MODELE ACTUALE DE PRODUCŢIE ŞI CONSUM

(III)

Obiective

Dezvoltarea economică

Acuzaţii la adresa creşterii economice (postbelice)

Provocările dezvoltării durabile 1

 Dezvoltarea economică
= îmbunătăţirea sistematică, de durată şi la nivel de masă, a condiţiilor
materiale de viaţă, adică a condiţiilor din sfera consumului:
→ hrana; → îmbrăcămintea; → locuinţa; → dotarea locuinţei;
→ mijloacele de transport; → comunicaţiile; → accesul la servicii etc.

= un proces având drept rezultat:

- creşterea sistematică a productivităţii muncii sau
- în condiţiile în care crește şi numărul de angajatori (/ofertanţi de
locuri de muncă), creşterea numărului de locuri de muncă productive

Dimensiuni ale dezvoltării economice:

•nivelul iniţial de dezvoltare (ex.: venitul / locuitor) sau nivelul existent
atunci când începem să determinăm ritmul de dezvoltare
•capitalul uman / nivelul instrucţiei şi pregătirii profesionale a oamenilor
•condiţiile economice interne sau structura economiei
•conjunctura economică externă

Recomandare bibliografică : 2
https://www.oecd.org/economy/surveys/romania-2022-OECD-
economic-survey-overview.pdf
Un sistem este capabil să se dezvolte rapid atunci câ nd:
• întreprinderile libere şi oamenii liberi au posibilitatea de a-şi
planifica activitatea pe termen lung (stabilitate politică , legislativă ,
monetară );

• rezultatul activită ţii economice depinde în cel mai înalt grad de

libera iniţiativă, de utilizarea eficientă a resurselor, de munca
responsabilă şi nu de presiunea pe care o exercită diverse
grupuri (absenţa intervenţiei specifice a statului în anumite
domenii, adică o economie nebazată pe privilegii de grup, birocraţie
etc.);

• obiectivele pe termen lung, adică investiţiile, nu sunt sacrificate în

favoarea consumului imediat, deci nu se consumă „propriul viitor”.
Drept urmare, cea mai mare parte a veniturilor curente se
reinvestesc, ceea ce duce la o creştere a capitalului productiv şi, prin
urmare, a veniturilor reale;

• deciziile cu privire la investiţii şi la producţie sunt corecte, iar

avuţia acumulată în timp este folosită adecvat în scopul producerii 3
unor bunuri eficiente.
 Bazele dezvoltă rii rapide sunt asigurate atunci câ nd
există :
1. Stabilitate macroeconomică (inflaţie scă zută şi monedă convertibilă
puternică )

2. Piaţă liberă şi concurenţă

3. Economie preponderent privată (în care predomină regimul liberal al

iniţiativei (libertatea creă rii diverselor tipuri de întreprinderi))

4. Orientarea către lumea exterioară, nu izolare de restul lumii

5. Sistem funcţional de instituţii financiare şi bancare, diverse fonduri de

investiţii, burse de valori etc.

6. Piaţă a muncii elastică şi relaţii de muncă propice dezvoltă rii (context

economic în care profiturile întreprinderilor să fie apă rate de presiunea
salarială şi să poată fi reinvestite)

7. Proporţie relativ scăzută a impozitelor şi a cheltuielilor bugetare în raport

cu veniturile 4

8. Stabilitate politică
5
 Inegalită ţi
• Inegalitatea şanselor = o deviere de la o stare ideală : cea în care
oamenii cu capacită ţi intelectuale şi tră să turi de caracter similare ar
avea aceleași şanse de a realiza planuri de viaţă asemă nă toare.

• Inegalitatea situaţiilor = are deopotrivă un aspect economic (averea,

venitul) şi unul neeconomic (ex: puterea: capacitatea de a exercita o
influenţă asupra situaţiei şi activită ţii altor oameni)

⇨ Inegalită țile economice sunt consecința concentră rii capitalului

în mâ inile câ torva persoane?
⇨ Creșterea cheltuielilor pentru educație poate diminua decisiv
inegalitatea de șanse?
⇨ Sistemele moderne de transfer de capital
garantează o bună redistribuire
sau trebuie regâ ndite?
(Piketty, 2014)

6
Acuzaţii la adresa creşterii economice (postbelice)

7
 1. A poluat mediul şi a afectat sănătatea oamenilor

Poluarea mediului = subiect generos de dispută teoretică şi iniţiativă

politică

1. Mediul şi poluarea se pretează unei abordă ri filosofico-etice.

2. Poluarea înseamnă un ră u produs mediului.

3. Poluarea este un fenomen concret şi,

în cea mai mare mă sură ,
mă surabil.

4. Prin ea însă şi,

dezvoltarea nu este opusă mediului
(nu orice tribut pentru poluare
trebuie plă tit de că tre dezvoltare).
8
Recomandare bibliografică : Al Gore, 2007
 2. A antrenat şi încurajat risipa şi a epuizat rezervele cunoscute
1. O critică ce are în vedere tarele capitalismului ca mod de viaţă şi
organizare a economiei şi societă ţii ( → risipa)

2. O critică instituţionalizată , alarmist-constatativă , bazată pe statistici

(Rapoartele Clubului de la Roma: Limitele creşterii, de exemplu)

«Dacă se mențin tendințele actuale de creștere ale populației mondiale, ale

industrializă rii, contamină rii ambientale, producției de alimente și epuiză rii
resurselor, această planetă va atinge limitele creșterii în urmă torii 100 de ani.
Rezultatul cel mai probabil ar fi o scă dere subită și incontrolabilă atâ t a
populației câ t și a capacită ții industriale.» (Dennis Meadows, Limitele Creșterii, 1972)

3. O critică ştiinţifică , interdisciplinară

Lucrarea reprezentativă : Legea entropiei şi procesul economic (Roegen, Nicolae
Georgescu , 1971)
Teoria lui Roegen: - obligă ştiinţa economică să fie regâ ndită prin prisma
factorului natural; - ridică problema mediului natural şi a energiei, 9
care pâ nă atunci nu intrau în ecuaţia economică .
Entropie = Măsură care indică gradul de organizare a unui sistem.  
 3. A adâncit decalajele

• Împă rţirea lumii între bogaţi şi să raci nu este de dată recentă

• Decalajele dintre cele două lumi, în loc să se atenueze, se adâ ncesc

• Încercâ nd să iasă din impas, să ardă etapele şi să se modernizeze rapid,

unele ţă ri slab dezvoltate s-au ruinat

• Odată cu transferul tipului de creştere economică , s-a produs şi un

transfer cultural

Recomandare bibliografică : Bogdan Murgescu,

România si Europa : acumularea decalajelor economice (1500-
2010), Iași: Editura Polirom, 2010, 523 p.
10
4. A creat iluzia bunăstării printr-o statistică mincinoasă

“Reuşita” calculată doar cu PIB este o amă gire statistică deoarece:

• Nu orice creştere a PIB poate fi identificată cu un plus de bună stare

• PIB "maschează " repartiţia veniturilor

• Comparaţiile între ţă ri pot fi denaturate în funcție de sistemele de

indicatori utilizate

• https://www.zf.ro/zf-utile/pib-ul-romaniei-evolutia-produsului-intern-brut-ins-
8264863

• https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/pib_tr3r2022.pdf

• https://economedia.ro/grafic-evolutia-pib-ului-romaniei-dinainte-de-pandemie-si- 11
pana-la-surprinzatoarea-crestere-de-52-economistii-indeamna-la-prudenta-cu-
siguranta-avem-in-continuare-in-fata-noastra-un-an-dificil-din.html#.Y3hYfXZBxPY
12
5. A redus individul la o singură dimensiune: homo oeconomicus

• Modelul capitalist de creştere economică a fost şi este considerat

a fi cel mai performant din câ te s-au cunoscut (“omenirea n-a
inventat ceva mai bun”)

• Modelul de creştere economică postbelic este reflectarea unui

anumit model de gâ ndire, un model care a “scos” economia din
sistem, lă sâ nd în plan secund socialul, politicul, culturalul etc.

• Omul însă este nu doar economic ci şi social, cultural, biologic.

13
Provocările dezvoltării durabile

14
1. Constrângerea demografică

• Numă rul
• Structura
• Să nă tatea populaţiei

“Ce populaţie poate suporta planeta (numă r persoane)?”

Creşterea populaţiei este, în acelaşi timp:

- cauză şi
- consecinţă a progresului economic.

15
 2. Constrângerea tehnică

“Care este nivelul maxim posibil al producţiei ce se poate realiza,

în condiţiile date ale progresului tehnic, fă ră a afecta echilibrul mediului ?”

Vmax = (α + hKr )∙[V / (qf + qc)]

în care:
Vmax = producția maximă ce se poate realiza în condițiile menținerii echilibrului
ecologic
α = capacitatea de absorbție a mediului (considerată constantă )
h = capacitatea instalațiilor antipoluante de a reține emisiile poluante
Kr = capitalul aferent instalațiilor antipoluante
V = volumul / suprafața de dispersie a poluanților
qf, qc = coeficienți specifici de măsurare a emisiilor poluante

Se evidenţiază o relaţie “triunghiulară” între: → dezvoltare;

→ poluare şi
→ progres tehnic 16
Sursa: Platon, V.
3. Echitate şi compensare intra şi intergeneraţii

• Echitate între generaţii (solidaritate, generozitate, timp)

• Echitate intrageneraţii (tineri, maturi, vâ rstnici cu matrici

culturale specifice)

• Compensare între generaţii (2 metode:

sume compensatorii
și
stoc de capital)

17
18
A doua metodă presupune compensarea prin intermediul unui stoc
de capital format din valori a că ror dimensiune nu scade în timp:

K = Km + Kh + Kn

în care:

K = stocul total de capital transmisibil, spre compensare,

generațiilor viitoare

Km = capitalul material creat de om

Kh = capitalul uman și
Kn = capitalul natural

19
4. Eficienţa

• Profitul nu este totul

Bibliografie recomandată:

Ion POHOAŢĂ,
Strategii si politici europene de dezvoltare durabilă,
Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, Centrul de Studii Europene
20