ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

REFERAT
ÎNTREPRINDERII MICI ŞI MIJLOCII:
ATUURI,VULNERABILITĂŢI ŞI CĂI DE
CREŞTERE A CONTRIBUŢIEI LOR LA
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ A REPUBLICII
MOLDOVA

A elaborat: studenta gr.FB171

Oftici Mihaela
Coordonator: ALIONA BALAN

Chișinău-2018
În prezent nu există ţară cu economie de piaţă în care n-ar exista întreprinderi mici şi mijlocii (în
continuare ÎMM). Sectorul ÎMM, supranumit şi „coloană vertebrală a economiei”, deţine un rol
important în dezvoltarea unei economii naţionale, contribuind nemijlocit la formarea Produsului
Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, creşterea exporturilor,
favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. În comparaţie cu întreprinderile mari, ÎMM sunt mai
flexibile, reacţionează mai operativ la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. De
aceea, investiţiile făcute în sectorul dat aduc venituri mai mari. Totodată, sectorul respectiv al
economiei naţionale oferă posibilităţi reale de a pune în aplicare aptitudinile creative ale
întreprinzătorului şi capacitatea de lider. ÎMM constituie cea mai răspândită formă organizatorică
de afacere. Aceasta decurge din faptul că dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperităţii
şi a nivelului de trai a populaţiei. Referindu-se la sectorul ÎMM, P. Drucher afirmă că „micile
afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice”. Astfel, aceste mici afaceri
contribuie în mare măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale economiei naţionale.

În majoritatea ţărilor dezvoltate ÎMM sunt în permanentă creştere datorită următorilor factori:

 Creşterea numărului şomerilor,

 Diversitatea şi individualizarea cererii,

 Modificările în structura organizatorică a întreprinderilor mari,

 Reorientarea economiei în direcţia diversităţii serviciilor

 , Mondializarea economiei naţionale,

 Politica guvernelor occidentale în domeniul susţinerii ÎMM

Toţi aceşti factori au contribuit la creşterea rolului şi importanţei ÎMM în economia ţărilor
dezvoltate, şi anume la:
 Stimularea creşterii producţiei şi economiei; ƒ

 Contribuţia la crearea noilor locuri de muncă; ƒ

 Diversificarea produselor şi serviciilor pe piaţă;

 Îmbunătăţirea calităţii produselor şi satisfacerea cererii consumatorilor; ƒ

 Autorealizarea diferitor persoane, asigurându-le libertatea economică; ƒ

 Creşterea bunăstării populaţiei; ƒ

 Direcţie investiţională profitabilă şi iniţiată din sursele proprii; ƒ

 Ajustarea rapidă a sortimentului produselor şi serviciilor la cererea pieţei; ƒ

 Educarea spiritului de întreprinzător; ƒ

 Formarea clasei mijlocii de proprietari, care ar asigura stabilitatea în societate, etc.

2
 În Republica Moldova, sectorul ÎMM a apărut ca urmare a reformelor structurale
efectuate în procesul trecerii de la economia centralizată la cea de piaţă, pe la sfârşitul
anilor '80, ceea ce este caracteristic şi pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare.
Primele semne de viaţă ale sectorului au apărut odată cu fondarea primelor cooperative.
Acestea din urmă au dispărut cu timpul, în locul lor apărând societăţi cu răspundere
limitată, societăţi pe acţiuni, întreprinderi individuale. După demararea privatizării
pământurilor au apărut şi gospodăriile de fermieri, asociaţii, etc. Pe parcursul anilor,
sectorul ÎMM din Moldova a atins un nivel de dezvoltare, chiar dacă în acelaş timp se
confruntă cu numeroase probleme de ordin financiar, al instabilităţii legislaţiei,
birocraţiei excesive şi altele.

Analiza SWOT a sectorului IMM

Puncte forte Puncte slabe

- Bază legislativă pentru dezvoltarea IMM-urilor creată şi
îmbunătăţită continuu.
- Proceduri facile pentru înregistrarea IMM.
- Punerea în aplicare a strategiilor, programelor şi
mecanismelor de stat pentru sprijinirea IMM-urilor.
- Poziţia geografică favorabilă a ţării, situată între UE şi ţările
CSI.
- Atitudinea pozitivă a populaţiei faţă de IMM-uri şi dorinţa de
a avea propria afacere.
- Forţa de muncă cu abilităţi în cunoaşterea limbilor străine.
- Noi competenţe dobîndite şi transferabile prin revenirea
emigranţilor.
- Conlucrare internaţională de domeniu (Consiliul Consultativ
pentru susţinerea şi dezvoltarea IMM-urilor al CSI şi Grupul de
lucru privind IMM-urile OCEMN).
- Sistem de telecomunicaţii bine dezvoltat inclusiv acces la
Internet.
- Personal înalt calificat în sectorul TIC.
- Regimuri de comerţ favorabile (CSI, CEFTA, UE Turcia).
Oportunităţi
- Creşterea atenţiei statului faţă de problemele şi necesităţile
sectorului IMM-urilor.
- Crearea Consiliului Consultativ pentru IMM-uri.
- Dezvoltarea investiţiilor în parteneriatul public-privat.
- Vectorul pro-european în dezvoltarea naţională.
- Extinderea domeniului de cooperare internaţională,
dezvoltarea cooperării transfrontaliere pentru IMM-uri şi a
infrastructurii regionale cu consolidarea punctelor de contact.
- Dezvoltarea continuă a internaţionalizării sectorului IMM-
urilor.
- Dezvoltarea continuă a tehnologiilor şi inovaţiilor şi a
capacităţii de absorbţie ale acestora.
- Dezvoltarea politicii de clustere.
- Reformarea continuă a sistemului educaţional în domeniul
antreprenorial şi a formării profesionale.
- Dezvoltarea şi îmbunătăţirea continuă a drepturilor de
proprietate intelectuală.
- Dezvoltarea pieţei serviciilor de consultanţă.
- Susţinerea dezvoltării birourilor istoriilor de credit.
- Eficienţă redusă a implementării bazei legislative.
- Dezechilibrul dezvoltării sectorului IMM-urilor în profil
teritorial.
- Dialog şi conlucrare ineficientă între întreprinzători şi
autorităţile publice.
- Capacitate financiară limitată a statului pentru susţinerea
IMM-urilor.
- Lipsa instrumentelor de susţinere financiară a proiectelor
inovaţionale.
- Nivel scăzut de elaborare şi absorbţie a inovaţiilor.
- Monopolizarea sectoarelor economiei naţionale şi concurenţa
neloială.
- Infrastructură de suport în afaceri şi a pieţei de capital sub
dezvoltate.
- Nivel scăzut al culturii antreprenoriale şi al formării
profesionale.
- Slaba cunoaştere a tehnicilor de export/acces pe pieţe externe
şi cota redusă a IMM-urilor la export.
- Nivelul scăzut de competitivitate a IMM-urilor.
Ameninţări
- Existenţa conflictului teritorial.
- Migrarea semnificativă în rîndul tinerilor şi lipsa influxului de
cadre tinere specializate în activităţi antreprenoriale.
- Creşterea economiei tenebre.
- Presiune competitivă internaţională.
- Dependenţa energetică a ţării.
- Adaptarea lentă a sistemului educaţional la cererea pieţei
forţei de muncă.
- Participarea slabă a antreprenorilor la programele de educaţie
antreprenorială.
- Tendinţa de majorare a poverii fiscale.
- Instabilitatea cadrului legislativ.

3
- Simplificarea continuă a procesului de înregistrare şi
reglementare a activităţii IMM-urilor.

Condiţiile actuale fizico-geografice au un impact semnificativ asupra potenţialului şi specializării

economice a Republicii Moldova. Analiza în profil teritorial a structurii indicatorilor de
dezvoltare socio-economică, elucidează inegalităţi remarcante, fapt care adevereşte
neomogenitatea unităţilor teritorial-administrative din republică. Atît din punctul de vedere al
ponderii în formarea PIB, cît şi sub aspectele calităţii vieţii umane, analizele efectuate denotă
accentuarea discrepanţelor dintre acestea, municipiile Chişinău şi Bălţi deţinînd cea mai mare
pondere. Ţinînd cont de faptul că activitatea economică, culturală şi ştiinţifică tinde să se
concentreze în regiunile cu infrastructură mai dezvoltată şi calitatea vieţii mai înaltă, se poate
conchide că în profil teritorial Republica Moldova riscă perpetuarea sau chiar accentuarea
decalajului enorm între capitală şi restul ţării, aceasta afectînd dezvoltarea republicii în general.

Ca urmare a situaţiei economice instabile din ţară, relaţiile strategice sînt foarte slab dezvoltate,
ceea ce reprezintă o lacună pentru mediul de afaceri existent, deoarece, anume acestea sînt cele
care condiţionează dezvoltarea proiectelor ce au în responsabilitate înlăturarea unei probleme.

Pentru a facilita creşterea ÎMM,statul se implică prin implementarea unei strategii. Strategia de
dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii pentru anii 2012-2020, care stabileşte
viziunea, direcţiile strategice şi obiectivele operaţionale.Costul total de implementare a prezentei
Strategii estimativ constituie 943875,9 mii lei.

4
 Bibliografia

1. http://utm.md/meridian/2010/MI_2_2010/2_Bocancea_L_Intreprinderile.pdf
2. H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea şi mijlocii pentru anii 2012-2020
Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici Monitorul Oficial
nr.198-204/740 din 21.09.2012

5
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

REFERAT
PROGRAME DE SUSŢINERE ŞI DEZVOLTARE A
ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat: studenta gr.FB171

Oftici Mihaela
Coordonator: ALIONA BALAN

6
 Pentru dezvoltarea Republicii Moldova sectorul IMM este de o importanţă deosebită. În
perioada de stabilire a relaţiilor de piaţă, rolul IMM-urilor era determinat nu doar de structura
economiei creată, în care ponderea înaltă o ocupa genurile de activitate, preferate de
întreprinderile mici, ci şi de existenţa resurselor umane, rămase fără lucru, a utilajelor neutilizate,
materiilor prime secundare, care optim puteau fi utilizate de către micul business.
În decursul a 20 de ani, sectorul IMM al Republicii Moldova a crescut atît din punct de
vedere calitativ, cît şi cantitativ. Criza financiar-economică mondială s-a reflectat negativ asupra
IMM-urilor. Cercetarea impactului crizei asupra rezultatelor acestui sector, a unor grupe de
IMM-uri, permite de a considera mult mai concret posibilităţile şi restricţiile lor în condiţiile
mediului extern nefavorabil, de a argumenta perfecţionarea politicii de reglementare a acestora.
În Republica Moldova, IMM-urile constituie o pondere esenţială în numărul total al
agenţilor economici, asigură ocuparea forţei de muncă şi un nivel modest de venit, asigură
saturarea pieţei de mărfuri, participă la crearea PIB-ului.
Caracteristica indicatorilor principali ai IMM-urilor, evaluarea potenţialului şi a
contribuţiei acestui sector în dezvoltarea economică a Republicii Moldova, evoluţia lui, inclusiv
în perioada de criză a ultimilor ani, va da posibilitate de a identifica părţile forte şi părţile slabe
ale IMM-urilor moldoveneşti în comparaţie cu alte ţări europene, de a argumenta direcţiile
principale şi măsurile de susţinere de stat a acestora. IMM-urile din Republica Moldova participă
destul de activ la fabricarea bunurilor şi serviciilor, satisfăcînd cererea, în special pe piaţa
internă. Caracteristic pentru Republica Moldova este lipsa cooperării dintre întreprinderile mari
şi IMM-uri, de aceea IMM-urile contribuie, în primul rînd, la saturarea pieţei de consum
Accesul la finanţare este principala preocupare pentru IMM-urile din Republica Moldova.
Potrivit raportului “Costul Reglementării de Stat al Activităţii de Întreprinzător”, 39% din
companii consideră accesul la finanţare ca fiind principala constrîngere în dezvoltarea afacerilor.
În special, potrivit “The Investment Reform Index” OECD 2020, doar 27% din companiile mici
apelează la bănci pentru a-şi finanţa investiţiile, comparativ cu companiile mari care
înregistrează 40,3% la acest capitol.
Penetrarea creditelor în Republica Moldova este foarte modestă. Creditele acordate
sectorului privat în anul 2011, au reprezentat doar 36% din PIB. Acest raport este cu mult sub
media de 52% înregistrată în statele din Sud Estul Europei.
Penetrarea creditelor în Republica Moldova este limitată de dificultăţile pe care companiile
le întîmpină la obţinerea creditelor de la bănci.
Organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut şi companiile de
leasing s-au dezvoltat ca surse alternative de creditare. În anul 2010 în Republica Moldova
operau 43 de organizaţii de microfinanţare, circa 400 de asociaţii de economii şi împrumut, 27
companii de leasing.
La momentul actual, la etapa deficitului de finanţare a businessului, Republica Moldova
obţine sprijin financiar de la diferite instituţii financiare internaţionale, parteneri de dezvoltare şi,
prin intermediul unor proiecte sau programe de creditare/finanţare asigură IMM-urilor acces la
resurse financiare, utilizînd 3 scheme de finanţare:
1) finanţarea directă a instituţiilor financiare locale, care la rîndul lor acordă credite
sectorului IMM-urilor în condiţiile generale ale băncii;
2) finanţarea “apex”, după principiul “primul venit – primul servit”, în cadrul căreia
fondurile sînt puse la dispoziţia instituţiilor financiare pentru anumite scopuri strict delimitate;
3) finanţarea de leasing, care utilizează scheme de finanţare quasi-leasing.
Principalele programe de suport ale sectorului, finanţate de stat şi/sau de partenerii de
dezvoltare internaţionali includ: Programul Naţional de Abilitare Economică a Tinerilor,
Programul-pilot de atragere a remitenţelor în economie (PARE 1+1) are drept scop mobilizarea
resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi moldoveni în dezvoltarea economică
durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi
mijlocii de către lucrătorii migranţi şi beneficiarii de remitenţe. Programul va activa în baza

7
regulii „1+1”, astfel fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu în forma de grant
din cadrul Programului-pilot.
Programul JNPGA de Susţinere şi Dezvoltare a Sectorului IMM finanţat de Guvernul Japoniei,
Echipamentul procurat în cadrul Programului va fi oferit beneficiarilor în regim de leasing
pe o perioadă de un an (fără gaj). Dobânda de leasing este la cota zero. În cadrul Programului va
fi achiziţionat doar Echipament nou de import, fiind exclus cel de origine autohtonă. Valuta
cererilor de aplicare este leul moldovenesc.Cererile de solicitare pentru participare la prezentul
Program urmează să vizeze procurări în valoare minimă de 600.000 lei, iar valoarea maximă,
respectiv,1.200.000lei. Suma cererii de aplicare include prețul Echipamentului, impozitele și
taxele de import, costurile pentru transportare, asigurarea pe durata transportării, inspecția și alte
cheltuieli aferente procurării Echipamentului.Proiectul ameliorarea competitivităţii, Fondul de
garantare a Creditelor, gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor
Mici şi Mijlocii,
Proiectul SMERDA pentru dezvoltarea IMM în localităţile rurale, precum şi liniile de
creditare ale instituţiilor financiare internaţionale/ sau acordate în cadrul unor programe
internaţionale: BERD, MCC, BM (IDA) etc.
Totodată Guvernul Suediei şi Uniunea Europeană susţine micul business scopul este de a
cofinanţa procurările de servicii de consultanţă de către întreprinderele mici şi mijlocii. Suma
grantului: 50-70% (exclusiv taxe) din suma totală a proiectului, dar nu mai mult de 10 000
EUR. Suma grantului se determină în funcţie de de mărimea, localizarea companiei, tipul
serviciului de consultanță solicitat, cât și gradul de reprezentare a femeilor în rîndul angajaților și
în managementul companiei.

8
 Bibliografie

1. http://www.mec.gov.md/ro/content/organizatia-pentru-dezvoltarea-
intreprinderilor-mici-si-mijlocii
2. https://www.odimm.md/ro/noutati/evenimente/item/185-
organiza%C5%A3ia-pentru-dezvoltarea-%C3%AEntreprinderilor-mici-
%C5%9Fi-mijlocii-odimm-%C5%9Fi-camera-de-comer%C5%A3-
%C5%9Fi-industrie-fran%C5%A3a-moldova-ccifm-%E2%80%93-noi-
oportunit%C4%83%C5%A3i-pentru-imm-uri.html
3. http://www.jnpga.md/index.php/jnpga-moldova
4. H O T Ă R Î R E cu privire la aprobarea şi mijlocii pentru anii 2012-
2020 Strategiei de dezvoltare a sectorului întreprinderilor mici
Monitorul Oficial nr.198-204/740 din 21.09.2012

9
 Analiză comparativă a formelor organizatorice ale activităţii de
antreprenoriat din Republica Moldova
În conformitate cu legislaţia naţională în vigoare a Republicii Moldova, activitatea de
antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice:
a) întreprindere individuală;
b) societate în nume colectiv;
c) societate în comandită;
d) societate pe acţiuni;
e) societate cu răspundere limitată;
f) cooperativă de producţie;
g) cooperativă de întreprinzător;

ÎNTREPRINDEREA INDIVIDUALĂ
Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate
privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul
întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care
nu sînt interzise de legislaţie.

SOCIETATEA ÎN NUME COLECTIV

Societatea în nume colectiv reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane
juridice şi (sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei
activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate)
încheiat între acestea.

SOCIETATEA ÎN COMANDITĂ
Societatea în comandită reprezintă o întreprindere fondată de două şi mai multe persoane juridice
şi (sau) persoane fizice care şi-au asociat bunurile în scopul desfăşurării în comun a unei
activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului de constituire (de societate)
încheiat între acestea.

SOCIETATEA PE ACŢIUNI, SOCIETATEA CU RASPUNDERE LIMITATĂ

Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată reprezintă întreprinderi fondate de două
şi mai multe persoane juridice şi (sau) persoane fizice, care şi-au asociat bunurile în scopul
desfăşurării în comun a unei activităţi de antreprenoriat, sub aceeaşi firmă, în baza contractului
de constituire (de societate) şi a statutului.
Societatea pe acţiuni sau societatea cu răspundere limitată poate fi înfiinţată şi de o singură
persoană juridică sau fizică.
În societăţile cu răspundere limitată numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.
Capitalul statutar (social) subscris al societăţilor este divizat în cote (părţi) subscrise ale
asociaţilor. Drept documente ce confirmă drepturile asociaţilor asupra cotelor subscrise sînt: în
cadrul societăţii pe acţiuni – acţiunea, în cadrul societăţii cu răspundere limitată – adeverinţa
cotei de participaţie.
Societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată sînt persoane juridice şi poartă
răspundere pentru obligaţiile asumate cu întreg patrimoniul lor.
Acţionarii, precum şi asociaţii societăţii cu răspundere limitată poartă răspundere pentru
obligaţiile întreprinderii numai în limitele valorii acţiunii (cotelor) care le aparţin.

10
Dacă mi-aş deschide o afacere atunci a-şi alege SOCIETATE CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ

AVANTAJE/DEZAVANTAJE
Principalele avantaje oferite de societatea cu răspundere limitată sunt:

 procedura relativ simplă de înfiinţare – formalităţile pentru constituire sunt puţine, iar
cheltuielile de înregistrare – relativ reduse;
conducerea relativ simplă;
 baza legală bine definită – în anul 2007 a fost aprobată Legea privind societăţile cu
răspundere limitată, care reglementează modul de constituire, funcţionare, reorganizare şi
lichidare a societăţilor cu răspundere limitată;
 riscurile financiare pe care şi le asumă asociaţii (fondatorii) sunt mai mici. Acest fapt este
generat de răspunderea limitată a asociaţilor – asociaţii nu răspund pentru obligaţiile
societăţii, suportând riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor
în capitalul social;
 societatea răspunde pentru obligaţiile asumate doar cu toate bunurile sale;
 inexistenţa obligaţiei de a face publice situaţiile financiare.

Dezavantajele societăţii cu răspundere limitată constau în:

 dificultăţile legate de onorarea obligaţiilor asociaţilor de a depune aporturile în capitalul

social, în situaţia în care numărul asociaţilor este considerabil;
 în situaţia în care aporturile urmează a fi depuse în natură, acestea urmează a fi evaluate în
bani de către un evaluator independent şi se aprobă de adunarea generală a asociaţilor, ceea
ce poate fi anevoios şi poate necesita mult timp şi costuri suplimentare;
 posibilitatea apariţiei unor neînţelegeri între asociaţi, ce pot conduce la lichidarea societăţii
sau la luarea lentă deciziilor;
 societăţile cu răspundere limitată organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil
în partidă dublă (sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice în baza dublei
înregistrări, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile şi situaţiilor
financiare), cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate sau complete. Entităţile care
corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă prezintă situaţii
financiare simplificate:

a) numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane;

b) veniturile din vînzări nu depăşesc 3 milioane lei; şi
c) valoarea contabilă totală (de bilanţ) a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei.
Organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea
situaţiilor financiare complete, alte entităţi decît cele menţionate mai sus, inclusiv:
a) entităţile în al căror capital social cota proprietarului (asociatului, participantului, acţionarului)
persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte
35%;
b) companiile fiduciare;
c) entităţile importatoare de mărfuri supuse accizelor;
d) organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut şi alţi participanţi la piaţa
financiară nebancară;
e) casele de schimb valutar şi lombardurile;
f) entităţile din domeniul jocurilor de noroc.

11
IMPOZITAREA
Societăţile cu răspundere limitată sunt persoane juridice care calculează şi achită un impozit pe
venit în mărime de 12% din venitul impozabil. La acest impozit se adaugă impozitul reţinut la
sursa de plată în mărime de 6% din dividende, indiferent dacă beneficiarul dividendelor
(asociaţii/fondatorii) este resident sau nerezident al Republicii Moldova. Prin urmare, SRL-urile
calculează şi achită un impozit ”corporativ” în mărime totală de 18%.În cazul în care SRL se
încadrează în categoria agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii
(adică agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor
ţărăneşti (de fermier) şi întreprinzătorilor individuali) calculează şi achită impozitul pe venit în
mărime de 3% din venitul din activitatea operaţională. La acest impozit se adaugă impozitul
reţinut la sursa de plată în mărime de 6% din dividende, indiferent dacă beneficiarul dividendelor
(asociaţii/fondatorii) este rezident sau nerezident al Republicii Moldova. În această situaţie,
impozitul per global aferent activităţii de antreprenor se ridică la 9%.Mai multe detalii cu privire
la regimul fiscal aferent societăţilor cu răspundere limitată vor fi expuse în tutorialul cu tematica
respectivă.

CONCLUZII
În concluzie, societatea cu răspundere limitată, ca formă organizatorico-juridică, este una dintre
cele mai potrivite pentru desfăşurarea activităţii de antreprenoriat pe teritoriul Republicii
Moldova, care oferă cele mai largi posibilăţi de practicare a celor mai diverse activităţi. Printre
cele mai importante puncte forte ale acestei forme organizatorico-juridice se numără ușurința
constituirii și administrării acesteia, inclusiv în situațiile cînd fondatorii sunt nerezidenți ai RM
(fie că este vorba de persoane fizice sau juridice). Deasemenea, un avantaj net superior îl
constituie răspunderea limitată a asociaţilor – asociaţii nu răspund pentru obligaţiile societăţii,
suportând riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii în limitele cotei lor în capitalul
social, ceea ce determină ca SRL-urile să fie cea mai populară și atractivă formă de practicare a
activității antreprenoriale. În plus, procedurile legate de modificarea structurii și înstrăinarea
cotelor părți din capitalul social este relative simplă.

12
 Analiza perspectivelor dezvoltării franchisingului in Republica
Moldova.Exemple de franchise de succes care activează in Republica
Moldova
Franciza este o strategie de dezvoltare a unei afaceri, o formă de comerț care pune în legatură un
francizor proprietarul unei mărci și comerciant -francisee. Pentru proprietar, franciza este un
mod de extindere a afacerii, iar pentru francizat, este o oportunitate de a deschide și activa sub o
marcă recunoscută.Prin urmare, obținerea unei francize implică plata unei taxe de intrare în
sistem, precum și a unor obligații care se plătesc periodic la date fixe, de regulă sub forma unui
procent din cifra de afaceri.

Totodată, la AGEPI, solicitarea înregistrării unui contract de franciza se efectuează prin

depunerea unei cereri, a cărui înregistrare se efectuează în baza demersului uneia dintre părţile
contractante pentru care ulterior se achită o taxă.Totuși, legea privind protecţia mărcilor nu
prevede obligativitatea înregistrării contractelor la AGEPI.

Astfel, în perioada 1994 - 2015, la AGEPI, au fost înregistrate doar 40 contracte de franchising,
dintre care 7 au fost reziliate, iar la 17 contracte a expirat termenul.

În Republica Moldova sistemul franciza se dezvoltă activ prin intermediul altor forme cum ar fi
acordurile de dealer şi prin intermediul reprezentanţelor oficiale ale unor companii străine, de
aceea nemijolcit numărul de contracte este foarte mic.

Menționăm faptul că beneficiarul unei francize are avantajul să lucreze sub protecția unui brand
ce este deja cunoscut și prezent în conștiința publicului. Astfel, este mult mai ușor să atragi
clientela. De asemenea, ei beneficiază de renumele mărcilor comerciale, dreptul de autor,
secretele de producție comercială sau alte proceduri secrete și de succes deținute de către
franchisee.

Totuși, acest sistem de relații contractuale implică anumite costuri, pe lângă taxa de acordare a
francizei și redevențele anuale, care diminuează profitul beneficiarului, acesta trebuie să mențină
permanent un anumit standard de calitate.

Mai jos vă prezentăm lista integrală a companiilor care activează în Republica Moldova în bază
de franciză, fiind înregistrate la Agenția de Stat pentru Proprietate Intelectuală:

1. ÎS „Aeroportul Internaţional Chişinău” - Depozit Vamal SRL,

2. Kompass International Neuenschwader SA - Kompass Moldova SA
3. Riscom Computers, S.R.L. - SRL „Invia Grup”
4. Continental Aktiengesellschaft - „Dio-Plus
5.Tirex Petrol SA - „Mabanaft - Moldova” SRL
6. Riscom Computers SRl - SC „Tehno-Sud-Service” SRL
7. Hertz System INC - Rentauto SRL
8. Tirex Petrol S.A - Redrex & Co SRL
9. Otkrytoe aktsionernoe obchtchestvo „Neftyanaya kompaniya Lukoil” - Lukoil -
Moldova SRL
10. Mac-stro SRL - Filiala nr.1 ÎPII „Handi”
11. Neoron - Grup SRL - SC „Maxlinie-Comp” SRL
12. Tranga Andrei (Andy's Pizza) - S.R.L. „Azamet - Grup”
13. Rigs Services Limited - Rinascita SRL
14. Otkrytoe aktsionernoe obchtchestvo „Neftyanaya kompaniya Lukoil” - Lukoil -

13
Moldova SRL
15. Carlo Pazolini Participations SARL - Protex Properties LLP
16. „Trade House Perkristok Closed Joint Stock Company - „Stati - Market”
17. Trabo-Plus SRL (Andy's Pizza)- „Azamet -Grup” SRL
18. Otkrytoe aktsionernoe obchtchestvo „Neftyanaya kompaniya Lukoil” - Lukoil -
Moldova SRL
19. Orange Restaurants Brands Limited, CY - Rinascita SRL
20. Orange Restaurants Brands Limited, CY - Rinascita SRL
21. Trabo-Plus SRL - Alimer-Comerț SRL
22. Hertz System Inc US - Intertel SRL
23. Avens Grup SRL (Pizza Mania) - S.C. „Alimer-Comerţ” SRL
24. ÎCS „Fourchette-M SRL - Vesna Paslari
25. Trabo-Plus SRL (Andy's Pizza) - Ascorni SRL
26. Trabo-PLus SRL - SRL Azamaet - Grup
27. Trabo-PLus SRL - SRL Azamaet - Grup
28. Avens Grup SRL (Pizza Mania) - Comid-Prim SRL
29. Avens Grup SRL (Pizza Mania) - Damidari PSV SRL

Pentru înregistrarea contractului de franchising la AGEPI se aplică o taxă de 200 de euro, însă
cele părți - francizorul, cât și francizatul mai convin și asupra altor tarife. Prin urmare, obținerea
unei francize implică plata unei taxe de intrare în sistem, precum și a unor redevențe anuale, de
regulă sub forma unui procent din cifra de afaceri.

De exemplu, reţeaua de restaurante „Andy’s Pizza” a anuțat acum patru ani că eliberează
francize. Taxa iniţială de franciză la momentul deschiderii primului restaurant „Andy’s Pizza”
sau „La Plăcinte” este de 10.000 de euro, fară TVA. La deschiderea mai multor restaurante, taxa
se diminuează, reducându-se până la 5.000 de euro.În afară de taxa iniţială de franciză,
contractul de franciză prevede achitarea unei taxe de 6% din cifra de afaceri fără TVA. Toţi
membrii reţelei de franciză ai Andy’s Pizza vor achita taxa de publicitate ce va constitui 1 % din
veniturile lunare (fără TVA).

Un alt lanț de restaurante, „Star - Kebab”, de asemenea, activează în sistem de franciză, însă nu
este înregistrat la AGEP. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul restaurantului, taxa de intrare
este de 1.000 de euro, iar redevențele lunare - 4%, iar investițiile - minim 360 euro / metru pătrat.

Avantaje și dezavantaje

Beneficiarul unei francize are avantajul de a exploata o marcă de prestigiu, și de a intra pe o piață
concurențială folosind tehnici de producție, comercializare și marketing perfecționate în timp, și
cu un grad înalt de rentabilitate.Francizatul lucrează sub protecția unui brand ce este deja
cunoscut și prezent în conștiința publicului. Astfel, este mult mai ușor să atragi clienți. De
asemenea, ei beneficiază de renumele, mărcile comerciale, dreptul de autor, secretele de
producție comercială sau alte proceduri secrete și de succes deținute sistemul de
franciză.Principalul dezavantaj este dat de costurile francizei. Pe lângă taxa de acordare a
francizei și redevențele anuale, care diminuează profitul beneficiarului, acesta trebuie să mențină
permanent un anumit standard de calitate.

14
15