Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CCA
α=-------------
PIB
Semnificaţia rezultatului acestei relaţii de calcul relevă elasticitatea relativă a cererii
alimentare, printr-o delimitare a două tipuri de societăţi(chiar colectivităţi umane): una
săracă, unde consumul alimentar este predominant, depăşind 50% din totalul
consumului(în care se încadrează şi România unde cheltuielile alimentare reprezintă în
prezent peste 60% din bugetul familiei) şi a doua mai puţin săracă, unde celelalte
consumuri sunt predominante, cheltuielile alimentare reprezentând cca.20% din totalul
consumurilor(situaţie în care pot fi încadrate ţările din Europa apuseană).
În relaţia dezvoltare economică-cheltuieli alimentare, se constată că la un anumit nivel de
dezvoltare se manifestă un fenomen de saturare relativă a cheltuielilor alimentare, care
conduce la o scădere semnificativă a acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor şi ca
proporţie din PIB;
variabila β, semnifică rolul relativ al producţiei finale agricole(PFAC) în
cadrul cheltuielilor alimentare.
PFAC
β= ----------
CCA
Valoarea disponibilă reprezintă producţia finală agricolă, rezultată din
amplificarea/diminuarea cu valoarea producţiei nealimentare şi soldul schimburilor
externe. În mod sintetic această variabilă exprimă partea care revine agriculturii din
cheltuielile alimentare; sunt luate în evidenţă cheltuielile postrecoltare care includ
costurile transformării şi ale distribuţiei.
Raportul dezvoltare globală/dezvoltare agroalimentară în dinamica etapelor de
dezvoltare agroalimentară evidenţiază o creştere mai rapidă a cheltuielilor de
transformare şi distribuţie faţă de cele agricole. Aceasta se datoreşte influenţei laturii
calitative a dezvoltării urbanizate postindustrializate şi de infuzie a procesului productiv
prin servicii şi facilităţi generat de trepte superioare nivelului de trai.
variabila γ, caracterizează structura sectorului agricol, reprezentând
partea valorii adăugate nete agricolă (VANA) în producţia finală agricolă
corectată (PFAC).
VANA
γ =----------
PFAC
În acest caz sunt evidenţiate consumurile intermediare şi consumul capitalului fix,
respectiv amortismentul. Creşterea productivităţii muncii prin capitalizare(ceea ce
reprezintă substituirea muncii cu capital), determină creşterea consumurilor intermediare
necesare intensificării şi în acest fel, în relaţia privind creşterea economică rezultată din
această variabilă sunt înregistrate scăderi.
Relaţiile redate prin cele trei variabile considerate fundamentale(α, β, γ) sunt
legate direct de dezvoltarea economică globală şi urmăresc evoluţia concomitent cu
această dezvoltare economică. Se poate interpreta că ritmul de creştere al valorii
producţiei agricole (PFAC) este mai mic decât cel al produsului intern brut (PIB); deci
scade în expresie relativă, conform relaţiei:
Tabelul 1
Funcţiile tehnice şi economice ale intermediarilor în filiera produselor agricole şi
agroalimentare
Fluxul monetar
Subsectoare
f uncţionale PRODUCŢIE TRANSFOR- DISTRIBUŢIE CIRCUITE
Subsectoare MARE OMOGENE
socio-economice
CAPITALIST Circuit
capitalist
ARTIZANAL Circuit
artizanal
COOPERATIST Circuit
cooperatist
TRANSFORMARE CONSUM
C
CIRCUITE T
T C
D C
G T
CIRCUITE
SCURTE
G T D C
CIRCUITE
TRADIŢIONALE
SG G T SG D C
CIRCUITE D C
INTEGRATE CA D C
Coop
T D C
Fig 4.3.(T
Activităţi – Structura funcţională
- transformare; a circuitelor produselor agroalimentare
C - consum)
Pieţe (G - en gros; SG - parţial(Malassis,
en gros; DL., 1973).
- en detail; Coop - cooperative)
- gradul de capitalizare aparţine producătorului; în cazurile în care producţia
acestuia realizată în sistem industrial, este preponderentă pe piaţă şi care poate fi
amplificată de existenţa unor mijloace logistice proprii (elemente exemplificative pot fi
redate prin existenţa marilor unităţi agricole sau agroalimentare dotate corespunzător şi
amplasarea lor teritorială în bazine consacrate);
- gradul de capitalizare poate fi predominant pentru agentul economic
distribuitor, în situaţia în care acesta dispune de mijloace logistice investiţionale (de
transport, depozitare, condiţionare etc.), prin care domină întreaga filieră. În mod frecvent
această situaţie este favorizată şi de faptul că în majoritatea cazurilor zonele de producţie
sunt distanţate teritorial de centrele de consum. Ca urmare majoritatea producătorilor în
sistem industrial şi artizanal din zonele agricole, vor fi dominaţi în cadrul filierei de
intermediari care capitalizează activitatea filierei;
- capitalizarea filierei de către comerciantul en gros sau en detail, este
semnalată în fapt pentru acei intermediari care domină oferta de produse agricole într-un
anumit sector de piaţă. Exemplificările pot fi puse în acest caz pe seama preponderenţei
activităţilor de depozitare şi comercializare de către un agent economic care domină piaţa
unui produs sau grupă de produse.
Etapizările redate anterior şi care vizează agentul economic intermediar pot fi
analizate şi sub forma sectoarelor funcţionale ale filierei, adică a etapelor de transformare
din produs agricol în produs agroalimentar. Activităţile funcţionale care modifică
proprietăţile corporale ale produsului agricol (semiindustrializare, industrializare) şi/sau
acorporale (ambalare, reclamă, design etc.), conturează exemplificări ale acestei
probleme. Totodată, conform unor tehnologii specifice produsul se transformă şi se
adaptează conform cerinţelor pieţei.
COMERŢ,
AGRICULTURĂ INDUSTRII TRANSPORT şi
AGRO- STOCAJ
ALIMENTARE
Investiţii
Investiţii
productiv Investiţii
producti productive şi
e şi adoptarea de noi
ve şi tehnologii
adoptarea
adoptare
de noi
Preţ scăzut a de noi Preţ scăzut Preţ scăzut
tehnologii
Câştigul al Performanţa cea al
Performa alselorprodu-
produselor tehnologi
mai bună în produselor
de agricole sectorul transfor-
i mate
prelucrării
nţa cea alimentare
Ca atare
Fig. 4.4. circuiteleobţinute
– Rezultatele de valorificare a produselor
şi repartizarea agricole
acestora de-a cu intermediari
lungul filierei se pot
desfăşura agroalimentare
într-o multitudine(prelucrat după
de variante, Malassis
în raport L., Ghersi
de numărul, G.,şi1992).
felul modul în care aceşti
agenţi economici intervin în filiera respectivă. Astfel pot exista:
varianta "producător - unitate de desfacere en detail - consumator", care
constituie cel mai scurt canal de distribuţie cu intermediari . Pe un asemenea circuit pot fi
găsite produse diferite cum sunt grâu, porumb, legume, ouă, carne etc., precum şi produse
alimentare "biologice-ecologice";
varianta "producător - depozit al societăţilor specializate în desfacerea en
detail - unitate de desfacere en detail - consumator". În acest caz aprovizionarea
magazinelor se face prin depozitele de păstrare, de repartizare sau prin centrele de
achiziţii şi recepţie care sunt organizate ca asociaţii comerciale sau funcţionează sub alte
forme legal constituite. Aici se încadrează legumele şi fructele produse în plin sezon şi
destinate consumului în stare proaspătă;
varianta "producător - proces de industrializare - depozitare - unitate de
desfacere en detail - consumator". În această variantă în cadrul circuitului apar verigi ca:
depozitarea (cu referire la operaţiile de stocaj pentru produsele destinate formării şi
conservării rezervei de stat, stocurilor furajere etc.), prelucrarea şi ambalarea produselor
(efectuate de agenţi economici specializaţi în industrializare şi/sau semiindustrializarea
produselor), preambalarea etc. Se încadrează în mod deosebit produsele agricole destinate
păstrării de lungă durată în vederea consumului în stare proaspătă şi produsele recoltate
în plin sezon destinate industrializării.
De aici concluzia că în cadrul economiei concurenţiale alegerea filierelor pentru
produsele agroalimentare nu trebuie să se limiteze la cunoaşterea unui singur circuit,
deoarece orice circuit este influenţat de impulsurile pieţei. În înţelegerea şi rezolvarea
acestei probleme trebuie cunoscute posibilităţile de organizare a distribuţiei acestor
produse (fig. 11.4.) care conduc la cunoaşterea fenomenului de integrare.
NUMĂR DE PRODUCĂTORI
NUMĂR DE PRODUCĂTORI
a) b)
intermediari
CONSUMATORI CONSUMATORI
(2)
(1) (7) (4) (3)
centrul
service
(5)
(11)
(6)
(8)
platformă
magazin (9) logistică
(10)
Fig. 4.6. – Fluxul procesului de comandă în cadrul unei filiere (după Montigaud, J. - C.,
1995).