1. Obiectivele politicii economice 2. Politica bugetara in economia inchisa 3. Multiplicatorul keynesian 4. Politica monetara in economia inchisa 5.

Politica bugetara in regim de schimburi fixe 6. Politica bugetara in regim de schimburi flexibile

7. Politica monetara in regim de schimburi fixe 8. Politica monetara in regim de schimburi flexibile 9. Efectele unei devalorizari 10. Strategia ratei de schimb consolidate 11. Combinatia optima a instrumentelor conjurK turale 12. Lupta impotriva ~omajului structural

litici
mICe

Politici economice

Jacques Genereux
Traducere de Ioana Aura ARDELEANU

TABLA DE MATER II

1. Obiectivele politicii economice . 2. Politica bugetara in economia inchisa 3. Multiplicatorul keynesian 4. Politica monetara in economia inchisa 5. Politica bugetara in regim de schimburi 6. Politica bugetara in regim de schimburi 7. Politica monetara in regim de schimburi 8. Politica monetara in regim de schimburi 9. Efectele unei devalorizari 10. Strategia ratei de schimb consolidate 11. Combinatia optima a instrumentelor conjuncturale 12. Lupta impotriva ~omajului structural Bibliografie .

fixe flexibile fixe flexibile

5 13 18 23 26 33 40 45 48 55 62 70 76

OBIECTIVELE POLITIC II ECONOMICE

Tipologia cea mai frecvent folosita pentru a descrie rolul pe care il joaca statui in viata economicii se sprijina pe cele trei functiuni propuse de Richard Musgrave In Teoriafinanfelor publice (1959): alocarea, stabilizarea ~i distributia.

a. Optimum-ullui

Pareto

Eficacitatea economica consta In utilizarea totalitatii resurselor disponibile In a~a felInclt sa se obtina maximum de satisfactie pentru indivizi. Teoria economica retine criteriul de eficacitate propus de Vilfredo Pareto (1906): Alocarea resurselor intre diferitele posturi posibile este optima atunci cind nu mai pi/tem imbuniitiifi satisfacerea individului flirii a diiuna satisfacerii celuilalt.

b. Deficienfele economiei de piafa

Analiza economica recunoa~te doua situatii principale in care initiativa privata ~i schimburile libere intre indivizi nu permit asigurarea unei alocari optime a resurselor (a~a cum 0 vede Pareto) ~iunde interventia statului poate, in schimb, sa contribuie la o alocare mai eficienta. Serviciile colective pure Un serviciu colectiv pur este un serviciu utilizat in acela$i timp de tofi membrii unei comunitiifi $ipentru care un producator particular nu ar putea exclude pe beneficiarii ce nu doresc sa contribuie la finan/area serviciului respectiv. Exemple:apararea nationala, ordinea publica, securitatea bunurilor ~i a persoanelor, justitia, rete aua rutiera, iluminatul

public etc. Doar 0 institutie investiHi cu plllcrcu d' I l-lill t 1111 e pe beneficiari prin forta (statuI) poate indeplini a' Nl lip tie servicii .. Externalitiitile Vorbim de externalitate atunei eind preferinfele unui individ au efeete asupra buniistiirii altor indivizi eare nu pot fi luali in eonsiderare in sehimburile de miirfuri. Cheltuielile pentru sanatatea ~i educatia indivizilor produc efecte externe pozitive (economii externe) pentru colectivitate: bunastarea fiecaruia este imbunatatita printr-o productivitate mai ridicata ~i printr-o asociere mai agreabila cu investitiile altora in propria sanatate ~i in nivelullor de educatie. Poluarea ~itoate prejudiciile aduse mediului constituie exemple de efecte externe negative (dezeconomii externe). Indivizii i~i stabilesc preferintele in functie de costurile ~i avantajele particulare care Ie sint asociate; ei nu tin cont de costurile ~i de avantajele (sociale) pe care deciziile lor Ie implica pentru societate. Apare astfel 0 productie sub-optimala in activitati care genereaza economii externe ~i 0 supraproductie daunatoare in activitatile ce antreneaza dezeconomii externe: in aceste conditii statuI trebuie sa intervina pentru a Ie intari pe primele (sanatate, educatie, cercetare) ~i pentru a Ie frina pe ultimele (poluare etc.)

colective. Cre~terea permite sporirea locurilor de munca, a venitului national ~i a venitului pe cap de locuitor (dacii populatia cre~te mai lent decit PIB). Cre~terea activitatii interne antreneaza ~ipresiuni asupra cre~terii preturilor (inflatia) ~i stimuleaza importurile (riscul unui deficit comercial). Acest obiectiv este deci compatibil cu cel allocurilor de munca, dar intra in contradictie cu stabilitatea preturilor ~i cu echilibrul extern.

b. Locurile de muncii
In sens larg, ac~st obiectiv semnifica 0 utilizare optima a factorilor de productie (munca~i capital), adica angajari care permit obtinerea celei mai ridicate productivitati posibile. Mai des e folosit sensul de utilizare integrala a miinii de lucru. Obiectivul consta in reducerea ~omajuhli la ~omajul voluntar minimal necesar bunei functionari a pietei muncii (~omaj "divergent":' int1rzi~rea cautarii informatiei necesare pentrll alegerea ceilli mai bun loc de munca, chiar atunci dnd exista, pentru fiecare, cel putin un loc de munca corespunziitor calificarii sale). c. Stabilitatea pre(urilor Se masoara rata inflatiei prin variatia procentuala a unui indice al nivelului general al preturilor (In general, un indice al preturilor la bunurile de consum). Un minimum al cre~terii preturilor pare ineluctabilintr-o economie in cre~tere unde se exercita in permanenta presiuni din partea cererii de bunuri ~i servicii. Obiectivul stabilitatii preturilor vizeaza deci 0 rata a inflatiei nu atlt nnla, dt relativ scazuta ( de 1-3%).

Politicile de stabilizare tind sa regleze evolutia variabilelor macro-economice in a~a fel indt sa evite sau sa limiteze principalele dezechilibre susceptibile de a afecta economia nationala. In acest domeniu, se retin in inod frecvent patru obiective ("patrulaterul magic" allui Nicholas Kaldor): cre~tere, locuri de munca, stabilitatea preturilor ~i echilibrul extern.

d. Echilibrul extern
Prin acesta se intelege echilibrul balantei platilor, calcul ce reflecta suma platilor primite sau varsate in restullumii; importante sint cele trei componente esentiale: plati curente, mi~cari de capitaluri non-monetare ~i variatia rezervelor de schimb ale sectorului bancar sau oficial (Trezoreria statului sau banca centrala). Balanta platilor curente (san a tranzactiilor curente) expune totalitatea schimburilor de bnnuri, servicii ~i venituri cu

a. Cre~terea
Masurata de procentajul cre~terii anuale a produsului intern brut (PIB), ea este destinata sa constituie 0 ameliorare a bunastarii

restullumii. bunuri).

Ea include balanta comercialc"i (schill1h

Iw v tie

sa caute

extern a este deci mai severa decit pe termen scurt; tara trebuie echilibrul balantei tranzactiilor curente.

Balanta mi~ciirilor de capitaluri non-monetare prezinlc mi~carile de capitaluri pe term en lung ~i mi~carile de capitaluri pe termen scurt ale sectoarelor private ~i nebancare (sectoare care nu au puterea de creatiune monetara): imprumuturi, plasamente, investitii directe efectuate in strainatate de catre agentii economici nationali sau efectuate in tara de catre agenti nerezidenti. Variapa rezervelor de schimb. Balanta globala a platilor este suma celor doua balante precedente. Daca e excedentara, atunci agentii non-bancari rezidenti primesc mai multe plati externe decit varsa in exterior: acest excedent constituie deci 0 intrare net a a devizelor externe care vin sa umple conturile in 'devize detinute de rezidenti, sau poate fi convert it in moneda nationala (de catre banci, Trezoreria statului sau banca centrala). Intr-un mod sau altul, acest excedent se regase~te in conturile sectorului bancar sau oficial; statisticile 11identifica in"varianta "mi~cari ale capitalurilor pe termen scurt in sectorul bancar sau oficial" (sau chiar "variatia pozitiei monetare externe"). Analiza macroecorromica vorbe~te mai degraba de 0 cre~tere a "rezervelor de schimb". In schimb, un deficit al balantei globale se traduce printr-o ie~ire neta a devizelor ~i printr-o diminuare a rezervelor de schimb. Presiunea externii pe term en lung Constringerea de echilibru se intl1ne~te mai ales in caz de deficit. Pe termen mediu sau scurt, 0 tara poate compensa un deficit al tranzactiilor curente prin imprumuturi de capitaluri din strainatate, care permit un excedent al balantei capitalurilor. Dar aceasta antreneaza apoi rambursarea capitalurilor ~i a intereselor. Comisionul anual de rambursare ("serviciul de datorii") contribuie de asemenea la aparitia unor noi deficite prin lmprumuturi de capitaluri straine, cu riscul de a pune la indoiala, in ochii pietelor financiare, capacitatea tarii de atranspune intr-o zi venitul in devizele necesare rambursarii datoriei.Pe termen lung, presiunea

Presiunea externii pe termen scurt Un deficit important al balantei tranzaqiilor curente poate induce speculatorilor (la bursa) 0 viziune pesimista asupra evolutiei urmatoare a balantei globale ~i deci sa-i conduca la 0 anticipare a unei posibile devalorizari a ratej de schimb (un deficit al balantei globale a platilor are tendinta de a deprecia rata de schimb). A~adar, ei fac speculatii imediat impotriva monedei ~i pot constTinge guvernul sa cerceteze echilibrul platilor curente pe termen scurt ~i nu doar pe termen lung (vezi capitolele 6 ~i 8 pentru 0 analiza mai amanuntita).

a. Distribufia venitului ~i a avufiei

StatuI opereaza 0 redistribuire directa intre diferitii agenti prin pre levari obligatorii (cotizatii sociale ~i impozite) ~i prin transferuri (ajutoare, subventii, prestatii sociale etc.). StatuI opereaza de asemenea 0 redistribuire directa in favoarea functiilor sale de alocare ~i de stabilizare. Repartitia teritoriala a echipamentelor colective ~i a marilor servicii publice modi fica repartitia bunastarii populatiei. Este aceea~i situatie ca in cazul politicilor de stabilizare. 0 relansare a economiei prin consum poate sa se faca cu priori tate in beneficiul salariatilor cei mai defavorizati; 0 relansare prin investitii poate sa imbunatateasca cu priori tate profitul intreprinderilor. Functia de distribuire nu este deci separabila de celelalte functii ale statului.

b. 0 funcfie neglijatii din /ipsa unui criteriu de decizie

Functia de distribuire este in mare masura neglijata de teoria politicii economice. Criteriul optimum-ului lui Pareto poate fi aplicat funqiilor etatice de alocare ~i stabilizare, dar nu permite evaluarea repartitiei veniturilor ~ia avutiei intre indivizi: 0 situatie in care un singur individ acapareaza totalitatea avutiilor ~i a veni-

turilor este optima In viziunea lui Pareto; exist, d"1 101 tlltea situatii optime dt numarul indivizilor! Distributia pune probl 'ma deciziei, Insa nu exista nici un criteriu operational de evaluare recunoscut de teoria economica. A~a cum funqia de alocare este Inteleasade la sine de majoritatea economi~tilor ~i nu se afla dedt rareori In prim-planul dezbaterilor politice, teoria ~i informatiile politicii economice sint cel mai frecvent centrate pe studiul politicilor de stabilizare.

satisfactiilor individuale nu pot sa se sprijine pe nici ~tiintifica.

analiza

c. Lista lui Jan Tinbergen .

Lucrarea lui Jan Tinbergen (Tehnici moderne ale politicii economice, 1961) ilustreaza destul de bine viziunea implicita a majoritatii analizelor ~i manualelor de politica economica. Principalele teluri ale statull,li (argumentele functionarii bunastarii sociale) pot, dupa Tinbergen, sa fie clasificate astfel: pacea internationala, bunastarea materiala (cheltuial~ reala pe cap de locuitor, cu ocuparea locurilor de munca ~i echi'librul monetar), Imbunatatirea reparti!iei veniturilor, emanciparea grupurilor defavorizate, libertatea individuala compatibila cu celelalte !eluri de mai sus. Politica economica este, prin urmare, definita ca utilizarea ra!ionala a instrumentelor In vederea atingerii optime a acestor !eluri.

A. VIZIUNEA DOMINANT A ECONOMISTILOR

a. Doctrina clasicii a democratiei

Conform doctrinei clasic~, democratia este un sistem In care poporul suveran desemneaza reprezentan!i a caror actiune vizeaza exclusiv sa exprime voint" poporului. Statui nu e dedt un organjsm practic care autorizeaza aplicarea politicilor cpnforme cu binele comun. Oamenii politici slnt refleotari pasive ,ale cetatenilor ~i slnt motivati de simpla cautare a interesului general. Cel mai adesea, In mod implicit, teoria politicii economice se refera la aceasta viziune asupra democratiei.

a. Critica lui Joseph Schumpeter

In Capitalism, socialism ~i democrafie (1942), Schumpeter respinge doctrina clasica a democra!iei. Dupa el, binele comun nu exista ~i deci voin!a poporului, pe care reprezentan!ii slnt obliga!i sa 0 urmeze fidel, e 0 iluzie. Ceta!enii slnt de altfel pre a ignoranti fa!a de problemele na!ionale pentru ca, In mod rezonabil, ac!iunea publica sa se fondeze pe voin!a poporului. Schumpeter propune 0 alta defini!ie a democra!iei; e yorba pur ~i simplu de 0 metoda de selectare a unui guvem, metoda bazata pe libera competi!ie a indivizilor ~i a partidelor pentru putere. Motiva!ia responsabililor politici nu este maximizarea bunastarii colective, ci cucerirea ~i exerci!iul puterii.

b. Functia buniistiiriisociale
Abram Bergson (1938) ~i Paul Anthony Samuelson (1947) au Incercat sa formalizeze comportamentul statului ca 0 cautare a maximumului bunastarii colective. Confonn filosofiei utilitariste, dezvoltata de Jeremy Bentham (1789), ei sugereaza ca obiectivul responsabililor politicii economice consta In a maximiza 0 functie de bunastare sociala, exprimata ca 0 suma ponderata a satisfactiilor tuturor indivizilor ce compun societatea. Implicit sau explicit, analiza dominanta a politicii economice rationeaza ca ~i cum responsabilii politicii ar maximiza 0 ~unctie-obiectiv de acest tip. Insa con!inutul sau precis ~i ponderile aplicabile

"

b. Teoria economidi

a democratiei

Analiza lui Schumpeter constituie premiza dezvoltarii ~colii "op!iunilor publice" care I~ipropune sa aplice metodele obi~nuite de analiza a teoriei economice fenomenelor politice.
11

 Principalii fondatori: Anthony Downs (0 teorie economica a democrafiei, 1957), Duncan Black (Teoria alegerilor ~i comite'telor, 1958), James Buchanan ~i Gordon Tullock (Calculul consimfirii, 1962), ManClu Olson (Logica aCfiunii colective, 1965) Consecinte pentru analiza politicii economice - Responsabi1ii politicii economice sint rationali in sensu1 economic al termenu1ui, adicii actioneaza intr-o maniera coerenta in vederea maximizarii satisfactiei lor persona1e. - Toate obiective1e atribuite de obicei politicii economice nu sint deci adevaratele teluri ale responsabililor politici. Dezvoltarea, locurile de munca,justitia sociala etc. nu sint dedt obiective intermediare, urmarite in masura in care contribuie la telul veritabil: puterea liderilor ~i a partidelor politice. - Politicile aplicate reflecta cerereaelectorilor pe "piata politica". - Poate fi rational din punct de vedere politic sa adaptezi politicile economice ineficiente dnd ele sint foarte solicitate de electori, susceptibili de a asigura victoria electorala a guvemului.

POLITICA BUGETARA. IN ECONOMIA INCHISA

1. EFECTELE ASTEPTATE INTR-O RELANSARE ECONOMICA: schema 1

12l
Erect multiplicator

14l
;'tJalnrie public

1'Pre\uri (ioll.\ie)

l'

Ral de
interes

1'PrBfnrle

~ ~

Marja manevrei

vUtoare a politicii bugctarc

1'Locuri de munci

T
?!)nmajcnjUnCIUral
8 Oilema inflatie/$oma.l

~ caT~~l:~~:;::::::t~~1
ce

stimuJeazil PIB (efecluJ

evlc~illnii flnanciare)

 Economie inchisii: absenta relatjilqr comerciale, 'monetare ~i financiare cu restullumii sau relatii prea limitate pentru a constringe optiunile politicii economice. Relansare: politica ce vizeaza in principal stimularea dezvoltarii ~i crearea de locuri de munca. Schemele ~i analizele pot fi aplicate unei politici de rigoare care incetine~te activitatea in vederea luptei impotriva inflatiei ~i/sau a unui deficit extern (este suficient pentru aceasta sa se inverseze sensul sagetilor din scheme). Guvernul poate relansa activitatea fie direct, prin cre~terea productiei publice, fie indirect, prin cre~terea veniturilor agentilor publici. Consumul ~i investitiile administratiilor pub lice sint elemente ale produetiei interne a tarii. Cre~terea lor are deci un efect stimulator direct ~i imediat asupra PIB-ului. Oreducere a impozitelor sau 0 cre~tere a transferurilor in favoarea agentilor privati nu are efect imediat asupra productiei; ele amelioreaza doar venitul disponibil al agentilor. Agentii privati consacrii 0 fractiune a venitului lor suplimentar consumului (aceasta fractiune se nume~te "inc1inatie marginala spre consum"). Cre~terea venitului disponibil antreneaza deci cre~terea cererii de bunuri de consum. Daca guvernul relanseaza activitatea prin cheltuieli de consum sau de investitii, el stimuleaza direct cererea de bunuri ~i servicii in economie. Oricare ar fi calea aleasa (eventual cele doua cai sint combinate), cererea'interna inregistreaza 0 cre!jtere. Efectul stimuliirii activitiitii economice nu se limiteazii la efectul initial direct sau indirect descris mai sus. De fapt, productia suplimentara genereaza venituri suplimentare echivalente; 0 fractiune din aceste venituri suplimentare este consumata, ceea ce creeaza un nou val de produetie care permite la rindul sau 0 noua distribuire a veniturilor, din care 0 parte va fi cheltuita, ~i a~a mai departe. Efectul initial este amplificat printr-un

efect multiplicator (vezi capitoluI3): cre~terea PIB-ului este un multiplu al efectului initial. Cre~terea productiei determina 0 cre~tere a nevoii de mina de lucru; locurile de muncii sporesc. Crearea de locuri de munca faciliteaza cautarea lucrului pentru ~omeri ~i ~omajul conjunctural se diminueazii.

2. LIMITELE UNEI RELANSARI BUGETARE

, Relansarea cererii interne exercita 0 presiune asupra cre~terii preturilor (inflatie). Acest efect depinde de elasticitatea ofertei (capacitatea intreprinqerilor de a raspunde rapid la cerere printr-o productie suplimentara) . Cu cit oferta intreprinderilor este mai elastica pe termen scurt, cu atlt mai mica e inflatia. Cu clt oferta e mai rigida, cu atlt presiunile cererii antreneaza mai mult cre~terea preturilor. Politica economicii se giise~te astfel confruntatii cu o dilemii inflatie-~omaj. Relansarea permite in acest caz reducerea ~omajului, dar provoaca inflatia. Inversind sensu I schemei, 0 frinare a activitatii ~i a cererii ar
A- B: Se poate 'reduce rata $umajuJul $i

1J.-

J.-

J.- '

---~-------------~.~-.-.

rldlea ra', Inllallel A- C: Sc poetc lupt. lmpotriva irinafici acceptind un $Omaj mai ridicat
Trcbufc arbitral illtre obicctivullocurilor de munci ~i c~1 al stabilitifii preturilor; aceste obJective DU pot fi atinse simuJtan.

J.-

! A t---I
i

Rata $omajului

________________

S_~~~~~2~~~~~_I~i_P~~~lls__

IS

permite sa se limiteze inflatia, dar ar agrava .~omajul. Aceasta dilema este de obicei ilustrata prin "curba lui Phillips", economist al carui articol publicat in 1958 a inaugurat studiul relatiei inflatie-~omaj in tarile industrializate (vezi schema 2). Cererea de monedii cre~te deoarece economiile ~i intreprinderile au nevoie de mai multe instrumente de plata pentru a finanta un volum crescind al schimburilor. Pe piata monetara, intrucit oferta controlata de banca centrala ramine neschimbata, cererea de monedii suplimentarii face sii urce rata dobinzii (pretul banilor). eel mai adesea, un guvern care incearca sa relanseze cererea provoacii sau agraveaza un deficit bugetar: cre~terea cheltuielilor nu este finantata printr-o cre~tere echivalenta a impozitelor; sau 0 reducere a impozitelor nu este compensata printr-o diminuare echivalenta a cheltuielilor. Deficitul bugetar constituie pentru stat 0 nevoie de fin an tare pe care trebuie sa 0 satisfaca prin imprumuturi pe linga banci sau pe linga economi~ti, emitind obligatiuni ale statului pe piata financiara. Bancile au puterea de a crea moneda: 0 parte a finantarilor acordate statului este deci finantata printr-o creare de moneda, iar 0 alta parte este finantata prin depunerile atrase de catre banci. Finantarea monetarii a deficitului este inflationistii ~i vine deci sa alimenteze dilema inflatie-~omaj semnalata anterior. De altfel, pentru 0 cantitate de moneda ~i de depuneri cedate, cererea de fonduri suplimentare de catre stat face sa creasca rata dobinzii. Cre~terea ratelor dobinzii descurajeazii investitiile particulare. Vorbim in acest caz de un efect de "evictiune financiarii". Intreprinderile particulare sint intr-o oarecare masura indepartate de stat de pe piata financiara: imprumuturile publice limiteaza depunerile care ramin disponibile pentru a finanta investitiileparticulare;

in plus, aceste imprumuturi determina cre~terea costului creditelor bancare ~i a imprumuturilor pe piata financiara. Efectul multiplicator al relansarii asupra PIB-ului se regase~te deci obstructionat de scaderea investitiei private. Economi~tii de inspiratie liberala (mai ales "monetari~tii") considera ca acest efect de evictiune poate sa mearga chiar pina la a anula orice efect multiplicator: cre~terea cheltuielilor publice este corripensata printr-o scadere echivalenta a investitiei private: PIB-ul este neschimbat; doar structura sa este modificata in profitul activitatilor publice ~i in detrim<?ntul productiei particulare. In sfir~it, finantarea deficitelor prin imprumut incarcii suma totalii a datoriei publice. Aceasta datorie antreneaza apoi, an de an, rambursarea unei parti din capital ~iplata dobinzilor. Aceasta taxa anuala ("serviciul datoriei") agraveaza necesitatea finantarilor viitoare ale statului. Marja de manevra viitoare a p~liticii bugetare se gase~te astfel redusa: 0 parte a viitoarelor cheltuieli publice este chiar de pe acum afectata de rambursarea datoriei.

MULTlPLICATORUL

KEYNESIAN

PIB

Venit 2 100~~

Depunere 2 20 (20% din J00) ~~

100

afolosirii mfinii de lucru, a dobfnzii .$i a bani/or (1936), John Maynard Keynes lanseaza ipoteza ca 0 fraetiu~e stabiHi a oridirei ere~teri a venitului eurent disponibil este aloeata eonsumului. Daca acesta e cazul, putem dovedi ca 0 cre~tere initiala a productiei, provocata de cheltuieli publice, exercita un efect stimulator asupra PIB-ului, care este un multiplu al efectului initial.

In Teoria generala

80

~. l r--

Consulll

80 (80% din J00)

I

80

~>

l
64 51,2

16 (20% din 80)

64 (80% din 80) I

~.
r--.

64

~>

12,8 (20% din 64)

r-,.

51,2 (80% din 64) I 41 (80% din 51,2)

5J.2~>

10,2 ~ (20% din 51,2)

Presupunem 0 ere~tere initiala de 100 de miliarde . (Mde) a cheltuielilor pentru lucrarile publice. PIB-ul cre~te direct cu 100 Mde. lntr-un mod sau altul, aceste 100 Mde se regasesc in veniturile diferitilor agenti economici (salarii ale lucratorilor ~iprofituri ale l'ntreprinderilor care realizeaza lucrarile). Venitul suplimentar injectat in economia nationala este identic cu PIB-ul suplimentar. Daca elasticitatea cererii in raport cu veniturile suplimen tare este egala cu 80%, eele 100 Mde de venituri injectate in economie se repartizeaza in 20 Mde in depuneri ~i 80 Mde in eereri suplimentare de bunuri de consum. Cererea suplimentara genereaza un al doilea val de efeete stimulatorii: trebuie sa se produca bunurile de consum cerute ~i PIB-ul cre~te deci cu 80 Mde. Valoarea acestei noi productii este transformata In venituri distribuite agentilor economici. eu 0 inclinatie marginala spre cansum de 80%, cele 80 Mde de venituri suplimentare se repartizeaza in 16 Mde de depuneri ~i 64 Mde pentru consum.

PIB-~I este deci din nou stimulat (al treilea val): productIa de bunuri de consum cre~te cu 64 Mde, ceea ce antreneaza 0 distributie echivalenta a veniturilor noi ~i deci 0 noua cerere ~i a naua productie de bunuri de consum. Astfel, numeroase valuri de efect succesive vor perrnite, per total, 0 dezvoltare a PIB-ului, dezvoltare mult superioara cre~terii initiale de 100 Mde. Totu~i, aceste efecte stimulatarii nu se multiplica la infinit: ele sint din ce in ce mai slabe, deoarece la fiecare val de efect econ~miile reduc venitul, care ramine disponibil pentru a ahmenta cererea de nai bunuri.

In cazul in care c = 0,8, ( I - c ) = 0,2 ~i 1/0,2 este egal cu 5: variatia totala a PIB-ului este de 5 ori superioara efectului initial al cheltuielilor publice. Daca c = 0,66, multiplicatorul este egal cu 3; daca c = 0,9, multiplicatorul este egal cu 10 etc.

a. Definifia variabilelor
C = consum particular. c = inclinatia marginaUi spre consum (in procente ale PIB-ului). I = investitie particulara. G = cheltuieli publice de consum (cost de functionare al administratiilor ~i serviciilor publice) ~i de investitie (echipamente ~i lucrari publice). F = transferuri publice (subventii, prestatii sociale etc.). T = impozite.

c. Multiplicatorul transferurilor

# impozitelor

b. Multiplicatorul cheltuielilor publice

PIB-ul este egal cu cererea interna totala: PIB = C + 1+ G CD Consumul variaza direct in funetie de PIB (care este identic cu venitul national in economia inchisa): C=cxPIB ~ In ecuatia CD putem deci inlocui pe C cu c x PIB ~i obtinem: PIB - c x PIB = I + G sau PIB (1 - c ) = I + G, ~i impartind prin ( I - c ) avem: PIB = [ 1 / (1 - c ) ] x (I + G ). Deci dnd cheltuielile pub lice variaza printr-o suma total a oarecare llG (simbolul IIsemnifica "variatie"), variatia PIB-ului este egala cu: llPIB = [ 1 / ( I - c ) ] llG Q) Efectul initial asupra PIB-ului este egal cu llG (suma totala a produetiei suplimentare de servicii publice sau de investitii publice). Dar efectul total asupra PIB-ului (llPIB) este egal cu efectul initial multiplicat prin coeficientul dintre paranteza patrata in ecuati'a Q): acest coeficient este multiplicatorul keynesian.

In cazul unei cre~teri a cheltuielilor publice, efectul initial asupra PIB-ului este egal cu valoarea cheltuielilor publice suplimentare, deoarece ele constituie in mod direct 0 productie suplimentara (efect initial = llG). In schimb, daca guvernul opteaza pentru a rei ansa cererea printr-o cre~tere a transferurilor sau 0 scadere a impozitelor, efectul initial este mai slab, deoarece aceste masuri nu au efect direct asupra PIB-ului. Ele maresc venitul disponibil, Insa doar 0 singura fraetiune din acest venit suplimentar va fi consumata ~i va avea deci un efect asupra PIB-ului. Efectul initial este deci egal cu variatia transferurilor sau a impozitelor Inmultita cu Inclinatia spre consum. Multiplicatorul transferurilor publice Efectul initial asupra PIB-ului este c x llF. Efectul multiplicator total este deci llPIB = [ 1 / ( I - c ) ] c x llF, ceea ce da: llPIB = [ c / ( 1 - c ) ] llF. In cazulln care c = 0,8, ( I - c ) = 0,2 ~i 0,8 /0,2 este egal cu 4, in loc de 5 pentru 0 variatie a sumei totale echivalente cu cheltuielile publice de consum sau de investitie. Multiplicatorul impozitelor Impozitele, ca ~i transferurile, modifica venitul disponibil: cre~terea prestatiilor sociale cu 100 Mde are acelea~i efecte asupra venitului ca ~i 0 scadere a impozitelor cu 100 Mde; 0 reducere a subventiilor publice are acela~i efect ca ~i 0 cre~tere echivalenta a impozitelor. Multiplicatorul de impozite are deci aceea~i valoare absoluta cu acela al transferurilor, dar in sens invers: efectul initial al cre~terii impozitelor duce la 0 scadere a PIB-ului egala cu: -c x llT. Multiplicatorul de impozite este deci: llPIB = [ -c / ( 1 - c ) ] llT

 Intr-o economie deschisa, se completeaza modelul economic prezentat mai sus prin variabilele urmatoare: X = exporturi (cerere straina). M = importuri. X - M = cerere straina neta. m = inclinatia marginala spre import (in procente ale PIB-ului); fractiune a fiecarei cre~teri a venitului intern care este consacrata cumpararii de produse straine (importuri). CalcuI. Intr-o economie deschisa, PIB-ul este egal cu cererea interna plus cererea straina neta: PIB = C + I + G + X - M CD Consumul este dat de relatia: C = c x PIB ~ Presupunem ca exista 0 relatie stabila intre importuri ~i PIB: M = m x PIB (J) Combinind relatiile CD, ~ ~i (J) avem: PIB = c x PIB + I + G + X - m x PIB, ceea ce da: PIB - c x PIB + m x PIB = I + G + X, sau PIB ( 1 - c + m ) = I + G + X ~i, in final, impartind prin ( 1 - c + m ), avem: PIB = [ 1 / ( 1 - c + m ) ] x ( I + G + X ). Multiplicatorul in economia deschisa este deci [l/(l-c+m)]. EI este intotdeauna mai slab decit multiplicatorul in economia inchisa: 'inclinatia spre import vine sa multiplice numitorul. De exemplu, cu 0 'inclinatie spre consum de 0,8 ~i 0 'inclinatie spre import de 0,25, multiplicatorul este egal cu [ 1 / ( 1 - 0,8 + 0,25 ) ] = 1 / 0,45 = 2,22 (in loc de 5 'in economia'inchisa).

POLITICA MONETARA IN ECONOMIA INCHISA

. .

1. EFECTELE ASTEPTATE DE LA 0 RELANSARE

l' Ofertn de mOlledii si/sau Ratclc di.cctonrc ole dobinzilor baDeii centrale pc platn mODefadi
1~

l' l'

InvcstiUc Consum

Efect multiplicntor

asupra P~B-ului ~-

l'

Prelurl (innalie)

-~-

conjunctural

Somaj

I ---6---

 Banca centrala poate favoriza marirea creditului ~i a creantei monetare facilitind refinantarea bancilor pe piata monetara: ea poate sa Ie ofere mai multa moneda 'ijif sau sa scada rata dobinzii pe care 0 cere pentru a Imprumuta lichiditati (rate de scont). Bancile cu un acces mai u'ijor 'ijimai putin costisitor la refinantarea pe piata monetara pot acorda rate ale dobinzii mai scazute pentru clientii lor. Sciiderea ratei dobinzii poate stimula investipa ~i consumul. In teoria macro-economicii, ca 'ijiIn realitate, efectul stimulator al unei scaderi a ratelor dobinzii, daca exista, afecteaza mai ales investitia. Relansarea investitiei antreneaza 0 cre~tere a productiei in sectorul bunurilor de echipament 'ijif sau de locuinte. Valoarea acestei productii suplimentare constituie un venit suplimentar pentru diferitii agenti economici. 0 fraetiune din acest venit este consumata 'ijidetermina 0 cre'ijtere a produetiei In sectorul bunurilor de consum, ceea ce permite 0 noua distributie a veniturilor 'iji un nou val de consum 'ij.a.m.d. Relansarea investitiei exercita deci un efect multiplicator asupra PIB-ului. Cre'ijterea PIB-ului stimuleaza cererea de forta de munca In Intreprinderi. Locurile de munca se multiplica ~i ~omajul scade.

asemenea, Intr-o perioada de pesimism gray al Intreprinderilor asupra viitoarelor lor debu'ijee, scaderea ratelor dobinzii poate fi insuficienta pentru a Incuraja 0 reluare importanta a investitiei. Dacii familiile 'ijiIntreprinderile pot dispune de mai multe mijloace de plata, gratie creditelor mai substantiale 'ijimai putin costisitoare p.e care Ie of era bancile, cu atH vor solicita mai multe bunuri 'ijiservicii (mai ales bunuri de echipament 'iji locuinte). Dar daca anume cantitatea oferita de astfel de bunuri pe diferitele piete nu se dezvolta atH de rapid precum cererea, preturile cresc (legea ofertei 'ijia cererii). Orice expansiune a masei monetare mai rapid a decit aceea a productiei tinde sa alimenteze 0 intlatie prin cerere. Relansarea monetara este deci confruntata cu aceea~i dilema inflatie-~omaj ca 'ijirelansarea bugetara (vezi capitolul 2, schema 2).

2. LIMITELE UNEI RELANSARI MONETARE

Eficacitatea unei relansari monetare depinde de sensibilitatea (elasticitatea) consumului ~i a investitiei in raport cu ratele dobinzilor sau, mai frecvent, consumul familiilor este destul de putin sensibilia ratele dobinzilor 'iji depinde mai ales de veniturile lor. De

POLITICA BUGETARA. IN REGIM DE SCHIMBURI FIXE ,

,

'

titiei se adreseaza furriizorilor straini. Presiunea cererii antreneaza deci 0 cre~tere a importurilor. Inflatia face produsele nationale mai putin competitive in raport cu produsele straine. Importurile sint deci favorizate ~i exporturile obstructionate. Aceste efecte vin sa se adauge efectului 6 pentru a genera un deficit al balantei comerciale (Exporturi de bunun Importuri de bunuri). Daca cheltuielile pub lice suplimentare nu sint integral acoperite prin incasarile suplimentare (vezi capitolul 2), nevoia de finantare a statului cre~te. Trebuie dezvoltate imprumuturile pe lInga banci (bonuri de tezaur) ~i/sall pe piata financiara (obligatiuni). Dezvoltarea schimburilor antreneaza nevoi suplimentare in moneda. Cererea de moneda cre~te. Pentru 0 oferta constanta de moneda (politica monetara constanta) presiunea cererii de moneda face sa creasca ratele dobinzii pe term en scurt pe piata monetara. Aceasta operatiune este consolidata de imprumuturile visteriei statului pe lInga banci. De altfel, emiterea de obligatillni pub lice dezvolta cererea de moneda pe piata capitalurilor de imprumllt pe termen lung ~i exercita deci 0 presiune de cre~tere pe termen lung a ratelor dobinzii. Cre~terea ratelor dobinzii este defavorabila investitiilor particulare (efectul de evictillne financiara, vezi capitolul 2). Efectul multiplicator asupra PIB-ului (efectuI2) va fi in p.arte obstruqionat. Cre~terea ratelor dobinzii atrage capitalurile straine, care vin sa alimenteze un excedent al balantei capitalurilor (vezi capitollli I). a Balanta comerciala fiind deficitara ~i balanta capitalurilor fiind excedentara, soldul balantei globale este nedeterminat. EI depinde de gradul de mobilitate internationala a capitalurilor.

1. EFECTELE ASTEPTATE DE LA 0 RELANSARE: Schema 5

Cre~terea cheltuieIilor publice creeaza debu~ee (piete de desfacere) suplimentare pentru produditorii ce beneficiaza de comenzi publice din partea statului; reducerile de impozit sau transferurile suplimentare stimuleaza direct consumul. Efectul stimulator initial asupra PIB-ului antreneaza 0 cre~tere a venitului ~i deci a consumului, care provoaca 0 noua cre~tere a PIB-ului ~.a.m.d. (vezi capitolul 3). Dar efectul multiplicator este mai slab decit intr-o economie inchisa: la fiecare val de distributie a veniturilor suplimentare, 0 fraqiune din cerere se adreseaza produselor straine ~i deci nu exercita efect stimulator asupra produsului intern. Dezvoltarea productiei stimuleaza cere rea de forta de mundi. Volumullocurilor de mund cre~te. Cre~terea ~omajul. numarului de locuri de mund reduce

2. EFECTELE SECUNDARE ALE CERERII SI ALE RATELOR DOBINZII

Presiunea cererii globale antreneaza 0 cre~tere nivelului general al preturilor (inflatie).

0 fractiune relativ stabila (Inclinatia spre import; vezi capitolul3) a oridirei cre~teri a consumului sau a inves-

Schema 5. Efectele unei relansari bugetare in regim de schimburi fixe

fI Cbelluieli publiee ,iI.au lne""ri publiee

11

Cerere internl

(efeet .tlmulator InIl1a1)

2
N
00

I
PIB Ii'

I I

If

Nevoie de finantare

a .tatulul

I
fllmportori

fI

11 Preluri

11

Cerere de
monedi

Excedent

al balant.ei

capitalurilor

Puternici

mobilitate

Slahi mobilitatc a capitalurilor:

deficit 81 b aotti plAfjlor

a capltalurllor. ex.edent al balanlel pliitllor

..I

-"

!
~

16 ~ Esportor;

21 ~ ~ Importuri

11 Imp~rturi

11 Esporturi

~ Cerere de produse nationale Efecte stimuJatorll ateooate (cvicfiunc prin rata de schimb)

~ Primul caz: mobilitatea capitalurilor este puternica ~i, In consecinta, excedentul balantei capitalurilor depa~e~te deficitul balantei comerciale; balanta globala a platilor este deci excedentara . AI doilea caz: mobilitatea capitalurilor e slaba; intriirile excedentare de capitaluri nu slnt suficiente pentru a compensa deficitul comercial; balanta global a a platilor este deficitara.

. 1 vo 1 umu 1 capIta un'1or d'ISPOllI b'~~tdU~1"~~. lIe In :slI~tru

'ii~JtmltTtmn

~E"rftt 0ULFt A.H~

a finanta investitiile s-a diminuat.

3. EFECTELE SECUNDARE ALE BALANTEI PLA TILOR SI ALE RATEI DE SCHIMB

Un deficit al balantei de plati se traduce printr-o explozie neta a devizelor. Agentii economici transforma moneda nationala In devize pentru a putea efectua operatiunile proprii In strainatate. Deficitul antreneaza deci 0 diminuare automata a masei monetare aflata In circulatie. Diminuarea masei monetare inseamna ~i un reg res al ofertei de moneda ~i implica 0 cre~tere a ratelor dobinzii pe pia!a monetara. le~irile de capitaluri In strainatate au acela~i efect ca ~i 0 politica monetara restrictiva. Cre~terea ratelor dobinzii frineaza investitia iar efectele stimulatorii asupra PIB-ului ~i locurilor d~ ~unca sint deci atenuate. Efectul de evictiune financiara a investitorilor particulari nationali este deci consolidat.

In regim de schimburi fixe, banca centrala trebuie sa asigure convertirea In moneda national a a tuturar intrarilor de devize In tara ~i aceasta la un pret (rata de schimb) constant. Un excedent al balantei platilor se traduce printr-o intrare neta a devizelor ~i antreneaza deci 0 cre~tere automata a masei monetare aflata In circulatie. Cre~terea masei monetare Inseamna 0 dezvoltare a ofertei de moneda ~i implica un regres al ratelor dobinzii pe piata monetara. Afluxul de capitaluri straine are deci acela~i efect ca ~i 0 politica monetara expansionista, care ar fi Insotit politica bugetara In scopul evitarii cre~terii ratelor doblnzii. Regresul ratelor dobinzii incurajeaza investipa, iar efectele stimulatorii asupra PIB-ului ~i locurilor de munca slnt deci consolidate. Efectul de evictiune financiara a investitorilor particulari nationali este astfel atenuat sau evitat. In schimb, poate exista, In acest caz, un efect de evictiune financiara international a, deoarece

4. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATE ALE RELANSARII BUGETARE

1) Un efect multiplicator ridicat (efectu12). 2) 0 cerere de locuri de munca foarte elastica in raport cu volumul productiei (efectul 3). 3) 0 fractiune importanta a ~omajului conjunctural in ~omajul total (efectul 4). ~omajul conjunctural este legat de 0 incetinire a activitatii economice; poate fi, prin urmare, redus, relansind cre~terea/dezvoltarea. Dar relansarea este neputincioasa in fata ~omajului structural (independent de conjunctura; vezi capitoluI12).

4) 0 oferta globala foarte elastica pentru a limita inflatia prin cerere (efectul 5). 5) 0 slaba inclinatie spre import (efectu16). 6) 0 cerere de moneda putin elastica in raport cu nivelul activitatii (efectul 9). 7) 0 cerere de moneda foarte elastica in raport cu rata dobinzii. In acest caz, 0 slaba cre~tere a rate lor dobinzii este suficienta pentru a stimula oferta de moneda sa raspunda presiunilar asupra cererii, presiuni generate de relansare (efectull0). 8) 0 investitie putin elastica in raport cu rata dobinzii, pentru a limita efectul depresiv exercitat prin cre~terea rate lor dobinzilor (efectul 11). . 9) 0 puternica mobilitate a capitalurilor, pentru ca cre~terea initiala a rate lor dobinzii ~i efectul de evictiune care ii este asociat sa fie compensate printr-un excedent al platilor exteme ~i un regres ulterior al ratelor dobinzii (efectele 14, 15 ~i
16).

POL1T1CA BUGETARA IN REG 1M DE SCH1MBUR1 FLEX1B1LE

1. EFECTELE ASTEPTATE (de la 1 la 13, vezi capitolul 5)

Efectele de la 1 la 13 sint identice in regimul de schimburi fixe ~i in regimul de schimburi flexibile. Ne yom raporta deci la capitolul precedent pentru expunerea lor detaliata; ne multumim in continuare sa amintim esentialul. Relansarea bugetara este destinata sa produca un efect stimulator asupra PIB-ului (efect al multiplicatorului), care relanseaza cererea de forta de munca ~i frineaza ~omajul. Dar presiunile asupra cererii interne se traduc, de asemenea, prin inflatie ~i cre~terea importurilor. Aceste doua din urma efecte se combina pentru a genera un deficit al balantei comerciale. ' Cererea de moneda a agentilor particulari ~i cererea de fonduri a statului pentrua finanta deficitul sau exercita 0 presiune de cre~tere a ratelor dobinzii. Aceasta din urma frineaza investitia particulara, ceea ce atenueaza mai mult sau maiputin expansiunea PIB-ului (efect de evietiune financiara). Cre~terea ratelor dobinzilor atrage de asemenea capitalurile straine ~i permite un excedent al balantei capitalurilor. in conditiile in care capitalurile sint foarte mobile, excedentul balantei capitalurilor poate depa~i deficitul balantei comerciale, iar balanta globala a platilor va fi excedentarii; eventual, efectul de evictiune financiara este evitat, pentru ca limitarea capitalurilar disponibile pentru investitia particulara poate fi compensata printr-un puternic aflux de capitaluri straine. Invers, in conditiile in care capitalurile sint putin mobile, excedentul intrarilor de capitaluri nu compenseaza deficitul schimburilor comerciale ~i balanta globala este deficitara.
33

Schema 6. Efectele unei relansiri bugetare in regim de schimburi flexibile

fI Cbeltuteli pnblice ,iisau ~ lneuiri publke

fI

Cerere internl (efect stimulator 1Illl\al)

z
If

.j:>.

I
PIB

I I

Nevoie de finantare

a statuJui

I
fllmporturi Deficit at balanfei
comerciale

I
fI Cerere de
monedi

10

fI Pretorl

Exc:edeo.t

aI balantei

capitalurilor

T
Puternid mobilitate

a capltalurllor: needeut aI balanlel plilllor

"I
~ Exportnri

-"
21 ~ 13~ Imrrturi

51ahi mobiUlaic a capltalurllor: defielt aI balanlei plililor

fI Exporturi

~ Cerere de produle nalionale Erecte ItlmuJatoril atenna!e (eviclinnc prin rala dc schimb)

ElcedeDt

extern

Regimul de schimb determina maiapoi pla!ilor.

efectele balan!ei

2. EFECTELE SECUNDARE ALE BALANTEI PLATILOR: schema 6 , ,

strainatate, care trebuie din nou finan!ate. Pe term en scurt sau mediu, tara I~i poate eventual rambursa Imprumuturile trecute cu ajutorul noilor Imprumuturi din strainatate. Dar nu poate face aceasta la infinit, cu riscul de a pierde Increderea marilor banci In ceea ce prive~te solvabilitatea sa: pe termen lung, tara trebuie sa emita un excedent al balan!ei pla!ilor curente (balan!a comerciala plus schimburile de servicii ~i de venituri), In a~a fellndt sa d~tige realmente devizele necesare rambursiirii datoriei sale externe . Declinul exporturilor ~i reluarea importurilor frIneaza cererea adresata produciitorilor na!ionali. Efectul stimulator al relansarii asupra PIB-ului este deci obstructionat de regresul produc!iei In sectoarele deschise concuren!ei interna!ionale: vorbim In acest caz de un efect de eviqiune prin rata de schimb. Intrarea capitalurilor straine evita efectul de evic!iune financiara, dar aprecierea ratei de schimb pe care 0 antreneazii Inliitura produqiile expuse concuren!ei mondiale.

In regim de schimburi flexibile, banca centrala nu intervine pe pia!a schimburilor pentru a Impiedica fluctuatiile ratei de schimb. 0 balan!a excedentara a pla!ilor im~lica 0 intrare neta a devizelor in tara (intrari superioare ie~irilor pe pia!a). Agen!ii reziden!i, de!inatori ai acestor devize, solicita conversiunea In moneda na!ionala: pe pia!a schimburilor, excedentul balan!ei pla!ilor mare~te deci cererea de moneda na!ionala contra devize; In consecin!a, pre!ul monedei na!ionale In devize cre~te: rata de schimb se apreciaza plna la eliminarea oricarei cereri excedentare pentru moneda na!ionala . Evaluarea ratei de schimb mare~te pre!ul produselor . na!ionale exprimate In moneda straina. Invers, ea scade pre!ul produselor straine exprimate In moneda na!ionala. Preturile nation ale cresc deci in raport cu preturile str~ine; com~etitivitatea fa prefuri a produselor ~a!ionale scade. Cre~terea pre!ului relativ al produselor na!ionale favorizeaza importurile ~i obstructioneaza exporturile. Cre~terea importurilor ~i regresia exporturilor agraveaza deficitul comercial. Noi intrari de capitaluri (mai ales Imprumuturi din strainatate) vor fi necesare pentru a echilibra pla!ile externe. Datoria extema a na!iunii cre~te. Pe term en scurt acesta nu e un handicap. Dar pe term en lung, capitalurile Imprumutate trebuie platite prin doblnzi ~i rarnbursate: rezulta 0 taxa anuala care reprezinta totalitatea ie~irii de capitaluri In
36

0 balan!a globala deficitara a plii!ilor implica 0 ie~ire neta a devizelor (ie~iri superioare intrarilor de devize). Agen!ii reziden!i au 0 nevoie neta de devize pentru a-~i efectua pla!ile In strainatate: pe piata schimburilor ei solicita devize ~i oferii moneda nationala' In consecintii pre!Ul monedei na!ionale In devi~e scad'e (pre!ul de~i~ zelor In moneda na!ionalii cre~te): rata de schimb se depreciaza . Deprecierea ratei de schimb scade pre!ul produselor na!ionale exprimate In monedii na!ionalii. ~i invers, aceastii depreciere duce la cre~terea pre!ului la produsele striiine exprimate In monedii na!ionalii. Competitivitatea pretu1ui la produsele naponale cre~te in acest mod.

 Sciiderea pretului relativ la produsele nationale favorizeazii exporturile ~i inhibii importurile. Acest fapt antreneazii un excedent al schimburilor comerciale. Deficitul initial al"balantei comerciale, provo cat de relansarea bugetarii (vezi efectul 7) este deci compensat de efectele benefice ale deprecierii asupra schimburilor externe. Totu~i, acest efect nu po ate influenta dedt pe termen lung sau mediu. Pe termen scurt, volumul imp orturilor ~ial exporturilor este prea putin sensibil (elastic) la variatiile de pret, pentru a permite 0 restabilire rapidii a balantei comerciale (vezi capitolul9 pentru 0 analizii detaliatii a acestei chestiuni). Cre~terea exporturilor ~i sciiderea importurilor stimuleazii cererea adresatii produciitorilor nationali. Efectul stimulator al relansarii asupra PIB-ului este deci intarit prin deprecierea ratei de schimb (cu rezerva ca schimburile externe sa fie suficient de elastice la variatiile de pret; vezi capitolul 9).

schimb sii stimuleze cererea de produse nationale ~i sii contribuie la restabilirea echilibrului pliitilor externe. Dacii volumul schimburilor externe este insensibil la preturi, depr~cierea monedei nationale nu face dedt sii incarce factura importurilor ~i sii reducii incasiirile la export: deficitul extern cre~te. In plus, cre~terea pretului la importuri miire~te inflatia, care favorizeazii speculatia. impotriva monedei nationale ~ipo ate antrena 0 nouii depreciere a ratei de schimb; tara riscii in acest caz sii intre in cercul vicios al unei monede slabe (vezi capitolul 9 ~i schema 12).

3. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATE ALE RELANSARII BUGETARE

1-8) Conditii identice celor expuse in regim de schimburi fixe (vezi capitolul 5) 9) 0 slaba mobilitate a capitalurilor. 0 pre a puternicii intrare a capitalurilor antreneazii 0 apreciere importantii a ratei de schimb, ce poate inhiba intreprinderile expuse la concurenta internationalii, provodnd astfel un efect de evictiune prin rata de schimb. Dacii intriirile de capital sint limitate, balanta pliitilor riimine deficitarii ~i rata de schimb se depreciazii, ceea ce tinde mai degrabii sii intiireascii efectele stimulatorii asupra PIB-ului. Totu~i, in acest caz, efectul de evictiune financiarii nu este evitat de intriirile de capital, care riimin insuficiente.In plus, problema echilibrului pliitilor externe riimine valabilii. 10) Importuri ~i exporturi foarte elastice la variatiile de pret. Conditie indispensabilii pentru ca deprecierea ratei de
38

POLITICA MONETARA IN REGIM DE SCHIMBURI FIXE

adaugii efectului 6 pentru a genera Un deficit al balantei comerciale. Scaderea ratei dobinzii antreneaza ie~iri de capital in strainatate, investitorii fiind in cautarea unor plasamente mai bine remunerate. Balanta capitalurilor devine deci deficitara. Deficitul schimburilor comerciale ~iacela al mi~carilor de capital se conjugii pentru a provoca un deficit al balantei globale a platilor. Acest deficit indica 0 ie~ire netii a devizelor. Agentii rezidenti au 0 nevoienetii de devize pentru a efectua platile externe: pe piata de schimb ei solicita devize ~i oferii moneda nationalii; in consecintii, pretul In devize al mone.dei nationale scade (pretul devizelor In moneda nationalii cre~te): rata de schimb se depreciazii. in regim de schimburi fixe, banca centrala intervine pe piata de schimb pentru a impiedica deprecierea ratei de schimb. Pentru aceasta, ea of era devize ~i solicitii moneda nationalii. Pentru ca rata de schimb sa riiminii neschimbata, banca centralii trebllie sa cumpere, contra devize, intreaga monedii nationalii care se aflii pe piata de schimb la un pret stabil. Dacii .banca centrala men tine rata de schimb fixii, agentii rezidenti pot converti In devize bllnurile lor (in monedii nationalii) pentru 0 sumii totalii echivalenta cu deficitlll balantei pliitilor: masa monetara aflata in circulatie in tara se reduce direct proportional. Diminllarea masei monetare semnifica un regres al ofertei de monedii ~i impliciio cre~tere a ratei dobinzii pe piata monetara. Ie~irile de capital in striiiniitate au astfel acela~i efect ca ~i 0 politica monetarii restrictivii. Cre~terea ratei dobinzii frineaza investitia. Efectele stimulatorii ale relansarii asupra PIB-ului ~i a locurilor de muncii slnt deci atenuate. In mai mica miisura, expan-

1. EFECTELE A$TEPTATE IN CAZUL UNEI RELANSARI: Schema 7

Banca centrala favorizeaza expansiunea creditului, oferind un plus de monedii biincilor ~i/sau miqori'nd rata dobinzii la care acestea accepta sa fie refinantate. Rezulta 0 sciidere a ratei dobinzii propusii de banci clientilor lor. Sciiderea ratei dobinzii poate interna ~i in special investitiile. stimula cererea

Relansarea investitiilor exercita un efect multiplicator asupra PIB-ului (vezi capitolul 3). Cre~terea PIB-ului stimuleaza cererea de forta de munca de ciitre intreprinderi. Angajarile se multiplica ~i ~omajul regreseaza.

2. LIMITELE UNEI RELANSARI MONETARE

Presiunea cererii globale antreneazii 0 cre~tere a nivelului general al preturilor (inflatie). Un procent relativ stabil (inclinatia spre import; vezi capitolul3) al oricarei cre~teri a consumului sau a investitiilor se adreseazii furnizorilor externi. Presiunea c~rerii antreneaza deci 0 cre~tere a importurilor. Inflatia face produsele nationale mai putin competitive in raport cu produsele striline. Importurile sint deci favorizate, iar exporturile inhibate. Aceste efecte se
40

OfertB de monedl

$ilsau

Ratele dlrectoare ale bincil centrale pc piata monctara

~ JUte ale dobinzilor

practicate

de bind

!" Cerere
(Invoslillo

interni
Ii eonsum)

Efed

multlpllealor asupra PI B

fI Pre'

(InOalio)

-----r
Dellelta)

T
plilllor a ralel de sehhnb 14

siunea masei monetare ~i sdiderea ratei doblnzii declan~ate de relansarea monetara slnt anulate de ie~irea capitalurilor In strainatate (ceea ce limiteaza moneda disponibila ~i cre~te nivelul ratelor doblnzii). Daca mobilitatea capitalurilor e suficienta, politic a monetara este cu totul ineficace. Singura posibilitate de relansare eficace rezida, In acest caz, Intr-o politica monetara coordonata Intre principalele tari: 0 scadere coordonata a ratelor doblnzii nu modi fica diferentele de rata Intre tari ~i nu declan~eazii mi~diri de capital care sa inhibe efectele relansarii monetare. Limitele prezentate mai sus pot fi intarite mai ales prin speculatie. Dadi speclilatorii se indoiesc de capacitatea bancii centrale de a sustine rata de schimb, ei anticipeaza 0 devalorizare viitoare. Speculatorii of era masiv moneda a carei devalorizare o prevad, iar in schimb solicita devize pentru care spera o reevaluare. Prin aceasta, ei accentueaza tendinta reala a monedei nationale de a se deprecia: banca centrala trebuie sa-~i epllizeze rezervele de schimb pentru a achizitiona moneda la 0 rata de schimb fixa. Este posibll ca banca centrala sa nu poata sustine cursul monedei sale ~i atunci gllvernul decide 0 devalorizare.
. .., ,. I )

f'Loenrl do munci

baJanlei comerciale

T
(K'M::"..:~.:
Intenentie a blncii centrale t a impledica deprederea

DeOcll al balanlel Depn:deTe

r"-~.... ,(..... ,-,:.'1"..

I mono n..
-x

SpeculatOrl: a~ticipeazl 0 deva or zare. m _

devalorizare ~

posibllii

~masa

12

~fI--~r-. -,-, Rata

,
doblRZIl

Fio or::le

pozil;volegate

de er",torea

competitlvUiti! (v. schema 9)

Fie cereu. vidos al devalorlzArU (". sehemolo 1051 12)

Devalorizarea poate, dupa caz, fie sa stopeze speculatia, fie sa 0 relanseze (vezi capitoluI9). Devalorizarea cre~te nivelul competitivitatii de pret a produselor nationale, ceea ce poate eventual stimula cererea interna ~i poate redresa balanta comerciala (vezi schema 9). Dar 0 devalorizare poate de a~emenea sa deterioreze pia tile externe, sa relanseze intlatia ~i 0 speculatie care va constringe efectuarea de noi devalorizari, la fel de ineficace (vezi schemele 10 ~i 12).

Anulaten

~ Investltie . efectelot stimulatorli, lDi(:iatoal'"e ale relansih'u (efed de evletinne llnanclari)

Schema 7. Efectele unei relansiiri monetare in regim

de schimbud fixe

3. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATE

1) 0 cerere de moneda putin elastica la ratele dobinzii. In acest caz, 0 puternica sdidere a ratei dobinzii va fi necesara pentru a convinge pe agenti sa accepte moneda suplimentara oferita de sistemul bancar (efectul 1). 2) 0 cerere de investitie foarte elastica in raport cu rata dobinzii 3) 4) volumul 5) (efectul 2). Un efect multiplicator ridicat (efectul3). Numarullocurilor de mund este foarte sensibilia productiei (efectuI4). Un procent important al ~omajului este conjunctural

POLITICA MONETARA IN REGIM DE SCHIMBURI FLEXIBILE

---

l'
~

Oferfa de monedll sl/sau Ratele di . ectoa .e ale biincU centrale asupra plctcl mOlictal"C

(efectul4). 6) 0 oferta globala foarte elastica pentru a limita inflatia prin cerere (efectul 5). 7) 0 slaba inclinatie spre import (efectul 6). 8) 0 puternica coordonare internationala a masurilor, pentru a permite 0 scadere simultana a ratelor in principalele tari ~ipentru a evita astfel 0 ie~ire masiva a capitalurilor in strainatate. 9) 0 slaba mobilitate pe plan international a capitalurilor ~i/sau posibilitatea de a efectua un control eficace al acestor mi~cari (control al schimburilor), pentru a limita efectele negative ale speculatiei asupra monedei nationale (efectele 14, 15, 16).

Cerer'e internA (inveslifje ~i consum)

If

Dcl1clt ul bal:.lntei cOUle"('iale

T
9

1
1f

DellcU al bnlontci cnpitalulilor

PI'efurila

Import

1~

If

Exporlud

~ Impnrtud

Schema 8. Efectele unei relansari monetare in regim de schimburi flexibile

1. RELUARE A EFECTELOR 1 - 8 (vezi capitolul 7)

Efectele 1-8 sInt identice In regim de schimburi fixe ~i In regim de schimburi flexibile. Ne vom raporta deci la capit~lu: precedent pentru expunerea lor detaliata; ne vom multum1 sa reluam doar esentialul. Relansarea monetara este destinata sa provoace 0 scadere a rate lor dobInzii care stimuleaza mai ales investitiile particulare. Reluarea investitiilor are un efect multiplicator asupra PIB-ului. Expansiunea PIB-u1ui este destinata cre~terii volumului locurilor de munca ~i reducerii ~omajului. Dar presiunile asupra cererii interne se traduc de asemenea prin inflatie ~i prin cre~terea importurilor. Acest~ din urm~ efecte se conjuga pentru a genera un deficit al balante1 comerclale. Scaderea ratelor dobInzii antreneaza ie~iri de capital ~i un deficit al balantei de capitaluri. Per total, relansarea monetara genereaza un deficit al balantei globale a platilor. Regimul de schimb determina efectele acestui deficit asupra economiei nationale.

Deprecierea ratei de schimb scade pretul produselor nationale, exprimat In moneda straina (pret al exporturilor pe piata mondiala). Si; invers, ea ridica pretul produselor straine, exprimat In moneda nationala (pret al importurilor pe piata interna). Competitivitatea de pret a produselor nationale este accentuata. Scaderea pretului relativ al.produselor nationale favorizeaza exporturile ~i inhiba importurile. Deficitul initial al balantei comerciale, provocat de relansarea cererii interne (efectele 6 ~i 7) este astfel diminuat de efectele benefice ale deprecierii asupra schimburilor externe. A~a cum am sernnalat In cazul relansarii bugetare (vezi capitolul 6), acest efect favorabil al deprecierii nLl e sistematic (vezi capitolul 9 pentru 0 analiza detaliata a acestei probleme). Cre~terea exportLlrilor ~i scaderea importurilor stimuleaza cererea adresata producatorilor nationali. Efectul stimulator al relansarii asupra PIB-ului este deci accentuat de deprecierea ratelor de schimb (cu rezerva ca schimburile externe sa fie suficient de elastice la variatiile de pret, vezi capitolul 9).

2. EFECTELE SECUNDARE ALE DEFICITULUI EXTERN

0 balanta deficitara a platilor implica nevoia neta a agentilor rezidenti de a-~i efectua platile externe: .pe piata de schimb ei so1icita devize ~i ofera moneda natlOnal~; In consecinta, pretul monedei nationale In devize scade (iar pretul devizelor In moneda nationala cre~te): rata de schimb se depreciaza. In regim de schimburi flexibile, banca central a nu intervine pe piata de schimb pentru a Impiedica deprecierea ratei de schimb: aceasta depreciere continua, dUclnd la aparitia unui dezechilibru la platile externe. 46

3. BILANT: CONDITIILE DE EFICACITATE ALE RELANSARII MONETARE

1-7) Conditii identice cu cele expuse In regimurile de schimburi fixe (vezi capitolul 7) . 8) Importuri ~i exporturi foarte elastice la variatiile de pret: conditie indispensabila pentru ca deprecierea ratei de schimb sa stimuleze cererea platilor externe. Daca volumul schimburilor externe este insensibil la preturi, deprecierea monedei nationale Incarca factura importurilor ~i reduce Incasarile la export: deficitul extern cre~te, ceea ce contribuie din nou la deprecierea monedei; tara risca In acest caz sa intre in cercul vicios al unei monede slabe (vezi capitolul 9, schemele 10 ~i 12).