MODELE ACTUALE DE PRODUCŢIE ŞI CONSUM (II)

Consumatorul modern

şi evoluţia comportamentului de consum

1
Obiective

Consecințele urbanizării

Profilul actual al consumatorului

Informarea consumatorului modern

Atitudini ale consumatorilor în procesul de informare

Cercetări privind modelele de consum

Indicatori sintetici relevanţi pentru modelele de consum

2
Consecințele urbanizării

Noul context al pieţelor are consecinţe specifice:

• atât asupra consumatorilor
• cât şi asupra producă torilor
→ în anumite cazuri, la nivelul consumatorilor,
sunt mult mai profunde decâ t la cel al producă torilor.

3
4
Urbanizarea a avut consecinţe multiple asupra consumatorilor:

• schimbarea raportului dintre individ şi mediu

→ ameliorarea condiţiilor de viaţă

• noile tipare de utilizare a timpului individual şi colectiv

→ impact considerabil asupra relaţiilor dintre indivizi:
la locul de muncă ,
în grupurile formale şi informale şi mai ales
în interiorul familiei
• apariţia unei „culturi urbane” şi declinul elementelor culturale
regionale specifice
→ odată cu reducerea numă rului locuitorilor din mediul rural,
dar şi cu pă trunderea urbaniză rii în acest mediu

• creşterea nivelului cultural şi de educaţie al populaţiei / 5

schimbarea "registrului" valoric

Din punctul de vedere al comportamentului de consum,
se remarcă o orientare a consumatorului
că tre utilizarea de noi criterii de alegere a produselor:

• calitatea produselor achiziţionate

ceea ce a determinat și producă torii să acorde o mare importanță
acestui criteriu în procesul de inovare a producţiei

• preferinţele personale, subiective

privind produsele, situaţie care a încurajat producă torii să
acționeze
în direcţia creşterii ponderii marketingului în comercializare

6
Profilul actual al consumatorului

7
Un profil caracterizat:

- atât prin apariţia unor segmente de consumatori cu noi: dorinţe;

preferinţe;
exigențe etc.

- cât şi prin formarea unor noi obiceiuri de consum:

1. achiziţia produselor în special din magazinele marilor lanţuri

de distribuţie cu amă nuntul;

2. preferinţa pentru produsele cu valoare adă ugată mare;

3. preferinţa pentru valorile sigure, pentru produse care inspiră încredere (care
au eventual un caracter tradiţional);

4. interesul deosebit pe care îl manifestă majoritatea consumatorilor

pentru asigurarea unei stă ri bune de să nă tate etc. 8
Informarea consumatorului modern

1. Eterogenitatea consumatorilor individuali şi a grupurilor de

consumatori;
2. Eterogenitatea informaţiilor;
3. Eterogenitatea mijloacelor de informare.

9
Profilul consumatorului la 14,5% inflație:
nu renunță la calitate, reduce cantitățile și cheltuielile cu produse
premium

Sursa: https://www.revista-piata.ro/lazi/la-zi/item/17366-profilul-consumatorului-la-14-
5-inflatie-nu-renunta-la-calitate-reduce-cantitatile-si-cheltuielile-cu-produse-premium

10
Atitudini ale consumatorilor în procesul de informare

1. Inconsecvenţa consumatorului

2. Teama consumatorului faţă de potenţiala influenţă negativă

a tehnologiilor de producţie

3. Neliniştea pe care consumatorul o resimte în privinţa

imposibilităţii de a cunoaşte produsul,
de a avea un control asupra cunoştinţelor legate de acesta,
de familiaritatea legată de consumul diverselor produse

11
Cercetări privind modelele de consum

12
În economia globală a consumului există :

• modele abstracte sau simbolice, ale că ror variabile descriu intervale de

manifestare ale unor entită ţi consumatoare de bunuri şi servicii, relaţiile
dintre variabile putâ nd fi descrise prin diverse funcţii
(ex.: curbele variaţiei cererii pentru diverse categorii de bunuri ale lui Engel)

• modele de tip sociologic, în care caracteristicile unor grupă ri de

consumatori sunt descrise prin identificarea frecvenţelor statistice ale
comportamentului lor de consum (ex.: modelul statistic al consumului de
bunuri şi servicii al populaţiei României, INS)

• modele hibride, ce utilizează atâ t descrieri ale evoluţiei unor variabile

abstracte câ t şi descrieri de tip sociologic

13
Metodele de studiere a modelelor de consum se aleg în funcţie de
natura şi amploarea intereselor de cunoaştere ale investigatorilor.

Un model de consum poate fi studiat:

• în expresia sa integrală, caz în care trebuie cunoscuţi indicatorii

de bază , definitorii, ai consumului;
Ex: consum de cafea în România

• parţial, pe anumite zone şi dimensiuni ale sale, îndeosebi în cazul

efectuă rii unor studii de profunzime;
Ex: consum de cafea în mediul urban

• pe zonele de detaşare sau distanţare ale modelului în raport

cu modelul de consum dominant (asemenea analize pot contribui
la conturarea unor stiluri de consum)
Ex: consum de cafea pentru segmentul de vârstă + 60 de ani 14
În configuraţia analitică , un model de consum poate conţine mai
multe module sau capitole de consum, fiecare modul corespunzâ nd
unei trebuinţe de consum esenţiale.

Principalele module ale orică rui model de consum de tip modern

(sau trebuinţele esenţiale ale acestuia) sunt:

• nutriţia şi dezvoltarea fizică

• locuinţa/protecţia/izolarea în raport cu factorii de mediu; trebuinţele
de întreţinere, reparare şi modernizare a locuinţei
• înzestrarea locuinţei cu bunuri
• înzestrarea garderobei cu articole de uz personal pentru membrii
gospodă riei
• participarea la educaţie, cunoaştere, dezvoltare umană
• menţinerea şi refacerea să nă tă ţii
• transport, comunicaţii şi alte utilită ţi publice și altele
15
Indicatori sintetici relevanţi pentru modelele de consum

Pot fi utilizate două categorii de indicatori sintetici relevanţi pentru

studierea modelelor de consum (ONU):

• resursele cheie

• circumstanţele principale ale consumului

16
Indicatorii sintetici ce exprimă consumul de resurse cheie:

• pentru energie: - consumul anual de energie per capita;

- intensitatea utiliză rii energiei;
- ponderea energiei regenerabile în consumul
total de energie;
- preţul energiei;

• pentru materiale: - cererea totală de materiale;

- intensitatea utiliză rii materialelor;

• pentru apă: intensitatea utiliză rii apei;

• pentru pământ: intensitatea utiliză rii pă mâ ntului.

17
Indicatorii sintetici ce exprimă circumstanţele principale ale consumului:

• mobilitate: - distanţa că lătoriilor per capita sau pe modalită ţi de transport;

- număr de vehicule pe că ile de transport;
• consumul de bunuri şi servicii: - vâ nză rile cu amă nuntul la unele bunuri/locuitor;
- ponderea în oferta pieţei a bunurilor
şi serviciilor considerate sustenabile
• edificii (clădiri) şi economie casnică: - utilizarea energiei şi apei per
edificiu/gospodă rie;
- mă rimea medie a edificiilor /
gospodă riei;
• produsele alimentare: ponderea în oferta de produse alimentare
a produselor sustenabile;
• consumul de produse nerecomandate (tutun, alcool);
• activităţile recreative: - ponderea cheltuielilor cu activită ţile
recreative în totalul veniturilor disponibile;
- timpul liber, munca remunerată şi neremunerată ;
- că lă toriile.
18
În loc de concluzie

Viitorul industriei alimentare și nevoia urgentă de transformare

(studiu 2021)

• Schimbarea nr. 1: Sustenabilitatea

• Schimbarea nr. 2: Să nă tatea
• Schimbarea nr. 3: Așteptă rile consumatorilor
• Schimbarea nr. 4: Presiunile de reglementare

Sursa: https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/consumer-business/articles/viitorul-
industriei-alimentare-si-nevoia-urgenta-de-transformare.html

19
Bibliografie:

Atlas social, http://www.iccv.ro/

https://www.revistacalitateavietii.ro/journal

https://www2.deloitte.com/ro/ro/pages/consumer-business/
articles/viitorul-industriei-alimentare-si-nevoia-urgenta-de-
transformare.html

https://www.revista-piata.ro/lazi/la-zi/item/17366-profilul-
consumatorului-la-14-5-inflatie-nu-renunta-la-calitate-reduce-
cantitatile-si-cheltuielile-cu-produse-premium

20