Tema2.Evolutia agromk 1.

Etapele parcurse de agromk Prima etapa-1960-1970-de a convinge consumatorii ca produsele industriei alimentare erau mai ieftine si mai bune. A doua etapa-1970-1980-arata ca aceste produse sunt calitative,bune si deosebit de commode in utilizare. A treia etapa-dupa 1980-adauga la aceste calitati faptul ca erau ekilibrate nutritive,justificindu-se astfel frecvenmta zilnica de consum. A patra etapa-dupa anii 90-descoperirea legaturilor dintre distribuitori si furnizori,apare trade mk,intre ei stabilinduse legaturi durabile,generatoare de facilitate si alte avantaje. Exista 3 tipuri de piete: P.A.(p.agricole)-specifice produselor commune si perisabile,care au nevoi de conditionari rapide ptu afi pastrate in strare buna. P.I.(p.industriale)-situate intre industria de prelucrare a produselor alimentare intermediare si industria primei prelucrari.Produ intermediare sunt numeroase(E-uri) de ele beneficiind si industria alimentara de prelucrare.Activitatile de mk desfasurate in scopul vinzarii acestor produse sunt cele specific mk industrial,avind un important continut ethnic si adresindu-se utilizatirolor sau cumparatorilor profesionisti. P.A.C.(p.alimentare si de consum)-in avalul din industria alimentara si include marea distributie.Procesatorii ar trebui sa se intereseza de modul in care sunt percepute produsele lor de consumatori si de modul in care se realizeaza distributia. 2.Produse nedeferentiate Produsul agricol aflat ;a iesirea din intrep Agricola este unul obisnuit. Perod unei intrep agricole nu se deosebesc de prod similar ale firmei vecine, ele fiind prod de masa si din p de vedere ethnic, cele m multe cazuri nu exista nici un secret pe care unul sau alta firma sal dtina p/u al produce. Deasemenea intrep de colectare si transport pot transfera prod agrico; dintr-un p de prod in altul de consum fara nici o mofificare. Criteriile care ajuta la definirea unui produs comun agricol fie prelucrat, sunt urmatoarele: -Produsul este din p de vedere fizic,nedeferentiat de la o intreprindere la alta; -Produsul se afla intr-o disponibilitate de masa pe piata; -Din punct de vedere tehnic,nici un breved nu protejeaza produsul. Materializarea acestor criteria nu restrictioneaza aplicarea principiilor si instrumentelor specific mk poduselor agroalimentare commune,cu precizrea ca tehnicle si metodele vor fi diferite comparative cu cele utilizate in cazul mk produselor de marca. 3.Produse deferentiate=de marca-produse ce nu sunt direct substituibile cu alte produse de acelasi tip lansat pe piata de un alt competiror.In viziunea sa consumatorul ii afiseaza o utilitate superioara.Diferentierea poate fi fizica-diferentierea calitatilor organoleptice.Marca protejeaza produsul si consacra diferentierea sa(marca fabricantului/distribuitorului).Marca desemneaza la consummator o diferenta care genereaza preferinte in timpul alegerii si fidelitatea alegerii in timpul cumpararilor consecutive.Atunci cind consumatorul da o utilitate particulara produsului pe care il recunoaste dupa numele sau se poate spune ca acesta este o marca.Mk-ul produselor deferentiate vizeaza produsele de larg consum,aratind ca trbuie evitat procesul de asimilare a unei marci cu un simplu nume. Ptu a se adapta la marea distributie produdul obisnuit trebuie sa fie ambalat,conditionat,sa poarte un nume,etiketa. Tema 3. Piata produselor agricole. 1.Oferta si cerea de produse agricole. Oferta pe pia produselor de baz din agricultur este dispersat i cantitativ neregulat. Volumul produciei depinde pe de o parte de tehnica de dotare, iar pe de alt parte de condiiile climatice i biologice care sunt aleatorii, imprimnd acestor piee a produselor de baz din agricultur, un caracter extrem de mobil. Oferta cantitativ a unui produs pe pia de desfacere depinde, n primul rnd, de beneficiul pe care-l va realiza ntreprinztorul. Deoarece cstigul (beneficiul) poate fi influenat prin schimbrile costurilor i/sau preurilor, se consider c principalele cauze care influeneaz oferta de produse agricole, sunt urmtoarele: 1)Fondul Funciar-cu referire la terenurile arabile disponibile,sistemul de hidro-amelioratii,recolte obisnuite; 2)capacitaea de producer si inzestrarea tehnica a intreprinderii; 3)factori climatic; 5)randamentul productiei si animalelor,legate de sistemele de productie si tehnicile utilizate,protectia fitosanitara si zooveterinara; 6)forta de munca utilizata si structura ei; 7)Factorii socioeconomic care se concretizeaza in accesul si stabilitatea pe piata a producatorilor agricoli; 8)pretul produselo pe piata,pretul produselor substituibile Din acesti factori producatorul agricol poate influenta numai costurile ,nu si preturile.Cursul pietii depinde de fluctuatiile ofertei,care prezinta neuniformitati. Pe termen scurt oferta este variabila si rigida. Pe termen lung oferta este relative stabile si depinde de volumul productiei anuale,de nivelul stocurilor accumulate,de efectele politicilor agricole. Cererea de produse agroalimentare. Cererea pentru aceasta grup de produse n zonele industrializate este caracterizat prin invariabilitatea acesteia, dac preurile produselor agricole scad, aceasta va fi considerat o economie n bugetul personal al consumatorilor; dac veniturile populaiei cresc, cumprturile suplimentare de produse se vor face - ca regul general - n afara sectorului alimentar. Pe termen scurt cererea este variabila. Pe plan mondial D este relative stabile daca nu au loc cresteri mari de populatie si produse agricole.

Pe zone geografice D variaza in functie de cresterile demografice si calitativ-de veniturile consumatorilor. Factorii generator a D: -Nevoile alimentare-posibilitatile de cumparare,generatiile tinere care nu se conformeaza skemelor anterioare de consum,influenta gusturilor individuale. -Factorii demografici-repartizarea teritoriala,rata de urbanizare. -Factorii ec-ci,politici,culturali,naturali-nivelul de dezvoltare ec-ca,gradul de ocupare de fortele de munca. -Produse semipreparate. -Modernizarea mijloacelor de productie-favorizeaza difuzarea prod.alimentare,industrial,ambulate atractiv. -Micsorarea nevoilor de calorii-cauzata de munca sedentara laa un nr.mare de personae. Relatiile dintre D+S este considerate o latura fundamental a functionarii pietii. Pretul rezultat din aceasta confruntare in stadiul dintre aceste 2 categorii se numeste prt de ekilibru sau unic. Perioadele D+S: P.scurta-cind S este determinate de potentialul de productie al producatorilor agricoli existenti,potential ce ramine constant in cursul acestei perioade. P.lunga-potentialul de productie poate varia. 2.Dimensiunile Pietii Rata de crestere a pietii; Capacitatea pietei; Structura pietei; Aria pietei; cota de piata; Factorii pietei produsului; Caile de dezvoltare a pietei; Dimensiunile spatiale; segmentarea pietii Capacitatea pietei este data de: - volumul ofertei, volumul cererii, volumul tranzactiilor, cota de piata, numarul de consumatori, numarul de clienti si numarul de furnizori. Oferta este o categorie a pietei ce reprezinta forma sociala pe care o imbraca produsele destinate schimbului. Cererea este o categorie a pietei care exprima nevoia reala de produse. segmentarea pietei are particularitati in formarea si frecventa cererii, exigenta la calitate. Aceste particularitati au explicatia in natura cumparatorilor, nivelul veniturilor, comportamentul in consum, indiferent de numarul de secmente, piata are un caracter unitar dinamic. Aria pietei reprezinta dimensiunea teritoriala a pietei Dupa locul unde au loc operatiile de vanzare-cumparare avem o piata interna si una externa. Factorii pietei produsului - categori de nevoi- produsul are o piata larga, dar si o piata restransa; - gradul de accesibilitate al produsului este dat de numarul cumparatorilor calitatea produselor, nivelul de pret; - varsta produsului se refera la ciclul de viata al unui produs; - calitatea activitatii de desfacereeste un fapt stimulator pentru factorii pietei produselor. Caile de dezvoltare a pietei. Dezvoltarea activitatii de piata - extensiva si intensiva. Calea extensiva este caracterizata prin atragerea de noi piete, cumparatori, zone. Calea intensiva este caracterizata prin cresterea activitatii pe unitatea de produs Conjunctura pietei Factorii sezonieri privesc produsele agricole. Factorii intamplatori determina devierea temporala a pietei de la tendintele sale Acesti factori sunt dati de seceta, inundatii, masuri politice restrictive ale unor state, conflicte dintre state. c. Indicatorii utilizati in analiza conjuncturii pietei. Conjunctura pietei este evaluata prin factori generali si factori specifici. Factorii generali se refera la conjunctura economiei mondiale, produsul national brut, productia industriala, investitiile fixe de capital, consumul, comertul exterior. 3.Clasificarea pietilor: In functie de categoria de operatori: -P.de fermieri-producatorii isi comercializeaza direct productia sa consumatorilor finali. Sunt amplasate in orase, centre rationale sai alte localit. Si organizate zilnic/saptam sau ocazionalfinali,amplasate in orase,localitati rurale si organizate zilnic,saptaminal,acazional. -P.de akizitii-producatorul isi comercializeaza marfa intermediarilor si nu direct consumat. -P.en-gros-producatorii vind printr-un nr.mare de angrosisti care raiau sa livreze prod catre consumat finali. -P.cu amanuntul-prin reteaua magazinelor. Dupa stabilitate in timp: Stabile-in mod permanent ,pe un teritoriu stabilit. Mobile-periodic,ocazional,pe un teritoriu in prealabil. OPERATORI: -producatori agricoli;procesatori. -Intreprinderi industrial de producteie:fabric de conserve. -Intreprinderi comerciale de intermediere:firme de distributie fizica -unitati de comert cu amanuntul. 4.(prod.agricole secundare)-implica cunoasterea unor restrictii in producerea lor incluse in sfera caracteristicilor sistemelor agricole,a tendintelor si formelor de utilizare in circulatie a acestor produse. Elementele caracteristice ale produselor agricol sec urmaresc valoarea de intrebuintare sub forma accsibiliotatii fizice si econ a acestor produse. PAS-se incaadreaza intr-o piata a energiei de agriculura,datorita circuitului de piata a biomasei continuta in conditiile secundare,care genereaza dificultati datorita cauzelor: -Posibilitati limitate de transport ptu aceste produse fac cumparatorul potential sa se adreseze unui nr.limitat de operatori. -Existenta unei tendinte intre ofertanti ca cererea sa fie putin sustinuta, neprmitind intinderea unei pieti active. -In cadrul vinzarilor acestor produse producatorul urmareste obtinerea profitului stabilind pretul in functie de costul de productie,motiv ptu care vinzarea acestor produse este dificila.

-Ptu PAS exista multe utilizari kiar in cadrul intreprinderii agricole producatoare,deci,vinzarea lor este in concurenta cu utilizarile lor din insasi gospodaria Agricola producatoare. La etapa actual p/u producatorul agricol un rol important revine cunoasterii unor masuri p/u reducerea consumurilor de energie prin recuperarea si utilizarea mai buna a prod agricole secundare. Acste pot fi considerate urmato: 1.Elaborarea unor metod specifiuce de recolt, trans psi stocare 2.demostratii privind metod practice de inbunatatire calitativa aprod sec destinate utilize in unit Agricola 3.cunoasterea posibil de valorificare rentabila a prod agr sec in afara unit producatoare. 5.Strategii-scopul lor consta in comercializarea oportuna in timp si spatiu si cu maxim de profit a produselor agroalimentare. Caracaterul sezonier si natura bilologica a prod agricloe conditioneaza o realizare prod agricole si intrep de prelucrare elboreaza diverse strategii competitive de aromk intr-o identify si satisfacere seg de piata. Elborarea unei strategii presupune planificarea de mk pe o per de 3-5 ani. In functie de obiectul urmarit strateg de agromk pot lua urmatoar forme: -De introducere a noilor pr.agroalimentare; -Variatiei volumului prod.agricole; -Sigurarilor sezoniere cu produse; -Indestularii pietilor deficitare; -Manipularii cu procesul de producere.