Pdfslide - Tips Analiza Swot Sibiu

Anexa 3
C O N S I L I U L J U D E  E A N S I B I U
Strategia de dezvoltare a judeului Sibiu

pentru perioada 2010 – 2013
#i direciile de dezvoltare ale judeului
pentru perioada 2014 – 2020
ANALIZA SWOT
PE D
DOMENII
Sibiu, 2010

C U P R I N S
I. DESCRIERE ................................................................................................................. 2
II. ACTIVITATEA ECONOMIC #I TURISMUL ...................................................................... 3
III. EDUCA&IA #I CERCETAREA #TIIN&IFIC ....................................................................... 8
IV. S NTATEA ..............................................................................................................19
V. CULTUR , CULTE, SPORT #I TINERET ..........................................................................22
VI. I NFRASTRUCTURA GENERAL #I SERVICIILE PUBLICE ..................................................24
VII. ASISTEN&A SOCIAL ..................................................................................................30
VIII. PROTEC&IA MEDIULUI ................................................................................................31
IX. CAPACITATEA ADMINISTRATIV #I LEGTURILE INTERINSTITU&IONALE ......................35

I. DESCRIERE
Tehnica îi apar 'ine lui Albert Humphrey, consultant în afaceri specializat în

management organiza'ional (i schimb*ri culturale. Activitatea sa la Institutul de Cercetare
Stanford a dus la realizarea unei metode de echip * pentru planificare care a creat analiza
SOFT, ulterior dezvoltat* în analiza SWOT.
SWOT
Strenghts (Puncte tari): atribute care sunt utile pentru realizarea obiectivului.
Weaknesses (Puncte slabe): atribute care sunt d *un*toare pentru realizarea obiectivului.
O pportunities (Oportunit*'i): condi'iile externe care sunt utile pentru realizarea obiectivului.
Threats (Amenin'*ri): condi'iile externe care ar putea d*una obiectivului.
Analiza SWOT este o metod * de planificare strategic* utilizat* pentru a evalua

punctele tari, punctele slabe, oportunit*'ile (i amenin'*rile ce caracterizeaz* (i influen'eaz*
anumi'i factori din cadrul unui proiect sau organiza 'ii. Aceast* planificare implic* precizarea
obiectivului proiectului, precum (i identificarea aspectelor cheie interne (i externe, care sunt
favorabile (i nefavorabile pentru atingerea acestui obiectiv. Astfel, analiza poate fi
încorporat* în modelul de planificare strategic *. Analiza SWOT este esen'ial*, deoarece
m*surile ulterioare în procesul de planificare pentru realizarea obiectivului selectat pot fi
derivate din aceast * analiz*.
În primul rând, factorii de decizie trebuie s * stabileasc* dac * obiectivul poate fi atins
având în vedere rezultatele analizei. În cazul în care obiectivul nu poate fi atins, trebuie
selectat un obiectiv diferit (i procesul analizei repetat. Factorii de decizie devin astfel o
component * cheie al acestui proces, complexitatea (i exactitatea analizei efectuate depinzând
în totalitate de nivelul de cunoa(tere, experien'a, implicarea (i colaborarea acestor factori.
Analiza SWOT grupeaz* informa'iile în dou* categorii principale:
• Factori interni - punctele forte (i punctele slabe interne.
Factorii interni pot fi privi'i ca puncte tari sau slabe, în func 'ie de impactul lor
asupra obiectivelor. Îns*, ceea ce poate reprezenta punct tare pentru un obiectiv,
poate fi un punct slab pentru un alt obiectiv.
• Factori externi - oportunit*'i (i amenin'*ri provenite din mediul extern.
Factorii externi pot include chestiuni macroeconomice, schimb *ri tehnologice,
legislative (i socio-culturale.
Rezultatele unei astfel de analize sunt adesea prezentate sub forma unei matrici.
Puncte tari Puncte slabe
• •
• •
• •
Oportunit i Amenin ri
• •
• •
• •
În cazul Strategiei de dezvoltare a jude 'ului Sibiu, au fost constituite mai multe
grupuri de lucru, pentru diferite domenii de activitate de importan'* major * la nivelul
jude'ului Sibiu. Din aceste grupuri au f *cut parte speciali(ti din diferite institu'ii, ONG-uri ( i
agen'i economici cu atribu'ii, responsabilit*'i sau interese în domeniile abordate. Pornind de
la obiectivul principal al acestui proiect, prin experien 'a (i informa'iile participan'ilor la
aceste grupuri de lucru, s-au conturat analizele SWOT prin care se prezint * o imagine
cuprinz*toare a jude'ului Sibiu.
2

II. ACTIVITATEA ECONOMIC $ &I TURISMUL

Industria, serviciile i comer
# ul
• Pozi' ie avantajoas* în centrul '*rii În zonele rurale (i în unele ora(e, economie slab
•
• Num*r mare de investitori, atât autohtoni cât (i dezvoltat*

din afara '*rii #omaj în cre(tere
•
• Mediu economic bine dezvoltat, propice pentru Închiderea unor întreprinderi mari, devenite
•
investitori nerentabile (precum cea din Cop(a Mic*)

• Infrastructur * de transport (i tehnico-edilitar * Accesibilitate slab* spre unele zone din jude'
•
relativ dezvoltat* (i noi investi'ii pentru acestea Impozite (i taxe ridicate care împiedic*
•
în viitor dezvoltarea afacerilor

• For 'a de munc* numeroas*, calificat* (i relativ Insuficiente surse de finan'are
•
bine preg*tit* Migra'ia for 'ei de munc* bine calificat*

•
• Municipiile Sibiu (i Media(, poli puternici ai

dezvolt*rii economice
• Pia'* de desfacere bine reprezentat*
• Aeroportul Sibiu
• Tradi'ie în domeniul industriei
• Existen'a Camerei de Comer '
• Universit*'i care preg*tesc viitoarea for '* de
munc*
• Colaborare bun* cu mediul extern (i
parteneriate regionale
Oportunit#i Amenin#ri
• Existen'a unor resurse naturale înc* Actuala criz* economic*
•
neexploatate la cote maxime Mediul politic instabil la nivel na'ional

•
• Dezvoltarea infrastructurii na'ionale de Legisla'ie instabil*

•
transport care str * bate Sibiul (noile autostr *zi) Migrare a investitorilor înspre '*ri cu fiscalitate
•
de c*tre Ministerul Transporturilor redus*

• Promovarea regiunii (i jude'ului de c*tre
investitori în mediul extern
Agricultura, silvicultura i dezvoltarea rural $

Agricultura
• Relieful muntos din sudul jude'ului creeaz* un Datorit* reliefului par 'ial muntos, exist* zone
•
important poten'ial hidrotehnic, silvic (i turistic întinse unde infrastructura de baz* este slab
• Zona de podi( propice dezvolt*rii agriculturii dezvoltat*
• Bazinele hidrografice ale Oltului (i Tîrnavelor – Lipsa echipamentelor (i utilajelor folosite în
•
reprezint* un poten'ial pentru agricultur * (i agricultur *, în fermele vegetale (i zootehnice,

energie lipsa unor structuri asociative privind
• Varietatea ecosistemelor, habitatelor (i speciilor exploata'iile agricole
de plante (i animale s*lbatice (i punerea lor sub Existen'a unor asocia'ii neviabile, care s*
•
regim de ocrotire (Situl Natura 2000 Podi(ul func'ioneze practic, conform unei strategii, care
Hîrtibaciului, p*(uni alpine, hele(teele de la s* aib* personal specializat care s* promoveze
Mândra etc.) obiectivele asocia'iei
• Fond funciar agricol valoros cu pretabilitate mai Structuri de consultan'* slab dezvoltate
•
ales pentru teren arabil Îmb*trânirea for 'ei de munc* ocupate în

•
• Existen'a suprafe'elor cu p*(uni (i fâne' e, a agricultur *

p*(unilor alpine (i subalpine cu posibilit*'i de Întârzierea finan'*rii pentru terenurile cuprinse
•
dezvoltare a sectorului zootehnic (ovine, caprine în cadrul ariilor protejate

(i bovine) Grad ridicat de divizare a terenurilor
•
• Existen'a la nivelul jude'ului Sibiu a unor Sc*derea num*rului cresc*torilor de bubaline (i

•
3

organiza'ii / asocia'ii profesionale importante în lipsa unor m*suri de sprijin pentru aceast*
domeniul cre(terii animalelor (Asocia'ia categorie de cresc*tori
cresc*torilor de animale Loamne(, Asocia'ia Existen'a unui num*r redus de centre de
•
Caprimed, Asocia'ia cresc*torilor de ovine din colectare (i prelucrare a produselor de origine

M*rginimea Sibiului) vegetal* (i animal* la nivel de jude' care s*
P*strarea tradi'iei cre(terii animalelor (i
• corespund* standardelor Uniunii Europene
fabricarea produselor lactate Mentalitatea de neacceptare privind comasarea
•
Calitatea superioar * a brânzei (i raselor de

• terenurilor agricole (i asocierea
animale a dat posibilitatea cre*rii unui brand Sc*derea suprafe' elor agricole cultivate
•
renumit în 'ar * (i în str *in*tate Dispari'ia culturilor de plante tehnice (cânepa (i

•
Utilizarea pe scar * redus* a îngr *(*mintelor

• in)
chimice (i a pesticidelor care contribuie la Sc*derea efectivelor de bovine (i p*s*ri
•
ob'inerea unor produse agricole cu grad redus Întârzieri în acordarea ajutoarelor c*tre fermieri
•
de poluare, ecologice Neclarit*'i privind regimul juridic al terenurilor

•
Existen'a celor 5 poten'iale G.A.L.-uri pe

•
Cultivarea pe suprafe'e mici a semin' elor
•
teritoriul jude'ului Sibiu. certificate bio

Înfiin'area Camerei Agricole a Jude'ului Sibiu
•
Necesitatea înfiin'*rii unei Asocia'ii format* din
•
prin reorganizarea Oficiului Jude'ean de speciali(ti agronomi pentru p*strarea semin'elor

Consultan'* Agricol* tradi'ionale
Lipsa unei structuri pentru culturi semincere
•
tradi'ionale
Lipsa unei structuri pentru analiza pie'ei
•
produselor tradi'ionale (i promovarea acestora

Industrializarea jude'ului care atrage la ora(e
•
personalul calificat din mediul rural

Dezinteresul tinerilor de a profesa în domeniul
•
agricol
Multe localit*'i preferate de turi(ti din zona
•
montan*, apar 'in administrativ de ora(e,

neputându-se implementa proiecte finan'ate prin
Axa 3 din PNDR
Suprafa'a arabil* care se lucreaz* este redus*
•
(comparativ cu jude'ele din jur)

Re'inerea b*ncilor de a credita proiectele.
•

Tendin'a în U.E. privind agricultura ecologic* -
• Aplicarea defectuoas* a descentraliz*rii cu
•
agricultura extensiv* influen'e negative în domeniul agriculturii (ex.:

Existen'a sus'inerii din anul 2010 a unor
• modul de înfiin'are a camerelor agricole
proiecte, prin m*suri active din PNDR, privind jude'ene)
agricultura ecologic* prin dezvoltarea unor Men'inerea practic*rii unei agriculturi de
•
tehnologii concepute s* protejeze mediul subzisten'*

Existen'a teraselor viticole (i pomicole în
• Eliminarea de pe pia'* a micilor produc*tori
•
Podi(ul Media(ului (i Podi(ul Seca(elor, ce pot agricoli care nu respect* legisla'ia Uniunii
fi valorificate pentru dreptul de a cultiva Europene privind Politica Agricol* Comun*
Existen'a unor reglement*ri legislative pentru
• Posibilitatea
• apari'iei unor fenomene
crearea de asocia'ii, grupuri de produc*tori pe imprevizibile: inunda'ii, cutremure, care pun în
produs în domeniul cre(terii animalelor pericol structuri antropice
Posibilitatea ob'inerii de fonduri comunitare
• Schimb*ri climatice – înc*lzirea global*
•
pentru finan'area proiectelor privind m*surile Limit*rile bugetare privind ajutoarele de stat
•
active din PNDR Caren' e legislative privind definirea spa'iului

•
Posibilitatea
• ob'inerii de subven'ii rural
guvernamentale Incoeren'a legislativ* (i instabilitate politic*
•
Existenta fondurilor europene pentru sus'inerea

•
4

(i subven'ionarea agriculturii
• Posibilitatea încheierii de parteneriate cu
organiza'ii din alte '*ri membre ale UE cu
agricultur * dezvoltat* privind realizarea unui
schimb de experien'*, transfer de tehnologii (i
bune practici
Organizarea de expozi'ii / seminarii/târguri în
•
jude'
Posibilitatea valorific*rii produselor agricole,
•
prin metode tradi'ionale (ulei de floarea soarelui

prin presare la rece).
Silvicultura, vân*toarea (i pescuitul

• Diversitatea formelor de relief creeaz* un Existen'a unor zone cu deficit de vegeta'ie
•
important poten'ial silvic (i turistic forestier * pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu,

• Varietatea ecosistemelor, habitatelor (i speciilor Media( (i Agnita
de plante (i animale s*lbatice aflate sub regim Exploatarea vânatului existent în fondul
•
de ocrotire forestier peste efectivele optime

Podi(ul Hîrtibaciului face parte din Sit Natura
• Lipsa unor Programe educa'ionale cu privire la
•
2000, în aceast* arie î(i g*sesc locul 34 de rolul p*durii în via'a omului
specii de p*s*ri ce prezint* popula'ii mari (i Lipsa unor Programe de valorificare a de(eurilor
•
necesit* protec'ie. Dintre acestea, 11 specii sunt (i evitarea depozit*rii lor în p*dure

amenin'ate la nivel european Instabilitate legislativ*
•
Suprafa'a fondului forestier constituie un

•
important poten'ial economic (i de mediu

Derularea unor proiecte în parteneriat de
•
promovare a Rezerva'iei Naturale Arp*(el

Oportunit#i Pericole
Accesarea fondurilor Uniunii Europene pentru
• Dispari'ia speciilor de animale s*lbatice ca
•
proiecte ce vizeaz* protec'ia fondului forestier urmare a vânatului în mod excesiv (i practic*rii

braconajului
Interese economice (i politice în detrimentul
•
conserv*rii (i gestion*rii durabile a p*durilor

Dep*(irea termenelor asumate de România
•
privind cre(terea suprafe'ei fondului forestier
Dezvoltarea rural*
Prezen'a unor resurse naturale variate (p*duri,
• Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli
•
p*(uni alpine, parcuri, bazin hidrografic) Nu exist* re'ele de achizi'ionare a produselor
•
Resurse turistice naturale ce reprezint* sau pot

• agricole (i a animalelor
reprezenta atrac'ii de interes jude'ean, regional Re'eaua hidrografic*, asimetric* fa'* de
•
(i na'ional teritoriul jude'ean, a facilitat dezvoltarea

Conservarea în zonele rurale a tradi'iilor (i
• a(ez*rilor de-a lungul cursurilor principale,
obiceiurilor folclorice preponderent în nordul (i sudul jude'ului
Mare diversitate de produse agricole locale
• Lipsa de speciali(ti (i de coordonare pentru
•
Produse agricole ecologice

• planurile de afaceri
Bogat poten'ial pomicol, viticol (i zootehnic
• Lipsa promov*rii programelor de finan'are
•
Zon* optim* pentru cre(terea animalelor (i

• nerambursabile
cultura cerealelor Promovarea slab* a datinilor, obiceiurilor (i
•
Sprijinul autorit*'ilor locale în vederea

• legendelor locale
5

demar *rii unor investi'ii în plan local Slaba dezvoltare a activit*'ilor cu caracter

•
• Existen'a mai multor societ*'i cu activit*'i industrial în spa'iul rural

productive Grad de informare (i con(tientizare redus la
•
Posibilit*'i de vân*toare
• nivelul comunit*'ilor locale
Existen'a sit Natura 2000
• Evalu*ri vechi, neactualizate privind gradele de
•
Grad de antropizare sc*zut, pondere ridicat* a

• s*r *cie a Unit*'ilor Administrativ Teritoriale,
habitatelor naturale (i seminaturale. zone considerate balneare (ex. Bazna) nu poate
accesa fonduri pe m*sura 313 PNDR, doar prin
POR
Capacitate administrativ* sc*zut*.
•
Oportunit#i Riscuri
Posibilitatea sus'inerii unei agriculturi ecologice
• Lipsa atitudinilor (i practicilor de tip asociativ
•
prin proiecte finan'ate din PNDR prin în agricultur *

dezvoltarea unor tehnologii concepute s* Slaba comercializare a produselor agricole (i
•
protejeze mediul artizanale

Posibilitatea asigur *rii serviciilor de consultan'*
• Legisla'ie
• incoerent* (reglement*ri
agricol* (i de afaceri interpretabile)
Posibilitatea dezvolt*rii serviciilor sociale prin
• Descentralizarea autorit*'ilor publice locale.
•
depunerea de proiecte pe m*sura 322 din PNDR

(servicii de îngrijire b*trâni la domiciliu, servicii
pentru situa'ii de urgen'*, serviciu de tip “after
school”, înfiin'are centre zi pentru copii)
Posibilitatea înfiin'*rii de I.M.M.-uri (demararea
•
de noi afaceri)
Posibilitatea accesului la INTERNET în mediul
•
rural prin dotarea CDI-urilor cu echipamente IT

Asigurarea serviciilor de consultan'* agricol* (i
•
de afaceri
Existen'a, de pl*'i compensatorii, prin programe
•
comunitare (i na'ionale.
Turism
Statutul ora(ului Sibiu de Capital* Cultural* Inexisten'a
• • unor pl*cu'e explicative la
European* în 2007 monumente, a unor ghiduri audio în mai multe
M*rginimea Sibiului este o zon* etno-folcloric* limbi
•
(i agroturistic* consacrat* Preg*tire insuficient* privind antreprenoriatul (i

•
Sus'inerea dezvolt*rii turismului de c*tre managementul turistic a unor proprietari de

•
autorit*'ile locale (realizarea de materiale de pensiuni

promovare; ini'iativ* local* puternic* în S*r *cia din anumite localit*'i
•
promovarea turismului; promovarea de noi Probleme legate de personalul din turism (grad
•
trasee, dezvoltarea re'elei de centre de informare sc*zut de instruire a personalului din turism /
turistic*) lipsa personalului calificat)
Numeroase ini'iative, publice sau private, ce Inexisten'a unei institu'ii specializate pentru
• •
urm*resc popularizarea zonelor mai pu'in formarea personalului în turism

cunoscute ale jude'ului Legendele, evenimentele istorice, breslele nu
•
Existen'a unui specific pentru multe dintre sunt foarte cunoscute

•
localit*'ile diferitelor zone („pâinea de la Gura Lipsa• promov*rii resurselor turistice

Râului”, „berzele din Cristian”, „m*turi de „alternative”, precum biodiversitatea faunei (i
Fofeldea”, „cazane la Brateiu” etc.) florei
Ofert* turistic* bogat* în raport cu alte zone din Inexisten'a informa'iilor complete integrate
• •
România asupra obiectivelor / traseelor turistice din jude'

Gastronomie
• recunoscut* (brânzeturi, în format digital / on-line
6

specialit*'i din carne) Acoperire limitat* a cererii de suveniruri de

•
Pozi'ionarea în mijlocul '*rii pe rute majore de

• calitate
transport (i existen'a aeroportului interna'ional serie de monumente istorice sunt în stare
•
de la Sibiu avansat* de degradare

Numeroase zone naturale au r *mas în stare bun*
• Infrastructur * deficitar * în unele zone rurale
•
de conservare Num*rul înc* relativ redus de produc*tori

•
Dou* monumente UNESCO
• agricoli certifica'i „bio” (chiar dac* activit*'ile
Siturile Natura 2000 acoper * aproape jum*tate
• agricole desf *(urate tradi'ional întrunesc, de
din teritoriul jude'ului principiu, condi'iile necesare în cazul multor
Interes interna'ional pentru anumite zone din
• locuitori ai zonelor rurale)
jude'ul Sibiu (diverse organiza'ii din Germania, M*surile pentru cre(terea siguran'ei produsului
•
Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, turistic montan sunt înc* în faze incipiente (între
Fran'a, etc.) direc'iile unde ar fi nevoie de îmbun*t*'iri
Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului
• men'ion* m amenajarea refugiilor montane,
European pentru Itinerarii Culturale cre(terea eficien'ei serviciilor Salvamont,
Primii pa(i spre diversificarea ofertei de leg*turi
• instruirea unui num*r mai mare de de ghizi
aeriene directe din Sibiu (de exemplu montani, semnalizarea (i marcarea
introducerea curselor Sibiu – Londra) corespunz*toare a tuturor traseelor montane)
Profilul turistic al jude'ului Sibiu include unele
•
dintre principalele elemente generale de

atractivitate ce se constituie în tendin'e în turism
la nivel european (patrimoniu cultural,
gastronomie)
Fructificarea superioar * a unor ni(e în turism
• Lipsa coeziunii / comunic*rii între autorit*'ile
•
(sporturi extreme, ecoturism) locale în privin'a programelor comune axate pe

Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel,
• dezvoltarea turismului
cât (i în F*g*ra( Depopularea (i popula'ia îmb*trânit* din
•
Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea

• zonelor rurale
serviciilor de divertisment (i agrement Distrugerea mediului natural prin reglementarea
•
Valorificarea gastronomiei locale

• (i controlul limitat al activit*'ii umane (i prin
Fructificarea istoriei bogate a zonei
• lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / sta'ii de
Promovarea legendelor (i a obiceiurilor
•
epurare)
populare Cre(terea decalajului de dezvoltare între ora(ele
•
Accesarea fondurilor structurale disponibile în

•
mici (i Sibiu
domeniul turismului Disparitatea creat* prin neintegrarea social* a
•
Existen'a parteneriatelor externe (i interne de

•
romilor
colaborare în domeniul turismului Cre(terea ponderii turismului ilicit ca efect al
•
crizei economice
Instabilitate legislativ*
•
7

III. EDUCA)IA &I CERCETAREA &TIIN)IFIC$

Re'eaua
• unit*'ilor de înv*'*mânt este Modific*rile
• legislative permanente care
dezvoltat*, cuprinzând toate treptele de creeaz* dezorientare (i nesiguran'* în domeniul
înv*'*mânt: pre(colar, primar, gimnazial, liceal, educa'iei
profesional, (coli de arte (i meserii (i superior •Sc*derea natalit*'ii care implic* sc*derea
Existen'a unui procent ridicat de personal
• num*rului de elevi; prognoza popula'iei arat*
didactic calificat în mediul rural, aprox. 95% sc*deri mai accentuate pân* în 2015 iar apoi
Existen'a
• programului guvernamental continu* cu un ritm mai sc*zut pentru perioada
„reabilitarea infrastructurii (colare”, program 2015 - 2025
derulat prin M.E.C.T. ce vizeaz* consolid*ri, Nivel sc*zut de preg*tire a elevilor din mediul
•
reabilit*ri, repara'ii capitale (i utilit*'i pentru rural

unit*'ile de înv*'*mânt Lipsa unei comunic*ri mai strânse între
•
În înv*'*mântul preuniversitar majoritatea

• personalul (colii, comunitate (i familie în
(colilor (i liceelor din jude' au fost dotate cu rezolvarea problemelor elevilor
laboratoare de informatic* performante Colaborare deficitar * între facultate (i mediul
•
Existen'a planului regional de ac'iune pentru

• socio-economic, care poate afecta inser 'ia
înv*'*mântul profesional (i tehnic, a planurilor absolven'ilor pe pia'a muncii atât pentru
locale de ac'iune pentru înv*'*mântul absolven'ii din înv*'* mântul preuniversitar dar
profesional (i tehnic (i a planurilor de ac'iune (i pentru cei din înv*'*mântul universitar
(colar * (PRAI, PLAI, PAS) Imposibilitatea continu*rii studiilor liceale (i
•
Acordarea de burse pentru elevi (i a

• profesionale pentru copiii cu deficien'e de auz
suplimentului de hran* prin programul “laptele determinând plecarea lor spre alte ora(e din
(i cornul” cauza lipsei unui liceu pentru ace(tia
Oferirea de locuri subven'ionate pentru elevii
• Insuficienta dezvoltare a înv*'*mântului de
•
romi la toate formele de înv*'* mânt: de la sprijin (i cel de la domiciliu pentru zona
primar pân* la superior Hîrtibaci
Organizarea bursei locurilor de munc* pentru
• Infrastructur * deficitar * în cazul unor centre
•
absolven'i (i a unor burse speciale pentru romi (colare pentru educa'ie incluziv*
Existen'a unor metode alternative de
• Deficien' e în colaborarea dintre Serviciul de
•
înv*'*mânt: Step by step, Waldorf pentru copiii Evaluare Complex* din cadrul D.G.A.S.P.C.
cu cerin'e educative speciale Sibiu, C.J.R.A.E. Sibiu (i comisiile de evaluare
Dotarea centrelor/cabinetelor psihopedagogice,
• interne din cadrul (colilor
a centrelor/cabinetelor logopedice (i a centrelor Posibilit*'ile financiare reduse ale persoanelor
•
de documentare (i informare interesate s* urmeze cursuri de formare

Infrastructur * modern* în cadrul Centrului
• profesional* continu* pentru adul'i
Jude'ean de Resurse (i Asisten'* Educa'ional* Necesitatea con(tientiz*rii importan'ei form*rii
•
Sibiu. profesionale continue a adul'ilor în raport cu

Existen'a în mun. Sibiu a 5 centre universitare
• schimb*rile inerente de pe pia'a muncii.
(i anume: Universitatea “Lucian Blaga” din
Sibiu, Academia For 'elor Terestre “Nicolae
B*lcescu” Sibiu, Universitatea “Româno-
German*” Sibiu, Universitatea “Alma Mater”
Sibiu (i Facultatea de Geografia Turismului
Sibiu care, împreun*, constituie un important
poten'ial zonal
Intens* activitate de documentare (i cercetare
•
(tiin'ific* desf *(urat* de centrele universitare

sibiene
Existen'a în jude'ul Sibiu a unei re' ele bine
•
dezvoltate de furnizori de formare profesional*

în mediul urban (i a unei oferte variate de
cursuri de formare pentru adul'i
Existen'a unor institu'ii de perfec'ionare a
•
8

cadrelor didactice: Departamentul de Preg*tire

Profesional* a Cadrelor Didactice în cadrul
U.L.B.S., Casa Corpului Didactic (i Centrul
pentru Formarea Continu* în Limba German*
Existen'a, în cadrul A.J.O.F.M. Sibiu a
•
Centrului de Formare Profesional* a Adul'ilor

Sibiu (C.F.P.A.) cu scopul cre(terii gradului de
preg*tire al persoanelor aflate în (omaj sau în
c*utarea unui loc de munc*
Desf *(urarea de c*tre A.J.O.F.M. Sibiu a
•
numeroase cursuri de ini'iere (i calificare în

diverse meserii prin C.F.P.A.
Extinderea spa'iului C.F.P.A.
•
Posibilitatea acces*rii de fonduri europene
• Schimb*ri prea dese în sistemul educa'ional
•
Programe menite s* sprijine grupurile

• preuniversitar
dezavantajate Lipsa interesului institu'iilor ca urmare a
•
Înfiin'area de campusuri / internate (colare

• procedurii greoaie (i a personalului insuficient
Înfiin'area unui Centru de excelen'* pentru
• pentru accesarea fondurilor structurale
copiii supradota'i prin colaborarea cu firme Migra'ia în cre(tere (i modificarea cifrei de
•
private (aproximativ 140 de profesori acord* (colarizare

preg*tire suplimentar * pentru aproximativ 780 Ponderea mare a (omerilor tineri cu vârste
•
de elevi pe diverse discipline) cuprinse între 18-24 de ani

Crearea unui Centru de Perfec'ionare pentru
• Men'ionarea schimb*rilor continue de pe pia'a
•
Cadrele Didactice din Înv*'*mântul muncii

Preuniversitar Num*r sc*zut al popula'iei tinere ocupate
•
Organizarea unei Burse a Locurilor de Munc*

• Lipsa nivelului de educa'ie duce la cre(terea
•
pentru viitorii absolven'i gradului de violen'* (i infrac'ionalitate (i reduce

Dezvoltarea înv*'*mântului liceal (i profesional
• (ansa g*sirii unui loc de munc*
în jude'ul Sibiu pentru copiii surzi, orbi (i cu Cl*dirile unit*'ilor de înv*'*mânt nu sunt ale
•
deficien'e mintale Inspectoratului #colar Jude'ean Sibiu ci sunt ale

Înfiin'area unei (coli speciale la Agnita datorit*
• Prim*riilor
faptului c* aceast* zon* are mul'i copii cu Existen'a în cadrul (colilor speciale a unei
•
cerin'e educative speciale tendin'e de cre(tere a num*rului copiilor auti(ti

Încheierea unor protocoale de colaborare între
• Inexisten'a unui sprijin (i dificult*'i întâmpinate
•
Consiliile Locale (i Centrul Jude'ean de în g*sirea unui loc de munc* pentru copilul care
Resurse (i Asisten'* Educa'ional* Sibiu pentru iese din sistem dup* împlinirea vârstei legale
o mai bun* monitorizare a cazurilor sociale Existen'a în (colile speciale a unui num*r mare
•
Înfiin'area unor ateliere protejate pentru tinerii

• de copiii cu comportament delincvent care
din (colile speciale influen'eaz* negativ procesul de înv*'*mânt al
Desf *(urarea unor programe de tip „After
• copiilor din centru
School” pentru copiii cu probleme sociale Schimb*ri continue pe pia'a muncii, încât în 6
•
Înfiin'area unor case de tip familial

• luni cât reprezint* perioada de formare
Înfiin'area de Centre comunitare pentru copiii
• profesional* a adul'ilor, meseriile solicitate nu
cu cerin'e educative speciale axate pe mai sunt de actualitate iar formarea adul'ilor nu
consilierea acestora î(i produce efectul a(teptat.
Înfiin'area unui Centru pentru delincven'*
•
juvenil* (i comportament delincvent de c*tre

Poli'ie în parteneriat cu Inspectoratul #colar
Jude'ean Sibiu
Crearea unui Centru de Cercet*ri #tiin'ifice în
•
domeniul turismului (i mediului, în cadrul

Facult*'ii de Geografia Turismului prin
9

intermediul c*ruia s* se acceseze fonduri

europene
• Existen'a unui interes sporit pentru formarea
profesional* continu* a adul'ilor
• Transformarea C.F.P.A. Sibiu în centru regional
de formare profesional* a adul'ilor
• Posibilitatea extinderii activit*'ii C.F.P.A. Sibiu
prin autorizarea de noi meserii în func'ie de
cerin'ele pie'ei muncii.
Analiza SWOT a Centrul #colar pentru Educa'ie Incluziv* Dumbr *veni:

• respectarea cerin'elor curriculare; probleme la infrastructura (colii: s*li
•
• înlocuirea re'elei electrice, repara'ii la re' eaua nezugr *vite, instala'ii de ap* vechi, geamuri
termic* a (colii, la acoperi(; vechi;
• testarea cuno(tin' elor tuturor elevilor la • inexisten'a unei s*li de sport dotat* cu toate
sfâr (itul anului (colar (i analiza rezultatelor în echipamentele necesare;
comisiile metodice; • mobilierul din cadrul s*lii festive este
• consilierea elevilor în probleme de orientare impropriu, trebuind s* fie recondi'ionat;
(colar * (i profesional* prin psihologul (colii; • insuficienta dotare a atelierului de croitorie cu
• op'ionale în sprijinul amelior *rii fenomenului materiale specifice acestuia: ma(ini de cusut;
de absenteism (colar (i dezvoltarea unei motiva'ii • inexisten'a unui titlu de proprietate pentru
intrinseci pentru înv*'are; terenul din curtea (colii cu o suprafa'* de 878
• participarea cadrelor didactice la cursuri de mp;
formare (i perfec'ionare pe probleme de • nerealiz*ri în ceea ce prive(te participarea la
(colarizare a romilor; programe de finan'are;
• adaptarea procesului de predare - înv*'are • lipsa manualelor la disciplinele: educa'ie
necesit*'ilor (i particularit*'ilor copiilor (i moral-civic*, religie, istorie (i cuno(tin'e despre
specificului clasei; mediu pentru înv*'*mântul special;
• organizarea unor activit*'i extracurriculare, • num*r redus de proiecte care s* promoveze
excursii tematice, proiecte, serb*ri, concursuri elevii cu nevoi speciale;
(colare sportive; • cantitatea prea mare de informa'ii, prezentate
• microbuz (colar pentru transportul elevilor din neatractiv;
zona Dumbr *veni – Media(; • absenteism în rândul unor grupuri de elevi
• colaborarea benefic* cu Inspectoratul #colar nemotiva'i pentru înv*'*tur *;
Jude'ean Sibiu, autorit*'ile locale, agen'ii • supra-înc*rcarea elevilor prin programul
economici; zilnic, care cuprinde un num*r mare de ore;
• softuri educa'ionale pentru cabinetul de • lipsa unui mediator (colar (i a unui asistent
logopedie; social.
• cabinetul de kinetoterapie a fost dotat cu
aparate moderne pentru recuperarea elevilor cu
probleme psihomotrice.
Oportunit i Pericole
• con(tientizarea cadrelor didactice în leg*tur * • sc*derea interesului (i a motiva'iei tinerilor
cu indicatorii de bun*-practic* în raport cu pentru înv*'* tur *;
instrumentele de evaluare (i proiectul de • lipsa motiva'iei pentru continuarea studiilor (i
dezvoltare al (colii; pentru participarea la programele (colare (i
• analiza strategiilor de ameliorare a extra(colare;
comportamentului în clas* (i în afar *; • dezavantajul creat de programele (colare
• implementarea unui program care s* înc*rcate, care nu permit dezvoltarea
optimizeze utilizarea timpului liber al elevilor; componentei educative;
• elaborarea de programe de interven'ie • riscul apari'iei abandonului (colar (i a unor
personalizate; comportamente deviante în rândul elevilor cu
10

• identificarea oportunit*'ilor de formare a probleme;

cadrelor didactice; • lipsa unor m*suri de stimulare a disciplinei (i
• existen'a unor programe de formare continu* a interesului fa'* de procesul didactic, dar (i a
în domeniul profesional, pedagogic (i managerial; m*surilor coercitive reale (i eficiente fa'* de
• ac'iuni de popularizare a (colii (pliante, manifest*rile violente ale unor elevi;
întâlniri, pagina web a unit*'ii). • programe (colare înc*rcate la unele
discipline;
• lipsa modelelor culturale, etice provenite din
familie sau din rândul comunit*'ii elevilor;
• lipsa implic*rii tuturor p*rin'ilor în educa'ia
copiilor.
Analiza SWOT a Centrul #colar pentru Educa'ie Incluziv* Media(:

• programe (colare pentru toate tipurile; probleme cu infrastructura centrului: izola'ia
•
• alternativ* (colar * Step by Step; termic* a (colii, lift pentru copiii cu dizabilit*'i

• dotarea cu material didactic la clasele Step by locomotorii, modernizarea spa'iilor de cazare a
Step este bun*; copiilor, pavarea cur 'ii interioare, refacerea
• din bugetul aprobat de C.J.S. (i din sponsoriz*ri terenului de sport, u(i noi la toate înc* perile;
s-a modernizat o parte a infrastructurii centrului: manuale insuficiente (i care nu corespund
•
geamuri termopan, parchet melaminat; calitativ cerin'elor;

• bogat* ofert* de terapii (i de servicii; • num*r mic de ore alocat copiilor cu C.E.S.;
• 23 de calculatoare utilizate de elevi; • neconcordan'* între programele (colare din
• dotarea prin program al Ministerului Educa'iei, înv*'*mântul de mas* (i programele adoptate
Cercet*rii (i Inov*rii a cabinetelor AeL, pentru copiii cu C.E.S.;
cabinetului psihologic (i bibliotecii (colii; • 13,5% din personalul didactic este în curs de
• dotare cu microbuz (colar (i autoturism Dacia; calificare;
• 87,5 % cadre didactice calificate; • frecven'a elevilor la cursuri în unele cazuri
• speciali(ti în cadrul cabinetelor logopedice, este relativ slab*;
psihologice (i de kinetoterapie; • diagnosticarea elevilor cu C.E.S. nu se face la
• cadre didactice tinere cu 2-3 ani experien'* în timp;
înv*'*mântul special; • necesitatea dot*rii (i amenaj*rii unui cabinet
• cadre didactice care au urmat cursul de de ergoterapie;
perfec'ionare: consiliere (i orientare, integrarea imposibilitatea oferirii mesei pentru to'i copiii
•
elevilor cu C.E.S., operare pe calculator; din cauza resurselor financiare limitate.

• finan'are asigurat* de c*tre Consiliul Jude' ean
Sibiu;
• bun* colaborare cu Consiliul Jude' ean Sibiu,
Inspectoratul #colar Jude'ean Sibiu, Centrul
Jude'ean de Resurse (i Asisten'* Educa'ional*
Sibiu, D.G.A.S.P.C. Sibiu (i alte asocia'ii (i
funda'ii.
• integrarea copiilor cu C.E.S. în înv*'*mântul politici educa'ionale în continu* schimbare;
•
de mas*; • mentalitatea oamenilor fa'* de copilul

• o mai bun* colaborare cu p*rin'ii; deficient;
• titularizarea cadrelor didactice; • cabinete de terapie concurente ap*rute în
• ob'inerea de sponsoriz*ri (i dona'ii; înv*'*mântul de mas*;
• posibilitatea acces*rii de fonduri europene; • resurse materiale (i financiare limitate ca
• extinderea colabor *rii cu institu'iile de urmare a crizei economice;
înv*'*mânt superior. • reticen'a din partea comunit*'ii (i a
angajatorilor privind munca persoanelor cu
dizabilit*'i.
11

Analiza SWOT a Centrul #colar pentru Educa'ie Incluziv* Nr. 1 Sibiu:

• (coala dispune de 10 s*li de clas*, 4 cabinete • a doua (coal* special* din jude', al*turi de
pentru terapii, logopedie, psihologie, ludoterapie Dumbr *veni care nu are internat;
(i stimulare senzorial*, CFM, o sal* de modelaj, • cl*direa C.S.E.I. Nr.1 este revendicat* de
mobilate (i dotate cu materiale de calitate Arhiepiscopia Romano-Catolic* din Alba-Iulia;
superioar *), o sal* de sport; • nu exist* rampe de acces pentru copiii cu
• cabinet de informatic* (lec'ii AEL) a c*rui probleme locomotorii; pentru a ajunge la sala de
calculatoare sunt legate în re'ea, iar serverul este sport copiii sunt c*ra'i în bra'e;
conectat la internet; • lipsa unui scaun mobil sau a unui lift de acces
• sal* multimedia dotat* cu toat* aparatura la etajul (i demisolul cl*dirii;
necesar * unor întâlniri metodice, miniconsf *tuiri, • procent mare de elevi care au nevoie de
prezent*ri ca caracter didactic, etc.; servicii de sprijin, dar care nu au fost orienta'i (i
• (coala dispune de o central* termic* nou*; diagnostica'i ca elevi cu C.E.S.;
• exist* camere de supraveghere video a cur 'ii • nedecontarea transportului pentru elevii care
interioare; fac naveta pe cont propriu din alte localit*'i;
• asigurarea pazei elevilor prin instalarea unui • nu exist* sal* festiv* pentru organizarea
interfon cu cartel*; diferitelor activit*'i (colare;
• dotare cu microbuz cu care se asigur * • deteriorarea acoperi(ului (i infiltrarea apei în
transportul elevilor cu dizabilit*'i locomotorii (i a s*lile de la etaj;
celor care sunt nevoi'i s* fac* zilnic naveta; • structura de rezisten'* sl* bit*, a coridorului
• material didactic modern, necesar instruirii care asigur * accesul la s*lile de clas* de la etaj;
elevilor no(tri, inclusiv calculatoare; • deteriorarea cl*dirii #colii Nr.22 din curtea
• asigurarea finan'*rii de c*tre Consiliul Spitalului de Psihiatrie care trebuie renovat*
Jude'ean Sibiu; capital;
• to'i elevii (colii beneficiaz* de programul • lipsa unor parteneriate (colare finan'ate, la
„laptele (i cornul”; nivel european;
• noi rela'ii de parteneriat cu ONG-urile • num*r redus de proiecte care s* promoveze
„Ascensium”, „Sion Interna'ional”, Asocia'ia elevii cu nevoi speciale;
Cre(tin Ortodox* „ACORD” (i „Sfântul Nicolae”; • manuale pu'ine, uzate (i vechi;
• consilierea elevilor în probleme de orientare • lipsesc manuale la disciplinele: educa'ie
(colar * (i profesional* prin psihologul (colii; moral-civic*, religie, istorie, geografie (i (tiin'e;
• adaptarea procesului de predare - înv*'are la • existen'a fenomenului de abandon (colar, în
necesit*'ile (i particularit*'ile copiilor (i la rândul elevilor care provin din familii s*race;
specificului clasei; • cre(terea considerabil* a num*rului de elevi
• exist* elevi care au fost premia'i la diferite cu tulbur *ri grave de comportament care tulbur *
concursuri sportive sau de pictur *; întreg procesul instructiv – educativ;
• asigurarea activit*'ilor de terapie logopedic* (i • supraînc*rcarea elevilor prin programul
recuperare medical* în mod responsabil; zilnic, care cuprinde un num*r mare de ore;
• elevii sunt orienta'i c*tre C.S.E.I. în urma unei • (coala nu beneficiaz* de toate drepturile
investiga'ii (i diagnostic*ri f *cute de o echip* de materiale pentru elevii cu nevoi speciale (i
speciali(ti; anume hrana zilnic* conform H.G. 1251/2005;
• elevii cu CES au posibilitatea de a beneficia • neconcordan'a între testele care se dau
de toate serviciile CSEI, asigurate prin speciali(tii elevilor cu C.E.S. din (coala de mas* (i nivelul
(colii; lor de preg*tire;
• realizarea de progrese semnificative din punct • cre(terea num*rului elevilor cu deficien' e
de vedere cognitiv, psihomotric (i adaptare intelectuale severe;
social*; • elevi proveni'i din medii sociale defavorizate,
• copiii din centru beneficiaz* de activit*'i care se integreaz* greu (i sunt reticen'i la
adaptate la posibilit*'ile lor individuale; eforturile de integrare ale cadrelor didactice;
• nu sunt obliga'i, prin lege, s* participe la • un procent mare de absolven'i ai clasei a
examenul de capacitate / teze unice; VIII-a (28%) nu pot continua o #coal* de arte (i
12

• dup* absolvirea a opt clase, au locuri rezervate meserii din cauza problemelor grave de handicap;
în clasele speciale din grupurile (colare; • frecven'* redus* la cursuri datorit* e(ecurilor
• elevii cu C.E.S. beneficiaz* de servicii de (colare;
sprijin din partea profesorilor itineran'i; • progrese foarte mici sau dimpotriv* regrese la
• interes crescut pentru activit*'i extra(colare: înv*'*tur *;
vizite (i excursii tematice, proiecte, serb*ri, • e(ec la examenul de capacitate / teza unic*;
vizion*ri de teatre (i filme, organizarea timpului • num*rul mic de ore alocate pentru fiecare
liber; copil prin serviciile de sprijin;
• 100% personal didactic calificat; • motivarea insuficient* d.p.d.v. financiar a
• mul' i profesori au urmat sau urmeaz* cursuri cadrelor didactice;
postuniversitare sau cursuri de masterat dovedind • solu'iile de asigurare pentru copiii cu C.E.S.
dorin'* de adaptare la nou (i de reconversie a unui viitor printr-o meserie sunt pu'ine;
profesional*; • posibilit*'i reduse de participare la concursuri
• profesorii au urmat o varietate de cursuri de (colare sau sportive datorit* num*rului mic al
formare (i perfec'ionare organizate de Casa acestora pentru elevii cu c.e.s.;
Corpului Didactic, ONG-uri, ISJ sau Universitate; • s*li de clase mici, întunecoase (i insuficiente
• exist* un interes crescut fa'* de activit*'ile (avem nevoie de înc* 6 s*li de clas* (i 2 cabinete,
extra(colare. pentru a func'iona într-un singur schimb);
• clasele de elevi func'ioneaz* în toate
cabinetele din (coal*, iar o parte din clasele (i
grupele de gr *dini'* func'ioneaz* în (coli afiliate.
• reglementarea situa'iei juridice a (colii; cl*direa este revendicat* de Biserica Romano
•
• mansardarea celor dou* poduri ale (colii (i – Catolic* din Alba Iulia;

construc'ia unor dormitoare; sc*derea interesului (i a motiva'iei tinerilor
•
• colaborarea benefic* cu Inspectoratul #colar pentru înv*'*tur *;

Jude'ean Sibiu, Casa Corpului Didactic, lipsa motiva'iei pentru continuarea studiilor si
•
autorit*'ile locale, agen'ii economici, comitetul pentru participarea la programele (colare (i

consultativ al p*rin'ilor; extra(colare;
• analiza strategiilor de ameliorare a • programe (colare înc*rcate la unele discipline;
comportamentului în clas* (i în afara clasei; • existen'a unor necorel*ri între con'inutul
• revizuirea regulamentului (colar de ordine programelor (colare (i manuale;
interioar *; • politica educa'ional* în continu* schimbare;
• interesul elevilor de a participa la procesul de • fenomenul emigra'iei p*rin'ilor, cu consecin' e
luare a deciziilor în (coal*; grave în educa'ia copiilor;
• implementarea unui program care sa • lipsa implic*rii tuturor p*rin'ilor în educa'ia
optimizeze utilizarea timpului liber al elevilor; copiilor;
• posibilitatea particip*rii la stagii de formare în • resurse economice minime ale familiilor
str *in*tate; elevilor din (coal*;
• elaborarea de îndrum*toare metodice, auxiliare • salarizare non stimulatoare pentru personalul
didactice, reviste (colare, necesare înv*'*mântului din înv*'*mânt;
special; • lipsa de con(tiin'* moral* a elevilor privind
• elaborarea de programe de interven'ie p*strarea (i între'inerea spa'iilor (colare;
personalizate; • slaba colaborare între cadrele didactice (i
• existen'a unor programe de formare continu* familiile elevilor;
în domeniul profesional, pedagogic (i managerial; • participarea în num*r foarte mic a p*rin' ilor la
• ac'iuni de popularizare a (colii (pliante, întâlnirile din (coal*;
întâlniri cu elevii, profesorii din (colile generale); • slaba colaborare între cadrele didactice de
• alocarea din bugetul MECT de fonduri pentru sprijin (i profesorii din înv*'*mântul de mas*.
dotarea cabinetelor;
• atragerea unor sponsoriz*ri cu ocazia
evenimentelor importante din an;
• cre(terea utiliz*rii (i a num*rului de racord*ri
13

la re'eaua de internet;
• ob'inerea de fonduri proprii prin vânzarea
produselor confec'ionate de elevii (colii în cadrul
cercurilor de pictur *, modelaj (i artizanat;
• posibilitatea acces*rii de finan'*ri acordate de
U.E.;
• elaborarea unui proiect (i aprobarea de fonduri
necesare construirii unei cl* diri noi, la standarde
europene;
• rela'ii de colaborare cu grupurile (colare din
Sibiu în vederea orient*rii profesionale a elevilor;
• încheierea de parteneriate educa'ionale cu alte
(coli.
Analiza SWOT a Centrul #colar pentru Educa'ie Incluziv* Nr. 2 Sibiu:

• cadre didactice titulare, de specialitate; cl*direa necesit* unele investi'ii
• la
• dotarea (colii la standarde europene: cabinet infrastructura exterioar *;
audiometrie dotat cu aparatur * de ultim* inexisten'a unui num*r suficient de mare de
•
genera'ie, materiale didactice (i calculator în manuale pentru copiii deficien'i de auz;

fiecare cabinet de terapie, cabinet informatic* • con'inutul informa'ional neadaptat nevoilor (i
dotat cu calculatoare noi; posibilit*'ilor deficien'ilor de auz;
• sal* multimedia dotat* cu mobilier nou (i • metodologie de organizare a Tezelor cu
aparatur * audio – video modern*, propice pentru subiect unic, neadaptat* elevilor cu deficien' e
desf *(urarea activit*'ilor de terapie, pentru auditive, având în vedere faptul c* ace(tia vor
petrecerea timpului liber al copiilor (i pentru urma cursurile liceelor pentru deficien'i de auz (i
desf *(urarea unor activit*'i (colare; nu ale liceelor de mas*;
- cabinet de terapii specifice pentru gr *dini'* (i • lipsa materialelor sportive (i a bazei sportive;
(coal*; • inexisten'a unui spa'iu de joac* pentru copiii
• C.S.E.I. nr. 2 Sibiu dispune la Sadu de un pre(colari;
teren de 1000-1200 m3 pe care este construit* o • incapacitatea unor cadre didactice de a
caban* de lemn (i unde se organizeaz* diferite în'elege importan'a form*rii profesionale
excursii cu copiii din centru; continue;
• desf *(urarea unor activit*'i extracurriculare (i • implicarea insuficient* a p*rin'ilor în
extra(colare cu valen'e formative (excursii, vizite, activitatea de recuperare a copiilor;
serb*ri, expozi'ii etc); • resurse financiare insuficiente pentru
- foarte bun* colaborare cu institu'iile locale stimularea cadrelor didactice (i a elevilor;
precum Consiliul Jude'ean Sibiu, Inspectoratul • insuficienta prezentare (i promovare a ofertei
#colar Jude'ean Sibiu, Centrul Jude'ean de educa'ionale.
Resurse (i Asisten'* Educa'ional* Sibiu (i Casa
Corpului Didactic Sibiu;
• organizarea unor activit*'i în scopul strângerii
de fonduri destinate acoperirii nevoilor proprii;
• desf *(urarea unui num*r mare de programe
educa'ionale (i de preg*tire a cadrelor didactice;
• participarea cadrelor didactice la conferin'e (i
simpozioane, promovând imaginea pozitiv* a
(colii;
• proiecte cu (coli (i institu'ii din jude' dar (i
din alte jude'e;
• existen'a unui singur cadru didactic
necalificat, 2 cadre didactice pensionare, 4
suplinitori (i 33 cadre didactice titulare;
14

• lipsa abaterilor disciplinare ale elevilor din

(coal*;
• rata promovabilit*'ii este de 100%;
• plata navetei pentru profesorii care locuiesc în
mediul rural;
• existen'a (i promovarea unui bogat material
informativ de c*tre cadrele didactice, pentru
p*rin'i în special;
• extinderea activit*'ii grupului p*rin'i - copii
prin diversificarea tematicii (i a modalit*'ilor de
abordare.
• atragerea p*rin'ilor ca parteneri în grupul • legisla'ie stufoas* (i de multe ori
p*rin'i – copii; contradictorie;
• impunerea analizei video ca fiind cea mai • accesul limitat al p*rin'ilor la surse
eficient* metod* de evaluare, formare (i activitate informa'ionale privind deficien'a de auz;
metodic*; • implicarea insuficient* a unor p*rin'i în
• parteneriate cu institu'ii, care permit procesul instructiv - educativ (i recuperator al
extinderea unor activit*'i (activit*'ile de pre- propriului copil, l*sând totul în grija cadrelor
profesionalizare se desf *(oar * în atelier dotat cu didactice din (coal*;
ma(ini de cusut ob'inute prin acordul ULB); • nivelul socio - economic (i educa'ional sc*zut
• facilitarea accesului cadrelor didactice la al familiilor copiilor / elevilor care poate duce la
cursuri de perfec'ionare; slaba implicare a p*rin'ilor în via'a (colar *;
• varietatea cursurilor de formare (i • lipsa personalului calificat în zone izolate
perfec'ionare organizate de Casa Corpului (medici, profesori, speciali(ti) care s* ofere
Didactic, ONG- uri, universit*'i; informa'ii pertinente p*rin'ilor care au copii
• cursuri de preg*tire oferite de universit*'i deficien'i de auz;
pentru perfec'ionarea cadrelor didactice; • inacceptabila indiferen'* (i neimplicare a
• orientarea copiilor recupera'i spre (coala de Ministerului S*n*t*'ii în programul de protezare;
mas* (i monitorizarea lor; • neadaptarea criteriilor de evaluare specificului
• recompensarea cadrelor didactice cu rezultate (colii speciale;
deosebite prin acordarea de: salarii de merit, • distan'a mare dintre localitatea de domiciliu a
grada'ii de merit, prime din fondul de 2%; copiilor / elevilor (i localitatea Sibiu.
• disponibilitatea Asocia'iei Paten des
Taubstummenheims Hermannstadt din Siegen,
Germania de a sus'ine material (coala (i unele
activit*'i extra(colare.
Analiza SWOT a Centrul #colar pentru Educa'ie Incluziv* Turnu-Ro(u:

• calitatea serviciilor oferite de (coal*; Inexisten'a unui lift pentru asigurarea
•
• dezvoltarea înv*'*mântului de sprijin; accesului persoanelor cu probleme locomotorii;

• existen'a unui num*r mare de cadre didactice mediu educa'ional inadecvat al familiilor de
•
calificate; provenien'* ale copiilor;

• 100 % personal specializat în activit*'i num*r insuficient de cadre didactice de sprijin
•
terapeutice specifice; raportat la cererea (colilor din jude';

• pondere mare a cadrelor didactice care au absen'a medicului specialist în unitate;
•
salarii (i grada'ii de merit; lipsa unui informatician în cadrul (colii;

•
• orientare spre calific*ri profesionale c*utate comunicare insuficient* între

• cadrele
pe pia'a muncii (ex. lucr *tor în confec'ii); didactice din (coala special* (i (coala de mas*;
• existen'a unui spa'iu de bibliotec* (i neracordare la canalizarea comunit*'ii;
•
perfec'ionare adecvat; fonduri financiare limitate;

•
• existen'a unor programe de interven'ie imagine deformat* pentru elevii unit*'ilor de

•
15

centrate pe copil (i pe deficien'a acestuia; înv*'*mânt special care sunt privi'i cu mil*.
• parteneriat cu Consiliul Jude'ean Sibiu, cu
organiza'ii non – guvernamentale, cu înv*'*torii
(colilor de mas*, D.G.A.S.P.C. Sibiu,
Inspectoratul #colar Jude'ean Sibiu;
• condi'ii func'ionale pentru desf *(urarea
procesului instructiv – educativ materializate în
ateliere de profesionalizare: atelier croitorie,
gospod*rie, salon frizerie – coafur *;
• resursele materiale alocate sunt eficient
utilizate;
• baz* material* modern* (i bine între' inut*;
• cabinet stomatologic propriu, modern în care
lucreaz* un medic stomatolog angajat al (colii;
• cabinete terapeutice specializate: cabinet de
logopedie, psihologie, AEL, ludoterapie, terapii
ocupa'ionale, ergoterapii, s*li de sport;
• realizarea unui cabinet de documentare –
informare pentru elevi (i profesori;
• central* termic* proprie care deserve(te (i
(coala de mas* (i centrul de plasament;
• existen'a unei capele (colare;
• legisla'ie care vine în sprijinul copiilor cu
C.E.S. (i anume H.G. nr. 1251/2005;
• publicarea revistei (colii cu apari'ie bianual*;
• abonamente la reviste de specialitate (i pentru
copii;
• softuri educa'ionale moderne.
• cursuri de formare cu speciali(ti din cadrul • legisla'ie incoerent* în domeniu;
Universit*'ii Washington; • p*r *sirea sistemului de c*tre unele cadre
• cre(terea interesului societ*'ii civile pentru didactice din cauza lipsei motiva'iei financiare;
programele de integrare socio – profesional*; • dezinteresul (i lipsa de implicare a unor
• cursuri de formare profesional* pentru cadrele p*rin'i în educa'ia copiilor, datorit* situa'iei lor
didactice prin programe finan'ate de Banca precare;
Mondial*; • sc*derea popula'iei (colare;
• existen'a unor rela'ii de parteneriat cu • amplificarea fenomenelor negative (abandon
institu'ii descentralizate, institu'ii conexe ale (colar, absenteism, delicven'* juvenil*) pe fondul
Ministerului Educa'iei, Cercet*rii (i Inov*rii; copierii de c*tre copii a unor pseudomodele de
• existen'a programelor na'ionale de atragere a comportament;
fondurilor (i pentru ajutorarea copiilor afla'i în • cre(terea num*rului de familii plecate la lucru
dificultate; în str *in*tate, lipsindu-i pe copii de sprijinul
• sponsoriz*ri, dona'ii; p*rintesc;
• subordonare administrativ* la Consiliul • existen'a unor copii cu tulbur *ri de
Jude'ean Sibiu; comportament care îngreuneaz* practic
• colaborarea cu agen' i economici din zon*; integrarea lor în orice comunitate (i îngreuneaz*
• parteneriate na'ionale (i interna'ionale. procesul de înv*'*mânt.
16

Analiza SWOT a Centrului Jude 'ean de Resurse (i Asisten'* Educa'ional*

• existen'a unei echipe multidisciplinare ce • num*r insuficient de posturi de psihologi
cuprinde speciali(ti din domeniul psihologiei (colari, logopezi, mediatori (colari;
(colare, educa'iei speciale, pedagogiei, • lipsa unui post de informatician (i de asistent
logopediei, consilierii (colare, echip* bine social la centru;
preg*tit* profesional preocupat* de calitatea • zone ale jude'ului unde încadrarea cu
actului educa'ional, de integrarea elevilor cu c.e.s. speciali(ti este foarte redus* sau insuficient*
în înv*'*mântul obi(nuit (i de realizarea unui (Valea Hîrtibaciului, Agnita, M*rginimea
înv*'*mânt de calitate; Sibiului);
• asigurarea serviciilor de consiliere • dificult*'i de comunicare cu asisten'ii sociali
psihopedagogic*, terapia tulbur *rilor de limbaj, din prim*rii;
medierea (colar * prin speciali(tii centrului; • dificult*'i de comunicare cu unele cadre
• realizarea unor interac'iuni adecvate între didactice (i directori de (coli;
speciali(tii centrului, p*rin'i (i cadrele didactice • lipsa cabinetelor logopedice în jude';
din (colile sibiene; • frecven'a redus* a deplas*rilor în teren
• instrumentarea cadrelor didactice cu fi(e de datorit* lipsei unui mijloc de transport (i a
lucru (i materiale informative pentru desf *(urarea fondurilor reduse;
activit*'ilor terapeutice corectiv compensatorii; • fonduri reduse care nu au permis dotarea cu
• sprijinirea procesului de recuperare (i integrare materiale corespunz*toare; în anul 2009 nu s-a
a copiilor / elevilor proveni'i din zone primit nici un ban pentru dot*ri materiale.
dezavantajate;
• prevenirea abandonului (colar, a violen'ei în
(coal* etc.
• implicarea speciali(tilor centrului în proiecte,
programe, de interes major ca: prevenirea
fenomenului de violen'* în mediul (colar,
consilierea copiilor cu p*rin'i pleca'i la munc* în
str *in*tate, prevenirea consumului de droguri în
rândul elevilor, integrarea în (coal* a copiilor /
elevilor din zone dezavantajate etc.;
• amenajarea (i dotarea optim* a spa'iului cu
materiale educa'ionale, tehnologie modern*;
• materiale informative, fond de carte de
specialitate, fi(e de lucru, probe de evaluare
psihopedagogic* corespunz*toare;
• o bun* comunicare cu comunitatea local*;
• parteneriate de colaborare cu institu' ii: ULB,
Prim*rii, Poli'ie, ONG –uri, etc.;
• cursuri de formare pentru speciali(tii din
domeniu (i cadrele didactice ce lucreaz* cu copiii
cu c.e.s.;
• proiecte pe diferite teme de interes local,
jude'ean (i na'ional.
• posibilitatea inform*rii (i form*rii cadrelor • interes sc*zut pentru (coal* din partea
didactice cu tehnici moderne de interven'ie; familiilor provenite din zone dezavantajate;
• crearea centrului a permis stabilirea unei • legisla'ie instabil*;
viziuni unitare a ac'iunilor de interven'ie; • dificult*'i de comunicare cu p*rin'ii copiilor
• cuprinderea în sistemul de înv*'*mânt a tuturor cu c.e.s.din cauza nivelului sc*zut de educa'ie al
copiilor / elevilor cu cerin'e educative speciale; acestora;
• pozi'ia de lider în rândul ofertan'ilor de • p*rin'i pleca'i la munc* în str *in*tate;
servicii de educa'ie incluziv* în jude'ul Sibiu; • abandonul (colar crescut;
17

• formarea continu* a cadrelor didactice în dificult*'i de comunicare cu reprezentan'ii

•
problematica educa'iei incluzive; comunit*'ii locale.

• formarea speciali(tilor pe diferite domenii de
interven'ie terapeutic*;
• stimularea frecven'ei (colare a elevilor cu
c.e.s. prin activit*'i interactive (i adaptate
nivelului de vârst* (i de dezvoltare psihomotric*;
• coeziunea comisiilor metodice;
• cooperarea profesional*;
• cre(terea prestigiului psihologului (colar;
• l*rgirea ariei de cuprindere a cabinetelor de
terapie logopedic*;
• normarea profesorilor de sprijin;
• cursuri, form*ri, perfec'ion*ri,
• implicarea p*rin'ilor, a comunit*'ii locale;
• realizarea de parteneriate între (coli (i
D.G.A.S.P.C., U.L.B., O.N.G.-uri, Prefectura
Sibiu;
18

IV. S$N$TATEA
Puncte tari Dovezi pentru fundamentare
Infrastructura fizic* existent* în sistemul de În anul 2008, infrastructura de s*n*tate a jude'ului
•
s*n*tate includea 9 spitale publice, 10 ambulatorii de

specialitate, 3 centre medicale cu paturi, 1 centru
de diagnostic (i tratament, 252 cabinete de
medicina familiei în rela'ii contractuale cu CJAS,
296 cabinete de medicin* dentar *. Raportat la
suprafa'a teritoriului, jude'ul Sibiu are o
concentra'ie medie de unit*'i sanitare mai mare
decât majoritatea regiunilor '*rii.
Resurse umane specializate (i bine preg*tite
• Resursele umane care activeaz* în domeniul
s*n*t*'ii sunt înalt specializate (i sunt concentrate
în jurul centrului universitar Sibiu, recunoscut ca
al doilea centru universitar acreditat din regiunea
Centru
Puncte slabe Dovezi pentru fundamentare
Infrastructurile medicale vechi, nu mai sunt Majoritatea
• cl*dirilor în care func'ioneaz*
adaptate standardelor actuale de func'ionare. spitalele din jude 'ul Sibiu sunt mai vechi de 50 –
100 de ani. Dac* nu corespund standardelor,
spitalele nu vor mai fi acreditate (i nu vor mai
putea s* func'ioneze.
Dotarea cu aparatur * medical* deficitar *.
• Spitalele sunt dotate numai cu aproximativ 50 %
din echipamentele medicale necesare.
Accesul popula'iei jude'ului la serviciile Structura organiza'ional* a serviciilor publice nu
•
medicale (i farmaceutice este inegal, limitat mai r *spunde nevoilor popula'iei din mediul rural.
cu seam* pentru cet*'enii din mediul rural:
puncte farmaceutice cvasi - absente în mediul
•
rural;
accesul redus la servicii de s*n*tate mintal* în
•
zona Media( (unde se concentreaz* (i cel mai

mare num*r de persoane care au primit certificat
de handicap din cauza unor afec'iuni psihiatrice)
Dubla administrare a sistemului de s*n*tate Administra'iile
• locale sunt proprietarii
public duce la neimplicarea la nivel managerial infrastructurii de s*n*tate în timp ce
a p*r 'ilor interesate. managementul sistemului de s*n*tate revine
Leg*tura (i comunicarea slabe dintre autorit*'ile Ministerului
• S*n*t*'ii. Leg*tura slab*,
locale, ministerul s n t ii i beneficiarii finali.
* * *' ( neinstitu 'ionalizat * dintre proprietarii
infrastructurilor spitalice(ti (autorit*'i publice
locale), administratori (reprezentan'i ai
Ministerului S*n*t*'ii), beneficiarii finali (i
celelalte p*r 'i interesate face foarte dificil* g*sirea
unor solu'ii locale sau implementarea unor
proiecte specifice de interes zonal/local, chiar de
dimensiuni reduse.
Lipsa planific*rii teritoriale strategice, lipsa unui Resursele financiare se afl* în afara unei logici
•
mecanism eficient de alocare a resurselor specifice unui mecanism de alocare (i planificare;

financiare în sistemul sanitar, ceea ce conduce la ele r *mân la acest moment la ra'ionamentul casei
cre(terea dezechilibrelor teritoriale. jude'ene de asigur *ri de s*n*tate. Rezultatul:
competi'ia pentru resurse implic* mecanisme
diverse de a le ob'ine mai mult sau mai pu'in
obiective; în consecin'* rezult* un important
dezechilibru teritorial în ce prive(te furnizarea
serviciilor, accentuat de dezvoltarea ini'iativelor
19

private, cu consecin'e directe asupra coeziunii

sociale (i teritoriale.
Lipsa de leg*tur * (i comunicarea slab* între
• Sunt nuclee separate, specializate, nu se coreleaz*
tipurile de „subservicii” din sistemul medical. între ele pentru a trata un anumit num*r de
pacien'i aronda'i, serviciile de tip ambulatoriu,
cabinete medicale de specialitate publice sau
private etc.
Lipsa planific*rii strategice (i a coordon*rii
• În cazul sistemului de interven'ii în situa'ii de
teritoriale în sistemul de interven'ii în situa'ii de urgen'* se poate constata multitudinea de actori
urgen'*. implica'i (i lipsa coordon*rii teritoriale. Rezultatul
final este discrepan'a mare în calitatea serviciilor,
timpi de r *spuns diferen'ia'i în teritoriu.
Furnizorii
• priva'i de servicii medico – Implicare slab* a autorit*'ilor locale în atragerea
farmaceutice nu 'in cont de nevoile locale, ci furnizorilor de servicii medicale.
mai degrab* ofer * servicii în care ei sunt
specializa'i, preferând de regul* zonele urbane.
Oportunit i Dovezi pentru fundamentare
Fonduri europene prin care se finan'eaz*
• • Programe Opera'ionale Regionale
construc'ia, reabilitarea (i dotarea cu aparatur * a
infrastructurii medicale.
Proiect european al Forumului European pentru
• • Comunicat din partea Ministerului S*n*t*'ii (i
S*n*tate care asigur * sprijinirea unui spital din Ministerului Afacerilor Externe.
municipiul Sibiu în vederea reabilit*rii (i dot*rii
cu aparatur * medical*.
Proiect finan'at din fonduri europene pentru
• • #coala Na'ional* de S*n*tate Public* (i
dezvoltarea sistemului de asisten'* comunitar *. Management Bucure(ti.
Strategia na'ional* de s *n*tate mintal* legiferat*
• Conform strategiei na'ionale:
•
conform cerin'elor Uniunii Europene. - a fost conceput planul de ac'iune la nivel

jude'ean
- a fost început* din 2007, implementarea
strategiei la nivel jude'ean (înfiin'area centrelor
de s*n*tate mintal* din Sibiu, atât pentru adul'i,
cât (i pentru copii); cl*dirile unde func'ioneaz*
cele dou* centre au fost reabilitate (i dotate la
standardele corespunz*toare de func'ionare;
- din p*cate, în anul 2009 a fost sistat* orice
ac'iune datorit* lipsei de finan'are;
- necesitatea resim'it* de a dezvolta centre de
s*n*tate mintal* la Media( pentru care dispunem
de un amplasament oferit cu chirie de c*tre
Prim*ria Media( pentru un an; în absen'a
începerii lucr *rilor acest spa'iu va fi retras (i va
primi probabil o alt* destina'ie.
Legisla'ie în vigoare privind vânzarea spa'iilor Pân* în prezent mai pu' in de 10 % din cabinete
• •
în care func'ioneaz* cabinetele medicale au fost vândute.

Legisla'ie favorabil* înfiin'*rii în mediul rural Apari'ia conceptului de centre multifunc'ionale
• •
de: care furnizeaz* servicii integrate la nivel local

- centre medicale multifunc'ionale; acoperind nevoi multiple.
- puncte farmaceutice
Posibilitatea realiz*rii parteneriatelor reale Realizarea acestora se poate face, fie prin
• •
public – privat, parteneriate dintre ONG - uri, restructurarea unor servicii existente, fie prin
autorit*'i publice (i alte p*r 'i interesate în crearea de infrastructuri noi (ex: servicii pentru
vederea oferirii de servicii de calitate nev*z*tori, persoane cu deficien'e de auz,
autism etc).
20

Amenin ri Dovezi pentru fundamentare

Cre(terea presiunii exercitate de popula'ia vârstnic* asupra serviciilor medicale (i asupra sistemului
•
de asigur *ri sociale de s*n*tate

Investi'ii în structurile existente care asigur * Necesitatea unui nou spital jude'ean de urgen'*
•
servicii medicale necorelate integral cu politicile construit (i dotat la nivelul standardelor.

europene sau cu tendin'ele demografice care
relev* schimb*ri în structura popula'iei în
perioada urm*toare (1992 – 2025).
Capacitate limitat* de a face fa'* unor incidente
•
majore.
Revendicarea (i/sau retrocedarea unor cl* diri în - Spitalul Clinic Jude'ean – cl* direa de pe Calea
•
care func'ioneaz* unit*'i sanitare. Popl*cii;

- Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu;
- Spitalul Or *(enesc Cisn*die;
- Cabinete medicale de familie (Agnita, Sibiu
etc)
21

V. CULTUR $, CULTE, SPORT &I TINERET

Structuri
• aflate în subordinea Consiliului Starea de degradare fizic* a unor monumente
•
Jude'ean Sibiu (Teatru pentru copii (i tineret istorice

„GONG”, revista „Transilvania”, Filarmonica de Starea de degradare fizic* a centrelor istorice
•
Stat, Centru Jude'ean pentru Conservarea (i rurale dar (i a centrelor mic urbane
Promovarea Culturii Tradi'ionale „Cindrelul – Lipsa
• actualiz*rii PUG-urilor majorit*'ii
Junii” Sibiu, #coala Popular * de Arte (i Meserii localit*'ilor (i a documenta'iilor de urbanism
„Ilie Micu”, Biblioteca „ASTRA”, Complexul pentru centrele istorice
Muzeul Na'ional „ASTRA”) care au un impact Degradarea continu* a fa'adelor cl*dirilor din
•
pozitiv semnificativ asupra publicului centrele istorice protejate prin interven'ia

consumator de cultur * neautorizat* a proprietarilor (i nerespectarea
Densitate mare a monumentelor istorice de
• reglement*rilor legale în domeniu protec'iei
valoare recunoscut* la nivel na'ional dar (i monumentelor istorice
interna'ional Slaba implicare a comunit*'ilor în salvarea (i
•
Distribu'ie relativ uniform în spa'iul jude' ean,

• conservarea monumentelor istorice
atât în mediul urban cât (i în cel rural Lipsa capacit*'ii de management administrativ
•
Diversitatea cultural-religioas* a patrimoniului

• local în protec'ia monumentelor istorice (i în
cultural material ce include monumente general în domeniile patrimoniului cultural, din
apar 'inând tuturor cultelor religioase (ortodox, lipsa unui personal specializat în acest domeniu
evanghelic, grecocatolic, luteran, reformat, Slaba notorietate local*, jude' ean* (i regional* a
•
mozaic) dar (i în proprietatea statului (i a unor patrimoniului cultural material existent, datorat*
persoane fizice (i juridice lipsei de promovare dar (i de cunoa(tere
Cele mai valoroase situri din jude'ul Sibiu
•
Neincluderea în circuitele turistice jude'ene (i
•
recunoscute la nivel mondial sunt centrele regionale a multor monumente istorice din
istorice ale localit*'ilor Biertan (i Valea Viilor, patrimoniul cultural na'ional existente pe
fiind incluse pe lista patrimoniului mondial teritoriul jude'ului Sibiu
UNESCO Slaba dezvoltare a turismului cultural în pofida
•
Peisajul cultural (i natural al jude'ului Sibiu are

•
poten'ialului patrimonial foarte valoros
o valoare deosebit*, peisajul rural din Insuficien'a resurselor financiare la nivel local
•
M*rginimea Sibiului, &ara Oltului, Valea dar (i a proiectelor dedicate protec'iei

Hîrtibaciului, Valea Tîrnavelor (i &ara Seca(elor patrimoniului (i activit*'ilor culturale
fiind particularizat atât de formele de relief dar Institu'iile culturale jude'ene cu competen' e în
•
(i de autenticitatea patrimoniului imaterial domeniu dezvolt* activit*'i cu preferin'* în

conservat mediu urban, activitatea în localit*'ile mic
Exist* institu'ii culturale jude' ene (i local
•
urbane (i cele rurale fiind sporadic* (i în
municipale care coordoneaz* (i dezvolt* majoritatea cazurilor de reprezentare în cadrul
activit*'i în domeniul patrimoniului cultural evenimentelor
material Infrastructura cultural* local* (în mediul rural (i
•
Bog*'ia patrimoniului cultural imaterial la nivel

•
mic urban) dep*(it* fizic (i moral, în multe
jude'ean, fiecare localitate mai p*strând, înc*, cazuri improprie desf *(ur *rii evenimentelor
elemente ale acestui patrimoniu culturale, lipsit* de dot*ri adecvate (echipamente
Bog*'ia const* atât în varietatea (i diversitatea
•
specifice)
acestui patrimoniu reprezentat prin me(te(uguri, Insuficien'a resurselor financiare la nivel local
•
folclor, s*rb*torile tradi'ionale, obiceiurile (i dar (i a proiectelor dedicate protec'iei

tradi'iile locurilor dar (i târgurile (i expozi'iile patrimoniului imaterial (i activit*'ilor culturale
organizate Lipsa capacit*'ii de management administrativ
•
Fiecare localitate rural* este înzestrat* cu c *min

•
local (i a personalului specializat în domeniu
cultural iar localit*'ile re(edin'* de comun* au patrimoniului imaterial.
biblioteci comunale.
Diversificarea programelor de finan'are prin
• Continuarea degrad*rii fizice a patrimoniului
•
accesarea fondurilor FEDR dar (i POR (i atât prin lipsa unor interven'ii urgente în
CULTURA 2007-2013 reabilitarea monumentelor istorice (în pericol)
22

Dezvoltarea turismului cultural (i înscrierea

• dar (i prin interven'iile neautorizate
patrimoniului cultural material în trasee Degradarea peisajului cultural (i natural prin
•
culturale jude'ene, regionale (i na'ionale amplasarea (i localizarea unor investi'ii

Optimizarea parteneriatelor în dezvoltarea
• poluatoare
re'elelor centrelor istorice la nivel Slaba capacitate de accesare a fondurilor
•
microregional, jude'ean (i regional/na'ional destinate programelor culturale (atât a celor de

Cooperare regional* a localit*'ilor ce fac parte
• la nivel na'ional dar (i cele europene)
din trasee culturale specifice Competi'ia mare la nivel regional în accesarea
•
Con(tientizarea
• comunit*'ilor (i a fondurilor europene pentru infrastructura
administra'iilor locale privind importan'a edilitar * este în detrimentul reabilit*rii
salv*rii patrimoniului cultural local patrimoniul cultural material dar (i al
Cre(terea interesului sectorului privat pentru
• activit*'ilor culturale specifice
implicarea în restaurarea (i conservarea Insuficien'a programelor de dezvoltare turistic*
•
patrimoniului cultural induce imagini negative asupra atractivit*'ii

Cre(terea interesului profesional al speciali(tilor
• patrimoniului pentru turismul intern dar (i extern
(i al personalului angajat în institu'iile culturale Pierderea identit*'ii locale (i zonale prin
•
jude'ene intensificarea fenomenului migra'iei (i

Apari'ia unor metodologii (i instrumente în
• depopul*rii satelor (i a localit*'ilor mic urbane
domeniul educa'iei (i perfec'ion*rii for 'ei de Conservarea unor elemente de patrimoniu
•
munc* în domeniu imaterial doar prin artele spectacolului f *r *

Integrarea României în Uniunea European*
• implicarea comunit*'ilor locale
contribuie la îmbog*'irea patrimoniului cultural Conservarea unor elemente de patrimoniul
•
european prin fiecare contribu'ie local*, imaterial doar pe plan local/zonal f *r * nici un
jude'ean* (i regional* impact la nivel regional/na'ional/european
Dezvoltarea turismului cultural (i agroturismului
• Pierderea elementelor de patrimoniu cultural
•
poate conduce la promovarea patrimoniului imaterial prin sc*derea interesului genera'iilor

cultural imaterial rural la nivel european tinere pentru perpetuarea tradi'iilor locale, din
Diversificarea formelor de finan'are prin FEDR
• lipsa dorin'ei de implicare dar (i de rapida
(i CULTURA 2007-2013 adaptare la culturile moderne, occidentale
Intensificarea
• rela'iilor de cooperare promovate la scar * european* prin cele mai
interna'ional* cu localit*'ile înfr *'ite avansate mijloace de mediatizare
Cooperarea (i parteneriatul în organizarea
•
Slaba capacitate de accesare a fondurilor pentru
•
evenimentelor cultural zonale (i regionale în conservarea (i promovarea patrimoniului

vederea înt*ririi identit*'ii regionale imaterial la nivel local, zonal (i jude'ean
Con(tientizarea comunit*'ilor (i administra'iilor
•
O puternic* competi'ie pentru accesarea
•
dar (i a sectorului privat în p*strarea tradi'iilor (i fondurilor pentru reabilitarea infrastructurii

a evenimentelor (i obiceiurilor locale rutiere (i a re'elelor de ap* (i canalizare în
Implicarea speciali(tilor Bibliotecii ASTRA, a
•
defavoarea reabilit*rii infrastructurii culturale
Centrului de Crea'ie Popular * (i a #colii (c* mine culturale, bibliotecile publice locale,
Populare de Arte (i Meserii „Ilie Micu” în centre culturale, muzee locale sau regionale).
salvarea, conservarea (i promovarea
patrimoniului cultural imaterial.
23

VI. INFRASTRUCTURA GENERAL $ &I SERVICIILE PUBLICE

Infrastructura de transport
• Pozi' ie favorabil* a jude'ului fiind traversat de Densitatea drumurilor publice din jude'ul Sibiu
•
Coridorul IV Pan-european de transport terestru (29,44 km/100km2) este sub densitatea medie la
• Asigur * accesibilitatea la/dinspre infrastructurile nivel na'ional (32,9 km/100km2) (i aproape
rutiere de rang superior egal* cu densitatea medie a drumurilor publice
o Drumurile europene E68, E61 din Regiunea Centru (29,6 km/100km2)
o Drumuri na'ionale principale DN1, DN7, Drumurile publice, în cea mai mare parte,
•
DN14 traverseaz* localit*'i, viteza de circula'ie fiind

o Drumuri na'ionale secundare DN7C, DN14A redus* pe aceste sectoare
(i DN14B Parametrii tehnici ai drumurilor (i podurilor
•
• Asigurarea leg*turilor tuturor localit*'ilor din (capacitate portanta, l*'ime, num*r mare de
mediul rural cu cele din mediul urban rampe (i pante, traseu în curbe specific zonei de
• Poten' ial de racordare la noile infrastructuri munte) genereaz* aglomer *ri în trafic (i risc
rutiere ce vor fi construite (autostr *zi, drumuri crescut de accidente
expres) Infrastructura de transport rutier mai slab
•
• Capacitatea drumurilor locale de a prelua pe dezvoltat* în zonele de munte

termen scurt (i mediu cre(terile estimate de Resurse bugetare insuficiente la dispozi'ia CJ
•
trafic Sibiu
Nivelul sc*zut al surselor de finan'are
•
Num*r sc*zut de personal în aparatul de

•
specialitate al CJ Sibiu
• Crearea cadrului favorabil atragerii de investi'ii, Întârzieri în implementarea proiectelor privind
•
promovarea cre(terii economice (i crearea de reabilitarea (i modernizarea infrastructurii

locuri de munc* rutiere din jude'
• Apari'ia altor fonduri de finan'are care ar putea Prelungirea perioadei de criza economica peste
•
fi accesate anul 2010, cu influente asupra bugetelor

• Îmbun*t*'irea infrastructurii rutiere locale de autorit*'ilor locale
transport dintre polii economici (i coridoarele Legisla'ia (i mediul economic (i politic instabile
•
pan-europene Necorelarea politicilor macroeconomice cu

•
• Facilitarea accesului la zonele industriale, realit*'ile (i nevoile existente

turistice (i spre/dinspre zonele izolate ale
jude'ului
Infrastructura tehnico-edilitar $ i serviciile publice

Alimentarea cu gaze naturale
• 99% din popula'ia municipiului Sibiu are •Investi'iile pentru acest domeniu nu se
alimentare cu gaze finan'eaz* prin PNDR
• S.C. E.ON Gaz S.A. este unic furnizor la nivelul Lipsa re'elelor de gaz metan în zonele rurale (i
•
jude'ului urbane defavorizate

• Investi'iile viitoare vor fi corelate cu Planul
Urbanistic General
• În programul de privatizare se impune
reabilitarea anual* a 350 km de re'ea la nivelul
'*rii
• Posibilitatea de extindere a re'elei în zona rural* Se observ* o sc*dere a consumului de gaze
•
naturale începând din 2006
24

Alimentarea cu energie electric*

• 99% din popula'ia jude'ului beneficiaz* de • Siguran'a în alimentare
alimentare cu energie electric* • Indicatorul CPT 16,8% (consumul propriu
• Investi'iile viitoare vor fi corelate cu Planul tehnologic care reprezint* pierderile (i furturile)
Urbanistic General • Prin Programul “Electrificare 2007-2009” nu
s-a realizat nici o investi'ie
• Infrastructura veche
• Fonduri UE pentru energie alternativ* • Nu au fost identificate
Infrastructura de ap* (i ap* uzat*

• Masterplan privind alimentarea cu ap* (i 40% contorizare în restul localit*'ilor
•
evacuarea apelor uzate în jude'ul Sibiu Tarife mari de bran(ament în zona rural*
•
• Masterplan privind extinderea (i reabilitarea Subdimensionarea re'elei de canalizare în

•
sistemelor de ap* (i ap* uzat* din regiunile anumite zone

Media(, Agnita, Dumbr *veni, jude'ul Sibiu 50% pierderi în procesul de alimentare cu ap* la
•
• Sunt depuse proiecte pentru accesarea de alte nivelul jude'ului

fonduri pentru realizarea infrastructurii Lipsa contoriz*rii consumului de ap* în mediul
•
hidroedilitare pentru localit*'ile care nu sunt rural

cuprinse în Masterplan Captarea (i tratarea apei este deficitar *
•
• Resursele cantitative de ap* sunt suficiente Întârzieri la încasarea facturilor

•
• Tendin'a de reducere a consumului de ap*

• Contorizare în procent de 99% la sfâr (itul anului
2009 în municipiul Sibiu
• Alimentare 100% în municipiul Sibiu
• Sunt în derulare investi'ii ISPA
• Contorizarea tuturor localit*'ilor pân* în 2011 Schimb*rile climatice care pot duce la fenomene
•
• Fonduri UE pentru infrastructura de ap* (i ap* extreme de inunda'ii/secet*

uzat* Lipsa fondurilor pentru cofinan'area proiectelor
•
• Fonduri prin Programul Na'ional de Dezvoltare

Rural*
• Exist* o Metodologie de facturare individual* la
nivel de contor pentru imobile de tip
condominiu
Siguran # a public$ i eviden # a persoanelor

Autoritatea Teritorial* de Ordine Public* (A.T.O.P.)
Existen'a unui organism jude'ean cu rol
• Legisla'ia privind organizarea (i func'ionarea
•
consultativ, care are scopul de a proteja A.T.O.P. este incomplet* - în urma desfiin'*rii
interesele comunit*'ii (i asigurarea climatului de corpului gardienilor publici legisla'ia nu a fost
ordine (i siguran'* public* modificat* prin înlocuirea acestui organism cu
Elaborarea unui plan strategic al organiza'iei, în
• poli'ia comunitar *
care sunt stabilite obiective generale (i specifice, Institu'ii cu atribu'ii pe linia men'inerii (i
•
precum (i indicatori de performan'* minimali restabilirii ordinii publice precum inspectoratul

Organizarea unor consult*ri periodice cu jude' ean de jandarmi, inspectoratul pentru
•
membrii comunit*'ilor locale (i cu O.N.G.-urile situa'ii de urgen'*, nu fac parte din A.T.O.P.
cu privire la priorit*'ile siguran'ei persoanei (i a Inexisten'a unei legi în care s* fie prev*zute, în
•
ordinii publice mod imperativ, sarcini (i responsabilit*'i pentru
25

• Prezen'a în componen'a A.T.O.P. a unor factori toate institu'iile care fac parte din A.T.O.P.
cu rol de decizie , din cadrul structurilor M.A.I. • A.T.O.P. nu are personalitate juridic* (i buget
(subprefect, (eful inspectoratului jude'ean de propriu
poli'ie) Insuficienta cunoa(tere de c*tre cet*' eni a
•
• Prezen'a în componen'a A.T.O.P. a unor membri A.T.O.P. (i a atribu'iilor sale

ai C.J. Num*rul crescut de minori implica'i în
•
• Foarte bun* colaborare între reprezentan'ii comiterea de infrac'iuni.

tuturor institu'iilor care fac parte din A.T.O.P.
• Realizarea unor inform*ri periodice c*tre
consiliul jude'ean, prin consilierii jude'eni care
au calitatea de membri în A.T.O.P., în leg*tur *
cu problemele întâmpinate, pentru care se
solicit* sprijin.
• Importan'a acordat* siguran'ei cet*'eanului (i • Cre(terea influen'ei (i puterii financiare a
climatului de ordine (i siguran'* public* re'elelor de tip mafiot, care încearc* s* corup*
• Consolidarea programelor de parteneriat cu func'ionarii din administra'ie, justi'ie, parchet
popula'ia, prin institu'iile componente ale • Pierderi de personal calificat din sistemul de
A.T.O.P. ordine (i siguran'* public*, prin plecarea spre
• Posibilitatea sus'inerii financiare (i logistice a alte domenii de activitate din structura M.A.I.
activit*'ilor de asigurare, men'inere (i restabilire sau prin pension*ri anticipate
a ordinii publice, în baza programelor prev*zute • Specializarea (i perfec' ionarea modurilor de
de organiza'ie, în cadrul C.J. operare ale infractorilor prin utilizarea unor
tehnici noi de comitere a faptelor ilicite,
inspirate din str *in*tate
• Reprofilarea infractorilor de drept comun c*tre
infrac'iuni din sfera crimei organizate (trafic (i
consum de droguri, trafic de persoane, fals de
moned*, trafic de autoturisme furate etc.).
Inspectoratul pentru Situa'ii de Urgen'* "Cpt. Dumitru Croitoru"

• Imagine foarte bun* a institu'iei la nivel local • Zon* de competen'* aflat* în aria de manifestare
• Sistem unitar pentru preg*tirea, coordonarea (i a riscurilor majore
conducerea for 'elor de interven'ie Palet* redus* de interven' ii cu personal
•
• Cooperare foarte bun* cu celelalte structuri specializat

• Structur * dezvoltat* de servicii voluntare Caren' e în opera'ionalizarea serviciilor voluntare
•
• Experien'* (i tradi'ie de înalt nivel format* în Baza de selec'ie pentru personal specializat
•
îndeplinirea misiunilor pe timpul manifest*rilor restrâns*

prilejuite de Sibiu Capital* Cultural* European* Subdimensionarea
• structurii centrului
2007 opera'ional
Resurse umane: Resurse umane:
• Profesionalismul angaja'ilor Lipsa speciali(tilor pe anumite tipuri de riscuri
•
• Medie de vârst* corespunz*toare Încadrarea deficitar * de personal

•
• Nivel bun de preg*tire Comunica # ii:

• Experien'* în domeniul profesional Mijloace de comunica'ii uzate fizic (i moral
•
• Rela'ionare interuman* foarte bun* între Lipsa re'elei metropolitane a M.I.R.A. la nivelul
•
compartimente inspectoratului
Comunica # ii: Tehnic$:
• Acoperirea cu semnal radio a peste 90% din Neasigurarea dot*rii potrivit tabelei de înzestrare
•
zona de competen'* Deficien' e în dotarea secretariatului tehnic

•
• 98% din mijloacele de în(tiin'are alarmare sunt (calculatoare legate în re'ea între mai multe
operative institu'ii, h*r 'i digitale) a comitetului jude'ean
26

• Dotarea a 40% din comitetele locale pentru pentru situa'ii de urgen'*.

situa'ii de urgen'* cu sta'ii radio
Dotarea bun* cu mijloace informative (i de
•
birotic*
Toate compartimentele dotate cu calculatoare
•
Soft-uri adecvate pentru gestionarea bazelor de

•
date
Program SIMIN.
•
Rela'ii foarte bune cu autorit*'ile administrative, Cre(terea ariei de manifestare a riscurilor majore
• •
institu'ionale (i cu mass media Nearmonizarea legisla'iei (i întârzierea apari'iei

•
Cre(terea disponibilit*'ii administra'iilor locale normativelor

•
pentru dotarea S.V.S.U. (i permanentizarea Lipsa de interes a administra'iilor locale în

•
voluntariatului preg*tirea (i dotarea managementului de risc

Îmbun*t*'irea infrastructurii rutiere
• local
Rela'ii foarte bune cu institu'ii similare din Neasigurarea ritmic* a fondurilor bugetate
• •
str *in*tate Pierderea speciali(tilor

•
Posibilitatea promov*rii unor proiecte regionale

• Sc*derea bazei de recrutare a personalului
•
Reducerea surselor de risc punctuale.

•
Direc'ia Jude'ean* pentru Eviden'a Persoanelor Sibiu

Asigurarea
• unor condi'ii optime privind Confruntarea cu o situa'ie deosebit* pe linia
•
activitatea specific* prin identificarea de c*tre eliber *rii documentelor de identitate a

autorit*'ile administra'iei publice jude'ene (i cet*'enilor în locul celor expirate, pierdute,
locale a unor sedii furate ori distruse
Preocuparea pentru perfec'ionarea sistemului Slaba preocupare a serviciilor locale privind
• •
informa'ional prin transmiterea de date desf *(urarea de ac'iuni de preluare a imaginii (i

securizate (i extinderea re'elei de calculatoare documentelor cet*'enilor în localit*'ile aflate la
între direc'ie, serviciile publice locale (i re'eaua distan'e mari de sediile acestora
metropolitan* • Lipsa de preocupare a majorit*'ii administra'iilor
Adaptarea legisla'iei specifice domeniului st*rii comunale de a constitui servicii de eviden'a
•
civile (i de eviden'* a persoanelor la perioada de persoanelor în scopul apropierii acestora de

tranzi'ie actual* cet*'eni evitând astfel deplasarea acestora pe
Func'ionarea ghi(eului unic la toate serviciile distan'e mari în scopul ob'inerii documentelor
•
publice comunitare locale de eviden'a specifice prin intermediul ghi(eului unic

persoanelor din jude' • Lipsa de personal datorit* neîncadr *rii func' iilor
Existen'a unui personal cu experien'*, în general vacante din statul de func' iuni (i existen'a
•
tân*r, autodidact (i cu o mare dorin'* de posibilit*'ii ca unele dintre serviciile publice

afirmare comunitare locale s* r *mân* f *r * personal
Existen'a planurilor de m*suri periodice privind instruit odat* cu încetarea deta(*rii poli'i(tilor de
•
desf *(urarea activit*'ilor specifice, precum (i de la mai

prevenire a faptelor de corup'ie în rândul Un mediu relativ ostil manifestat de un segment
•
func'ionarilor redus al popula'iei datorit* lipsei de comunicare

Bun* experien'* în activitatea de colaborare cu (i a atitudinii necorespunz*toare a unor
•
alte institu'ii cu atribu'ii în domeniu, precum (i func'ionari publici

cu cele responsabile de prevenirea (i combaterea Persisten'a, la diferite nivele, a unei comunic*ri
•
infrac'ionalit*'ii interne deficitare

Foarte bun* rela'ionare cu reprezentan' ii mass- Disfunc'ionalit*'i în organizarea (i desf *(urarea
• •
media locale activit*'ii specifice la unele servicii locale (i

Utilizarea eficient* a resurselor materiale (i compartimente de stare civil* din cadrul
•
financiare prim*riilor prin neacordarea importan'ei

Organizarea unor cursuri profesionale în vederea deosebite a activit*'ii de stare civil* (i de
•
27

utiliz*rii calculatorului în scopul actualiz*rii eviden'a persoanelor

bazelor de date specifice Spa'iile destinate activit*'ii de rela'ii cu publicul
•
Organizarea (i desf *(urarea unor cursuri de

• nu corespund în totalitate standardelor actuale la
preg*tire profesional* a personalului SPAS- toate serviciile publice locale
urilor, pe linie de stare civil* (i eviden'a Unele deficien'e în modul de abordare (i
•
persoanelor împreun* cu D.G.A.S.P.C. utilizare a instruc'iunilor (i metodologiilor de

aplicare a legisla'iei în domeniu
Greut*'i în ce prive(te dotarea cu tehnic* de
•
calcul la nivelul compartimentelor de stare civil*

din cadrul prim*riilor comunale (i asigurarea
transmisiei securizat* a datelor
Lipsa de preocupare (i, uneori, a cadrului legal
•
în ce prive(te angajarea de c*tre prim*riile

comunale a asisten'ilor sociali
Un mediu relativ ostil manifestat de un segment
•
redus al popula'iei datorit* lipsei de comunicare

(i a atitudinii necorespunz*toare a unor
func'ionari publici
Elaborarea unei strategii de modernizare a Posibilitatea eliber *rii de documente de
• •
re'elei de tip VPN al direc'iei pentru utilizarea la identitate prin substituire de persoan* pân* la
maxim a facilit*'ilor oferite de aceasta preluarea imaginii tuturor cet*'enilor în bazele
Cre(terea importan'ei deservirii cet*'enilor prin de date
•
oferirea de servicii de calitate (i într-un timp Specializarea,

• tehnicizarea ridicat* a
scurt infractorilor la regimul eviden'ei persoanelor (i
Modernizarea spa'iilor de primire a publicului
• atragerea unor speciali(ti la comiterea actelor
Posibilitatea prelu*rii unor modele de la servicii ilegale
•
similare din uniunea european* Încercarea de corupere a unor func'ionari publici

•
Transparen'a în rela'ia cu mass media creeaz* în vederea ob' inerii de date personale din
•
posibilitatea comunic*rii cu beneficiarii eviden'e

presta'iei profesionale (i transmiterii c*tre Cre(terea volumului criminalit*'ii specifice ca
•
ace(tia a mesajelor esen'iale urmare a procesului de pauperizare a popula'iei

Posibilitatea perfec'ion*rii parteneriatelor dintre Pierderea unor func'ionari publici cu experien'*,
• •
serviciile comunitare de eviden'a persoanelor (i prin pensionare sau orientarea spre alte domenii
mediul extern de activitate
Salvamont
• Poten' ial turistic ridicat a zonei montane Lipsa
• de personal administrativ datorit*
deservite neîncadr *rii func'iilor vacante din statul de
• Convergen'a de interes pentru dezvoltarea func'iuni
turismului Lips* de experien'* în domeniu a tinerilor
•
• Pozi' ie geografic* favorabil* salvatori montani

• Efectiv sporit la nivelul jude'ului de salvatori Zona de activitate extins* – distan' e mari de
•
montani atesta'i parcurs

Medie de vârst* corespunz*toare
• Baza de selec' ie pentru personal specializat
•
Înfiin'area de servicii publice locale salvamont

• restrâns*
Dot*ri specifice performante
• Lips* de interes în men' inerea unui nivel ridicat
•
Asigurarea unor condi'ii optime privind

•
de perfec'ionare
activitatea specific* prin realizarea punctului de Neutilizarea dot*rilor la nivelul maxim al
•
prim ajutor P*ltini( (i a bazei de salvare Bâlea performan'elor acestora

lac •Preluarea apelurilor de urgen'* de la 112 prin
Sus'inerea activit*'ii de c*tre autorit*'ile locale
• dispeceratul na'ional salvamont.
28

(i regionale
Cooperare
• cu structuri ale ministerului
administra'iei (i internelor (i ale ministerului
s*n*t*'ii
Cooperare foarte bun* cu servicii similare din
•
jude'ele limitrofe.
Ini'ierea unor programe de finan'are din fonduri Nearmonizarea legisla'iei specifice cu contextul
• •
europene social actual

Realizarea de parteneriate cu alte institu'ii (i Lipsa de interes a forului na'ional coordonator
• •
ONG-uri în vederea atingerii scopurilor stabilite pentru actualizarea legisla'iei specifice

Raportarea la structuri similare interne (i externe Publicitate negativ*.
• •
Mediatizarea
• activit*'ii, a obiectivelor
manageriale (i a problemelor.
29

VII. ASISTEN)A SOCIAL$

• Centrele dispun de servicii acreditate • Resurse financiare insuficiente
• Majoritatea centrelor respect* SMO • Agresiunea fizic* (i verbal* a unui beneficiar
• Resursele materiale sunt asigurate de Consiliul asupra altui beneficiar
Jude'ean prin intermediul D.G.A.S.P.C. Unele centre nu au personal de specialitate
•
• Implicarea activ* (i participativ* a managerului / pentru anumite domenii specifice

coordonatorului în activit*'ile centrelor Resurse informatizate insuficient
•
• Experien'a angaja'ilor în munca cu beneficiarii Lipsa de formare continu* a personalului

•
cu deficien'e mentale Conflictele între beneficiari

•
• Gestionarea problemelor care apar sunt rezolvate Diferen'ele de vârst* între beneficiari

•
nu numai cu angaja'ii ci (i cu sprijinul Personal insuficient pentru îngrijire

•
voluntarilor, al bisericii (i altor institu'ii ale Este necesar * închegarea mai bun* a

•
statului colectivului din centre prin comunicare mai

• Structura cadru de organizare (i func'ionare eficient*
respect* prevederile H.G. 1438 / 2008 Nevoia de investi'ii în cl*dirile centrelor – a
•
• Dorin'a de a r *spunde cât mai bine la activit*'ile spa'iilor care necesit* adapt*ri (i reamenaj*ri.
de asisten'* social* a beneficiarilor, în vederea
ob'inerii unor rezultate cât mai bune
• Parteneriatele încheiate între centre (i institu'ii
ale statului sau / (i O.N.G.-uri
• Egalitatea de (anse (i nediscriminarea
beneficiarilor
• Libertatea de alegere a beneficiarilor
• Îmbun*t*'irea continu* a serviciilor oferite în
scopul asigur *rii unei vie'i s*n*toase, active (i
sigure a tuturor beneficiarilor
• Încercarea personalului de a oferi beneficiarilor
din centre c*ldura sufleteasc* (i un mod de trai
cât mai apropiat de via'a tr *it* într-o familie
normal*.
• Posibilitatea acces*rii unor fonduri externe Resursele bugetare alocate sunt foarte mici (i
•
pentru restructurarea centrelor; exist* riscul s* nu ajung* dac* nu se mai fac

• Dorin'a angaja'ilor de a se perfec' iona rectific*ri bugetare
profesional; Se vor schimba preten' iile beneficiarilor fa'* de
•
• Tendin'e favorabile în politica poten' ialilor activitatea, serviciile (i munca în centre

sponsori, finan'atori, donatori care s* participe Criza economic*
•
activ cu capital; Schimb*rile legislative dese

•
• Oportunit *'i de instruire a personalului din Cre(terea problematicii sociale

•
centre în colaborare cu speciali(ti din 'ar * (i din Ac'iunile de sponsoriz*ri sunt în sc*dere în
•
str *in*tate; compara'ie cu anii anteriori

• Parteneriate (i colabor *ri;
Num
• *rul insuficient de speciali(ti în zonele
• Poten' ialii finan'atori dispu(i s* investeasc* în rurale, în vederea înfiin'*rii/furniz*rii de servicii
reabilitarea cl*dirilor acolo unde este cazul sociale
• Ob'inerea acredit*rii acolo unde este cazul Cre(terea nevoii de servicii sociale diversificate
•
• Dona'ii (i sponsoriz*ri Sc*derea nivelului de trai

•
• Promovarea voluntariatului Blocarea posturilor vacante în sistemul bugetar

•
• Implicarea cultelor în acordarea de asisten'* (i interzicerea efectu*rii unor cheltuieli materiale

social* necesare desf *(ur *rii activit*'ii
• Implicarea crescut* a comunit*'ilor locale prin Încetarea activit*'ii O.N.G.-urilor care
•
furnizarea de servicii de prevenire furnizeaz* servicii sociale, în special în centrele

• Consultan'* din partea unor de tip reziden'ial
30

speciali(ti/organisme interna'ionale. • Exist* probleme cu recrutarea de personal

specializat.
Not*: În cadrul Masterplanului în domeniul asisten'ei sociale s-a realizat o analiz* SWOT
pentru fiecare centru din subordinea Direc'iei Generale de Asisten'* Social* ( i Protec'ia
Copilului, respectiv a Consiliului Jude'ean Sibiu. Aceste analize se reg*sesc în anexa 3.4 a
Masterplanului.
VIII. PROTEC)IA MEDIULUI

Aer
• Nu sunt probleme semnificative din punct de Traficul auto ridicat
•
vedere al polu*rii aerului Lipsa centurii ocolitoare

•
• Sunt 4 sta'ii de monitorizare automat* a aerului Parc redus de vehicule ecologice pentru
•
• Exist* un autolaborator mobil pentru transportul public

supravegherea polu*rii atmosferice Suprafe'e reduse de spa'ii verzi în mediul urban
•
• Sunt promovate investi'iile în tehnologiile

ecologice
• Existen'a unui Masterplan privind infrastructura
de transport
• Existen'a unui Masterplan pentru sistem integrat
de management al de(eurilor
• Tehnologii noi, ecologice pentru fermele Lipsa suportului financiar de între'inere al
•
zootehnice aparaturii de monitorizare a aerului

• Disponibilitatea Regiei Na'ionale a P*durilor de Nerealizarea m*surilor din planul de ac'iuni în
•
a reîmp*duri terenurile cazul redeschiderii activit*'ii S.C. Sometra S.A.

• Finan'*ri UE, PNDR (M*sura 125) Cop(a Mic*
• Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu Reducerea spa'iilor verzi urbane
•
Ap$
• Existen'a unui Masterplan privind alimentarea Sunt identificate 14 zone în care apele subterane
•
cu ap* (i evacuarea apelor uzate în jude'ul Sibiu prezint* grad ridicat de poluare cu nitra'i
• Existen'a unui Masterplan privind extinderea Infrastructura de alimentare deficitar *
•
(i reabilitarea sistemelor de ap * (i ap * uzat* Infrastructura de canalizare deficitar *

•
din regiunile Media(, Agnita, Dumbr *veni, Lipsa contoriz*rii consumului de ap* în mediul
•
jude'ul Sibiu rural

• Sunt depuse multe proiecte pentru accesarea de Lipsa terenurilor disponibile pentru perdelele de
•
alte fonduri pentru realizarea infrastructurii p*dure

hidroedilitare pentru localit*'ile care nu sunt Re'elele vechi de alimentare cu ap*
•
cuprinse în Masterplan Pierderi mari la alimentarea cu ap*

•
• Resursele cantitative de ap* sunt suficiente Peste 50% din analizele efectuate arat* c* apa
•
• 86,13% din resursele de ap * sunt din sistemul centralizat nu este corespunz*toare

corespunz*toare calitativ (categoria a II-a, calitativ
bazinul Olt) Captarea (i tratarea apei este deficitar *
•
• Nu exist* probleme semnificative din punct de

vedere al polu*rii rezultate din industria
zootehnic*
• Sunt în execu'ie lucr *ri de corec'ie a toren'ilor
• Sunt în actualizare studiile de inundabilitate
• Exist* un Plan jude'ean de ap*rare împotriva
inunda'iilor
31

• Tendin'a de reducere a consumului de ap*

• Disponibilitatea fondurilor UE, bugetare Schimb*rile climatice care pot duce la fenomene
•
• Implicarea ONG-urilor în problemele de mediu extreme de inunda'ii/secet*

Nerespectarea planurilor de inundabilitate
•
Acordarea de c*tre autorit*'ile publice a avizelor

•
de construc'ie în zonele inundabile
Sol
• Exist* o inventariere a siturilor contaminate Situri contaminate (i costuri mari pentru
•
• Se fac lucr *ri de împ*durire a zonelor cu risc de decontaminarea siturilor contaminate

alunec*ri de teren Exist* zone care prezint* pericol de alunec*ri de
•
• Se folosesc îngr *(*mintele naturale teren

Nu sunt identificate toate zonele în care solul
•
prezint* fenomene de eroziune
Nu exist* unit*'i specializate de decontaminare
•
în caz de poluare accidental*

Practicarea sporturilor extreme în zone
•
neamenajate (Hill Climbing)

• Fonduri UE (i na'ionale (împ*durirea Lipsa lucr *rilor de îmbun*t*'iri funciare
•
terenurilor, îmbun*t*'iri funciare)
Biodiveristate
• Pondere ridicat* de arii naturale protejate de Lipsa planurilor de management pentru 16 din
•
interes na'ional (i comunitar cele 18 arii naturale protejate

• Capital natural valoros Planurile de management existente nu au fost
•
• Grad de antropizare sc*zut, pondere ridicat* a aprobate de c*tre autoritatea central*

habitatelor naturale (i seminaturale Absen'a administr *rii (i custodiei ariilor
•
• Masterplan pentru sistem integrat de protejate

management al de(eurilor Presiunea antropic* a planurilor (i proiectelor
•
• Plan Jude'ean de Gestiunea De(eurilor Accesarea

• neperformant* a fondurilor
• Masterplan pentru infrastructura de ap* (i ap* comunitare destinate protec'iei (i/sau conserv*rii
uzat* biodiversit*'ii
• Corelarea Masterplanului pe turism cu strategia Capacitate administrativ* sc*zut*
•
de dezvoltare a jude'ului Grad de informare (i con(tientizare redus la

•
nivelul comunit*'ilor locale

Eviden'ierea ariilor naturale protejate de c*tre
•
Agen'ia Na'ional* de Cadastru (i Publicitate

Imobiliar * în planurile na'ionale, zonale (i locale
de amenajare a teritoriului (i de urbanism
Turism nereglementat în arii naturale protejate
•
Lipsa procedurilor de monitorizare a speciilor (i

•
habitatelor de interes comunitar

Resurse financiare, materiale (i umane
•
insuficiente
Poluarea în zonele rurale
•
• Existen'a fondurilor UE: pl*'i m*suri agromediu Neîndeplinirea obiectivelor prin neatingerea
•
Axa 2, LEADER, Axa 4, POS Mediu Axa 4, indicatorilor negocia'i în domeniul protec'iei
32

POR, LIFE+ naturii

Existen'a GAL-urilor
• Absorb'ie sc*zut* de fonduri
•
Existen'a ONG-urilor
• Neconcordan'e legislative
• (i transpunerea
Existen'a ULBS
• incomplet* a prevederilor directivelor UE
Existen'a ARPM Sibiu
• Posibilitatea apari'iei blocajelor în cofinan'area
•
Existen'a POS Mediu

• proiectelor
Disfunc'ionalit*'i
• de comunicare inter-
institu'ional* (la nivel interministerial, pe rela'ia
autorit*'i centrale-autorit*'i teritoriale, inter-
institu'ional la nivel jude'ean)
Descentralizarea institu'iilor
•
Gestionarea de eurilor
• Masterplan pentru sistem integrat de Nu exist* colectare selectiv* la nivelul jude'ului
•
management al de(eurilor este în faza de Studiu Absen'a programelor educa'ionale cu privire la

•
de Fezabilitate protec'ia mediului

Exist* în cadrul C.J.S. Unitatea de Implementare
• Nu exist* facilit*'i de compostare în municipiul
•
a Proiectului (U.I.P.) Sibiu

Planul Jude' ean de Gestionare a De(eurilor
• Nu exist* facilit*'i de reciclare pentru sticl*
•
Exist* un depozit ecologic

• Sunt necesare (i alte locuri de colectare a
•
Sunt realizate sta'ii de transfer la Agnita,

• de(eurilor de echipamente electrice (i
Media(, Cisn*die electronice (Agnita, Avrig, S*li(te)
Sunt în faza de proiect sta'iile de la Avrig,
• Depozitare necontrolat* a de(eurilor din
•
S*li(te construc'ii (i demol*ri

Exist* proiecte de colectare selectiv*
•
S-a înfiin'at A.D.I. ECO Sibiu

•
Exist* 4 operatori zonali

•
Proiect “Parteneriat pentru un mediu curat,

•
minimizarea de(eurilor (i dezvoltarea durabil*

în Regiunea 7 Centru” (Norvegia) pentru de(euri
din construc'ii (i demol*ri, de(euri periculoase
din de(eurile menajere, compostare la domiciliu
Exist* locuri de colectare a de(eurilor de
•
echipamente electrice (i electronice (Sibiu - 2,

Media( - 1, Cop(a Mic* - 1)
Este în construc'ie o sta'ie de compostare
•
Exist* contracte pentru de(eurile de origine

•
animal*
Exist* firme pentru colectarea de(eurilor
•
biologice (i chimice
Interdic' ia din strategia jude'ean* actual* cu
•
privire la incineratoarele de de(euri

Fonduri U.E. (POS Mediu)
• S* nu se implementeze Masterplanul (i/sau
•
Alte fonduri
• strategiile
Interesele economice din domeniul gestion*rii
•
de(eurilor
Dep*(irea termenelor asumate
•
33

Resurse naturale
• Resurse variate (gaz, lemn, ape de suprafa'*, Neexploatarea resurselor balneare (n* mol, ape
•
ape subterane, marmur *, piatr *, balastiere, termale)

flora, faun*, peisaj) Abandonarea unor sta'iuni balneare (Bazna,
•
Miercurea Sibiului)
• Programe de finan'are ale UE pentru proiecte Epuizarea resurselor de gaze naturale
•
care promoveaz* utilizarea energiilor

regenerabile
Zgomot
• În lucru centura ocolitoare a Sibiului • Absen'a studiilor de zgomot în municipii
• Programul Rabla
• Îmbun*t*'irea transportului în comun • Nu au fost identificate
Riscul de mediu
• Exist* planuri de ap*rare împotriva inunda'iilor, • Lipsa personalului (i echipamentului specializat
incendiilor pentru interven'ie în caz de accidente cu
• Planul de analiz* (i acoperire al riscurilor substan'e periculoase
• Capacitate de interven'ie (voluntariat, • Lipsa planurilor digitizate (GIS)
profesioni(ti) • Absen'a mijloacelor de interven'ie aerian*
• Fonduri UE prin diverse programe de finan'are • Nu au fost identificate
34

IX. CAPACITATEA ADMINISTRATIV$ &I LEG$TURILE INTERINSTITU)IONALE

Utilizarea eficient* a resurselor umane, prin Personal neinstruit datorit* lipsei fondurilor
• •
adaptarea responsabilit*'ilor în func'ie de disponibile pentru participarea la cursuri de

calificare, atribu'ii specifice ale domeniului de perfec'ionare, timp de minim (apte zile pe an
activitate, calific*ri (i competen'e; conform prevederilor legale;
Delimitarea clar * a sarcinilor în cadrul
• Personal insuficient în unele compartimente;
•
serviciilor (i compartimentelor din aparatul Lipsa personalului tehnic, de specialitate în

•
propriu; anumite compartimente;

Angaja'i competen'i datorit* calific*rii
• Lipsa unei baze de date pentru colectarea,
•
profesionale; raportarea, analiza (i publicarea datelor statistice

Demararea documentelor necesare pentru
• relevante cu privire la performan'ele
ob'inerea certificatului ISO 9001, privind administra'iei publice locale (i a unui program de
managementul calit*'ii (i men'inerea lui; prelucrare a acestora;
Utilizarea eficient* a noii tehnologii
• Lipsa sistemelor de monitorizare prin indicatori a
•
informa'ionale (gestionarea informatizat* a serviciilor institu'iilor publice din subordine;

raporturilor de serviciu (i contractelor de Colaborare uneori grea cu unele primarii (i
•
munc*, achizi'ionarea sistemului de institu'ii.

management informatizat – MPO capabil s*
implementeze Codul de control intern,
achizi'ionare Sistemului integrat de
management al proiectelor – Primavera
Enterprise, etc. )
Pagina de WEB proprie, care ofer * un set de
•
informa'ii utile cet*'enilor;

Elaborarea celor patru Masterplanuri în
•
domeniul culturii, turismului, asisten'ei sociale

(i infrastructurii rutiere;
Elaborarea (i actualizarea Strategiei de
•
dezvoltare a jude'ului Sibiu pentru perioada

2010 – 2013 (i direc'iile de dezvoltare ale
jude'ului pentru perioada 2014-2020;
Elaborarea Masterplanului pentru sistemul de
•
management integrat al de(eurilor din jude'ul

Sibiu;
Masterplan privind alimentarea cu apa (i
•
evacuarea apelor uzate în jude'ul Sibiu,

Masterplan pe domeniul culturii, asisten'ei
sociale, infrastructurii rutiere, asisten'ei
sociale;
Studiu privind Strategia de dezvoltare-
•
management a S.C. Drumuri (i Poduri S.A.;

Studiu pentru Strategia de amenajare-
•
management a Aeroportului Sibiu;

Accesarea proiectelor cu finan'are european*
•
(4 proiecte pe Phare, 12 proiecte depuse pe

POR aflate în diferite stadii de evaluare (i
implementare);
Finalizarea noului sediu al Consiliului
•
Jude'ean Sibiu care va asigura condi'ii de

munc* la standarde adecvate;
Rela'ii de colaborare eficient* între Consiliul
•
Jude'ean, consiliile locale (i alte institu'ii
35

publice din jude', din 'ar * (i str *in*tate.

Oportunit #i Amenin#ri
Programele de instruire (i cursurile de
• Percep'iile diferite ale altor institu'ii publice fa'*
•
perfec'ionare de utilitatea îndeplinirii obiectivelor identificate

Proiecte cu finan'are european*
• Reticen'a factorilor interesa'i fa'* de implicarea
•
Înfiin'area unei Direc'ii de cultur *, educa'ie,

• efectiv* în parteneriatele strategice
sport (i turism a jude'ului Sibiu Lipsa unui cadru legislativ care s* reglementeze
•
Con(tientizarea societ*'ii civile asupra rolului

• parteneriatul public – privat (i dificultatea punerii
pe care îl pot avea ca parteneri în buna în practica a unor astfel de parteneriate
guvernare Atragerea speciali(tilor din aparatul propriu în
•
Num*r crescut de persoane cu calificare

• sectorul privat datorit* nivelului sc*zut al
profesional* în managementul resurselor salariilor din sectorul public
umane, finan'e, economie (i drept, care pot fi Lipsa fondurilor disponibile pentru îndeplinirea
•
atrase în aparatul C.J.S. dac* se deblocheaz* obiectivelor

posturile. Încrederea limitat* a cet*'eanului fa'* de
•
administra'ia public*
Legisla'ia instabil* (i inexact*
•
36

Pdfslide - Tips Analiza Swot Sibiu

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pdfslide - Tips Analiza Swot Sibiu

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de dezvoltare a judeului Sibiu

Tehnica îi apar 'ine lui Albert Humphrey, consultant în afaceri specializat în

Analiza SWOT este o metod * de planificare strategic* utilizat* pentru a evalua

II. ACTIVITATEA ECONOMIC $ &I TURISMUL

• Num*r mare de investitori, atât autohtoni cât (i dezvoltat*

investitori nerentabile (precum cea din Cop(a Mic*)

în viitor dezvoltarea afacerilor

bine preg*tit* Migra'ia for 'ei de munc* bine calificat*

• Municipiile Sibiu (i Media(, poli puternici ai

neexploatate la cote maxime Mediul politic instabil la nivel na'ional

• Dezvoltarea infrastructurii na'ionale de Legisla'ie instabil*

de c*tre Ministerul Transporturilor redus*

Agricultura, silvicultura i dezvoltarea rural $

reprezint* un poten'ial pentru agricultur * (i agricultur *, în fermele vegetale (i zootehnice,

ales pentru teren arabil Îmb*trânirea for 'ei de munc* ocupate în

• Existen'a suprafe'elor cu p*(uni (i fâne' e, a agricultur *

dezvoltare a sectorului zootehnic (ovine, caprine în cadrul ariilor protejate

• Existen'a la nivelul jude'ului Sibiu a unor Sc*derea num*rului cresc*torilor de bubaline (i

Caprimed, Asocia'ia cresc*torilor de ovine din colectare (i prelucrare a produselor de origine

Calitatea superioar * a brânzei (i raselor de

renumit în 'ar * (i în str *in*tate Dispari'ia culturilor de plante tehnice (cânepa (i

Utilizarea pe scar * redus* a îngr *(*mintelor

de poluare, ecologice Neclarit*'i privind regimul juridic al terenurilor

Existen'a celor 5 poten'iale G.A.L.-uri pe

teritoriul jude'ului Sibiu. certificate bio

prin reorganizarea Oficiului Jude'ean de speciali(ti agronomi pentru p*strarea semin'elor

produselor tradi'ionale (i promovarea acestora

personalul calificat din mediul rural

montan*, apar 'in administrativ de ora(e,

(comparativ cu jude'ele din jur)

Oportunit i Amenin ri

agricultura extensiv* influen'e negative în domeniul agriculturii (ex.:

tehnologii concepute s* protejeze mediul subzisten'*

active din PNDR Caren' e legislative privind definirea spa'iului

Existenta fondurilor europene pentru sus'inerea

prin metode tradi'ionale (ulei de floarea soarelui

Silvicultura, vân*toarea (i pescuitul

important poten'ial silvic (i turistic forestier * pe teritoriile ocoalelor silvice Sibiu,

de ocrotire forestier peste efectivele optime

necesit* protec'ie. Dintre acestea, 11 specii sunt (i evitarea depozit*rii lor în p*dure

Suprafa'a fondului forestier constituie un

important poten'ial economic (i de mediu

promovare a Rezerva'iei Naturale Arp*(el

proiecte ce vizeaz* protec'ia fondului forestier urmare a vânatului în mod excesiv (i practic*rii

conserv*rii (i gestion*rii durabile a p*durilor

privind cre(terea suprafe'ei fondului forestier

Resurse turistice naturale ce reprezint* sau pot

(i na'ional teritoriul jude'ean, a facilitat dezvoltarea

Produse agricole ecologice

Zon* optim* pentru cre(terea animalelor (i

Sprijinul autorit*'ilor locale în vederea

demar *rii unor investi'ii în plan local Slaba dezvoltare a activit*'ilor cu caracter

• Existen'a mai multor societ*'i cu activit*'i industrial în spa'iul rural

Grad de antropizare sc*zut, pondere ridicat* a

prin proiecte finan'ate din PNDR prin în agricultur *

protejeze mediul artizanale

depunerea de proiecte pe m*sura 322 din PNDR

rural prin dotarea CDI-urilor cu echipamente IT

(i agroturistic* consacrat* Preg*tire insuficient* privind antreprenoriatul (i

Sus'inerea dezvolt*rii turismului de c*tre managementul turistic a unor proprietari de

autorit*'ile locale (realizarea de materiale de pensiuni

urm*resc popularizarea zonelor mai pu'in formarea personalului în turism

Existen'a unui specific pentru multe dintre sunt foarte cunoscute

• Numr mare de investitori, atât autohtoni cât (i dezvoltat

bine pregtit Migra'ia for 'ei de munc* bine calificat*

de ctre Ministerul Transporturilor redus

ales pentru teren arabil Îmbtrânirea for 'ei de munc ocupate în

• Existen'a suprafe'elor cu p(uni (i fâne' e, a agricultur

• Existen'a la nivelul jude'ului Sibiu a unor Scderea numrului cresc*torilor de bubaline (i

renumit în 'ar * (i în str intate Dispari'ia culturilor de plante tehnice (cânepa (i

Utilizarea pe scar * redus* a îngr (mintelor

necesit* protec'ie. Dintre acestea, 11 specii sunt (i evitarea depozitrii lor în pdure

conservrii (i gestionrii durabile a p*durilor

demar rii unor investi'ii în plan local Slaba dezvoltare a activit'ilor cu caracter

• Existen'a mai multor societ'i cu activit'i industrial în spa'iul rural

Grad de antropizare sczut, pondere ridicat a

(i agroturistic* consacrat* Pregtire insuficient privind antreprenoriatul (i

Sus'inerea dezvoltrii turismului de ctre managementul turistic a unor proprietari de

localit'ile diferitelor zone („pâinea de la Gura Lipsa• promovrii resurselor turistice

specialit'i din carne) Acoperire limitat a cererii de suveniruri de

de conservare Numrul înc relativ redus de produc*tori

reabilitri, repara'ii capitale (i utilit'i pentru rural

În înv'mântul preuniversitar majoritatea

(tiin'ific* desf (urat de centrele universitare

Cadrele Didactice din Înv'mântul muncii

intermediul cruia s se acceseze fonduri

de mas; • mentalitatea oamenilor fa' de copilul

• colaborarea benefic* cu Inspectoratul #colar pentru înv'tur *;

• dezvoltarea înv'mântului de sprijin; accesului persoanelor cu probleme locomotorii;

• orientare spre calificri profesionale cutate comunicare insuficient* între

sntate includea 9 spitale publice, 10 ambulatorii de