stocare). care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe.spatio . . Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. . Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume.depozite (centre) de distributie. caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2. 2. marcare. etichetare. În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor.asigurarea controlului calitativ al marfurilor. utilizare pentru o mai lunga perioada de timp. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. ambalare. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. .conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi). 3 . corespund viziunii moderne asupra depozitelor.constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. .depozitele de colectare. cereale sau chiar produse industriale. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare.realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare. 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: . În functie de rolul îndeplinit: .

2. respectiv stocarea în tranzit.4. etc. . cartofi.depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat..depozite de tranzit.depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa. gradul de automatizare si mecanizare. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile.depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari. fie celor nealimentare. depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare. amplasate de regula în gari si porturi.depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice.depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor. galanterie-cosmetice). destinate fie marfurilor alimentare. cosmetice etc). combustibili lichizi). amenajarea interioara a depozitelor etc. Dupa gradul de specializare: . petrol.3. îngrasaminte chimice. 2. CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 . depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte. . pe durata deplasarii. . Dupa forma de proprietate . Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. încaltaminte. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international. depozite generale.

descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate.se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor). instalatii de frig). frecventa comenzilor.centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine . 5 .formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului.formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari.Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: . formalitatile greoaie etc.manipularea interioara a produselor . proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare. manipularile inutile. . În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale.transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare. . sensul fluxurilor de circulatie. Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : . receptionarea si sortarea marfurilor . unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor .transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie. sortare. . . . . daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport. .depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii.încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto.). operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare . .presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare. . .transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie .transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie . . . Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : .depozitarea si pastrarea lor .este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului.primirea. . viteza de circulatie etc.

nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor . frig etc). consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural . apa. distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii .tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare. Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul. nivelul tehnic.ordonarea functionala a depozitului. telefonie etc. . posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare. .).repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri. distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale.executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). . electricitate. .organizarea activitatii comerciale. volum). . 6 . mijloace de transport (tipul. înaltime.. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: . . cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. care are un anumit grad de concentrare teritoriala. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: .repartizarea teritoriala a consumului. posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. starea de functionare).tipul si dimensiunile depozitului (suprafata. Spre deosebire de productie. CAP. utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei. daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor.asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse.corespondenta dintre fluxurile de marfuri.infrastructura. informatii. mijloace de transport. structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. intensitatea si directia acestora. ambalaje. gaze. coacere. ambalare. existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. uscare.

La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima.4 judete. Depozitele pentru marfuri textile . precum si în mari centre industriale. cosmetice. prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare. . în cadrul acestuia. se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati . hîrtie igienica.100 km. -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta. masini de spalat etc).gablonturi-ceasuri. În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele.mari centre de consum .cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic. CAP. destinata amplasamentelor de depozite. piese auto-moto etc).stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor. care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii. de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km. Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. sapunuri. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 .Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si. raza de activitate cuprinzînd 2 . Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii . Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. pungi polietilena etc). iar pentru celelalte grupe de marfuri . În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. frigidere. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare.respectarea principiului teritorial. se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. tinând seama de urmatoarele cerinte: . aparate si articole foto-muzica. articole de sport.

vrac).viteza de circulatie a marfurilor.suprafata de depozitare (depozitare. . .suprafata de receptie (descarcare. transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare).birouri. . nivelul de înzestrare tehnica preconizat.suprafata de livrare (sortare pentru livrare. climatizare.spatii prestari servicii diverse. formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari). stelaje. . prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor. . Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I. . receptie cantitativa si calitativa.înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m). .spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei. .raza de activitate a depozitului. transport. Suprafata secundara de functionare: .Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata. Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor. . Suprafata principala de functionare . pastrare. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor. formarea unitatilor de încarcare. pregatire pentru vânzare.volumul previzionat al desfacerilor prin depozit. 8 . transport si depozitare).pucte de vânzare cu amanuntul. . Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . particularitatile constructive ale depozitului. sanitare.spatii sociale. stocurile de marfuri medii si maxime. sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. II.

zi. Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is .înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e. suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare. c. depozitare si livrarea a marfurilor.suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc . q .stocul maxim de marfuri pastrate în depozit. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa. Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare. b.înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It . Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: .încarcarea orientativa pe o paleta. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar. an).suprafata de circulatie între stivele de palete. m3. .numarul de palete. . a. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d.coeficientul de utilizare a suprafetei. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor. Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 . . depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora. cu resursele proprii de munca. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss . Smax .Np = Smax / q Np . rafturi etc.coeficientul de utilizare a volumului.coeficientul de utilizare a înaltimii. pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). în cazul constructiilor cu mai multe nivele. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate.

Dupa natura lor: . . .mijloace de depozitare: containere.mijloace mobile. . presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: . tancuri. 10 .Smc = 1mc /Uv x It f. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: .dotari tehnice de completare.volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului. reducerea timpului necesar formarii comenzilor. mijloace care ajuta la transportul intern.3. dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere. .mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare. recipienti. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6. Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl .dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. usurarea muncii lucratorilor. iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. ambalare. . 6.mijloace pentru transport: aparate de ridicat. ghidare etc). portionare. CAP. V0 .mijloace stationare (fixe). Dupa mobilitate de care dispun: .mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare. 6.mijloace tehnice .mijloace pentru depozitare: palete.volumul net al produsului depozitat pe paleta. umplerea rafturilor. 6.4.1. rafturi de orice fel.instalatii de transport. silozuri. mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare. de ambalare. .2. de sortare etc. masini de calibrare. acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control. palete. tancuri si palete.

.mijloace manuale. .7.5.macarale. în parte mecanizate. Rafturi cu sertare 6. 6.7. . Dupa directia de lucru: . Echipamente propulsate cu motor .verticale.echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala). Dupa modul în care sunt actionate: .electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici. .mijloace actionate de motoare cu ardere interna. denumite transportoare.cu activitate continua. Dupa modul de lucru: .orizontale. 6. b.2.6. .electrocare pentru carat. Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: .trotinete (în 3 colturi si 4 colturi).3.2.mixte.lise.1.750 mm 6. . .carucioare.1 Din punct de vedere functional 11 .6 Mijloace de depozitare 6.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul. . Instalatie de depozitare tip magazin 6.mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6.masini platforma.6.6. . Mijloace de transport cu activitate continua.6. .electrostivuitoare (pentru ridicare).cu activitate discontinua. Rafturi tip dulap b = 450 . b. cu platforma. a. . .1.

. cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat). de lemn sau metal. navete). formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici.capacitate (tone/h). un sector al transportorului. cu ajutorul a doua role de sprijin. folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni. folosit pentru transporturile de marfuri între etaje. la distante egale. în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica. construit dintr-un lant pe care sunt fixate. cu ori fara traverse sau racleti. destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere. a directiei de deplasare a marfurilor). desi în timpul functionarii sunt fixe). fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa. când tracteaza carucioare. . 6. macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete. b. din punct de vedere constructiv.macazul. pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta. ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. 12 . fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale. banda poate fi neteda. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii. .transportor cu banda neteda. .transportoare cu banda. de pe un transportor cu role pe altul. cu sau fara actionare mecanica. masini de spalat rufe.mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul. în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri.1. .fixe (încorporate în constructia depozitului). zimtata sau prevazuta cu racleti.functionale: . montate pe lant. decât în partea interioara. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. cu role.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: . . executat fix ori mobil. placa turnanta poate fi cu banda plana. lazi. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi.8.transportorul cu leagan. televizoare etc).transportorul cu role ori cu discuri.transportor cu placa turnanta. în plan orizontal. .transportorul suspendat.8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6.transportorul telescopic cu banda..transportorul cu discuri. banda se confectioneaza din sipci. Criterii tehnico . . cu discuri sau cu bile. . numit si monorai. la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara. precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii. umerase).

Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru.costurile exploatarii acestora.mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit.8.2. etc. Calculul necesarului de lize. 6. .posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6. timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore). . . carucioare manuale. Criterii economice: .locul unde au loc aceste operatiuni. .Alte criterii de alegere: . de asezare la locul final de depozitare. etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi. -pretul de cumparare a utilajelor: . 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 . . .. electrostivuitoare. electrocare.productivitatea muncii.puterea motoarelor de actionare (kw/h). CAP. pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru. timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare.tipodimensiunile utilajelor. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare.viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s).tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii. timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si. .tipul operatiunilor de vehiculare. respectiv.înaltimea de ridicare (m). întretinere si reparare a utilajelor.sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore). . capacitatea utilajului.8. coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor.distanta de transport (m).posibilitatile de procurare. . .3.

cu montanti.conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate. speciale. .desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima.respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta. .circulatia marfurilor în linie dreapta. .informatizarea în gestionarea activitatii.tipul de palete folosite: simple.circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°. lada. . 14 .sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime. In functie de amplasarea principalelor zone . asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat . numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului.stabilirea modurilor de depozitare. Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului.modul de ambalare: natura. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului. . Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna. dotarea cu rampe de descarcare-încarcare.circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°.amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. când zonele de receptie si expeditie sunt paralele. când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului. forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport. pregatirea comenzilor. .mecanizarea si automatizarea operatiilor. controlul. . . Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: . depozitare.receptie. .optimizarea transportului intern. La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: . Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar. necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii.utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor . expeditie ..dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului .primul iesit". stocajul marfurilor.exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: . . . .

. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare. în acest mod se depoziteaza si alte marfuri. bauturi la sticla. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate.depozitarea pe palete simple în stelaje. de natura si caracteristicile produsului.depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. pentru stationarea acestora peste limitele normate.a. care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari.a. specifica marfurilor de sortiment variat. cu particularitati de la un produs la altul. medicamente. articole de menaj etc. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip). Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport. cresc costurile.).marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina.) . determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. în rastele metalice.depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada. de parfumerie. De exemplu.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou. într-o structura foarte diversificata s. conserve etc. lenjerie etc. dar în mici containere). din diferite considerente (gabarit. . alimentare. fragilitate etc). La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 .) .marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase.Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. Dintre diversele posibilitati mentionam: . se reduce productivitatea muncii. vopsele. . paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . articole electrice. Modalitatile de depozitare sunt foarte largi. ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent. articole de galanterie. grad redus de rezistenta.depozitarea pe rafturi (fara palete. Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : . folosite la unele produse metalo-chimice.manipulare . condimente s. zahar. precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci. cu numar mare de sortotipodimensiuni.stocare -livrare. timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane.depozitarea pe palete simple. . . . orez..

optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul. a desfasurarii corecte. si a unei bune coordonari a operatiilor. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . pachetelor. De asemenea. . gradul de complementaritate a diferitelor articole. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. . ambalajului colectiv. în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. lazilor. relatie desustinere reciproca. greutatea. ZONA a ll-a.caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior.înscrierea în perimetrul paletei. este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare. folie contractabila). este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta. de stivuire a ambalajelor colective. benzi adezive. se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport. De asemenea. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern. în fluidizarea operatiilor. expeditiei. metalice sau din fibre plastice. navetelor. ZONA a lll-a. Ambalajul de transport se asaza. în cantitati mari. propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. cele mai îndeparate de caile principale de acces. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. amplasata în partile periferice ale depozitului.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei. volumul. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi..asigurarea stabilitatii coletelor. 16 . amplasat pe paleta într-o anumita ordine. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. de dotare cu anumite utilaje specifice. pe cât posibil. cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei.

O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. 17 . situata pe primul nivel al stelajului. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta. o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta. Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. Zona a ll-a. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%). reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. În cazul produselor depozitate pe stelaje. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte.1. respectiv minuscule. Zona a lll-a. constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. pe de alta parte. numarul stivei. în palete. Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. neocupate rational. 7. si hala de pastrare. lazi sau cutii.Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. dar determina crearea de spatii libere.

aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. 18 . reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor. portionarea. demontare. conditionarea. Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. ambalare.masini pentru montare. . 7. Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri. . Metoda "primul intrat. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie.nivelul la care se gaseste celula. primul iesit". preambalat. produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri.masini pentru diverse testari. etichetare.masini pentru legare. . sigilare.masini de umpletere automate. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: .zise: sortarea. etichetare. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu . taiat. Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit. sortat. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit.masini pentru cântarire. .masini pentru ambalare. . cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul. produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri.2. în ordinea intrarii lor.