INEGALITĂȚI SOCIALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA.

CONSTITUIREA CLASEI DE MIJLOC

PIAŢA AGROALIMENTARĂ:
FUNCŢII, TIPOLOGII ȘI PARTICULARITĂŢI DE CONSUM

Pavel MOVILEANU, doctor habilitat, profesor universitar

Veronica MOVILEANU, doctor, conferențiar universitar,
Universitatea Agrară de Stat din Moldova

Summary. Worldwide, although progress to the influence of climatic conditions,

the production of food products in global frequent fluctuations and changes in
balances -consum, large price swings world sions and measures adopted by va-
rious countries on limiting exports or rapidly increasing. Hence, it follows that
agricultural and food products market is characterized by an instability much
higher than the commodities market. This market instability pronounced influ-
ence current and future organization of agricultural production, investment in
agriculture increases uncertainty and the risk of fluctuations in export earnings
or import expenditures for basic food products.
^
In accepţiunea cea mai frecventă, piaţa agrară reprezintă un ansamblu
coerent, un sistem sau o reţea de relaţii de vânzare-cumpărare de bunuri și
servicii între părţi contractante care, pe de o parte, sunt unite prin legături de
afaceri și, pe de altă parte, se află în raporturi de forţe. Privită ca mecanism, ea
cuprinde concurenţa, cererea și oferta, preţurile, taxele etc. Piaţa este în accep-
ţiunea clasică “mâna invizibilă» care trebuie să asigure în ultimă instanţă, prin
funcţiile sale (de producţie-alocare și utilizare a resurselor, de repartiţie, de
consum), echilibrul economic pe termen lung, realizând transformarea intere-
selor proprii ale indivizilor în cea mai bună opţiune pentru societate cu privire
la natura producţiei [3].
Piaţa agricolă se aseamănă cu orice altă piaţă, în care produsele agricole
apar sub formă de ofertă, iar nevoile de consum - sub forma cererii de produse
agricole și agroalimentare. Sistemul pieţei agricole cuprinde trei subsisteme:
- ,,intrările”, reprezentată de producţia autohtonă (exclusiv autoconsumul),
importurile, rezervele naţionale și ajutoarele externe;
- piaţa propriu-zisă, reprezentată de confruntarea ofertei cu cererea de
consum;
- „ieșirile”, reprezentate de consumul populaţiei autohtone, materia primă
pentru industriile prelucrătoare, disponibilităţile pentru export, rezervele naţi-
onale și obligaţiile internaţionale [1].

◄ 200 ►
P. MOVILEANU, V. MOVILEANU Piaţa agroalimentară: funcţii, tipologii și particularităţi de consum

Funcţiile pieţei agricole sunt concretizate

de „ieșirile” din sistem, cea mai importantă
fiind asigurarea populaţiei cu produse agroa-
limentare necesare vieţii și a industriei prelu-
crătore (alimentară, ușoară) cu materii prime
agricole (Fig. 2).
O altă funcţie a pieţei agricole o consti-
tuie asigurarea unor rezerve de stat care se
folosesc în anii cu calamităţi naturale sau cu
alte situaţii deosebite. Una dintre funcţiile
deosebit de importante ale pieţei agrare este
reprezentată de asigurarea disponibilităţilor
pentru export.
Esenţa economiei de piaţă o constituie
lupta împotriva creării poziţiilor monopolis-
te. Piaţa trebuie să funcţioneze eliberată de o Fig. 1. Principalele elemente
serie de fenomene caracteristice situaţiei ac- componente ale pieței agricole
tuale, ce sunt legate de formarea marilor corporaţii gigant, naţionale și trans-
naţionale.
Piaţa trebuie să fie privită ca un sistem de pieţe, formată din mai multe
segmente între care există relaţii de intercondiţionare, adică ea are o structură
complexă (Fig. 2).

Fig. 2. Sistemul pieţei agricole

◄ 201 ►
INEGALITĂȚI SOCIALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA. CONSTITUIREA CLASEI DE MIJLOC

De exemplu, din punctul de vedere al obiectului tranziţiei de vânzare-cum-

părare se disting: piaţa bunurilor și serviciilor, piaţa factorilor de producţie,
piaţa forţei de muncă (piaţa muncii), piaţa capitalurilor și titlurilor de valoare,
piaţa resurselor naturale (inclusiv a pământului), piaţa monetară etc [2].
După ofertanţi și purtătorii cererii de consum deosebim: piaţa ţărănească,
piaţa viticultorilor, piaţa cerealelor, piaţa producătorilor de lapte, piaţa între-
prinderii, etc.
După momentul apariţiei pe piaţă a ofertei și a modului de organizare a
vânzărilor putem vorbi de piaţa nouă și de piaţa (martor sau control).
După gradul de întindere geografică, piaţa pote fi internă (locală) și mon-
dială (externă).
Între piaţa internă și cea externă există strânse legături de interdependenţă.
Aceasta rezidă din faptul că cele două categorii de pieţe apar pe rând, una faţă
de cealaltă, în calitate de furnizor (ofertant) și respectiv, de beneficiar (debușeu).
După gradul de dispersare teritorială deosebim: pieţe dispersate (comerţ
en detail specializat) și pieţe concentrate (hale agroalimentare, hipermagazine,
pieţe de gros, burse agricole etc.).
După accesul consumatorilor pe piaţă, aceasta poate fi: liberă și reglementată.
Piaţa internă a produselor agricole și agroalimentare prezintă o evoluţie
continuă, ca urmare a influenţei mai multor factori dintre care enumerăm: mo-
dificarea producţiei agricole, nivelul veniturilor populaţiei, evoluţia preţurilor
produselor agricole și agroalimentare și altele.
Producţia agricolă reprezintă factorul principal al dinamicii pieţei, deter-
minând mărimea ofertei de produse agricole și agroalimentare pe piaţă și impli-
cit posibilităţile satisfacerii cererii de consum [4]. Un alt factor al evoluţiei pieţei
îl constituie și importurile de produse agricole și agroalimentare. Importanţa
acestui factor este relativ redusă, datorită faptului că, cu excepţia unor produse
agricole ce nu găsesc condiţii favorabile în ţara noastră, celelalte produse agricole
și agroalimentare pot fi asigurate, în cea mai mare parte, din producţia proprie.
Nivelul veniturilor populaţiei influenţează dimensiunile pieţei prin inter-
mediul cererii de’ produse agricole și agroalimentare. Acest fenomen poate
determina lărgirea sau restrângerea pieţei interne, creșterea și diversificarea ce-
rinţelor de consum; modificarea puterii de cumpărare și a solvabilităţii cererii
de consum etc.
Mărimea preţurilor produselor agricole și agroalimentare influenţează asu-
pra accesibilităţii produselor, a solvabilităţii cererii de consum, a puterii de
cumpărare a populaţiei. Influenţa preţurilor asupra cumpărătorilor depinde și
de natura produsului solicitat. Astfel, majorarea preţului la un produs alimen-

◄ 202 ►
P. MOVILEANU, V. MOVILEANU Piaţa agroalimentară: funcţii, tipologii și particularităţi de consum

tar de bază (pâine, carne etc.) nu determină în mod obligatoriu reducerea cere-
rii de consum pentru produsul respectiv. Cererea de consum poate rămâne la
nivelul avut anterior majorării preţului, iar după o anumită perioadă de timp
se poate înregistra chiar o creștere a consumului. Stabilitatea preţurilor pro-
duselor agricole și agroalimentare este asiguratătă de compensarea tendinţelor
de majorare la unele produse cu cele de reducere la altele (de obicei de natură
nealimentară). Trebuie de subliniat faptul că și în cazul produselor alimentare
trebuie să se urmărească existenţa anumitor corelaţii între preţurile diverselor
produse sau între sortimentele și calităţile aceluiași produs, astfel încât intere-
sele consumatorilor să nu fie afectate.
Piaţa unui produs reprezintă un compartiment al pieţei globale a bunurilor
de consum. Pentru a putea fi caracterizată, piaţa produsului trebuie raportată
la un anumit segment al pieţei bunurilor și serviciilor din care face parte. Spre
exemplu, piaţa untului va fi cuprinsă în cadrul pieţei „laptelui și a produselor
lactate” [4]. După gradul de mobilitate a pieţei și în special a dimensiunilor
sale, piaţa produsului poate fi: elastică, slab elastică și inelastică (rigidă). Mobi-
litatea pieţei este influenţată de elasticitatea cererii de consum a populaţiei, care
depinde în mare măsură de veniturile consumatorilor, cât și de preţurile pro-
duselor alimentare. La acești factori trebuie să se adauge diversificarea ofertei,
care poate genera atât substituirea unor produse în consum, cât și concurenţa
dintre acestea. Piaţa produsului depinde de natura produsului. În cazul unui
produs de bază (came, lapte, pâine), piaţa va fi mai largă, mai mult sau mai
puţin rigidă, cu un număr mare de magazine sau puncte de vânzare, dispersate
teritorial. Gradul de accesibilitate a unui produs influenţează numărul de con-
sumatori și intensitatea consumului. Accesibilitatea produsului depinde de mai
mulţi factori, și anume: preţul produsului; calitatea produsului; veniturile con-
sumatorilor; preţul celorlalte mărfuri și servicii; ambalajul și forma de prezen-
tare; calitatea activităţii comerciale; acţiunile de marketing ale producătorilor,
distribuitorilor și comercianţilor.
Piaţa întreprinderii constituie aria de acţiune a acesteia, în care întreprin-
derea pătrunde cu produsele sale, cu marca sa, cu spiritul său. În cazul firmelor
agricole specializate, piaţa întreprinderii se poate suprapune cu piaţa produ-
sului său. Piaţa potenţială exprimă posibilităţile de creștere a dimensiunilor
globale (intensiv și extensiv) sau a unor segmente ale acesteia. Piaţa potenţială
depinde de mărimea cererii de consum, deci de numărul consumatorilor și in-
tensitatea consumului. După natura produsului, consumatorii nu se pot iden-
tifica cu întreaga populaţie. Diferenţa dintre numărul populaţiei și numărul
◄ 203 ►
INEGALITĂȚI SOCIALE ÎN REPUBLICA MOLDOVA. CONSTITUIREA CLASEI DE MIJLOC

consumatorilor efectivi formează nonconsumatorii. Raportul dintre consuma-

tori diferă de la un produs la altul, decalajul dintre aceste categorii reflectând
potenţialul de creștere a vânzătorilor, de lărgire a pieţei reale.
Nonconsumatorii se împart în două categorii: relativi și absoluţi. În grupa
nonconsumatorilor relativi sunt cuprinse persoanele care în prezent nu cum-
pără un anumit produs, dar în anumite împrejurări pot deveni consumatori
pentru produsul respectiv (se pot considera drept consumatori potenţiali).
Nonconsumatorii absoluţi sunt cei care nu sunt și nici nu pot deveni consuma-
tori efectivi, întrucât le lipsește nevoia de consum pentru produsul respectiv
(băuturi alcoolice, produse din tutun, carne de porc, carne de oaie etc.).
Un alt factor care poate influenţa extinderea pieţei produsului sau a între-
prinderii este reprezentat de intensitatea consumului. Intensitatea consumului
unui produs presupune sporirea cantităţii consumate de fiecare individ până
la atingerea normei optime de consum (spre exemplu, la laptele de vacă: 0,5 l/
cap/zi) sau înlocuirea unor sortimente de produse cu altele noi, la intervale mai
scurte, etc. Piaţa de gros este locul unde se realizează schimbul, unde se întâl-
nesc o multitudine de întreprinderi și clienţi. Este constituită prin concentrarea
producătorilor, grosiștilor, prestatorilor de serviciii într-o societate economică
a pieţei de gros, având capital mixt sau privat, inclusiv străin. Piaţa de gros este
organizată pe principiul clasic al sistemului de comercializare: producători -
centre de colectare-piaţa de gros-comerţ cu ridicata (en gros) - comerţ cu amă-
nuntul (en detail) - consumatori. Obiectivele pieţei de gros sunt următoarele:
- satisfacerea cererii de consum a populaţiei din zonă cu produse agricole
proaspete prin organizarea unei pieţe concurenţiale;
- asigurarea unei oferte de produse agricole de calitate pentru întreaga du-
rată a unui an prin intermediul centrelor de colectare amplasate în zonele-cheie
de producţie;
- realizarea unui punct de cumpărare unic și de mare transparenţă pentru
cumpărători de produse agricole proaspete;
- constituirea asociaţiilor de producători și a punctelor de colectare a pro-
duselor agricole proaspete, dotate corespunzător;
- constituirea Societăţii economice „Piaţa de gros”;
- organizarea sistemului de aprovizionare a pieţei de gros cu produse agri-
cole proaspete;
- organizarea și funcţionarea sistemului de transport al produselor agricole
de la punctele de colectare la piaţa de gros;
- asigurarea completă a ambalajelor corespunzătoare, sortarea, formarea
loturilor, ambalarea;
◄ 204 ►
P. MOVILEANU, V. MOVILEANU Piaţa agroalimentară: funcţii, tipologii și particularităţi de consum

- vânzarea de la piaţa de gros către detailiști, alţi grosiști, alţi cumpărători;

- operaționalizarea sistemului informaţional al pieţei de gros și al preţurilor;
- îmbunătățirea distribuţiei globale a produselor agricole și agroalimentare.
Principalele categorii de utilizatori (chiriași) ai pieţei de gros sunt:
- operatorii din centrele de colectare (producătorii care își vând propriile
produse și produsele achiziţionate de la alţi producători din zonă);
- alte categorii de furnizori de produse agricole proaspete (asociaţii, ferme
agricole, importatori etc.);
- negustori grosiști (achiziţionează de la producători și importatori și le
vând cumpărătorilor din oraș);
- cumpărători detailiști și instituţionali (au depozite și standuri de vânzare
în piaţa de gros);
- operatorii din pieţele deschise (deţinute și conduse de municipalitate, ca
puncte de vânzare cu amănuntul);
- importatori/intermediari;
- prestatori de servicii (bănci, operatori de transport, specialiști în reparaţii
auto, furnizori de materiale etc.).
Pentru ca piaţa de gros a produselor agricole și agroalimentare să răspundă
cerinţelor consumatorilor, ea trebuie să aparţină cumpărătorilor, iar organiza-
rea și funcţionarea acesteia trebuie să se bazeze pe o disciplină legislativă, clară
și riguroasă.

REFERINŢE BIBLIOGRAFICE

1. Zahiu L. Politici şi pieţe agricole - reforma şi integrare europeană. 2005. 653 p.

2. Popescu G. Politici agricole. Acorduri europene. 1999. 256 p.
3. Epistemologie economică. Teoria Ştiinţei economice. / Coord. Movileanu P. Chişinău, 2012.
386 p.
4. Alecu I., Marian C. Marketing agricol. 2011. 256 p.

◄ 205 ►