CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara .concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari. instrumental necesar: depozitul de marfuri.Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile. pastrare si livrare a marfurilor CAP. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica. Depozitul de marfuri.a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI . care are rolul principal de acumulare. se datoreaza diferentelor 2 .

care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe. caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). ambalare. . În functie de rolul îndeplinit: .conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. .1. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. . Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. 3 . corespund viziunii moderne asupra depozitelor.depozite (centre) de distributie. marcare. cereale sau chiar produse industriale. utilizare pentru o mai lunga perioada de timp. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor. 2.constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. etichetare.temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat. se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor. .realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare.spatio . 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume.asigurarea controlului calitativ al marfurilor. CAP. îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum. fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi). În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: .depozite de pastrare (depozite de stocare). .depozitele de colectare.

galanterie-cosmetice). CAP.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor. amplasate de regula în gari si porturi.depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare. petrol. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. Dupa forma de proprietate . Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa.4. 2. depozite generale. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv. .depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat. încaltaminte. depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare. etc. Dupa gradul de specializare: . îngrasaminte chimice.3.depozite de tranzit. cosmetice etc).depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. pe durata deplasarii.depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice. .depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international. destinate fie marfurilor alimentare. cartofi. gradul de automatizare si mecanizare. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 . fie celor nealimentare. amenajarea interioara a depozitelor etc. . combustibili lichizi). depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte. 2.. respectiv stocarea în tranzit.

. . În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale.transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie . .). .centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine .manipularea interioara a produselor . formalitatile greoaie etc. instalatii de frig). . 5 . . Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : . daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport. .presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare. operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare . .transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie . viteza de circulatie etc. . proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare.este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului. Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : .primirea.transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare. frecventa comenzilor.descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate.depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii.depozitarea si pastrarea lor . manipularile inutile.transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie. .Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: .formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului. . sensul fluxurilor de circulatie.formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari.se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor). . .încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto. unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor . receptionarea si sortarea marfurilor . sortare.

distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. CAP.executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). înaltime.corespondenta dintre fluxurile de marfuri. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: . telefonie etc.repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri. consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural . coacere.asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse. volum). posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare. structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. 6 .tipul si dimensiunile depozitului (suprafata..repartizarea teritoriala a consumului. utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei. . mijloace de transport.tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare. existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. uscare. Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul.nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor . care are un anumit grad de concentrare teritoriala. caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale. electricitate. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: . Spre deosebire de productie. mijloace de transport (tipul. . cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. starea de functionare). informatii.infrastructura. posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii . . . ambalare. . apa. daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare. .).ordonarea functionala a depozitului. gaze.organizarea activitatii comerciale. frig etc). ambalaje. nivelul tehnic. intensitatea si directia acestora.

tinând seama de urmatoarele cerinte: . Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima. frigidere. Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati . care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii. în cadrul acestuia. pungi polietilena etc).cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic. aparate si articole foto-muzica. -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta.Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si. se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. precum si în mari centre industriale. Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii .4 judete. masini de spalat etc).100 km.mari centre de consum . 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 . gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare. de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata. Depozitele pentru marfuri textile .gablonturi-ceasuri.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete. hîrtie igienica.respectarea principiului teritorial. sapunuri. raza de activitate cuprinzînd 2 . În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. destinata amplasamentelor de depozite.stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor. piese auto-moto etc). iar pentru celelalte grupe de marfuri . articole de sport. cosmetice. CAP. prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare. . În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km.

laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor. 8 . transport. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor. sanitare. nivelul de înzestrare tehnica preconizat.spatii sociale. . .raza de activitate a depozitului.Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata. transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare). pregatire pentru vânzare. . .suprafata de depozitare (depozitare.înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m).suprafata de receptie (descarcare. Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor.viteza de circulatie a marfurilor. transport si depozitare).spatii prestari servicii diverse. . vrac). pastrare.pucte de vânzare cu amanuntul. . sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. . Suprafata principala de functionare . prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. . particularitatile constructive ale depozitului. Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. stocurile de marfuri medii si maxime. stelaje. formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari). Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I. II. climatizare. formarea unitatilor de încarcare. volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei. . Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . .suprafata de livrare (sortare pentru livrare. Suprafata secundara de functionare: . receptie cantitativa si calitativa.volumul previzionat al desfacerilor prin depozit.birouri.

Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 . m3. b.coeficientul de utilizare a înaltimii. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor.stocul maxim de marfuri pastrate în depozit. cu resursele proprii de munca. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar.numarul de palete. Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss . depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora.Np = Smax / q Np .coeficientul de utilizare a volumului. zi. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa. an). a. . q . rafturi etc.încarcarea orientativa pe o paleta. Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: . . Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare. depozitare si livrarea a marfurilor. în cazul constructiilor cu mai multe nivele. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e.înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It . pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc .coeficientul de utilizare a suprafetei. Smax . Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is . c.suprafata de circulatie între stivele de palete.înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis. .spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare.

instalatii de transport. masini de calibrare.2. 6. usurarea muncii lucratorilor. tancuri. presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor.mijloace pentru depozitare: palete. palete.1. recipienti. mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6. 6. Dupa mobilitate de care dispun: .3.mijloace tehnice .mijloace de depozitare: containere. tancuri si palete. 10 . CAP. 6. mijloace care ajuta la transportul intern. Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl . dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere.volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului. . . umplerea rafturilor. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. .volumul net al produsului depozitat pe paleta. portionare. reducerea timpului necesar formarii comenzilor.Smc = 1mc /Uv x It f. Dupa natura lor: . de ambalare. . Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: . .mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare.mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare.mijloace mobile.4. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: .dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control. ghidare etc). iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. ambalare.mijloace pentru transport: aparate de ridicat.mijloace stationare (fixe). de sortare etc. silozuri. .dotari tehnice de completare. V0 . rafturi de orice fel.

Dupa modul în care sunt actionate: .2.7. . . . Dupa directia de lucru: . Echipamente propulsate cu motor .echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala).3.orizontale. cu platforma.mijloace actionate de motoare cu ardere interna. Rafturi cu sertare 6. b. .electrostivuitoare (pentru ridicare).masini platforma.mixte.mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6.750 mm 6. Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: .6.cu activitate continua.mijloace manuale.cu activitate discontinua. în parte mecanizate.electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici.macarale. .6. .1.1 Din punct de vedere functional 11 . b.verticale. denumite transportoare. .2. Instalatie de depozitare tip magazin 6. Dupa modul de lucru: . Mijloace de transport cu activitate continua.6 Mijloace de depozitare 6. Rafturi tip dulap b = 450 .1.lise. . .7. 6.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul.electrocare pentru carat. . .6. 6.carucioare. .6.5.trotinete (în 3 colturi si 4 colturi). a.

din punct de vedere constructiv. desi în timpul functionarii sunt fixe).2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: . .8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6. la distante egale. zimtata sau prevazuta cu racleti.mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul. cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat). lazi. 12 .transportoare cu banda. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. executat fix ori mobil. cu ajutorul a doua role de sprijin. cu sau fara actionare mecanica.transportor cu banda neteda. folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni. în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu. un sector al transportorului. televizoare etc). cu ori fara traverse sau racleti. cu discuri sau cu bile. banda poate fi neteda. la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara. în plan orizontal. fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale. .transportor cu placa turnanta. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii.. precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii. . Criterii tehnico .macazul. de lemn sau metal. placa turnanta poate fi cu banda plana.transportorul cu leagan. construit dintr-un lant pe care sunt fixate.fixe (încorporate în constructia depozitului). numit si monorai. fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa.transportorul cu discuri. folosit pentru transporturile de marfuri între etaje. pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta. destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere. . când tracteaza carucioare. . . umerase).1. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi.functionale: . cu role.capacitate (tone/h).transportorul cu role ori cu discuri.transportorul telescopic cu banda. navete). . ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. decât în partea interioara.transportorul suspendat. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica. . formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici. în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri. masini de spalat rufe. b. macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete.8. 6. a directiei de deplasare a marfurilor). banda se confectioneaza din sipci. montate pe lant. . de pe un transportor cu role pe altul.

capacitatea utilajului.costurile exploatarii acestora. .viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s). . electrocare. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 . etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi. electrostivuitoare. .înaltimea de ridicare (m). .locul unde au loc aceste operatiuni.distanta de transport (m). . Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru. timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si.sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. CAP. de asezare la locul final de depozitare.8. întretinere si reparare a utilajelor.productivitatea muncii. timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare. timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore). -pretul de cumparare a utilajelor: . carucioare manuale. timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore).mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit. .2.tipul operatiunilor de vehiculare..tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii. . 6.3. . pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare. coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor.8. etc.posibilitatile de procurare.tipodimensiunile utilajelor. . Criterii economice: .posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6.Alte criterii de alegere: . respectiv. .puterea motoarelor de actionare (kw/h). Calculul necesarului de lize.

cu montanti. forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport. .modul de ambalare: natura. In functie de amplasarea principalelor zone . . speciale.informatizarea în gestionarea activitatii.mecanizarea si automatizarea operatiilor. necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii.tipul de palete folosite: simple. .respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta. . Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia.circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna.sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime. ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.receptie. pregatirea comenzilor.primul iesit". asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat .exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: . . depozitare. .utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor . lada. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului. Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. stocajul marfurilor. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului. La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: .amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: . controlul.desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima. .circulatia marfurilor în linie dreapta. .dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului .circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°. numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului. . .optimizarea transportului intern. 14 . dotarea cu rampe de descarcare-încarcare. când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.stabilirea modurilor de depozitare. când zonele de receptie si expeditie sunt paralele. . expeditie ..conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate. .

vopsele. ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent. . . . cresc costurile. în acest mod se depoziteaza si alte marfuri. alimentare. . Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport.depozitarea pe palete simple în stelaje.depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. articole electrice.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou.) . Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : .a. fragilitate etc). în rastele metalice. din diferite considerente (gabarit.depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada. dar în mici containere). specifica marfurilor de sortiment variat. de natura si caracteristicile produsului. grad redus de rezistenta. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip). precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta. care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari. timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane. lenjerie etc. orez. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. cu particularitati de la un produs la altul. La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 .a. zahar. pentru stationarea acestora peste limitele normate. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate. de parfumerie. condimente s. paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . conserve etc.depozitarea pe palete simple. cu numar mare de sortotipodimensiuni. într-o structura foarte diversificata s. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci.) .. folosite la unele produse metalo-chimice.depozitarea pe rafturi (fara palete. se reduce productivitatea muncii. . Dintre diversele posibilitati mentionam: .stocare -livrare.manipulare . articole de galanterie. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. . Modalitatile de depozitare sunt foarte largi.Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului. determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate.marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase.). bauturi la sticla. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare. articole de menaj etc. De exemplu. medicamente.

în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. expeditiei. cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. greutatea. Ambalajul de transport se asaza. amplasat pe paleta într-o anumita ordine.asigurarea stabilitatii coletelor. metalice sau din fibre plastice. gradul de complementaritate a diferitelor articole. este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta. si a unei bune coordonari a operatiilor. de stivuire a ambalajelor colective.caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. volumul. pachetelor. 16 . lazilor. depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi. în cantitati mari. pe cât posibil.înscrierea în perimetrul paletei.. ZONA a lll-a. ZONA a ll-a. amplasata în partile periferice ale depozitului. se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport. De asemenea. . în fluidizarea operatiilor. optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul. folie contractabila). navetelor. . a desfasurarii corecte. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. cele mai îndeparate de caile principale de acces. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. De asemenea. relatie desustinere reciproca. Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. benzi adezive. de dotare cu anumite utilaje specifice. ambalajului colectiv.

Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. Zona a ll-a. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. 17 . situata pe primul nivel al stelajului. în palete. Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi.1. 7. dar determina crearea de spatii libere. În cazul produselor depozitate pe stelaje. numarul stivei. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte.Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii. Zona a lll-a. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%). si hala de pastrare. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. respectiv minuscule. constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. neocupate rational. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta. pe de alta parte. O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. lazi sau cutii. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta.

.masini pentru montare. . Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. taiat. etichetare. Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit. reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor. Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri. demontare. 18 . sortat. cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit. . portionarea. aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. preambalat. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: . produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri.masini pentru legare. Metoda "primul intrat. produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri.2. . etichetare.masini pentru diverse testari.masini de umpletere automate. ambalare.nivelul la care se gaseste celula. 7. sigilare. primul iesit". Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu . Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor.masini pentru cântarire. . în ordinea intrarii lor.masini pentru ambalare. conditionarea.zise: sortarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful