Cap. 1.

Oferta de marfuri si servicii

Continutul ofertei de marfuri si structura acesteia

Productia realizata n vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta cu cerintele societatii, n cadrul pietei, sub forma ofertei de marfuri. Oferta de marfuri este o categorie a pietei, strns legata de cererea de marfuri. Oferta de marfuri cuprinde toate produsele destinate satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, att bunuri si servicii destinate consumului intermediar sau form arii brute a capitalului fix, ct si bunuri sau servicii care asigura consumul final al populatiei. Un alt aspect necesar definirii ofertei de marfuri se refera att la un anumit volum de bunuri si servicii, ct si la un proces de miscare a acestora de la productie la consum. Drept urmare, n cadrul ofertei, se disting doua elemente principale: y fondurile de marfuri aflate n reteaua de distributie n cursul unei perioade spre a fi realizate asa-zisa oferta reala sau efectiva. y stocurile de marfuri existente n diferite verigi ale circuitului economic asa-zisa oferta pasiva. De aici rezulta ca toate produsele care alcatuiesc oferta de marfuri trec inevitabil prin stadiul de stocaj, mbracnd forma de stoc nainte de a fi vndute definitiv consumatorilor. Fondul de marfa reprezinta cantitatea negociata si primita de comert. De aceea, oferta totala este compusa din: y fondul de marfuri negociat si primit de comert; y stocurile ramase din perioadele anterioare. Oferta de marfuri mai poate fi definita avnd n vedere att productia autohtona, ct si importul de marfuri. Un alt aspect important al ofertei de marfuri este legat de dinamica ofertei, care reflecta, n permanenta, trecerea de la conditiile actuale la posibilitatile viitoare ale productiei, r espectiv trecerea de la oferta reala, la oferta potentiala. Oferta de marfuri se poate clasifica n functie de mai multe criterii. Spre exemplu, dupa destinatia produselor n procesul de consum oferta de marfuri prezinta , urmatoarea structura: produse destinate consumului final (bunuri si servicii de consum), care reprezinta ansamblul obiectelor materiale sau imateriale realizate pentru satisfacerea directa a nevoilor umane. Fac exceptie: locuintele, de 242s1824c si sunt realizate pentru satisfacerea nevoilor individuale, sunt considerate ca investitii neproductive; bunuri si servicii destinate consumului intermediar (bunuri si servicii productive), care reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati n actiuni lucrative, pentru a se consuma n procesul de productie, n vederea realizarii altor bunuri sau servicii. Exemplu: pielea pentru confectionarea mbracamintei sau ncaltamintei; produse de echipament cuprinde bunurile utilizate n organizarea si desfasurarea unui proces de productie si a carui durata de viata este de cel putin un an (utilaje, masini, cladiri). n functie de durata de viata a diferitelor categorii de produse, avem: bunuri nedurabile (cuprinde articole de uz curent, de mare difuziune, n general standardizate; se caracterizeaza printr-o vnzare n masa,

adresndu-se practic tuturor categoriilor de consumatori; sunt substituibile n procesul de utilizare; exemplu: marfurile alimentare, ziarele, detergentii etc.); bunuri durabile (are n vedere produse de folosinta ndelungata, caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si printr-un anumit grad de finisaj si tehnicitate; nu sunt distruse n timpul consumului, ntr-un act de consum se uzeaza progresiv, iar dupa perioade lungi de utilizare ramne o anumita valoare reziduala (exemplu: articole de mbracaminte, automobile, televizoare, aparate casnice) n functie de criteriul merceologic, avem urmatoarele grupe de produse: grupa produselor alimentare (cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, n special, consumului final, participnd la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor; sunt produse de uz curent; sunt distruse n timpul consumului; au un grad de perisabilitate mare, avnd un anumit termen de garantie, necesitnd conditii de pastrare, conservare si au limite de ntrebuintare; producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate n orice tara, prin acte normative cu caracter de lege; grupa produselor nealimentare (satisfac cerinte foarte variate, incluznd att trebuinte de ordin fiziologic, social-cultural si de confort ale populatiei, ct si trebuinte tinnd de consumul intermediar sau de stocurile de investitii; oferta de produse nealimentare este mult mai mare; piata acestor produse se caracterizeaza printr-o mare mobilitate, marfurile respective nlocuinduse n consum cu mai multa usurinta; procesul de nnoire, n cadrul acestui segment al ofertei este foarte complex, variind n limite foarte largi de la o grupa la alta de produse; pentru activitatea comerciala este necesara o grupare a produselor nealimentare, avnd n vedere criteriul functionalitatii: textile ncaltaminte; metalo-chimice; electronice si electrotehnice; mobila; materiale de constructie; produse petroliere; combustibil; articole de librarie; produse far maceutice etc. n functie de locul produselor n consumul populatiei si modul de solicitare a acestora de catre consumatori oferta se grupeaza n bunuri primare de consum, destinate satisfaceri nevoilor fiziologice ale populatiei: hrana, mbracaminte, ncaltaminte, locuinta etc; bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort, ntretinerea sanatatii, petrecerea timpului liber etc; bunuri de prisos sau de lux, n majoritatea lor sunt produse cu o semnificatie mai mult sociala, posesie sau cumpararea lor producnd o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comert, aceasta grupa are o semnificatie deosebita. Clasificarea ofertei de marfuri n cadrul pietei bunurilor de utilizare productiva n: materii prime, cuprind bunurile ce vor intra ca parte integrata n structura viitoarelor produse; semifabricate, acele produse care vor deveni o parte a produsului finit, spre deosebire de materiile prime, ele au suferit un grad mai ridicat de prelucrare; echipament industrial grupeaza acele produse ce nu devin parte a produsului finit, dar prin folosirea lor asigura desfasurarea procesului de productie; furnituri, bunuri de utilizare productiva, sunt consumate continuu: carburanti, materiale pentru curatenie etc. nnoirea produselor si diversificarea ofertei de marfuri Multiplicarea si rennoirea continua a sortimentului de produse n cadrul pietei, reprezinta o reflectare a modificarilor profunde care intervin n nevoile de consum, n mecanismul formarii si satisfacerii lor. La acestea se adauga faptul ca deprecierea fizica, scaderea utilitatii unui produs este amplificata continuu de deprecierea functionala, n special prin aparitia de noi produse. Drept urmare, procesul de diversificare a ofertei de marfuri mbraca doua importante aspecte: y largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia produselor noi, care se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentale, prin nlocuirea unora dintre ele cu produse noi; y diferentierea si individualizarea ofertei n procesul concurential. n ceea ce priveste primul aspect al nnoirii si diversificarii produselor, notiunea de produs nou are n vedere un bun material ce prezinta elemente constructive, functionale, fiabilitate, valente estetice, ergonomice, comerciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat n vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Un alt aspect, care trebuie avut n vedere n legatura cu nnoirea produselor care apar, formnd oferta de marfuri din cadrul pietei, pot avea o viata mai lunga sau mai scurta, fiecare conturndu-si propriul sau ciclu de viata.

Notiunea de ciclu de viata desemneaza perioada n cadrul careia bunul respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins ntre finalizarea produsului de catre producator si vnzarea sa prin intermediul unui vnzator catre consumatorul final sau intermediar. Produsele pot avea o viata mai lunga sau mai scurta, adica pot exista pe o anumita piata un timp mai lung sau mai scurt. Ciclul de viata al produselor nu trebuie confundat cu durata de viata fizica sau cu ciclul de utilizare a acestuia, care a re n vedere timpul scurs ntre faza finala a fabricatiei unui exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator. De la aparitia lui pe piata pna n momentul disparitiei, un produs parcurge mai multe etape: y lansarea pe piata; y cresterea cererii pentru produsului respectiv si a productiei lui; y maturitatea, care corespunde etapei n care produsul a atins limitele de saturatie ale pietei; y declinul, faza n care produsul este mai putin cerut de consumatori; y disparitia produsului de pe piata. Nu trebuie confundata disparitia produsului de pe piata cu disparitia produsului din consum sau utilizare. Exista o perioada de timp n care, desi produsul a disparut de pe piata, el se afla totusi n utilizare, n proprietatea consumatorului. Cunoasterea fazelor ce compun ciclul de viata al produselor este importanta att pentru producatori, ct si pentru comercianti. Producatorii pot interveni, ca si comerciantii n vederea mentinerii produsului ntr-o anumita faza, pot contribui la prelungirea unor faze din ciclul de viata sau pot ntrzia ct mai mult posibil faza declinului din viata produselor. Atingerea fazei de declin de catre un produs nseamna uzarea morala prematura a respectivului produs, ceea ce determina consecinte negative att pentru producatori ct si pentru comercianti. Producatorii nu si pot recupera cheltuielile generate de cercetarea produsului, de organizarea fluxului de productie, de organizare a muncii si productiei etc. Iar comerciantii ramn cu marfuri n stoc, fapt ce genereaza stocurile greu vandabile. Pentru prevenirea unor astfel de consecinte economice, cercetarea economica asupra lansarii produselor si directionarea actiunilor de diversificare trebuie sa se faca att de catre producatori, ct si de ntreprinderile comerciale, n colaborare. Diferentierea si individualizarea ofertei n procesul concurential se realizeaza prin intermediul procesului de realizare a produselor; produselor si serviciilor comerciale atasate produsului; personalului comercial; imaginii de produs, marca sau ntreprindere. Orice diferentiere trebuie sa fie creatoare de valoare att pentru ntreprindere, ct si pentru piata. Ca elemente de individualizare si diferentiere a ofertei pot fi amintite: y functionalitatea produsului; y performanta prin nivelul rezultatelor obtinute n procesul de utilizare potrivit functionalitatii specifice fiecarui produs; y durabilitatea, prin perioada ce caracterizeaza durata de viata sau procesul de utilizare a fiecarui produs; y reparabilitatea;

y conformitatea, gradul de respectare de catre produs a specificatiilor stabilite; y stilul produsului, prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive din partea consumatorilor; y design-ul produsului; y sistemul serviciilor comerciale; y termenele de livrarea sau realizare; y formarea personalului de exploatare; y instalarea produsului, ca ansamblul de operatiuni necesare punerii n functiune a unui produs; y consilierea cumparatorilor; y reparatiile etc. n cadrul procesului de individualizarea si diferentierea ofertei se pune accent pe pozitionarea produsului si a imaginii sale n rndul consumatorilor. Comerciantii si producatorii pot folosi diverse strategii de pozitionare a produsului, si anume: strategii de pozitionare bazate pe caracteristicile produsului sau ambalajului sau de prezentare; strategii de pozitionare care au n vedere solutiile pe care le propun consumatorilor produsul respectiv; strategii de pozitionare care se bazeaza pe prezentarea ocaziilor de utilizare ale produsului; strategii de pozitionare a produsului prin identificarea diferitelor categorii de utilizatori; strategii de pozitionare a produsului fata de alte produse; strategii de pozitionare a produsului n functie de utilitatile noi ale acestora. n prezent, principala strategie de construire a ofertei este aceea de inovare si diferentiere. Orice comerciant trebuie sa-si conceapa oferta astfel nct sa fie perceputa de catre consumatori ca fiind unica.

Cap. 2. Cadrul natural si economico-social n care este amplasat complexul turistic Judetul Prahova este situat pe pantele sudice ale Carpatilor, n apropiere de curbura acestora si cuprinde un teritoriu ce se ntinde de pe culmile nalte ale muntilor pna n cmpie, pe malurile Ialomitei. Zestrea naturala a judetului Prahova, varietatea reliefului dispus n amfiteatru, cu forma ce se succed de la nord la sud, obiectivele cultural istorice si de interes etnografic si folcloric, salba de statiuni balneare si climaterice, dotarile tehnice pentru transportul pe cablu n zona montana, potecile si cabanele montane reprezinta un potential turistic impresionant care determina situarea printre cele mai dezvoltate judete n domeniul turismului. Acest judet prezinta o distributie oarecum omogena a obiectivelor turistice, desi se remarca zone turistice distincte, dupa cum urmeaza:
y Valea superioara a Prahovei si Masivul Bucegi, mpreuna cu sirul statiunilor din lungul Prahovei (Sinaia, Busteni, Valea apului, Breaza); y Valea Teleajenului cu Masivul Ciucas caruia i se adauga statiunea Slanic; y Valea Doftanei cu lacul Paltinu, Complexul de la Brebu si statiunea Telega;

y Alte zone turistice sunt Muntii Garbova, Grohotisu si Tataru, zonele subcarpatice si lacurile din zona de deal si cmpie.

Aflat n zona turistica a Vaii Teleajenului, n aval de pitoreasca localitate Valenii de Munte si la numai 41 de km de cunoscuta statiune Cheia, complexul SC este situat la 440 de m altitudine, pe dealul SC. Pitorescul deosebit al zonei, relativa apropiere de zonele de mare interes turistic, cu localitati de renume cum ar fi Slanic, Cheia, Breaza, Sinaia, Busteni, corelat cu o intensa populare a zonei care lucreaza n sectorul puternic industrializat al unor localitati ca Ploiesti, Boldesti, Plopeni, Moreni etc., face ca potentialul turistic si aria de atractie a complexului SC sa aiba resurse inepuizabile. Cap. 3. Prezentarea complexului Casa SC
Scurt istoric

Complexul SC s-a nascut pe temelia gospodariei boierului Ratiu. n jurul anului 1966 a devenit sediul fermei SC. n anul 1968 au nceput lucrarile de modernizare si reconstructie a cladirii, prin constructia de sectii de vinificare si pivnite siloz pentru nvechirea vinurilor. Cu aceasta ocazie a nceput sa se contureze aspectul actual al complexului prin amenajarea unor sali pentru mese festive si casa de oaspeti. Dupa 1989 la initiativa Consiliului de Administratie IAS Valea Calugareasca, care ntre timp a devenit S.C. R S.A. Valea Calugareasca, casa de oaspeti si celelalte dependinte au fost transformate n actualul complex de alimentatie publica si cazare, iar n anul 1991 aceasta unitate a fost inclusa n circuitul turistic al tarii. Segmentul de consumatori n cadrul economiilor de piata, locul central l ocupa cererea de consum, daca cererea de consum pentru necesitatile fiziologice ale oamenilor este mai usor de determinat si cuantificat, cererea potentiala trebuie descoperita, cercetata, promovata si dirijata, n asa fel nct aceasta sa devina o cerere curenta, accesibila unui segment ct mai larg de consumatori. Prelungirea duratei vacantelor, dezvoltarea infrastructurilor turistice prin liberalizarea initiativei particulare, marirea timpului liber la sfrsit de saptamna al salariatilor, aparitia unor categorii sociale care dispun de bani si de timp liber, cresterea numarului de persoane care nu mai desfasoara activitate economica (pensionari, actionari, patroni), presupune n conditiile concurentiale ale economiei de piata o analiza mai atenta a cererii de consum, astfel nct productia materiala si prestatiile de servicii sa se realizeze n conditii de eficienta maxima. Nici o activitate de productie sau prestatii de servicii nu poate fi realizata eficient daca nu situeaza n centrul atentiei omul cu necesitatile sale de consum, cautnd sa se raspunda ct mai bine la ntrebarile: ce trebuie produs (prestat), cum trebuie produs (prestat), dar mai ales pentru cine trebuie produs (prestat).

Prin stabilirea corecta a beneficiarului produselor sau prestatiilor de servicii, agentul economic si poate stabili mai corect actiunile manageriale pentru atingerea telului economic pe care si l-a propus, permitndu-i o evaluare mai corecta a pietei, un studiu mai atent al concurentei, o viziune asupra locului ocupat pe piata, informatii care sa conduca la optimizarea efortului uman, material si financiar si, n final, la un rezultat pozitiv. innd cont de frecventa cererii de consum formulata de diferite segmente de consumatori n ultimii trei ani de la includerea complexului SC n circuitul turistic, putem desprinde urmatoarele categorii de consumatori:
y reprezentati ai guvernului pentru ntlniri protocolare; y reprezentati ai unor ministere pentru dineuri si receptii; y reprezentanti ai unor ntreprinderi din zona cum ar fi: Victoria Foresti, Upetrom, Combinatul Brazi, Rafinaria Teleajen, Geamuri Scaieni pentru diferite mese oficiale, protocoale si ntlniri de afaceri, dar si angajatii acestor societati comerciale pentru mese festive (nunti, botezuri) sau agrement la sfrsit de saptamna; y ntreprinzatori romni si straini din zona si din Bucuresti pentru ntlniri de afaceri ntr-o zona linistita si cu o oferta culinara deosebita; y turisti straini n tranzit, organizat de ONT si diferite agentii particulare care includ seri cu specific national, vnatoresc, haiducesc, pescaresc, ciobanesc sustinute de programe artistice realizate de Ansamblul Prahova din Ploiesti; y turisti romni aflati n zona Subcarpatica pentru turism cinegetic, contracte de vnatori sau toata vnatoreasca n colaborare cu ROMSILVA; y pescari amatori care frecventeaza Balta Pleasa sau pescuit n ape de munte cu plata, n zona Maneciu Cheia; y cluburi sportive pentru cantonamente.

Organizarea administrativa si functionala a complexului Ca orice societate comerciala destinele S.C. R S.A din care face parte complexul Casa SC sunt hotarte de un Consiliu de Administratie format din: presedinte director general, director economic, director comercial, director tehnic, reprezentanti ai mputernicitilor statului si reprezentanti ai actionarilor, membrii. Coordonarea serviciilor functionale se realizeaza de catre Comitetul Director, care asigura conducerea operativa curenta a celor aproximativ 560 de salariati grupati n servicii, birouri, sectii si ateliere conform organigramei societatii. Complexul de alimentatie publica Casa SC beneficiaza de autonomie n conducerea si organizarea activitatii, avnd o contabilitate separata, un buget de venituri propriu, fiind administrat de doi sefi de complex, care supravegheaza ntreaga activitate de desfacere n

saloanele de consumatie si birouri, activitatea de productie culinara din bucatarie si caramangerie, activitatea de cazare si activitati auxiliare, specifice gospodariei anexe. Tot acesti sefi coordoneaza si activitatea de ntretinere a complexului. Activitatea n saloanele de consumatie este coordonata de sefii de sala, care pe lnga modul de servire si calitatea serviciilor prestat raspund si de obiectele de inventar pe care le au n gestiune. Activitatea barurilor si a cramei este coordonata de barmani, ei asigurnd si servirea ospatarilor pentru saloanele de consumatie. Activitatea de productie culinara se realizeaza de catre bucatarii gestionari. De asemenea, toata munca legata de productie, ntretinere, curatenie (interioara, n spatii exterioare, n mprejurimile unitatii, n anexe) este efectuata de toti angajatii complexului, indiferent de functia pe care o ocupa. Se poate spune astfel ca, n cadrul complexului Casa SC, stilul de munca este unul colectiv, democratic si eficient. Baza tehnico-materiala Pozitia dominanta a complexului, arhitectura deosebita realizata de un arhitect celebru (arhitectul curtii regale) confera o valoare patrimoniala de invidiat. nca de la intrarea n complex, vizitatorul este ntmpinat de un parc cu arbusti tineri de coniferi si foioase, o fntna arteziana si un parching. Activitatea de alimentatie publica este deservita de:
y patru saloane, fiecare cu terasa proprie, fiecare cu specific (clasic, national, pescaresc vnatoresc, evenimente deosebite: receptii, cocktail-uri, dineuri) si care, fiecare reprezinta ceva inedit n domeniu prin modul de decorare; y o crama de degustare a vinurilor; y un bar de zi; y un cafe bar; y doua terase acoperite; y o bucatarie bine dotata cu utilaje si spatii de depozitare; y o caramangerie prevazuta cu afumatoare; y o microferma cu gospodarie anexa

Activitatea de cazare dispune de un minihotel de 3 stele cu o capacitate de cazare de 44 de locuri n garsoniere, duble si apartamente.

Cap. 4. Situatia economico-financiara a complexului n conditiile mutatiilor structurale care se produc n economia romneasca, n care vechile structuri centralizate se cauta a fi nlocuite cu autonomia societatilor n luarea deciziilor si dispunerea independenta de rezultatele activitatii desfasurate, singurele deziderate care preocupa societatile comerciale sunt starea declinului productiei si realizarea de profit care sa conduca la relansarea activitatii economice. Inflatia galopanta, cresterea neprevizibila a preturilor, accentuarea crizei de materii prime coroborata cu scaderea vertiginoasa a productivitatii muncii, pun probleme din ce n ce mai grele conducerii firmelor n luarea deciziilor care sa conduca la optimizarea productiei, diminuarea cheltuielilor materiale si financiare, mentinerea n activitate a fortei de munca, gasirea surselor de finantare a activitatilor desfasurate si rentabilizare firmelor prin obtinerea de profituri ct mai mari necesare pentru modernizarea si reutilarea societatilor. S.C. R S.A. reprezinta un caz fericit n economic nationala, avnd o cifra de afaceri n 1997 de circa 50,5 miliarde de lei, reusind sa obtina un beneficiu net de 11,1 miliarde lei pe care i-a folosit n proportie de 35-40% n modernizarea si dezvoltarea unitatilor din subordine. Complexul de alimentatie publica SC a reusit sa realizeze o cifra de afaceri de 1,43 de miliarde lei, realiznd un beneficiu net de circa 180 de milioane lei si investitii de aproximativ 86 de milioane lei, investitii care au condus la diversificarea activitatii pentru anul 1998. n anul 1998, programul economic de 1,8 de miliarde de lei a fost realizat si depasit nca din primele 9 luni ale anului, pna la sfrsitul anului avnd realizarii de 1,97 de miliarde de lei si un beneficiu net de 220 de milioane de lei. Realizarile complexului Casa SC au continuat pna n prezent. Secretul realizarilor deosebite consta n politica de preturi relativ scazute fata de alte unitati de profil n care stabilirea adaosurilor comerciale au un rol determinant. Daca la adaosurile relativ mici se adauga si faptul ca 90% din materiile prime se produc n cadrul complexului sau al societatii si sunt aprovizionate la pretul de productie fara a mai folosi intermediari, se constata ca nivelul accesibil al preturilor constituie un factor de sporire a ncasarilor (veniturilor). Acest fapt corelat cu reducerea si repartizarea judicioasa a cheltuielilor conduc inevitabil la obtinerea de profit. Cap. 5. Oferta complexului Complexul Casa SC tinnd cont de obiectul de activitate ofera clientilor o gama variata de produse alimentare produse destinate consumului final (bunuri si servicii de consum),
n functie de durata de viata a diferitelor categorii de produse, complexul Casa SC ofera bunuri nedurabile n functie de criteriul merceologic, produsele oferite de catre firma fac parte din grupa produselor alimentare (cuprinde un ansamblu foarte larg de bunuri destinate, n special, consumului final, participnd la satisfacerea nevoilor fiziologice ale consumatorilor; sunt produse de uz curent; sunt distruse n timpul consumului; au un grad de perisabilitate mare, avnd un anumit termen de garantie, necesitnd conditii de pastrare, conservare si au limite de ntrebuintare; producerea si circulatia marfurilor alimentare sunt reglementate n orice tara, prin acte normative cu caracter de lege.

n functie de locul produselor n consumul populatiei si modul de solicitare a acestora de catre consumatori oferta firmei se grupeaza n bunuri primare de consum, destinate satisfaceri nevoilor fiziologice ale populatiei si bunuri de lux, n majoritatea lor produsele oferite de catre firma SC fiind produse cu o semnificatie sociala.

Complexul Casa SC ofera clientilor att preparate culinare ct si o gama se servicii. Oferta de preparate culinare

n mod obisnuit ordonarea preparatelor n alcatuirea meniului este de mare importanta. Criteriile generale sunt urmatoarele:
y pentru gust, mai nti amar sau acid, apoi sarat si, n final, dulce; y pentru valoarea nutritiva mai nti preparatele usoare, apoi cele bogate n substante nutritive: cele foarte bogate si apoi cele mai usoare; y pentru varietate: gustari reci sau calde, antreuri reci sau calde, preparate de baza nsotite de legume si salate de sezon, dulciuri, desert (fructe, brnzeturi.)

Oferta de vinuri foarte vechi:

y vin Riesling colectie Valea Calugareasca din 1965; y vin Merlot colectie Valea Calugareasca din 1967; y vin Feteasca neagra colectie Valea Calugareasca din 1970; y vin Cabernet colectie Valea Calugareasca din 1969; y vin Riesling colectie Pietroasele din 1970; y vin colectie Grasa de Pietroasele din 1962; y vin colectie Busuioaca de Bohotin din 1964; y vin colectie Tamioasa de Pietroasele din 1966.

Oferta de comenzi speciale (anticipat pentru minim 15 persoane):

y cap si gt de vitel la test; y batal la protap; y purcelus de lapte; y gsca umpluta cu rata, la test;

y gsca la protap; y rata la protap; y curcan la test; y curcan la protap; y piftie de cocos; y bibilici umplute; y paun la cuptor; y laba de urs; y iepure haiducesc

Oferta de gustari calde:

y limba de vita cu sos tartar; y limba de vita cu sos remulad; y ficat de pui la tigaie; y ficat de gsca la tigaie; y ficat de porc Lionez; y sote ficat cu ciuperci; y sote ciuperci; y ciuperci a la grec; y creier de vita pane; y crier de vita n aspic; y crnati speciali la tigaie; y cascaval pane; y cascaval sufle; y crochete din cascaval

Oferta de supe, creme, ciorbe:

y consomme; y supa de cartofi; y supa Chimion; y supa de ciuperci; y supa de rosii cu orez; y supa de varza; y supa de galuste; y supa cu taitei; y supa poloneza cu rosii; y supa de rosii cu galuste; y crema de ciuperci cu crutoane; y ciorba de burta; y ciorba taraneasca de vacuta; y ciorba de pasare a la grec; y ciorba de porc a la grec; y ciorba de perisoare speciala a la SC; y ciorba de miel dreasa; y ciorba din cap de morun; y oliviera (otet, mujdei, smntna)

Oferta de preparate din peste

y file de salau; y file de crap Meuniere; y file de crap prahovean a la SC;

y crap la gratar; y morun la gratar; y scrumbie la gratar; y pui de balta Meuniere; y cega la gratar; y nisetru la gratar; y somn la gratar; y somn prajit; y morun prajit; y scrumbie prajita; y nisetru prajit; y pastrav prajit; y stiuca prajita; y stiuca rasol.

Oferta de preparate din carne de vita:

y sote a la Stroganoff; y sote din specialitati; y Turnedou Carpati; y Roostbeef Anglais; y Rasol de vita cu legume; y Pfeffersteak; y Beoufbreze cu ciuperci; y Chateaubriant; y Biftec cu ou la gratar;

y Biftec cu sos tartar.

Oferta de preparate din carne de porc

y muschi de porc mpanat; y cotlet de porc Jardinier; y friptura de porc cu vin la tava; y medalion de porc cu sos picant; y sote din specialitati de porc; y tochitura a la SC; y cotlet prahovean; y cotlet de porc cu orez; y cotlet de porc cu sos picant; y crnati Cabanos la gratar; y Gordon Bleau; y Cotlet de porc cu pilaf srbesc; y Cotlet de porc pane.

Oferta de preparate din vnat

y caprioara la tava; y porc mistret cu sos de vin; y fazan la tava; y iepure cu ciuperci; y medalion de caprioara cu ciuperci; y pulpa de caprioara cu sos Burghinion; y laba de urs; y cotlet de urs gatit romneste.

Oferta de preparate din oaie si miel

y berbec turcesc; y miel la tava; y rulada de batal la tava; y pastrama de oaie la gratar; y friptura de oaie.

Oferta de preparate din carne de pasare

y curcan la tava; y friptura de pui la tava; y pulpe de pui la tava; y ciulama de pui; y rata cu mazare; y rata cu varza; y pui la ceaun.

Oferta de fripturi la gratar

y friptura de caprioara; y friptura de urs; y friptura de cerb; y friptura de porc mistret; y friptura de oaie; y muschi de vita la gratar; y muschi de porc la gratar; y friptura de pui la gratar; y mititei la gratar;

y pastrama de vita la gratar; y pastrama de oaie afumata la gratar; y cotlet de porc la gratar.

Oferta de garnituri
y cartofi parizieni; y cartofi pai; y cartofi prajiti; y cartofi sip; y cartofi Boulange; y cartofi pai cu parmezan; y cartofi naturi; y cartofi natur; y ciuperci sote; y legume asortate nabusite; y mazare sote; y morcov sote; y orez srbesc; y conopida cu sos de smntna.

Oferta de salate
y salata de rosii; y salata de varza alba; y salata de cruditati asortate; y salata de vinete extra cu rosii; y salata din ciuperci a la SC;

y salata de ardei copti si rosii; y salata de castraveti murati; y salata de gogosari la otet; y salata de conopida la otet; y salata de ghebe a la SC; y salata de ardei capia la otet; y salata de muraturi asortata.

Oferta de desert
y clatite cu gem; y clatite cu brnza de vaci si smntna.
0Oferta de diverse

y brnzeturi y fructe de sezon.

Oferta specifica Casa SC

y gustari a la SC: cascaval, cruditati, salam Carpati, salam vnatoresc, babic, ghiuden, pastrama de caprioara, hering afumat, lamie, masline; y gustare vnatoreasca: babic, ghiuden, pastrama vnatoreasca, pastrama de urs, pastrama de porc mistret, crnati vnatoresti, salam vnatoresc, pastrama cerb; y gustare de mare a la SC: icre negre Caviar, cozi de raci, batog de morun, hering afumat, ceapa, lamie, masline; y gustari reci: icre negre Caviar, icre rosii Manciuria, hering afumat cu ceapa, macrou afumat cu ceapa, salata rosie cu hamsii, cocktail de cozi de rac i, pastrama dec aprioara, pastrama de urs, pastrama de cerb, pastrama de porc mistret, pastrama de vita, pastrama de oaie afumata, crnati speciali de caprioara uscati, salam vnatoresc a la SC, ghiuden Casa SC, babic, muschi tiganesc, salam Carpati, chiftelute speciale, chiftelute semivegetariene, brnza telemea de oaie, brnza telemea de vaca, cascaval afumat special, cascaval Moeciu, cas-dulce, rosii, castraveti, ceapa verde, ardei gras, usturoi verde, ardei capia, ardei iute verde;

y gustari calde a la SC: sote de ciuperci, bulete de creier pane, ficat de pui la tava, cascaval pane, castravete marinat; y gustari calde specialitatea casei: crnaciori speciali, sote de ficat cu ciuperci, crochete de cascaval, chiftelute semi-vegetariene, castravete marinat.

Oferta de bauturi:
y aperitive: tuica batrna, slibovita, votca romneasca, bitter Zarea, bitter Mamaia, vermut alb Mamaia, vermut rosu Mamaia, aperitiv Carpati, fernet Carpati, rom superior, votca romneasca, Dubonnet, rom Havana Club, Ricard, fernet Stock, fernet Branca, gin Anglia, vermut Cinzano alb, vermut Cinzano rosu, vermut Martini alb, vermut Martini rosu, bitter Campari, bitter Cinzano, lorio Marsala; y vinuri albe si rosii: Riesling colectie, Muscat Ottonel, Tamioasa Pietroasele, Melot colectie, Cabernet Saugvinon, Merlot Murfatlar, Riesling Murfatlar demisec, Riesling Murfatlar, Chardonnay Murfatlar, Pinot gris Murfatlar, Cabernet Saugvinon Dealu Mare, Merlot Dealu Mare, Feteasca neagra Dealu Mare, Merlot Valea Calugareasca, Cabernet Saugvinion Murfatlar, Pinot Noir Valea Calugareasca, Busuioaca de Bohotina Pietroasele, Riesling Trnave, Feteasca Trnave, Riesling Jidvei, Feteasca Jidvei, Riesling Cotesti, Feteasca Cotesti, Muscat Ottonel Murfatler, Riesling Valea Calugareasca, Feteasca Valea Calugareasca, Riesling Dealu Mare, Feteasca Dealu Mare, Riesling Odobesti, Feteasca Odobesti, Riesling stefanesti Arges, Feteasca stefanesti Arges, Riesling Iasi, Feteasca Iasi, Saugvinion Murfatlar, Aligote Iasi, Chardonnay Cotnari, Grasa de Cotnari, Feteasca Cotnari; y sampanie: sampanie Jidvei, sampanie Margaritar, sampanie de import; y lichioruri: artic, lichior Triple Sec, lichior Cherry Bradby, marasquin, Cointreau, Gran Marnier, Chartreuse galben Marie Brizard, Chartreuse verde Marie Brizard, Pipperment; y bere: bere indigena si bere de import; y coniacuri: Milcov, Dunarea, Trnave, Murfatlar, Courvoisier, Courvoisier VSOP, Hennessy, Hennessy VSOP, Martel, Martel VSOP, Metaxa, Metaxa VSOP, Remy Martin VSOP, Napoleon; y bauturi nealcoolice: apa minerala, suc de ananas, suc Hellas, suc de portocale, suc de lamie, suc de rosii, apa tonica, Pepsi-Cola, ceai, ceai medicinal, Ness-Caffe, cafea turceasca, suc natural.

Oferta de servicii Serviciile oferite de complexul Casa SC sunt servicii specifice unitatilor de alimentatie publica si se refera la:

y primirea clientilor; y luarea comenzii; y preluarea produselor; y servicii la mesele oficiale.

Primirea clientilor se face de catre seful de sala sau de catre ospatarul cel mai aproape de locul de intrare al clientilor. Dupa salutul de rigoare, clientul este condus la salonul preferat, mergnd naintea clientului, cu profilul spre client ospatarul se asigura ca acesta primeste toate informatiile necesare. I se ofera meniul si i se ia comanda dupa un anumit timp n care clientul se consulta cu ospatarul si se decide asupra a ceea ce va consuma. Lucratorul asteapta primirea comenzii ntr-o pozitie corecta, decenta, pe partea dreapta a clientului (pozitia dreapta a corpului, capul usor nclinat), cu bloc-notessul n mna stnga si pixul n cea dreapta. n acelasi timp ofera informatiile necesare, dar si cele pe care le solicita clientul. Spre exemplu una din informatiile necesare pe care trebuie sa le ofera clientului este durata pregatirii unor preparate. Pe baza comenzii, lucratorul comercial scrie bonul de marcaj si lanseaza comanda la bucatarie. Chelnerul preia preparatele de la sectiile de productie pe baza bonului de marcaj, le transporta n salonul restaurant, le prezinta si le serveste dupa regulile si tehnicile cunoscute. Serviciile specifice meselor oficiale se presteaza n functie de natura meselor, de rangul invitatilor, de numarul acestora si, n cele mai multe cazuri, la indicatia organelor de protocol. Prestarea propriu-zisa a serviciilor se face n functie de comanda, meniu, respectnd grupele de preparate. Cap. 6. Cai de diversificare a ofertei de bunuri si servicii a complexului
Modificarilor profunde care intervin n nevoile de consum, n mecanismul formarii si satisfacerii lor necesita o rennoirea continua a sortimentului de produse n cadrul complexului Casa SC. Procesul de diversificare a ofertei de preparate culinare si servicii mbraca doua importante aspecte: y largirea continua a gamei sortimentale prin aparitia de noi preparate culinare, care se adauga celor existente si schimbarea structurii sortimentale, prin nlocuirea unora dintre ele cu preparate noi; y diferentierea si individualizarea ofertei de preparate culinare si servicii n procesul concurential. n ceea ce priveste primul aspect al nnoirii si diversificarii produselor, notiunea de preparat nou are n vedere realizarea de retete noi, precum si de utilizarea unor componente acorporale deosebite, realizate n vederea satisfacerii superioare a cerintelor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg de nevoi. Diferentierea si individualizarea ofertei n procesul concurential se poate realizeaza prin intermediul: y procesului de realizare a preparatelor culinare si serviciilor comerciale atasate produsului ;

y personalului comercial; y imaginii de produs, marca sau ntreprindere. Orice diferentiere trebuie sa fie creatoare de valoare att pentru ntreprindere, ct si pentru piata. Ca elemente de individualizare si diferentiere a ofertei de preparate culinare si servicii pot fi amintite: y conformitatea, gradul de respectare de catre produs a retetelor stabilite; y stilul produsului culinar, prin aparenta sa exterioara generatoare de reactii emotive din partea consumatorilor; y design-ul preparatului culinar; y sistemul serviciilor prestate; y durata de realizare a preparatelor culinare, care uneori pot sa fie destul de mare, fapt ce duce la aparitia insatisfactiei clientului; y formarea personalului comercial: chelneri, lucratori comerciali etc; y informarea si chiar consilierea clientilor etc.. n cadrul procesului de individualizarea si diferentierea ofertei se pune accent pe pozitionarea produsului si a imaginii sale n rndul consumatorilor. n acest sens, complexul Casa SC poate folosi diverse strategii de pozitionare a produsului, si anume: y strategia de pozitionare bazate pe caracteristicile preparatelor culinare sau a caracteristicilor materiilor prime care intra n procesul lor de productie, respectiv n functie de stilul de prezentare a preparatelor; y strategia de pozitionare care se bazeaza pe prezentarea ocaziilor n care clientii pot apela la serviciile firmei; y strategia de pozitionare a produsului prin identificarea diferitelor categorii de clienti. Strategie care se pune deja n practica la Casa SC; y strategia de pozitionare a preparatelor culinare fata de alte produse de acelasi gen.

n prezent, deoarece orice comerciant trebuie sa-si conceapa oferta astfel nct sa fie perceputa de catre consumatori ca fiind unica, complexul Casa SC, conform ofertei prezentate, unde exista oferta specifica Casa SC, se poate spune ca si individualizeaza oferta n procesul concurential si este astfel realizata nct clientii o percep ca fiind unica. Desigur, la identificarea si perceperea unicitatii ofertei complexului Casa SC contribuie si cadrul natural si economico-social n care este amplasat complexul turistic care face obiectul acestui proiect. Concluzii

Se poate spune ca, n actualul context al economiei de piata, complexul Casa SC dispune de resurse necesare nnoirii si diversificarii ofertei sale, astfel nct sa devina din ce n ce mai competitiva att pe plan national, ct si international. Desi oferta firmei este bine individualizata, specifica zonei n care este situat complexul turistic, aceasta se poate diversifica, mai ales n conditiile n care globalizarea afacerilor necesita identificarea unui avantaj competitiv pentru toate firmele indiferent de obiectul de activitate. Avantajul competitiv poate fi obtinut de catre firma n cauza prin nregistrarea retetelor specifice firmei, sub marca a la SC. De asemenea, serviciile prestate pna n prezent pot fi diversificate, prin adaugarea unor servicii turistice adecvate. Concluzionnd, se poate spune ca oferta firmei Casa SC este bine fundamentata ceea ce conduce la obtinerea de rezultate foarte bune. Bibliografie 1. Patriche, D. (coordonator), Bazele comertului, Editura Economica, Bucuresti, 1999; 2. Patriche, D., Tratat de economia comertului, Editura Eficient, Bucuresti, 1998; 3. Florea, Ctin., ndrumar pentru unitatile de alimentatie publica, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1988; 4. Nicolescu, R., Serviciile n turism, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1988; 5. Petrescu, I., Management, Editura Holding Reporter, Bucuresti, 1991.