CUPRINS

Argument ……………………………………………………………………………… …. Pag. 2 CAP. 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI………………………………………………… ……Pag. 3 CAP. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR…………………………………………………… .. Pag. 3 CAP. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT…………… ……..Pag. 5 CAP. 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR……………………………………………… …..Pag. 6 CAP. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR………………………………………….. ..…Pag 8 CAP. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE…..….Pag. 10 CAP. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI………………………………..Pag. 14 Bibliografie……………………………………………………………………………………Pag 20

se datoreaza diferentelor 2 . 1 FUNCTIILE DEPOZITULUI . care are rolul principal de acumulare.a stoca si a revinde marfuri comerciantilor detailisti. instrumental necesar: depozitul de marfuri. pastrare si livrare a marfurilor CAP.Ca aceasta functie sa fie indeplinita de catre grosistul traditional sa de catre o forma de comert integrat sau asociat se impune a gasi in toate cazurile. Depozitul de marfuri. element de baza a comertului cu ridicata este o unitate comerciala operativa cu sau fara personalitate juridica.concentrarea si acumularea de stocuri de marfuri de la unitatile agricole si industriale producatoare asigura continuitatea aprovizionarii consumatorilor individuali si intermediari.ARGUMENT Functia de gros consta in a cumpara .

3 . CAP. marcare. corespund viziunii moderne asupra depozitelor. Depozitele moderne sunt dotate cu laboratoare care realizeaza controlul tehnic de calitate eliminându-se din circuitul comercial marfurile necorespunzatoare. Aceste unitati realizeaza stocuri de marfuri în vederea echilibrarii cererii cu oferta de pe piata si obtinerea de economii la costuri. se realizeaza si de catre firmele comerciale din sfera circulatiei marfurilor prin intermediul depozitelor. . cereale sau chiar produse industriale. etichetare. corespund viziunii traditionale asupra depozitelor.constituirea asortimentului comercial în conformitate cu cerintele pietei. Trecerea de la sortimentul industrial realizat de o productie tot mai specializata la sortimentul comercial solicitat de consumatori. . .depozitele de colectare. centrul de distributie fiind un intermediar în derularea circulatiei bunurilor.temporale dintre productie si consum cât si nevoii de constituire de stocuri pentru destinatii speciale sau rezerve de stat.spatio . îmbunatatirea calitatii acestora deci posibilitatea de a fi apte de consum.asigurarea controlului calitativ al marfurilor. fructe) sau mai îndelungata de timp (cartofi). Depozite adecvate si dotate cu echipamente tehnice corespunzatoare realizeaza în prezent stocarea cât mai diversificata a marfurilor. .realizarea unora din operatiile de pregatire a marfurilor în vederea vânzarii: dozare. În aceste depozite pastrarea marfurilor este temporara în esenta. 2. În functie de rolul îndeplinit: . .depozite (centre) de distributie.1.depozite de pastrare (depozite de stocare). care concentreaza cantitati relativ mici de marfuri de la diversi furnizori în vederea formarii unor partizi mari (depozitele de legume si fructe. Pastrarea poate fi pentru o perioada mai scurta (legume. ambalare.conditionarea si pastrarea marfurilor are rolul de a asigura mentinerea. 2 TIPOLOGIA DEPOZITELOR 2. 2 Dupa caracterul activitatii principale pe care o îndeplinesc: . caracterizate prin capacitate fizica si valorica mare). utilizare pentru o mai lunga perioada de timp.

depozite private constituite ca firme comerciale en gros care detin proprietatea asupra bunurilor pastrate în depozit si care actioneaza pe principiile rentabilitatii econpomice. destinate fie marfurilor alimentare. Importanta acestor "depozite mobile" a crescut considerabil odata cu extinderea comertului la distante mari si a celui international.. amenajarea interioara a depozitelor etc. . depozite mixte în care se pastreaza atât marfuri alimentare cât si nealimentare.depozite strict specializate în care se pastreaza un singur fel de marfa (sare. Dupa gradul de specializare: . galanterie-cosmetice).3. îngrasaminte chimice. servind pentru pastrarea temporara si uneori pen 818h74i tru pregatirea marfurilor în vederea transportarii ulterioare la depozitele principale sau la diversi beneficiari. depozite combinate care asigura pastrarea a doua grupe de marfuri apropiate prin cererea de consum a populatiei (textile-încaltaminte.depozite de repartizare care primesc mari cantitati de marfuri industriale sau materii prime (sare. . cartofi. 3 PROCESUL TEHNOLOGIC DIN CADRUL UNUI DEPOZIT 4 . amplasate de regula în gari si porturi. luându-se în considerare spatiile de depozitare mobile. combustibili lichizi). depozite generale. . pe durata deplasarii.) si le transforma în partizi mici pentru a le livra beneficiarilor. Mijloacele de transport devin spatii de stocare pentru produsele livrate clientilor. etc. încaltaminte. Tipologia depozitelor poate fi analizata si din perspectiva altor criterii: tipul constructiv.depozite de tranzit. cosmetice etc). 2. CAP. Conceptul de depozit poate fi abordat si dintr-o perspectiva extinsa. fie celor nealimentare.depozite de stat care se gasesc în proprietate publica si concentreaza cantitati mari produse care fac parte din rezeva de stat. Dupa forma de proprietate . respectiv stocarea în tranzit. petrol. 2.4. gradul de automatizare si mecanizare.depozite specializate având ca obiect stocarea unei singure grupe de marfuri (confectii.

operatiune ce se realizeaza prin colectarea sortimentelor în cantitatile solicitate de la locurile de depozitare-pas-trare .Din perspectiva functiilor mai sus prezentate procesul tehnologic în cadrul unui depozit prezinta urmatoarele trasaturi: . . viteza de circulatie etc.se caracterizeaza printr-un grad înalt de concentrare care asigura posibilitati pentru rationalizarea operatiilor (mecanizare si eventual automatizarea activitatilor).transportul partizilor de marfuri la rampa de expeditie . .este un proces de productie care a fost transferat în sfera comertului.manipularea interioara a produselor . .formarea comenzilor în baza notelor transmise de beneficiarii depozitului.presupune dotarea locurilor de munca cu echipament tehnic adecvat ceeace realizeaza apropierea de unele procese industriale (ambalare. .transportul comenzilor executate în compartimentul expeditie . daca marfurile nu sînt livrate în sistem paletizat ele vor fi asezate pe paleta în timpul descarcarii manuale a mijloacelor de transport.încarcarea partizilor de marfuri în mijloacele de transport auto. Prin urmare tehnologia în depozite se subîmparte în principal pe urmatoarele grupe de operatiuni : . formalitatile greoaie etc. Activitatea dintr-un depozit implica efectuarea urmatoarelor operatiuni : . . .).descarcarea mijloacelor de transport care se realizeaza mecanizat în cazurile în care furnizorii livreaza marfurile paletizate. unde este efectuata receptia cantitativa si calitativa a marfurilor . receptionarea si sortarea marfurilor . frecventa comenzilor. . . .depozitarea în locurile destinate este determinata în functie de o serie de factori : marimea si tipul de constructie al cladirii. . instalatii de frig).centralizarea pe rute de transport a comenzilor lansate de mai multe magazine . . În vederea reducerii intervalului de timp de la trimiterea notelor de comenzi si primirea marfurilor la unitatile comerciale se va organiza astfel activitatea de primire a comenzilor si realizarea partizilor de marfuri încît sa se elimine drumurile nerationale. manipularile inutile.transportul marfurilor paletizate din compartimentul de receptie în cel de depozitare.primirea. sortare. sensul fluxurilor de circulatie.formarea loturilor de marfuri comandate de beneficiari.depozitarea si pastrarea lor . proprietatile fizico-chimice ale marfurilor depozitate (ce necesita în final respectarea anumitor conditii de pastrare. . .transportul marfurilor paletizate de pe rampa de descarcare în compartimentul de receptie. 5 .

caracterizata prin nivelul de dezvoltare si de modernizare a bazei materiale.repartizarea teritoriala a productiei care determina fluxurile de marfuri.tipul si dimensiunile depozitului (suprafata. uscare. starea de functionare). electricitate. utilizarea judicioasa a terenului în vederea reducerii costului constructiei. posibilitati de extindere a depozitului într-o etapa viitoare.infrastructura. volum). ambalaje. existenta si posibilitatea de acces din mai multe directii. care are un anumit grad de concentrare teritoriala.asigurarea utilitatilor cu cheltuieli cât mai reduse. posibilitati de realizare a unei platforme pentru parcarea autocamioanelor. .tipul si destinatiile spatiilor componente ale suprafetei alocate depozitului (depozitare.corespondenta dintre fluxurile de marfuri.organizarea activitatii comerciale. telefonie etc. CAP. nivelul tehnic. gaze.). informatii. .executarea livrarilor (expedierea marfurilor la beneficiari). daca este posibil în cooperare cu alti beneficiari (canalizare. mijloace de transport (tipul. înaltime.nivelul de dezvoltare si organizare a transporturilor .. structurile organizatorice ale verigilor comerciale si sistemul de relatii pe care comertul le întretine cu ceilalti participanti la procesul de distributie a marfurilor. cu evitarea drumurilor aglomerate sau ocolite. ambalare. apa.repartizarea teritoriala a consumului. Proiectarea tehnologiei amenajarii depozitului se fundamenteaza pe urmatoarele elemente: . 4 AMPLASAREA DEPOZITELOR Amplasarea unui depozit urmareste în primul rând organizarea rationala a circulatiei marfurilor care sa conduca la circuite cât mai scurte ale distributiei lor. . Activitatea de baza a depozitelor o constituie organizarea partizilor de marfuri pentru livrare unitatilor cu amanuntul. Factorii care influenteaza amplasarea depozitelor: .ordonarea functionala a depozitului. frig etc). coacere. consumul este dispersat în spatiu si variabil cantitativ si structural . distantarea de punctele ce prezinta primejdii pentru calitatea marfurilor sau care prezinta pericol de incendii . distantele parcurse si normele de realizare a miscarii marfurilor. . . 6 . Spre deosebire de productie. . mijloace de transport. intensitatea si directia acestora.

Pentru unele marfuri din sectorul metalo-chimice se pot realiza depozite cu raza de activitate pe întreaga tara (bijuterii . tinând seama de urmatoarele cerinte: . pungi polietilena etc). Depozitele pentru marfuri alimentare si unele marfuri nealimentare de cerere zilnica (detergenti. piese auto-moto etc). frigidere. se pot construi depozite de produse metalo-chimice dimensionate judicios pentru anumite grupe de marfuri (masini aragaz. De la caz la caz se pot construi depozite de marfuri alimentare dimensionate în functie de necesitati si în alte localitati .gablonturi-ceasuri.încaltaminte se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul întreprinderile producatoare de textile-încaltaminte cu o raza de activitate cuprinzînd 2-4 judete. gasirea amplasamentului optim al viitorului depozit. sapunuri. Pentru marfurile de cerere zilnica se recomanda ca distanta maxima de aprovizionare sa nu depaseasca 40 km. Depozitele de marfuri metalo-chimice se amplaseaza în orasele în care îsi au sediul firmele producatoare. se amplaseaza în orase resedinta de judet si au raza de activitate judeteana.respectarea principiului teritorial. În vederea reducerii consumului de carburanti la amplasarea depozitelor de marfuri se vor avea în vedere si distantele pe care urmeaza sa le parcurga autovehiculele.4 judete. La amplasarea pe teritoriu a depozitelor trebuie de asemenea sa se aiba în vedere ca aprovizionarea retelei comerciale cu amanuntul sa se faca pe o raza optima. care se vînd prin magazine alimentare sau bacanii.stabilirea celor mai scurte si mai rapide cai de vehiculare a marfurilor.cu conditia sa se justifice din punct de vedere economic.100 km. CAP. hîrtie igienica. cosmetice. aparate si articole foto-muzica. Aceste depozite îndeplinesc de regula rolul de camari ale oraselor respective.mari centre de consum . în cadrul acestuia. articole de sport. precum si în mari centre industriale. 5 DIMENSIONAREA DEPOZITELOR 7 . iar pentru celelalte grupe de marfuri . -localizarea depozitului în zona special amenajata în perimetrul fiecarui oras (schitele de sistematizare teritoriala prevad o zona distincta. În orasele resedinta de judet în care nu exista astfel de întreprinderi. masini de spalat etc). raza de activitate cuprinzînd 2 . prin stabilirea judicioasa a zonei de aprovizionare.Actiunea conjugata a acestor factori de influenta conditioneaza alegerea unui canal de distributie sau altul si. de obicei în vecinatatea platformelor industriale de la periferia localitatilor) pentru a exista posibilitatea racordarii la arterele rutiere si la calea ferata. Depozitele pentru marfuri textile . destinata amplasamentelor de depozite. .

transport. .Dimensiunea depozitelor este reprezentata de suprafata. transport si depozitare). .viteza de circulatie a marfurilor. nivelul de înzestrare tehnica preconizat. stelaje.spatii prestari servicii diverse. Suprafata principala a unui depozit reprezinta suprafata utilizata efectiv pentru depozitarea marfurilor inclusiv cele pentrumanipularea lor.înaltimea pîna la care se depoziteaza marfurile (de cel putin 6 m). 8 .pucte de vânzare cu amanuntul. Volumul principal de depozitare reprezinta volumul ocupat efectiv de catre unitatile de marfuri paletizate. . . Pentru dimensionarea optima a unui depozit de marfuri se au în vedere urmatoarele aspecte: . particularitatile constructive ale depozitului. vrac). climatizare. volumul si respectiv înaltimea optima pentru a asigura depozitarea cantitatilor de marfuri.birouri. Suprafata de depozitare se poate structura dupa urmatoarea schema: I. . II. . Suprafata secundara de functionare: . .suprafata de depozitare (depozitare. transport si ambalare în scopul încarcarii si descarcarii marfurilor din locurile de depozitare). sistemul de pastrare a marfurilor în depozit (stive. receptie cantitativa si calitativa. Suprafata principala de functionare . pastrare.spatii pentru procese organizatorice legate de administrarea halei. . .spatii sociale.suprafata de livrare (sortare pentru livrare.suprafata de receptie (descarcare. .laboratoare pentru controlul calitatii marfurilor.volumul previzionat al desfacerilor prin depozit. sanitare. prestabilite a fi depozitate în perioada urmatoare de timp. stocurile de marfuri medii si maxime. pregatire pentru vânzare. formarea unitatilor de încarcare. Determinarea suprafetei utile a unui depozit se face pe baza numarului de palete conventionale necesare pentru pastrarea marfurilor.raza de activitate a depozitului. formarea de loturi pentru expedierea lor la beneficiari).

b. depozitare si livrarea a marfurilor. q .Volumul necesar pentru 1 m3 volum de depozitare rezulta din împartirea unui metru cub la coeficientul de utilizare al volumului e.coeficientul de utilizare a suprafetei. c.coeficientul de utilizare a volumului. rafturi etc. Smax . Calculul coeficientului de utilizare a înaltimii depozitului Ui = Is / It Is .încarcarea orientativa pe o paleta.suprafata efectiv ocupata de marfurile paletizate Sc . în cazul constructiilor cu mai multe nivele.înaltimea totala (dimensiunea între pardoseala si muchia inferioara a formei de acoperis. Aprecierea gradului real de utilizare a suprafetelor si spatiilor de depozitare se realizeaza prin intermediul urmatorilor coeficienti: . Acestea se exprima în diferite unitati de masura: numar. . depozitate sau livrate într-o unitate de timp bine determinata (ora. Capacitatea unui depozit este definita prin intermediul capacitatii de preluare. pâna la înaltimea partii inferioare a celei mai coborâte grinzi). Suprafata necesara pe unitatea de volum de depozitare 9 .înaltimea de stivuire (dimensiunea dintre nivelul pardoselii si nivelul superior al unitatii paletizate) It . a. zi. suprafata functionala principala pe metru cub volum de baza de depozitare.coeficientul de utilizare a înaltimii. cu resursele proprii de munca.spatiul de depozitare pe metru cub volum de baza de depozitare.numarul de palete. . m3. an). Aceste capacitati se masoara prin cantitatea maxima de marfuri ce pot fi preluate.stocul maxim de marfuri pastrate în depozit. kg sau unitati monetare pe unitatea de timp aleasa.suprafata de circulatie între stivele de palete. Calculul coeficientului de utilizare a volumului (Uv) se defineste ca produsul coeficientului de utilizare a suprafetelor cu coeficientul de utilizare a înaltimii Uv = Us x Ui Schema pentru calculul coeficientului de utilizare a volumului de depozitare d. Calculul coeficientului de utilizare a suprafetei Us = Sd / Sc Ss .Np = Smax / q Np . . Numarul de palete conventionale constituie un indicator sintetic adecvat de exprimare a capacitatii depozitelor.

recipienti. V0 . 6. 6 DOTAREA DEPOZITULUI CU MOBILIER SI UTILAJE COMERCIALE Exploatarea rationala a volumului util al depozitelor. ambalare. . .instalatii de transport.3. dispozitive care asigura depozitarea (rame de sustinere. CAP. palete.dotari tehnice principale: toate mijloacele de munca ce îndeplinesc o anumita functie a depozitului. umplerea rafturilor. rafturi de orice fel.1. mijloace pentru asigurarea unor servicii materiale: etichetare. mijloace care ajuta la transportul intern.mijloace pentru depozitare: palete. silozuri. presupune dotarea cu mobilier adecvat sistemelor de depozitare moderne care au la baza paletizarea si containerizarea marfurilor. tancuri.volumul net al produsului depozitat pe paleta.Smc = 1mc /Uv x It f. de sortare etc.mijloace tehnice . ghidare etc). reducerea timpului necesar formarii comenzilor. Dupa natura lor: . masini de calibrare. de ambalare. 6.mijloace de depozitare: containere.mijloace pentru sortarea marfurilor: aparate si instalatii de sortare. 6. .mijloace pentru transport: aparate de ridicat. Utilizarea volumului de depozitare Uvd = Vl / V0 Vl . usurarea muncii lucratorilor. Tipologia mobilierului si utilajelor comerciale 6. iar pe de alta parte cu tipuri de utilaje comerciale care sa asigure mecanizarea si automatizarea proceselor de munca specifice diferitelor faze ale tehnologiei din depozite.4.mijloace mobile.dotari tehnice de completare. .mijloace pentru conditionarea marfurilor: echipamente pentru dozare. tancuri si palete. acele mijloace ale muncii care sustin sau completeaza capacitatea de functionare a dotarilor tehnice principale: mijloace de control. . Dupa locul lor în fluxul tehnologic al depozitului: . Dupa functiile pe care le îndeplinesc si apartenenta lor la diferite procese tehnologice: .mijloace stationare (fixe). .2. 10 . portionare. Dupa mobilitate de care dispun: .volumul necasar în mod concret pentru depozitarea produsului.

mixte.trotinete (în 3 colturi si 4 colturi).echipamente de ridicare pe înaltimi mici (transpalete manuala). .electrostivuitoare (pentru ridicare). denumite transportoare.orizontale. Dupa modul în care sunt actionate: .1.macarale. . .masini platforma.6 Mijloace de depozitare 6. Instalatie de depozitare tip magazin 6.electrocare pentru carat.verticale. .cu activitate continua. Mijloace de transport cu activitate continua.7 Mijloace de transport Mijloacele de transport sunt mijloace ale muncii cu ajutorul carora bunurile sunt transportate dintr-un loc în altul. în parte mecanizate. cu platforma.2.1 Din punct de vedere functional 11 .6. Dupa modul de lucru: .6.2. 6.5. Echipamente propulsate cu motor . . . 6.6.mijloace care utilizeaza energia furnizata de baterii electrica 6.lise. b.cu activitate discontinua. . Mijloace de transport cu activitate discontinua Aparate directionate manual: . b.3. . . Dupa directia de lucru: .6. Rafturi tip dulap b = 450 .carucioare. .750 mm 6.electrotranspalete pentru ridicare pe înaltimi mici. .1.7.mijloace manuale.7.mijloace actionate de motoare cu ardere interna. a. Rafturi cu sertare 6. .

. ceea ce impune schimbarea directiei lor de deplasare. în plan orizontal. de pe un transportor cu role pe altul.macazul. .fixe (încorporate în constructia depozitului). executat fix ori mobil. macazul este destinat distribuirii sarcinilor (colete. cele mai utilizate transportoare cu role sunt cele gravitationale (o varianta îmbunatatita a planului înclinat). . pe care se pot deplasa marfurile într-o parte sau alta. desi în timpul functionarii sunt fixe). cu ajutorul a doua role de sprijin. . construit dintr-un lant pe care sunt fixate.1. destinat în principal transportului bunurilor de uz îndelungat (frigidere. când tracteaza carucioare. Criterii tehnico . un sector al transportorului. 12 . masini de spalat rufe. montate pe lant. formate dintr-o banda întinsa între doi tamburi cilindrici. placa turnanta poate fi cu banda plana.mobile (pot fi mutate dintr-un loc de munca în altul.2 Din punct de vedere al caracteristicilor tehnice si constructive: .transportorul cu leagan.8 Alegerea si determinarea necesarului de utilaje comerciale 6. fara a necesita o transbordare a marfurilor în punctele de legatura orizontale cu cele verticale. numit si monorai. lantul de tractiune al acestui transportor este actionat de un motor electric si poate fi suspendat de plafonul depozitului sau poate fi îngropat în pardoseala. de lemn sau metal. în usurinta crearii de ramificatii si de macazuri pe traseu. cu sau fara actionare mecanica. navete). folosit pentru transporturile de marfuri între etaje. folosit în situatiile în care de la un transportor de baza (de exemplu din zona de receptie) marfurile trebuie dirijate spre gestiuni.transportor cu placa turnanta. 6. b.transportorul suspendat.transportorul telescopic cu banda. banda poate fi neteda. cu role. la care se introduc mai multe discuri în partea exterioara. având elementul activ (banda) din cauciuc sau din placi. . . fixat la un capat într-o articulatie verticala si sprijinit pe celalalt capat pe o placa. cârlige pentru carucioare sau suporturi pentru marfuri (de exemplu pentru confectii. televizoare etc). precum si în alcatuirea usoara a sectoarelor curbilinii (sectoare care ofera posibilitatea schimbarii. la distante egale.transportorul cu discuri. lazi. avantajul acestora constând în greutatea lor proprie mica. în locul rolelor cilindrice se întrebuinteaza doua discuri. . decât în partea interioara.capacitate (tone/h). a directiei de deplasare a marfurilor). banda se confectioneaza din sipci.8. cu discuri sau cu bile.. cu ori fara traverse sau racleti.transportor cu banda neteda.functionale: . zimtata sau prevazuta cu racleti. . umerase). din punct de vedere constructiv. .transportoare cu banda.transportorul cu role ori cu discuri.

. . .. electrostivuitoare.2.tipul operatiunilor de vehiculare. timpul de transport al unitatilor de încarcatura de la locul de încarcare la locul final de descarcare.viteza de deplasare pe verticala sau orizontala (m/s).înaltimea de ridicare (m).locul unde au loc aceste operatiuni.puterea motoarelor de actionare (kw/h).posibilitatile de procurare. electrocare.posibilitatea folosirii la cât mai multe genuri de operatii 6. CAP.tipul marfurilor si modul lor de ambalare pe durata transportarii. . timpul de ridicare a unitatii de încarcatura (ore).tipodimensiunile utilajelor.distanta de transport (m).8. timpul de deplasare fara marfa a utilajului de la locul de descarcare la locul initial de încarcare. carucioare manuale. . 6. pe un schimb cu ajutorul acelui echipament la randamentul utilajului într-un schimb de lucru. . timpul de lucru dintr-un schimb (8 ore). Pentru calculul randamentului se iau în considerare o multitudine de factori: numarul ciclurilor de transport ce poate fi efectuat de utilaj într-un schimb de lucru. respectiv. coeficientul de folosire a capacitatii utilajului într-un schimb de lucru si în functie de natura marfurilor. de asezare la locul final de depozitare.sistemul constructiv al depozitelor si posibilitatile de aplicare a tehnologiilor moderne de depozitare. -pretul de cumparare a utilajelor: . .costurile exploatarii acestora. Calculul necesarului de lize.mijloacele de transport în care sosesc si pleaca marfurile la si din depozit.8. 7 AMENAJAREA INTERIOARA A DEPOZITULUI Organizarea interioara a depozitelor are la baza urmatoarele principii: 13 . etc se face raportând cantitatea de marfuri (tone) ce trebuie vehiculata într-o zi. .productivitatea muncii. Criterii economice: . etc. întretinere si reparare a utilajelor. . capacitatea utilajului.Alte criterii de alegere: . timpul de descarcare a unitatii de încarcatura si.3. .

stabilirea modurilor de depozitare. .modul de ambalare: natura.exista trei variante de flux al marfurilor într-un depozit: . In functie de amplasarea principalelor zone . forma geometrica si rezistenta mecanica la stivuire a ambalajelor de transport. 14 .amplasarea rationala a marfurilor în depozit si identificarea rapida a locurilor de depozitare. când zonele de receptie sunt amplasate pe aceeasi latura a depozitului. fiind asezate pe doua laturi opuse ale depozitului. depozitare. expeditie . . . La amenajarea interioara a depozitului trebuie cunoscute urmatoarele elemente: ..circulatia marfurilor în linie dreapta. .utilizarea intensiva a spatiilor si înaltimii de depozitare si asigurarea unor conditii rationale de pastrare a marfurilor .respectarea unor cerinte referitoare la formarea încarcaturii pe paleta. . controlul. dotarea cu rampe de descarcare-încarcare. speciale.conditiile de depozitare determinate de specificul produselor: cerinte speciale de temperatura si umiditate. stocajul marfurilor. Amenajarea interioara a unui depozit are urmatoarele obiective: .primul iesit".optimizarea transportului intern. când zonele de receptie si expeditie sunt amplasate perpendicular pe doua laturi alaturate ale depozitului.mecanizarea si automatizarea operatiilor. cu montanti. ambalarea marfurilor si livrarea acestora catre beneficiar.desfasurarea îantregii activitati cu o eficienta maxima. Aceste activitati se desfasoara în fluxuri continue.tipul de palete folosite: simple. . . lada. Organizarea depozitului trebuie facuta astfel încât circuitele sa nu se suprapuna.receptie. .informatizarea în gestionarea activitatii. . numarul nivelurilor pe care se desfasoara suprafata depozitului.circulatia marfurilor în arc de cerc de 90°. asigurarea respectarii ordinii "primul produs intrat . necesitatea accesului pentru controlul periodic si efectuarea de operatii de întretinere a produselor în timpul depozitarii. când zonele de receptie si expeditie sunt paralele. Operatiunile principale dintr-un depozit sunt receptia. pregatirea comenzilor. .dimensionarea si delimitarea spatiilor pe functionalitati si asigurarea unui flux rational al marfurilor si al lucratorilor în cadrul depozitului .circulatia marfurilor în arc de cerc de 180°. . .sistemul constructiv al depozitelor: suprafata si înaltime.

conserve etc. zahar. înaltimea stivei depinde de: rezistenta ambalajului (sacului) la forta de apasare rezultata prin suprapunerea paletelor încarcate. articole electrice.manipulare . cu numar mare de sortotipodimensiuni. De exemplu.stocare -livrare. timpul necesar preluarii marfii si formarii unitatii de încarcatura pe paleta se mareste si este necesara folosirea mai multor persoane.depozitarea pe palete simple. alimentare. grad redus de rezistenta. de parfumerie. .marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mari se depoziteaza fie în palete plane sau palete lada pe rastele (paste fainoase. întâlnita la pastrarea unor produse livrate în saci. ofera avantajele evidentiate la procedeul precedent.a. paletele de transport vor fi folosite în toate etapele fluxului tehnologic: preluare . articole de menaj etc. într-o structura foarte diversificata s. se reduce productivitatea muncii. Daca vânzatorul expediaza marfurile în sistem nepaletizat (sau necontainerizat) ori paletele-containere se afla în mijloace de transport care nu permit utilizarea unor mijloace mecanizate pentru descarcare. de natura si caracteristicile produsului.) . specifica marfurilor de sortiment variat. cu particularitati de la un produs la altul.depozitarea pe palete simple în stelaje. Pe baza experientei acumulate de întreprinderile cu ridicata se fac urmatoarele recomandari : . în rastele metalice. în acest mod se depoziteaza si alte marfuri. condimente s.). Modalitatile de depozitare sunt foarte largi. bauturi la sticla. marfurile care nu permit utilizarea paletei (de orice tip).depozitarea pe rafturi (fara palete.Mecanizarea si automatizarea operatiunilor din cadrul depozitului. se practica în cazul depozitarii unei cantitati mari. din diferite considerente (gabarit. cresc costurile. pentru stationarea acestora peste limitele normate. . .depozitarea prin stivuirea paletelor cu montanti sau a paletelor-lada. precum: marfurile care necesita acces independent la fiecare paleta. Se creeaza conditii pentru blocarea mijloacelor de transport.marfurile cu un numar mare de sortimente si în cantitati mici se depoziteaza în rafturi (rechizite scolare si de birou.. folosite la unele produse metalo-chimice. dar în mici containere). La formarea încarcaturii pe paleta se tine seama de: 15 . orez. lenjerie etc. . medicamente. care înlatura inconvenientele mentionate anterior si largeste aria produselor apte unui asemenea pastrari.marfurile în sortiment restrîns si cantitati mari se depoziteaza pe palete în stive sau în rastele bloc (faina. . . vopsele.depozitarea prin stivuirea directa a unitatilor de încarcatura aflate pe paleta. determina cresterea considerabila a eficientei muncii în unitate. Dintre diversele posibilitati mentionam: .a. Se impune o modernizare generalizata a tuturor activitatilor din amonte si avalul celor desfasurate în cadrul depozitului. articole de galanterie.) . fragilitate etc).

lazilor. si a unei bune coordonari a operatiilor. este destinata pentru pastrarea marfurilor livrate cu o frecvanta si în cantitati medii. în cantitati mari. . expeditiei. Fluxul transportarii produselor intrate sa evite suprapunerile cu fluxul transportarii marfurilor destinate livrarilor. situata în imediata vecinatate a cailor principale de acces. De asemenea. 16 . metalice sau din fibre plastice. amplasata în partile periferice ale depozitului. folie contractabila). gradul de complementaritate a diferitelor articole. relatie desustinere reciproca. Fiecare unitate de ambalaj este sustinuta de cel putin alte doua asemenea unitati aflate în stratul inferior. Implantarea detaliata a grupelor de marfuri în halele de depozitare trebuie sa aiba în vedere urmatoarele criterii: . depasirea suprafetei plane a paletei atrage dificultati în manipularea paletei. benzi adezive. în conditiile existentei unor cai de acces corect dimensionate si ale trasarii unor sensuri de circulatie degajante. pe cât posibil. Folosirea informaticii în gestionarea activitatii depozitului este o premisa a înlaturarii erorilor asupra evidentei marfurilor. greutatea. sacilor care compun (separat) unitatea la încarcatura. a desfasurarii corecte. Ambalajul de transport se asaza. cele mai îndeparate de caile principale de acces.înscrierea în perimetrul paletei. De asemenea. cu latura (suprafata) cea mai mare paralela cu suprafata plana a paletei. este afectata pastrarii marfurilor cu circulatie lenta sau din extrasezon.cerinte tehnice: particularitati de manipulare. navetelor. ZONA a ll-a. particularitatile produsului (produselor) si caracteristicile tehnicofunctionale ale mijlocului de transport intern. amplasat pe paleta într-o anumita ordine. se realizeaza asa-numita "tesere-legare" a ambalajului de transport..asigurarea stabilitatii coletelor. pachetelor.caracteristicile marfurilor: frecventa de livrare. optimizarea transporturilor interne reclama o perfecta corelare între genul. volumul. ZONA a lll-a. propice evitarii blocarii pe aceeasi cale de acces. este destinata produselor care se livreaza cu frecventa mare. de stivuire a ambalajelor colective. în fluidizarea operatiilor. de dotare cu anumite utilaje specifice. În cazurile în care o asemenea asezare-tesere nu este posibila se apeleaza în mod obligatoriu la unul din sistemele de fixare recomandate (chingi. Varianta de zonare pe orizontala a suprafetei de depozitare : ZONA I. ambalajului colectiv. . Transportul intern va fi optimizat prin asigurarea fluentei deplasarii. localizata de o parte si de alta a primei zone sau în adâncime fata de aceasta.

reprezinta aproximativ 20% din numarul total al sortimentelor depozitate. respectiv minuscule. O alta metoda clasica este aceea în care se utilizeaza orice loc liber existent în momentul în care trebuie sa se amplaseze un articol oarecare. Se va folosi urmatorul sistem de coordonate: o litera majuscula indicând (precizând) abscisa stivei. 17 . dar determina crearea de spatii libere. în palete. situata pe al doilea nivel al stelajului este destinata marfurilor de volum si greutate mica sau cu o viteza de circulatie lenta. ulterior acestea vor fi identificate prin litere majuscule. situata pe primul nivel al stelajului. Aceasta metoda faciliteaza cautarea prin obisnuinta. Marfurile care prezinta cel mai mare volum fizic vehiculat prin depozit se vor pastra în celulele de stelaj aflate în vecinatatea zonei de expeditie si de preferinta la nivelurile inferioare. lazi sau cutii. numarul stivei.Pentru marfurile din extrasezon se recomanda a se folosi si spatiul de pastrare ce se poate amenaja în partea superioara a sectiilor de receptie si expeditie. 7. Practica comerciala evidentiaza faptul ca aceste sortimente. Zona a ll-a. neocupate rational. Varianta de sectorizare a înaltimii de depozitare a unui stelaj urmarindu-se cresterea productivitatii muncii si a operativitatii formarii comenzilor: Zona I. formata din nivelurile trei si patru ale stelajului. ca urmare a posibilitatilor de valorificare a diferentei de înaltime ce se creeaza între cele doua sectii pe de o parte. Aceasta metoda utilizaza la maximum orice loc disponibil în incinta de depozitare fiind nevoie de un sistem de reperareprecisa a produselor. este destinata marfurilor de volum si greutate mare sau cu o viteza de circulatie accelerata. pe de alta parte. cu o frecventamare in volumul fizic de marfuri vehiculate (circa 80%). constituie spatiul destinat stocurilor de rezerva. o litera minuscula precizând (dând) ordonata aceleiasi stive. Zona a lll-a. si hala de pastrare. o cifra indicând nivelul la care se gaseste produsul pe paleta. Metode de aranjare si localizare a stocurilor în depozit O metoda clasica consta în a afecta un stelaj sau un amplasament precis unui produs determinat.1. În cazul produselor depozitate pe stelaje. Pentru stocurile de produse paletizate localizarea se poate face astfel: pe suprafata de depozitare disponibila se traseaza imaginar linii drepte orizontale si verticale care prin intersectare vor delimita benzi. localizarea va fi realizata printr-un numar de trei cifre indicând: numarul aleii.

aceea a intrarii lor Pentru produsele dispuse pe stelaje se poate lipi o eticheta colorata pe care se va trece luna de intrare sau un numar corespunzator saptamânii în care au intrat în stoc pentru ca acestea sa poata fi eliberate cu usurinta în functie de vechimea lor. 7. portionarea. conditionarea.masini pentru legare. etichetare.zise: sortarea. Se vor dispunepaletele în siruri paralele pe sol iar produsele vor fi prelevate într-o anumita ordine. primul iesit". etichetare. demontare.masini pentru diverse testari. ambalare. . Metoda "primul intrat. Echipamente tehnologice pentru procese adiacente în depozitele comerciale: . preambalat. Importanta manipularilor într-un depozit este caracterizata de relatia tone X distante parcurse Aceasta implica a determina în prealabil frecventa de rotatie a produselor depozitate: produsele A corespund la 20% din referinte si 80% din iesiri. Tehnologia altor operatiuni desfasurate în cadrul depozitelor Într-un depozit comercial au loc o serie de procese adiacente celor principale propriu .masini de umpletere automate.masini pentru cântarire. sortat. Metoda de localizare pe baza frecventei de rotatie. reduce manipularile si faciliteaza pregatirea comenzilor. în ordinea intrarii lor. . cât si prestarea de servicii materiale ce pregatesc anticipat consumul. . sigilare. Produsele din categoria A vor fi apropiate de caile de acces în depozit.2. produsele C corespund la 45% din referinte si 5% din iesiri.masini pentru montare. 18 . Acest sistem cere o buna cunoastere a localizarii produselor.nivelul la care se gaseste celula. Produsele care pot fi depozitate o anumita perioada de timp vor fi eliberate primele din depozit. produsele B corespund la 35% din referinte si 15 din iesiri. . .masini pentru ambalare. taiat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful