1X

CUPRINS
CAPITOLUL 1
Mărfuri alimentare
• Clasificarea mărfurilor alimentare pe grupe/ subgrupe/ mărfuri înrudite
• Descrierea sortimentului de mărfuri alimentare
• Analiza sortimentului de mărfuri alimentare
• Descrierea sortimentului de mărfuri alimentare complementare
• Asocierea diferitelor categorii de mărfuri alimentare/ complementare/ înrudite
în procesul comercializării/ etalării/ depozitării
• Evaluare

Mărfuri nealimentare
• Clasificarea mărfurilor nealimentare pe grupe/ subgrupe/ mărfuri înrudite
• Descrierea sortimentului de mărfuri nealimentare
• Analiza sortimentului de mărfuri nealimentare
• Descrierea sortimentului de mărfuri nealimentare complementare
• Asocierea diferitelor categorii de mărfuri nealimentare/ complementare/
înrudite în procesul comercializării/ etalării/ depozitării
Evaluare

CAPITOLUL 2
Valoarea nutritivă a mărfurilor alimentare
• Elementele valorii alimentare
• Elementele valorii nutritive
• Determinarea valorii alimentare
• Determinarea valorii nutritive a mărfurilor alimentare
• Evaluare

CAPITOLUL 3
Caracteristici de calitate ale mărfurilor
• Caracteristici de calitate ale principalelor grupe de mărfuri alimentare
• Verificarea caracteristicilor de calitate ale principalelor grupe de mărfuri
alimentare
• Caracteristici de calitate ale principalelor grupe de mărfuri nealimentare
• Verificarea caracteristicilor de calitate ale principalelor grupe de mărfuri
nealimentare

2X
-Defecte ale mărfurilor alimentare/ nealimentare şi identificarea cauzelor acestora
Evaluare

CAPITOLUL 4
Influenţa condiţiilor de transport /depozitare/ manipulare asupra calităţii
mărfurilor
• Modificări ce pot apărea pe perioada
transportului şi măsuri de prevenire
• Modificări ce pot apărea pe perioada
depozitării şi măsuri de prevenire
• Modificări ce pot apărea pe perioada
manipulării şi măsuri de prevenire
• Operaţii de remediere a modificărilor apărute
Evaluare.

CAPITOLUL 5
Stocuri de mărfuri
• Clasificarea stocurilor de mărfuri
• Modalităţi de calcul a stocurilor de mărfuri
• Viteza de rotaţie a stocurilor de mărfuri
• Metode de calcul a vitezei de rotaţie a stocurilor
• Corelarea şi analiza vitezei de rotaţie a stocurilor cu categoria unităţii comerciale
Evaluare.
CAPITOLUL 6
Inventarierea stocurilor de mărfuri
• Situaţii de inventariere a stocurilor
• Etapele inventarierii stocurilor
• Organizarea inventarierii
• Determinarea stocurilor
-. Evaluarea situaţiei inventarierii

Recapitulare finala.

3X
 CONTINUTUL ȘI STRUCTURA
OFERTEI DE MĂRFURI

Productia realizata in vederea satisfacerii nevoilor de consum se confrunta

cu cererea in cadrul pietei, sub forma ofertei de marfuri.

Oferta de marfuri reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele

destinate schimbului prin intermediul relatiilor de piata.
Realizarea finala a ofertei are loc in urma confruntarii sale cu cererea, prin
actele de vanzare - cumparare, care preced si conditioneaza trecerea marfurilor in
consum. Oferta de marfuri se afla insa in stransa si permanenta legatura cu
productia de marfuri, reprezentand, de fapt, finalizarea acesteia pe piata.
Sub aspectul ariei sale de cuprindere, oferta se refera atat la produsele
existente in circulatie, cat si la cele care, iesite din procesul de fabricatie si urmand
a fi trimise pe piata, se mai afla in cadrul unitatilor producatoare.

In profil macroeconomic, oferta cuprinde toate produsele destinate

satisfacerii consumului prin intermediul circulatiei, respectiv, atat bunuri si servicii
destinate consumului intermediar sau formarii brute a capitalului fix, cat si bunuri
sau servicii care asigura consumul final al populatiei.
In cadrul ofertei, se disting doua elemente principale:
- fondurile de marfuri atribuite retelei de distributie in decursul unei
perioade, spre a fi vandute - asa-zisa oferta reala sau efectiva - si
- stocurile de marfuri existente in diferite verigi ale circuitului economic -
asa-zisa oferta pasiva.

O importanta deosebita o detine structurarea si clasificarea ofertei de

marfuri. Acest proces reclama utilizarea unui ansamblu de elemente specifice, care
contribuie, pe de o parte, la o evidentiere clara a caracteristicilor marfurilor, iar, pe
de alta parte, ofera posibilitatea organizarii in mod corespunzator a proceselor de
comercializare.

In raport cu destinatia produselor in procesul de consum, oferta poate fi

grupata in trei mari categorii de produse:
Ø Produse destinate consumului final, care alcatuiesc ansamblul
obiectelor materiale sau imateriale realizate si achizitionate pentru
satisfacerea directa a nevoilor umane.

4X
 Ø Produse destinate consumului intermediar, care reprezinta ansamblul
bunurilor si serviciilor oferite agentilor economici antrenati in actiuni
productive, pentru a le consuma in procesul de productie, in vederea
realizarii altor bunuri si servicii.
Ø Produse de echipament, o grupa care cuprinde bunurile utilizate la
organizarea unui proces de productie si a caror durata de viata este de cel
putin un an. Produsele de echipament au in vedere, indeosebi, formarea
stocurilor de capital, participand astfel al acumularea bruta de capital fix.

Folosind drept criteriu durata de viata a diferitelor produse, in cadrul

continutului sau, oferta de marfuri poate fi structurata in doua mari categorii de
produse:
Ø Bunuri nedurabile, categorie formata din articolele de uz curent, de
mare difuziune, in general standardizate, relativ usor accesibile ca pret si
ca posibilitati de aprovizionare. Asemenea produse se caracterizeaza
printr-o vanzare de masa, adresandu-se practic tuturor categoriilor de
consumatori si, in marea lor majoritate intra in consum asociate unele cu
altele; sunt substituibile in procesul de utilizare, in general, cu putine
exceptii participa la un singur ciclu de folosire, utilizarea asigurandu-se
prin distrugerea lor continua.
Ø Bunuri durabile, categorie formata din produse de folosinta
indelungata, caracterizate printr-o perioada relativ mare de utilizare si
printr-un anumit grad de finisaj si de tehnicitate. Bunurile de folosinta
indelungata nu sunt distruse in cadrul unui singur act de folosire.

Criteriile merceologice structureaza oferta de marfuri in doua categorii de

produse: alimentare si nealimentare.
Pentru procesul de productie si, in special pentru cel de comercializare
prezinta importanta structurarea ofertei si din punct de vedere al unor criterii de
consum, cum ar fi, de exemplu, cele privind locul produselor in consumul
populatiei si modul de solicitare a acestora de catre consumatori. In aceasta
directie, se pare ca folosirea concomitenta a ambelor criterii ofera o structura mai
functionala, necesara atat in directionarea productiei, cat si in orientarea
corespunzatoare a procesului de comercializare.

Imbinarea celor doua criterii genereaza urmatoarea structura a ofertei:

● Bunuri primare de consum, destinate satisfacerii, indeosebi, a nevoilor
fiziologice ale populatiei: hrana, imbracaminte, incaltaminte, locuinta -

5X
 solicitate de consumatori in mod curent, cand este vorba de hrana, periodic,
cand se are in vedere imbracamintea, si rar, in cazul locuintei.

● Bunuri de necesitate medie, destinate satisfacerii nevoilor de confort,

intretinerea sanatatii, petrecerea timpului liber in mod agreabil, produse
alimentare superioare, autoturisme, etc. Aceste bunuri sunt solicitate de
consumatori la intervale mari de timp sau chiar foarte rar; in ultimul timp
intervalul de solicitare s-a restrans simtitor, iar frecventa cererii pentru
produsele respective a crescut, imbracand, in cele mai multe cazuri, aspectul
unei cereri periodice.
● Bunuri de lux, in majoritatea lor produse cu o semnificatie mai mult sociala,
posesia lor procurand o satisfactie episodica sau mai putin practica, potentialul
de consum devenind astfel nelimitat. Pentru comert indeosebi, aceasta categorie
de produse are o importanta deosebita, intrucat, deoarece se cauta mereu
produsele cele mai noi, mai rare si mai fine, vanzarile pot fi multiplicate in mod
exponential.

CARACTERISTICILE OFERTEI DE MARFURI

SI PRINCIPALELE SURSE DE FORMARE A ACESTEIA

Dupa cum am vazut, oferta este o notiune complexa, cu un grad relativ

ridicat de eterogenitate. Din acest motiv, pot fi identificate tendinte si
caracteristici comune, ale ofertei privite in ansamblul sau, dar, in acelasi timp
putem identifica trasaturi si tendinte specifice anumitor segmente ale ofertei.

Ca o caracteristica comuna apare tendinta de crestere continua si in ritm

intens a volumului de marfuri oferit pietei. Fenomenul apare ca urmare a
imbinarii a doua elemente importante ce actioneaza concomitent in cadrul
economiei mondiale.
- Primul are in vedere sporirea permanenta a capacitatii de productie si a
productivitatii muncii.
- Cel de-al doilea element se refera la mondializarea pietei, care contribuie la
accentuarea gradului de penetrare, in cadrul fiecarei piete interne, a unor produse
realizate in exterior.
Aceleasi fenomene subliniate anterior, ce caracetrizeaza evolutia economiei
mondiale, genereaza si importante schimbari sortimentale in structura ofertei
de marfuri. Acest aspect se materializeaza in largirea gamei sortimentale,
precum si in crearea de noi produse.

6X
 Una dintre caracteristicile ofertei de marfuri o constituie in prezent
impletirea stransa a bunurilor cu serviciile in procesul de satisfacere a nevoilor
si cresterea ponderii serviciilor ca element constitutiv al ofertei.
Ca o consecinta a caracteristicilor prezentate mai sus apare cresterea
calitatii bunurilor ce alcatuiesc oferta de marfuri.

In ceea ce priveste caracteristicile specifice doar unui anumit segment al

ofertei de marfuri, sunt de remarcat cele privitoare la bunurile de utilizare
productiva. Acestea se disting printr-o serie de particularitati. Astfel, prin locul pe
care il ocupa in procesul de productie, bunurile productive conditioneaza intreaga
activitate lucrativa a utilizatorilor. Ele influenteaza calitatea si regularitatea
productiei, pretul de vanzare al produselor finite, etc. De asemenea, forma,
calitatea, utilizarea si randamentul lor sunt strict definite din punct de vedere
tehnic. Ele genereaza o structura rigida a pietei in cadrul careia intra ca obiect.
Daca in cazul bunurilor de consum piata este alimentata printr-o multitudine de
canale, in cazul bunurilor industriale rigiditatea provine de la utilizarea in general a
unui singur canal, cu variatii putine si de slaba amplitudine a cantitatii de bunuri.

INNOIREA PRODUSELOR SI DIVERSIFICAREA

OFERTEI DE MARFURI

Procesul de diversificare a ofertei de marfuri este generat de modificarea nevoilor

consumatorilor.
El consta in aparitia produselor noi si in diferentierea ofertei, individualizarea
acesteia in procesul concurential.
1. Largirea gamei sortimentale si schimbarea structurii sortimentelor
Notiunea de produs nou are in vedere un bun material ce prezinta elemente
constructive, functionale, fiabilitate, mentenabilitate, valente estetice, ergonomice,
comerciale, precum si componente acorporale deosebite, realizat in vederea
satisfacerii superioare a nevoilor de consum sau a acoperirii unui spectru mai larg
de nevoi.

Aceste produse pot fi grupate in:

- Produse absolut noi, care apar pentru prima data pe piata;
- Produse noi cu caracteristici functionale superioare, diferite de cele
existente pe piata, contribuind la satisfacerea unor necesitati rezolvate
anterior cu alte marfuri similare;
- Produse ameliorate, care au parametri functionali, estetici si comerciali
superiori fata de bunurile existente;
- Produse ce largesc gama sortimentala existenta prin crearea unor
varietati noi ale aceluiasi bun.

7X
 Produsele care apar, formand oferta din cadrul pietei pot avea o viata mai lunga
sau mai scurta, fiecare conturandu-si propriul ciclu de viata.

Ciclul de viata al unui produs desemneaza perioada in cadrul careia bunul

respectiv exista pe o anumita piata, respectiv intervalul cuprins intre finalizarea
bunului de catre producator si vanzarea sa prin intermediul unui vanzator
consumatorului intermediar sau final.
Ciclul de viata al produselor nu se confunda cu durata de viata fizica sau cu
ciclul de utilizare, care are in vedere timpul scurs intre faza finala a fabricatiei unui
exemplar dintr-un produs si distrugerea sau casarea sa de catre consumator.

Fazele pe care le parcurge un produs in cadrul ciclului de viata sunt:

● aparitia pe piata a produsului (lansare);

● cresterea cererii si, respectiv a ofertei pe piata pentru produsul in cauza;

● maturitatea, care corespund etapei in care produsul a atins limitele de

saturatie ale pietei;
● declinul, faza in care produsul este mai putin cerut de consumatori si
care se incheie cu disparitia lui de pe piata.

Ciclul de viata difera de la un produs la altul, atat ca durata totala, cat si a

fiecarei faze in parte.
Pentru comert, cunoasterea fazei din ciclul de viata al unui produs prezinta o
importanta deosebita. Motivul este legat de faptul ca intrarea rapida a unui produs
in faza de declin inseamna uzarea morala prematura, fenomen insotit de regula de
crearea unor stocuri peste limitele normale, greu vandabile.
Pentru prevenirea unor asemenea consecinte, comertul trebuie sa participe la
actiunile de diversificare, in principal prin furnizarea informatiilor referitoare la
volumul si structura cererii consumatorilor. Cercetarile trebuie continuate si dupa
lansarea produselor, pentru a se putea asigura comertului elementele pentru
prelungirea duratei de viata a produsului pe piata si a asigurarii unei eficiente
economice corespunzatoare.
Diversificarea ofertei este sustinuta printr-un program deliberat de diferentiere a
produselor realizate initial, in asa fel incat cresterea sa pe piata sa se realizeze prin
aportul diferit al variantelor sub care produsul a evoluat in cadrul ciclului de viata.

Solutionarea unei asemenea probleme poate avea in vedere:

● activizarea procesului de utilizare de catre consumatorii obisnuiti;

8X
● largirea posibilitatilor de folosire a produsului de catre consumatori;

● cautarea de noi consumatori;

● realizarea unor noi variante de produs.

9X