Tehnologia Amenajarii Depozitului Fnal

CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari.ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara . Depozitul de marfuri.Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica. pastrare si livrare a marfurilor CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI . instrumental necesar: depozitul de marfuri. care are rolul principal de acumulare. se datoreaza diferentelor 2 .a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti.

constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. 3 . . 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: .1.depozite de pastrare (depozite de stocare). Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume.depozitele de colectare.spatio . utilizare pentru o mai lunga perioada de timp. etichetare. se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor. .realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare. centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor.temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat. . .asigurarea controlului calitativ al marfurilor.conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi). îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2. caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. corespund viziunii moderne asupra depozitelor. . cereale sau chiar produse industriale. CAP. Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor. marcare.depozite (centre) de distributie. 2. În functie de rolul îndeplinit: . ambalare.

depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv. încaltaminte. fie celor nealimentare. 2. CAP.depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice. pe durata deplasarii.depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat. . respectiv stocarea în tranzit. etc. amplasate de regula în gari si porturi. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 . 2. cartofi. Dupa forma de proprietate .) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor. Dupa gradul de specializare: . amenajarea interioara a depozitelor etc.4. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa.depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. îngrasaminte chimice. destinate fie marfurilor alimentare. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile. depozite generale. cosmetice etc). .depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare. depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.3. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. petrol. depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari.. galanterie-cosmetice).depozite de tranzit. combustibili lichizi). gradul de automatizare si mecanizare. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international. .

sortare. sensul fluxurilor de circulatie. proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare. daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport. . . .).formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului. .depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii.depozitarea si pastrarea lor . . . .se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor). Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : . . formalitatile greoaie etc.este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului. viteza de circulatie etc.primirea. instalatii de frig).centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine . . .transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie . manipularile inutile. 5 . .Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: . unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor .transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie .manipularea interioara a produselor .formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari. operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare .transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare. .încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto. frecventa comenzilor. Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : . În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale. receptionarea si sortarea marfurilor . .descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate.transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie.presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare.

nivelul tehnic.). structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. ambalaje.corespondenta dintre fluxurile de marfuri. Spre deosebire de productie.nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor . informatii. daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare.infrastructura. . 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor. posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: . utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei.. . electricitate. uscare. caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale.repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri. înaltime. . volum). . mijloace de transport. apa. coacere.organizarea activitatii comerciale. Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul. telefonie etc.repartizarea teritoriala a consumului.tipul si dimensiunile depozitului (suprafata.executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: . . starea de functionare).asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse. care are un anumit grad de concentrare teritoriala. .ordonarea functionala a depozitului. frig etc). gaze. cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. mijloace de transport (tipul. 6 .tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare. distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii . ambalare. intensitatea si directia acestora. consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural . existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare. CAP.

stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare. în cadrul acestuia.respectarea principiului teritorial. piese auto-moto etc).cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic. La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima. frigidere.gablonturi-ceasuri. cosmetice. În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele. raza de activitate cuprinzînd 2 . tinând seama de urmatoarele cerinte: . se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 . prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare. Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. destinata amplasamentelor de depozite. -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta. care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii. În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective. masini de spalat etc).4 judete. pungi polietilena etc). . iar pentru celelalte grupe de marfuri . sapunuri. CAP.100 km. precum si în mari centre industriale. articole de sport. aparate si articole foto-muzica. Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii .Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete.mari centre de consum . Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km. gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit. Depozitele pentru marfuri textile . se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. hîrtie igienica. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati . de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata.

suprafata de depozitare (depozitare.înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m). volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri. Suprafata principala de functionare . Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor. sanitare. . formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari). Suprafata secundara de functionare: . pastrare. prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. 8 . nivelul de înzestrare tehnica preconizat. stelaje. Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I. . Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . . receptie cantitativa si calitativa. .suprafata de livrare (sortare pentru livrare. .raza de activitate a depozitului.Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata.spatii sociale.pucte de vânzare cu amanuntul. . sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. II. . particularitatile constructive ale depozitului. vrac). transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare). climatizare. stocurile de marfuri medii si maxime. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.suprafata de receptie (descarcare. pregatire pentru vânzare.spatii prestari servicii diverse. . transport.spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei.volumul previzionat al desfacerilor prin depozit. Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. .viteza de circulatie a marfurilor. transport si depozitare).birouri. formarea unitatilor de încarcare. .laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor.

c. a. . . cu resursele proprii de munca. Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar.Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e.spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare. .Np = Smax / q Np . Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 . Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d. Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor. q . an).stocul maxim de marfuri pastrate în depozit. rafturi etc. depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora. în cazul constructiilor cu mai multe nivele. Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is . zi. Smax .înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis. m3. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa. b.suprafata de circulatie între stivele de palete.numarul de palete.înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It .coeficientul de utilizare a înaltimii. pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate.coeficientul de utilizare a volumului. depozitare si livrarea a marfurilor. suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare. Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: .suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc .încarcarea orientativa pe o paleta. Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare.coeficientul de utilizare a suprafetei. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss .

. recipienti. Dupa mobilitate de care dispun: . . iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite. portionare. de ambalare.3. mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare. silozuri.1.instalatii de transport. V0 . Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl .mijloace de depozitare: containere. reducerea timpului necesar formarii comenzilor. tancuri.mijloace mobile. 6. . usurarea muncii lucratorilor. de sortare etc.volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului.mijloace tehnice .2. 6. 10 . . ghidare etc). 6. ambalare. CAP. Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: . 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. tancuri si palete.mijloace pentru transport: aparate de ridicat. palete.4. dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere.mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare. . umplerea rafturilor. Dupa natura lor: .dotari tehnice de completare.mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare. masini de calibrare. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6. Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: . acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control.mijloace stationare (fixe).mijloace pentru depozitare: palete. rafturi de orice fel.volumul net al produsului depozitat pe paleta. presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor.dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. . mijloace care ajuta la transportul intern.Smc = 1mc /Uv x It f.

a. . în parte mecanizate. b. .6. Rafturi cu sertare 6.mijloace manuale. . .verticale. .1. .masini platforma.cu activitate discontinua.electrocare pentru carat.750 mm 6.6.lise. . .carucioare.2. .6.mijloace actionate de motoare cu ardere interna.7.6 Mijloace de depozitare 6.2.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul. cu platforma.trotinete (în 3 colturi si 4 colturi). Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: . Rafturi tip dulap b = 450 .mixte. 6.electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici. Dupa modul de lucru: . denumite transportoare.electrostivuitoare (pentru ridicare).7. Echipamente propulsate cu motor .3.cu activitate continua.1 Din punct de vedere functional 11 .1. . Instalatie de depozitare tip magazin 6. Mijloace de transport cu activitate continua.macarale.orizontale. Dupa modul în care sunt actionate: .echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala). b.5. .6. Dupa directia de lucru: .mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6. 6. .

. .mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul. Criterii tehnico .8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6. . numit si monorai.transportorul telescopic cu banda. cu ajutorul a doua role de sprijin. . cu ori fara traverse sau racleti. masini de spalat rufe. placa turnanta poate fi cu banda plana. . ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. când tracteaza carucioare.transportor cu banda neteda. precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii..fixe (încorporate în constructia depozitului).transportoare cu banda. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii. umerase). executat fix ori mobil. pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta. de pe un transportor cu role pe altul. . b. din punct de vedere constructiv. în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri. cu role. un sector al transportorului.transportorul cu role ori cu discuri. cu sau fara actionare mecanica. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica. a directiei de deplasare a marfurilor). în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu. cu discuri sau cu bile. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. navete). folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni. de lemn sau metal.functionale: . macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete. în plan orizontal. .transportorul cu discuri.1. desi în timpul functionarii sunt fixe). zimtata sau prevazuta cu racleti. cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat).capacitate (tone/h). fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale. . banda se confectioneaza din sipci. .transportor cu placa turnanta. la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara. la distante egale.transportorul cu leagan.8. 12 .2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: . formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici. 6.macazul. televizoare etc). destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere. banda poate fi neteda. montate pe lant. decât în partea interioara.transportorul suspendat. lazi. fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa. construit dintr-un lant pe care sunt fixate. folosit pentru transporturile de marfuri între etaje.

pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru.posibilitatile de procurare.distanta de transport (m).locul unde au loc aceste operatiuni. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 . .viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s).3. coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor. . capacitatea utilajului. timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si.productivitatea muncii.tipodimensiunile utilajelor. întretinere si reparare a utilajelor.puterea motoarelor de actionare (kw/h).Alte criterii de alegere: .posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6. . . timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare.tipul operatiunilor de vehiculare. etc. Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru.tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii. .8.înaltimea de ridicare (m).sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi. .2.8. . . -pretul de cumparare a utilajelor: . Calculul necesarului de lize. . electrostivuitoare. respectiv. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare. timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore). 6. electrocare. Criterii economice: . CAP. .mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit.costurile exploatarii acestora.. de asezare la locul final de depozitare. timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore). carucioare manuale.

Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: . La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: . pregatirea comenzilor. forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport. numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului. asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat . . Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna. Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue. dotarea cu rampe de descarcare-încarcare. speciale.circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°. .circulatia marfurilor în linie dreapta.dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului .optimizarea transportului intern. depozitare. . . .mecanizarea si automatizarea operatiilor. .tipul de palete folosite: simple. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului. .amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta.modul de ambalare: natura. cu montanti.exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: . când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului.desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima. ..sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime.conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate. . controlul. necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii.receptie. 14 .primul iesit".stabilirea modurilor de depozitare. . .informatizarea în gestionarea activitatii. când zonele de receptie si expeditie sunt paralele.circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°. . Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia. expeditie . In functie de amplasarea principalelor zone . lada. stocajul marfurilor.utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor .

medicamente.stocare -livrare.marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina.depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. dar în mici containere).. . folosite la unele produse metalo-chimice. condimente s. determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. Dintre diversele posibilitati mentionam: . Modalitatile de depozitare sunt foarte largi. cu particularitati de la un produs la altul.depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada.) .depozitarea pe rafturi (fara palete. în acest mod se depoziteaza si alte marfuri.a. ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent. .) . precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta.a. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. De exemplu. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci. orez. .marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou. .depozitarea pe palete simple.Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului. . articole electrice. alimentare. de natura si caracteristicile produsului. La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 . vopsele. pentru stationarea acestora peste limitele normate. de parfumerie. paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . conserve etc. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip).). se reduce productivitatea muncii.manipulare . articole de menaj etc. articole de galanterie. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate. lenjerie etc. cu numar mare de sortotipodimensiuni. fragilitate etc). grad redus de rezistenta. zahar. care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase. în rastele metalice. . Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : . Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport.depozitarea pe palete simple în stelaje. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare. bauturi la sticla. cresc costurile. din diferite considerente (gabarit. specifica marfurilor de sortiment variat. timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane. într-o structura foarte diversificata s.

cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. în cantitati mari. relatie desustinere reciproca. de dotare cu anumite utilaje specifice. expeditiei. de stivuire a ambalajelor colective. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta.înscrierea în perimetrul paletei. propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces.. greutatea. a desfasurarii corecte. gradul de complementaritate a diferitelor articole. volumul. amplasata în partile periferice ale depozitului. De asemenea. amplasat pe paleta într-o anumita ordine.caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior. în fluidizarea operatiilor. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . . si a unei bune coordonari a operatiilor. Ambalajul de transport se asaza. De asemenea. ambalajului colectiv. . Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii. ZONA a lll-a. navetelor. lazilor. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. pachetelor. 16 . cele mai îndeparate de caile principale de acces. metalice sau din fibre plastice. este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon. depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei.asigurarea stabilitatii coletelor. pe cât posibil. folie contractabila). este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare. în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport. ZONA a ll-a. benzi adezive. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi.

Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta. Zona a ll-a. Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi. în palete. neocupate rational. O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. dar determina crearea de spatii libere. Zona a lll-a. si hala de pastrare. respectiv minuscule. lazi sau cutii. reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%).Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie.1. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat. În cazul produselor depozitate pe stelaje. numarul stivei. constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. situata pe primul nivel al stelajului. 17 . Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. pe de alta parte. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte. 7. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta.

.zise: sortarea. preambalat. 7.masini de umpletere automate. produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri. ambalare. sigilare. . . Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor.nivelul la care se gaseste celula. sortat.masini pentru montare. portionarea. taiat. în ordinea intrarii lor. etichetare.masini pentru ambalare. 18 .masini pentru diverse testari. Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit.2.masini pentru cântarire. reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor. . produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu . conditionarea. . Metoda "primul intrat. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: . cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul.masini pentru legare. Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri. primul iesit". demontare. etichetare. aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful