Analizati principalele dezechilibre macroeconomice, cu referire speciala la

Romania.
Economia reprezinta o realitate dinamica, un sistem integrat de sectoare, ramuri si activitati
productive, de repartitie, schimb si consum, juridice, economice, organizatorice si social-culturale.
Aceste activitati sunt realizate si asigurate de catre agentii economici si ghidate, inainte de toate, prin
mecanismele pietei. Dar, lascara economiei natioanale, ele nu se pot desfasura in conditii optime,in
corelatie cu trebuintele indivizilor si ale societatii, fara o anumita stare de concordanta, denumita
echilibru macroeconomic. Drept urmare, problema echilibrului macroeconomic ocupa un rol
importantin teoria si practica economica. In conditiile economiei de piata concurentiale,
echilibrul economic se manifesta sub forma unei stari proprii pietei, generata de actiunea agentilor
economici in calitatea lor de producatori-vanzatori si de consumatori-cumparatori. Agentii
economici producatori urmaresc maximizarea profiturilorlor, in timp ce agentii economici
consumatori, satisfacerea trebuintelorlor. Altfel spus, echilibrul macroeconomic exprima starea de
concordanta relativa dintre cererea si oferta agregate, in cadrul sistemelor de piete, la nivelul
economiei nationale. Din modul de actiune si de comportare a acestor agenti economici de
piata, in functie de propriile lor interese, echilibrul economic concurential apare sub forma raportului
dintre cererea si oferta ce se manifesta pe pietele bunurilor economice, pietele monetare si de
capitaluri, piata muncii, care, in unitatea si
interdependenta lor reprezinta forme partiale de existenta a echilibrului macroeconomic.
Asamblul echilibrelor partiale dintr-o economie se oglindeste in echilibrul economic general. In acest
caz, exista o relatie ca de la parte la intreg: asigurarea echilibrelor nationale, in dinamica, se reflecta
favorabil in cadrul echilibrului macroeconomic, dupa cum eventualele disfunctionalitati ale acestora
afecteaza buna functionare a economieinationale in asamblul ei. Economia nationala se afla in
echilibru, atunci cand ea realizeaza acel volum al productiei pe care poate sa il produca, dispunand de
potential productiv necesar si in conditiile in care cantitatea respectivade bunuri este ceruta de piata.
Productia optima presupune, deci, situatia cand cantitatea de bunuri oferita (bunuri de consum si
bunuri de capital) este egala cu cantitatea de bunuri cerute. Aceasta inseamna ca rata de crestere a
productiei este egala cu rata de crestere a cheltuielilor, ca nu exista nici supraproductie si nici
subproductie. Echilibrul macroeconomic este insa unul dinamic si nu poate fi comensurat sub
forma unei constante. Activitatile economice se raporteaza continuu la o tendinta obiectiva de
adaptare, de corelare indinamica a ofertei la exigentele cererii si de realizare a concordantei necesare
dintre aceste marimi, de fiecare data la un alt nivel. Aceasta dinamica presupune modificarea
sistemului economic, ca urmare a modificarii raportului dintre resurse si nevoi, dintre cererea globala
si oferta globala. Aceasta presupune miscarea subsistemelor economiei nationale, ruperea coerentei
structurilor existentesi crearea de noi compatibilitati structurale, adica restabilirea unui nou echilibru,
dupa care urmeaza repartitia dezacordurilor intre structurile interne ale econimiei care la randul lor
trebuie echilibrate
Ca sa fie mai usor de inteles de ce exista aceasta dinamica, trebuie spus ca factorii care influenteaza
aceasta dinamica sunt:-populatia, care detrmina schimbari corespunzatoare in asamblul cererii;-
dezvoltarea tehnologica care duce la aparitia unor noi trebuinte, la modificari in structura si nivelul lor
si, implicit, la schimbari ale ofertei si cererii globale, la ajustari ale raportului dintre acestea;-
comportamentul agentilor economici, care se schimba mereu, atragand dupa sine noi orientari in
folosirea veniturilor pentru consumsi pentru investitii;-limitele resurselor naturale, care actioneaza
restrictiv, impunand restructurari in alocarea si combinarea factorilor de productie, etc. Cauzele
fundamentale ale dezechilibrelor macroeconomice se refera, fie la excesul de oferta care se
concretizeaza in imposibilitatea vanzarii unei parti a bunurilor produse si in neutilizarea unei parti din
forta de munca disponibila, adica in cresterea somajului, fie la excesul de cerere care reprezinta o
combinatie mai grava prin implicatiile sale economico-sociale, intrucat conduce de regula la
manifestarea simultana intr-o economie a celor doua fenomene: inflatie si somaj. In economia
contemporana, realitatea arata ca agentii economicicare sunt susceptibili de a economisi, in general,
nu sunt aceeasi cu ceicare iau decizia de a investi existand posibilitatea dezechilibrului economic,
dereglarea raportului dintre cererea si oferta globala fata de nivelul de echilibru. Dezechilibrul
economic general reflecta acea situatie a unui economii, caracterizata prin dereglarea raportului
dintre cererea globala si oferta globala, in cadrul sistemului de piete (piata bunurilor, piata monetara,
piata muncii, etc.). In acest sens, se poate spune ca
cele mai semnificative dezechilibre macroeconomice sunt: somajul (subocuparea), inflatia, deficitul
bugetar si deficitul comercial. Somajul este termenul folosit in cazul lipsei ocupatiei platite
(locurilor de munca) pentru fortele apte si calificate corespunzator pentru munca. Altfel spus, acesta
reprezinta o stare negativa a economiei, reflectat printr-un dezechilibru al pietei muncii prin care
oferta de munca (sau cererea de locuri de munca) este mai mare decatcererea de munca (sau oferta
de locuri de munca din partea agentilor economici). In Romania, somajul se amplifica datorita
capacitatilor de productie nefolosite. Principalele forme de somaj intalnite la noi sunt:-somajul
conjuctural care reprezinta efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri;-somajul
structural ce este consecinta structurarii pietei muncii;-somajul tehnologic care este rezultatul
inlocuirii vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi mai productive, determinand reducerea locurilor
de munca. Inflatia reprezinta un dezechilibru macroeconimic monetaro-real care se
exteriorizeaza prin suprasaturarea arterelor circulatiei banesti cu cantitatea de bani care depaseste
nevoile reale economiei, ce se reflecta atat in deprecierea banilor (reducerea puterii lor de
cumparare), cat si prin cresterea anormala, durabila, neuniforma, cumulativa si generalizata a
preturilor. In cazul Romaniei, Institutul National de Statistica (I.N.S) a informat ca rata inflatiei de
la inceputul anului, februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021, este de 2,1%. Rata anuala a
infaltiei in luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 este 8,5tf
Totodata, rata medie a preturilor de consum in ultimele 12 luni (martie 2021-februarie 2022) fata de
precedentele 12 luni (martie 2020-februarie 2021) este 6,0%. Banca Natioana a Romaniei (BNR)
prognozeaza o inflatie de 11,2% la finalul trimestrului II din 2022, de 10,2% la finalul trimestruluiIII din
acest an si de 9,6% la sfarsitul trimestrului IV din 2022, conform raportului trimestrial asupra inflatiei.
Deficitul bugetar apare atunci cand cheltuielile unei enitati (un guvern) depasesc incasarile. Un deficit
bugetar este de calitate atunci cand indeplineste doua conditii obligatorii: deficitul se reflecta, in
totalitate, in cheltuielile de investitii si, in special, in realizarea infrastructurii; deficitul este acoperit cu
resurse financiare sigure, pentru a nu apela la emisiuni monetare inflationiste. Romania a
inregistrat un deficit bugetar de 0,72% din PIB pentru primele doua luni din anul 2022, in scadere
comparativ cu situatia similara din 2021, cand procentul era de 1,08%. Cheltuielile de capital au o
scadere de 14,3% , iar cheltuielile aferente programelor cu finantare rambursabila mai mici cu 42,2%.
Conform ministerului, veniturile bugetului general au consolidat au insumat 68,25 miliarde de lei in
primele doua luni ale anului 2022, cu 27,9% peste nivelul incasat in perioada similara a anului trecut.
Aceasta evolutie favorabila a fost influentata preponderent de avansulveniturilor din TVA, alte
impozite si taxe pe bunuri si servicii,fonduri europene, venituri nefiscale si contributii de asigurari.
Cheltuielile bugetului general consolidat in suma de 77,76 miliarde de lei au crescut in termeni
nominali cu 17,6% comparativ cu aceeasi perioada a anului precedent
 Exprimate ca procend din Produsul Intern Brut, cheltuielile pe primele doua luni ale anului 2022 au
inregistrat o crestere cu 0,3 puncte procentuale fata de aceeasi perioada a anului 2021, de la 5,6% din
PIB la 5,9% din PIB. Deficitul comercial reprezinta soldul negativ al balantei comerciale in care
importurile unei tari depasesc exporturile sale, cu alte cuvinte, banii care ies din economia tarii in
schimbul unor bunuri sau servicii achizitionate din extern. Deficitul comercial, cunoscut ca si deficit
de cont curent, apare de obicei atunci cand o tara nu produce suficiente bunuri pentru cetatenii sai,
sau, consumatorii au suficiente venituri si o putere de cumparare in crestere. Atunci cand productia
interna este scazuta, marfurile importate din alte tari cresc. In teoria economica, deficitul comercial
nu este neaparat o situatie negativa, deoarece se corecteaza de cele mai multe ori in timp. Deficitul
comercial rezultat din cresterea importurilor pentru retehnologizare si know-how are efecte pozitive
pe termen lung spre deosebire de importurile destinate consumului. O economie in crestere rapida
va atrage mai multe importuri, pe masura ce se va dezvolta, dar va contribui totodata si la
deprecierea monedei locale datorita presiunilor asupra ratei de schimb valutar. In Romania,
deficitul comercial a crescut in primele doua luni ale anului cu 1,5 miliarde de euro, la 4,5 miliarde de
euro, fata de aceeasi perioasa a anului precedent. Romania a inregistrat in perioada ianuarie-
februarie 2022 un deficit al balantei comerciale de 4,58 miliarde de euro, cu 1,5 miliarde de euro mai
mare fata in perioada similara din 2021, arata datele publicate de INS. In perioada analizata,
exporturile de bunuri au crescut cu 23,4% fata de primele doua luni din 2021, pana la 1,38 miliarde
de euro, in
timp ce importurile au inregistrat o crestere de 28,9%, pana la valoarea de 1,38 miliarde de euro.
Totodata, valoarea schimburilor intra-UE₂₇ de bunuri in perioada ianuarie-februarie 2022 a fost de 10
miliarde de euro la expedieri si de12,9 miliarde de euro la introduceri, reprezentand 72,5% din total
exporturi si 70,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE₂₇ de bunuri in aceeasi
perioada a fost de 3,7 miliarde de euro la exporturi si de 5,41 miliarde de euro la importuri,
reprezentand 27,5% din total exporturi si 29,4% din total importuri. Majoritatea analistilor
financiar-bancari estimeaza ca Romania prezinta un risc moderat spre ridicat de a intra in staglatie,
arata datele publicate in urma unui sondaj facut de Asociatia Analistilor Financiar Bancari din
Romania (AAFBR). Stagflatia este o forma de criza economica, situatie ce rezulta dintr-o recesiune ce
se reflecta intr-o stagnare a activitatii economice si continuarea unui proces inflationist, consecinta a
unei inflatii indelungate ce consta in coexistenta inflatiei cu stagnarea economiei, prin lipsa de
crestere economica semnificativa. Inflatia a atins nivelul de 10,2% in luna martie 2022, comparativ cu
martie 2021, aceasta fiind cel mai ridicat nivel din 2004 pana in prezent. In toamna anului 2011,
in mijlocul crizei economice si financiare mondiale, a fost introdusa, de UE, Procedura de Dezechilibru
Macroeconomic (Macroeconomic Imbalance Procedure/MIP), care a intrat in vigoare pe 13
Decembrie 2011. Aceasta este conceputa pentru a preveni si corecta evolutiile macroeconomice
riscante, cum ar fi deficitele ridicate ale contului curent, indatorarea externa nesustenabila si bulele
de locuinte (imobiliare). Procedura de
dezechilibru macroeconomic are ca scop consolidarea monitorizarii si supravegherii politicilor
macroeconomice in Europa si in zona euro