UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE ECONOMIE, ADMINISTRAȚIE ȘI AFACERI

PROGRAMUL DE STUDII: ASISTENȚĂ MANAGERIALĂ ȘI
ADMINISTRATIVĂ, ANUL I, ID

TC1 FACTOR DE PRODUCTIE

MUNCA

DISCIPLINA ECONOMIE I ID NUME PRENUME

Conf. Univ. Dr. MIHAI POPESCU BĂDELIȚA ALINA

ANIȘOARA
CUPRINS

1. Motivarea alegerii temei......................................................................................3

2. Introducere...........................................................................................................4

3. Resursele economice............................................................................................5

4. Factorii de producție............................................................................................6

4.1. Munca-factor determinant în producție............................................................6

4.1.1. Revoluția cognitivă....................................................................................7

4.1.2. Revoluția agricolă......................................................................................7

4.1.3. Revoluția industrială..................................................................................8

4.1.4. Revoluția cunoașterii.................................................................................8

4.2. Natura.............................................................................................................12

4.3. Capitalul.........................................................................................................12

5. Prezentarea concluziilor și a propunerilor..........................................................13

6. Bibliografie........................................................................................................15

2
 1. Motivarea alegerii temei

’’Un lucru care s-ar putea întâmpla, este că oamenii își dau seama - și au dreptate când
se gândesc că ‚viitorul nu mai are nevoie de mine’... poate că, dacă sunt cumsecade, îmi vor
arunca niște firimituri, cum este venitul de bază universal.’’ 1 Evoluția constantă, a dus la
schimbări majore și noi tipuri de gândiri pentru viitor. Dar asta nu înseamnă că tehnologia
artificială va înlocui omul; aceasta înseamnă doar că inteligența artificială va crea noi locuri
de muncă pentru care vor fi necesare abilități înalte și multă educație. Oamenii vor continua
să îndeplinească un rol valoros în economia mondială sau cel puțin în societate. Este poate
începutul unui nou model economic și social. Marea Resetare, termen mai nou întâlnit,
stârnește îngrijorări cu privire la daunele colaterale aduse în privința mijloacelor de trai și
bunăstării oamenilor din întreaga lume. Este perioada în care omul își poate aduce o
contribuție majoră în echilibrul muncă - natură, pentru menținerea și construirea unei
comunități reale.

Din 2015 se vorbește despre Viitoarea Resetare, se vorbește despre revoluția

umanistă și despre implicațiile acestora. ’’Pactul modern ne oferă putere, cu condiția să
renunțăm la credința noastră într-un plan cosmic măreț care conferă sens vieții.’’ Dar oamenii
au găsit și aici o scăpare și s-au reorientat. Punerea într-un plan secundar al credinței am făcut
oamenii să extragă din experiențele lor anterioare nu numai sensul propriilor vieți, ci și sensul
întregului univers. Astfel am ajuns să încercăm să creăm sens într-o lume fără sens.

În următoarele pagini, am să încerc să prezint evoluția unui principal factor de

producție - munca și concluziile în generale și personale.

1
Declarație Yuval Noah Harari, consilier principal al forumului economic mondial, istoric și autor
Scurtă istorie a omenirii, 21 de lecții pentru secolul XXI, Scurtă istorie a viitorului.

3
 2. Introducere

’’Munca este o activitate specific umană, fizică și/sau intelectuală prin care oamenii
își folosesc aptitudinile, cunoștințele și experiența, ajutându-se, în acest scop, de instrumente
corespunzătoare, mobilul ei fiind asigurarea bunurilor necesare satisfacerii trebuințelor lor și
imediate și de perspectivă.’’2 Munca este o acțiune care nu este determinată de supraviețuirea
speciei, fiind un serviciu prestat în schimbul unei remunerații sau unei alte forme de răsplată.
Rolul acesteia în societatea contemporană se apreciază în funcție de afirmarea tot mai
puternică a creativității, a efortului intelectual, ca și prin prisma promovării formelor atipice
de ocupare a forței de muncă și reducerea timpului de muncă bun.3

Scopul muncii este de evoluție, o oportunitate de dezvoltare care oferă recompense

interioare mai mari decât cele exterioare imediate. Astfel putem vorbi despre un cult al
muncii dobândit prin cultivarea unor concepții sănătoase despre aceasta. Forța de muncă
dictează prioritățile și tendințele pe piața muncii, atât la nivel global și local, în special în
industriile cele mai noi și performante din economia cunoașterii. Lipsa sau insuficiența
oamenilor care dețin competențele și abilitățile cerute de angajatori este o tendință globală,
care afectează multe sectoare avansate din economie și care are la origine foarte mulți factori
de ordin social, economic, tehnologic, politic sau legislativ.

Dezechilibrul pieței muncii este cauzat de dezvoltarea economică foarte rapidă și de

evoluția incredibilă a tehnologiilor, dar și de o schimbare a generațiilor și a valorilor, culturii,
sentimentelor și priorităților personale ale oamenilor. Sute de meserii dispar peste noapte,
lăsând mulți oameni fără locuri de muncă, în special în sectoarele economice tradiționale mai
puțin tehnologizate. Dar totodată apar și alte profesii noi, complexe și cu cerințe specifice tot
mai diversificate, pentru care sistemele educaționale nu au fost pregătite să califice suficienți
absolvenți ai școlilor tradiționale. În economia cunoașterii, tehnologia informației și
industriile direct legate de tehnologia digitală, concurența pentru angajații cu înaltă calificare
este deja la fel de acerbă sau chiar mai intensă decât competiția pentru clienți, iar acest lucru
este de așteptat să evolueze și să se extindă la alte sectoare și medii profesionale.

2
Curs pentru învățământ la distanță, Economie, ID, Conf. Univ. dr. Mihai Popescu

3
Conform wikipedia

4
 Managementul resurselor umane a fost deseori descris ca un concept cu 2 forme
distincte și opuse: hard și soft. Forma ușoară denumită și soft, dezvoltată de teoreticienii de la
Harvard, pune accentul pe oameni și pe aptitudinile lor și poziționează în centrul oricărei
abordări strategice legate de oameni câteva elemente fundamentale: motivația intrinsecă,
angajamentul personal, încrederea, autonomia și autocontrolul. La polul opus, sistemul hard
este o metodă de management al personalului în care angajații sunt văzuți ca o resursă care
trebuie controlată și administrată pentru a obține cel mai mare profit și un avantaj competitiv,
atenția fiind focalizată pe sarcinile care trebuie executate, pe controlul costurilor și atingerea
obiectivelor organizaționale. Astfel într-o piață atât de dinamică și dificilă managementul
reputației angajatorilor este acceptată în zilele noastre că o strategie de răspuns eficientă,
capabilă să promoveze organizațiile ca angajator, folosind tehnici de marketing, pentru a
aborda și convinge prospecții, pentru a atrage angajații și AI menține în organizație după
angajare.

3. Resursele economice

Resursele reprezintă potențialul material, natural, financiar și uman de care dispune o

țară, o societate la un moment dat și care exprimă posibilitățile ei de dezvoltare. În funcție de
importanța resurselor economice avem resursele primare, acesta fiind compus din potențialul
demografic și potențialul de resurse naturale; și resursele derivate-formate pe baza celor
primare. Acestea sunt rezultatul folosirii și acumulării resurselor primare, ele potențând
eficiența utilizării tuturor resurselor economice. Clasificarea generală a resurselor economice
constă în delimitarea acestora în:

 Resurse materiale care includ atât resursele naturale primare cât și cele derivate;
 Resurse umane;
 Resurse financiare;
 Resurse informaționale.

Resursele stoc se prezintă ca avuție națională egală cu totalitatea resurselor de care

dispune un popor la un moment dat. Ea caracterizează starea economică a unei țări, puterea
economică și în ultimă instanță gradul bunăstării poporului acesteia. Potențialul economic al
unei țări constă din ansamblul elementelor avuției naționale intrate sau care pot fi atrase în

5
circuitul economic. legea rarității resurselor constă în aceea că volumul, structurile și calitatea
resurselor economice și a bunurilor se modifică mai încet decât volumul, structurile și
intensitatea nevoilor umane. Deci, resursele sunt relativ limitate, rare în comparație cu
nevoile.

4. Factorii de producție

Factorii de producție constau din potențialul de resurse economice atrase în circuitul

economic. Resursele economice disponibile și valorificabile, apar ca fluxuri sub formă de
servicii ale factorilor de producție. Munca și natura au fost denumiți factori primari de mare
importanță, după care a apărut un nou factor derivat tradițional și anume capitalul. În timp,
factorii de producție s-au multiplicat și diversificat. Factorii principali de producție, atât
cei tradiționali cât și cei noi trebuie să fie abordați și analizați în mod concret istoric și în
dinamică, sub aspectul lor cantitativ, structural și calitativ.

Factorul muncă

Factorul natural
PIAȚĂ
Producție obținută
Factorul capital

Neo factorul
de producție

Figura 1. Factorii de producie

4.1. Munca-factor determinant în producție

Premisa generală a factorului de muncă este populația, ca o condiție indispensabilă a

existenței societății însăși, și a cărei rol economic se concretizează în aceea că este suport al
factorului primordial de producție, că reprezintă destinatarul și consumatorul virtual al
rezultatelor oricărei activități economice. Transformarea muncii în factor de producție a

6
presupus existența producției de mărfuri. În plus, o astfel de transformare a muncii înseamnă
și o seamă de modificări în plan instituțional, munca a devenind factor de producție atunci
când, pe baza proprietății particulare, s-a trecut de la munca în sistem de sclavaj și de la
dependență feudală la munca meșteșugarului liber și-a fermierului având parcela sa de
pământ. Aceasta s-a dezvoltat ca atare în contextul proprietății private și privat asociative
când s-a transformat deci în muncă salariată.

4.1.1. Revoluția cognitivă

Revoluția cognitivă a dat oamenilor capacitățile transmite o cantitate mai mare de

informații despre lumea înconjurătoare bun, ceea ce a dus la planificarea și executarea unor
acțiuni complexe, de exemplu pentru a evita lei și a vâna bizonii. O altă capacitate dobândită
în perioada revoluției cognitive, a fost capacitatea de a transmite o cantitate mai mare de
informații despre relațiile sociale dintre oameni, ceea ce a adus la formarea de grupuri mai
mari și legături mai puternice între membri, numărând până la 150 de indivizi. O 3-a
capacitate dobândită în această perioadă, foarte importantă de altfel, și anume capacitatea de
a transmite informații despre lucruri care nu există în realitate, precum spiritele, națiunile,
societățile cu răspundere limitată și drepturile omului, a dus la cooperarea între străini într-un
număr mare, și la inovații rapide în privința comportamentului social.

Economia vânătorilor- culegători le oferă majorității oamenilor vieți mai interesante

decât o fac agricultura sau industria. Supraviețuirea în epoca respectivă le cerea tuturor
capacități mentale extraordinare, cunoștințe mai ample, mai aprofundate și mai variate despre
mediul înconjurător imediat decât majoritatea Persoanelor din ziua de astăzi.

4.1.2. Revoluția agricolă

Revoluția agricolă a adus schimbări importante în agricultură și în creșterea

animalelor. A fost o transformare experimentată prin implementarea unor reglementări
favorabile precum și utilizarea unor tehnici și mecanisme pentru ridicarea nivelului de
producție. această perioadă a dus la evidențierea următoarelor consecințe: Profesionalizare a
sectorului agricol, creșterea substanțială a productivității și-a producției, dezvoltarea locurilor

7
de muncă calificate și a comerțului, datorită unei activități economice mai ridicate, acces mai
mare pentru populație prin reducerea prețurilor din cauza unei oferte mai ridicate.

4.1.3. Revoluția industrială

Revoluția industrială a fost o perioadă de mare progres aceasta a început la sfârșitul

secolului XVIII, a evoluat lent, iar la mijlocul secolului XIX a contribuit cu aplicarea unei
multitudini de invenții și inovații. Impactul social important a marcat dezvoltarea diviziunii
sociale a muncii prin apariția unor noi ramuri de producție, noi centre industriale. Ca impact
tehnic a dus la impulsionarea în domeniul invențiilor, apariția fabricilor, uzinelor, iar munca
manuală se înlocuiește cu cea mecanizată. În cea de a 2-a parte a revoluției industriale,
datorită noilor surse descoperite, a dus la dezvoltarea unor noi ramuri industriale precum
industria electrotehnică, chimică, etc.

În această perioadă bun putem remarca și prima lucrare modernă de economie a lui
Adam Smith Care demonstrează că avuția unei națiuni are câteva cauze precise printre care,
interesul personal, o guvernare limitată, o monedă solidă bun și o economie de piață liberă,
dominată de acțiunile unei mâini invizibile.

4.1.4. Revoluția cunoașterii

Început după 1954, denumită și un al 3-lea val revoluția cunoașterii a adus progrese
rapide făcute într-o serie de discipline științifice aflate într-un stadiu de rudimentar sau chiar
inexistente: electronica cuantică bun, teoria informației, biologia moleculară, oceanologia,
nucleonica, ecologia și științele spațiale. Datorită lor, am putut depăși limitele de timp și
spațiu mai grosolane decât în revoluția industrială. Bun din aceste cunoștințe noi și din
capacitatea noastră incomparabil mai mare de folosire a rezultatelor lor s-au născut noile
industrii: calculatoarele electronice și prelucrarea datelor, construcțiile aerospațiale, produsele
petrochimice complexe, semiconductorii, comunicațiile avansate și multe altele. Conform
Toffler, o etapă imediat următoare a evoluției cunoașterii este industria biologică, care va
zgudui laboratoarele de biologie moleculară. Totodată în această revoluție vor avea loc și alte
schimbări menite să transforme forța de muncă la nivelul secolului în care trăim. Mențiunile

8
tot mai dese de revoluție umanistă arată transformarea pe care este nevoie să o facă omul
pentru a face față noilor cerințe.

Dimensiunile, structurile generale și dinamica populației unei țări depind de procesele

demografice esențiale, generale, ca și de soldul migrației internaționale ca rezultat al
raportului dintre emigrări și imigrări. Mărimea absolută a populației adulte ca și ponderea ei
în totalul populației depinde de mai mulți factori demografici, social, educațional, politici.

Populația activă civilă pe sexe

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Bărbati Femei

Figură 1. Populația activă civilă pe sexe în ultimii 20 de ani conform institutului național de statistică

9
 6000000

5000000

4000000

3000000

2000000

1000000

0
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Salariați Șomeri
Emigranti temporari Emigranti definitivi

Figură 2. Organigrama salariaților și a șomerilor de pe România, și numărul celor care au plecat definitiv sau
temporar din România

Natalitatea și mortalitatea în România

400000

350000

300000

250000

200000

150000

100000

50000

0
00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

NATALITATE Mortalitate

Figură 3. Rata natalității și a mortalității în România

10
 800000

700000

600000

500000

400000

300000

200000

100000

0
1999 2005 2010 2015 2020

Școlarizare profesionala Școlarizare profesionala continua

Figură 4. Diferența dintre școlarizarea profesională în cadrul întreprinderii și școlarizarea profesională continuă
cu cursuri de pregătire profesională în cadrul întreprinderii

Școlarizare 24 -64 ani

2.5

1.5

0.5

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Școlarizare 24 -64 ani

Figură 5. Gradul de participare la procesul educațional sau de instruire ale persoanelor de 25 - 64 ani

11
 Figură 6. Migrația internațională temporară de lungă durată pe sexe și grupe de vârstă în anul 2021

Luând în calcul proporția șomeri, salariați conform diagramei numărul 2, putem

observa că diferența până la persoanele emigrante este una destul de mare, deși conform
institutului de statistică persoanele plecate la negru nu au cum fi luate în calcul. Totuși
raportat la numărul de emigranți temporari sau definitivi plecați din România, nu putem vorbi
de o categorie foarte mare, numerele fiind oarecum nesemnificative la populația României.
Putem observa de asemeni creșterea natalității în perioada 2008 dar și creșterea persoanelor
inactive după 2008 2009, aceasta fiind soldata pe baza crizei economice din acea perioadă.
Raportul prezentat în prima figură, ne arată o diferență bun între populația de sex feminin și
cea de sex masculin iar în cea dea 3-a figură putem observa o diferență destul de mare între
natalitate și mortalitate, aceasta fiind pusă în seama perioade 2020 2021, perioada pandemiei
COVID-19.

Totuși raportat la perioada în care suntem, și aici vorbim de revoluția cunoașterii,

majoritatea populației active are tendința de a acumula noi cunoștințe, pentru deschiderea de
noi oportunități pe viitor. Întreprinderile care angajează specialiști în domeniul informatic
este în creștere acestea fiind dispuse să ofere chiar și programe de formare pentru dezvoltarea
competențelor și cunoștințelor. Cum avem prezentat și în figura 4, companiile continuă să
investească în angajații de care dispun, nu doar cu o formare interna ci și cu organizarea de
cursuri de școlarizare menită să pregătească angajații într-un mod cât mai actual și divers.
Din păcate după cum vedem în figura numărul 5 la categoria de vârstă 25 64 de ani, Populația
are un grad de participare redus la procesul educațional sau de instruire.

12
 Conform figurii numărul 6, România continuă să fie o țară de emigrare, fenomenul de
emigrare constituind cea de a 2-a cauză principală a reducerii populației țării. Soldul migrației
internaționale în anul 2021 a fost negativ, numărul emigranților depășind numărul
imigranților cu puțin peste 16.000 de persoane. În cursul anului 2021, bărbații au emigrat
într-o proporție mai mare decât femeile (50,2%). Și n rândul imigranților, bărbații au fost
majoritari (54,7%).

4.2. Natura

Natura reprezintă un ansamblu de elemente la care oamenii fac apel pentru a produce,
aceste elemente sunt adaptate nevoilor umane prin muncă. În acest sens, natura asigură
substanța, condițiile materiale, cadrul desfășurării vieții însăși, ca și majoritatea energiei
primare necesare oricărei activități social economice.

4.3. Capitalul

Un alt factor de producție este capitalul care constă din ansamblul bunurilor produse
și folosite pentru obținerea altor bunuri materiale și servicii, destinate vânzării cu avantaj
economic, cu profit. Capitalul se împarte în capitalul fix și capitalul circulant. Capitalul fix
este acea parte a capitalului tehnic care participă la mai multe procese economice, se
consumă treptat, și se înlocuiește periodic atunci când este consumat integral sau când este
uzat moral. Capitalul circulant reprezintă acea parte a capitalului tehnic care se consumă în
fiecare ciclu de producție, participă cu întreaga lui expresie bănească la formarea costurilor și
se înlocuiește după fiecare consumare, odată cu reluarea unui nou ciclu.

5. Prezentarea concluziilor și a propunerilor

Deși analiza oferită în capitolul anterior face mai mult referire la situația României,
din punct de vedere economic și global, putem spune că revoluția cunoașterii își are poate un
subpunct și anume revoluția umanistă. Aceasta contribuie la o evaluare personală și
profesională în toate sferele de activitate. Ultimele evenimente ce s-au petrecut pe plan
mondial au redus credința în religie, implicit puterea de control a autorităților și au dat mai

13
multă putere oamenilor în sine. Cei care vorbesc despre revoluția umanistă declară că trebuie
să găsim un sens într-o lume fără sens. Implicațiile per total ne duc într-o sferă în care ne vom
diferenția major în următorii ani, raportat la puterea de adaptabilitate, rezistență la stres,
capacitate intelectuală. Raportat la etapele prin care a trecut omenirea, de la capacitatea
omului de a gândi, de a se adapta la un grup de 150 de persoane, astăzi vorbim despre
acceleratorul de particule, vorbim despre revoluție medicală, domeniul în care avem din ce în
ce mai multe descoperiri, fie pozitive fie negative, vorbim despre revoluție tehnologică
aceasta implicând înlocuirea forței de muncă cu cea robotizată, iar aceasta nu face decât să
pună o mai mare presiune pe oameni pentru adaptabilitatea la un nou loc de muncă. În ceea
ce privește diviziunea muncii, chiar dacă în America, se vorbea despre noi nomazi la
începutul secolului XIX, aceștia căutându-și locuri de muncă în interiorul Americii, în ultimii
ani, ultimii 20 de ani, putem vorbi despre nomazii moderni în partea Europei și nu numai.
Această diviziune a muncii din păcate nu și are doar părțile pozitive, ci și părțile negative.
Oamenii se deplasează pentru găsirea unui loc mai bun de muncă, adaptat cerințelor acestora,
dând naștere unui nivel de stres ridicat, pierderea legăturii cu țara maternă, creând astfel
persoane mai individualiste orientate doar asupra locului de muncă. De cealaltă parte
companiile care își pierd angajații, își schimbă tehnica de angajare punând un mai mare
accent pe valorile etice, comportamentele concrete ale organizației în spațiul public,
contribuind consistent la creionarea și transmiterea identității organizației din care fac parte.
Dacă înainte tehnica de marketing era orientată spre clienți, astăzi putem vorbi de tehnică de
marketing în domeniul angajărilor. Industria tehnologiei informației constituie una din cele
mai competitive piețe ale muncii, fiindcă cererea de competențe și abilități este mai mare
decât oferta existentă.

Umanismul a fost transpus în 5 categorii din care putem enumera: politica umanistă în
care alegătorul știa cel mai bine, economia umanistă unde clientul avea întotdeauna dreptate,
estetica umanistă unde frumusețea e în ochii privitorului, etica umanistă unde trebuia să-ți dai
frâu liber plăcerilor și educația umanistă unde societatea îți impune să gândești singur. Dacă
în Europa medievală principala formulă a cunoașterii era: Cunoaștere= Scripturi x Logică,
revoluția științifică a propus o formulă foarte diferită pentru cunoaștere și anume:
Cunoaștere= Date Empirice X Matematică; totuși umanismul a propus o altă alternativă astfel
a apărut o nouă formulă pentru dobândirea cunoașterii etice unde: Cunoaștere= Experiențe X

14
Sensibilitate. În ziua de astăzi dacă vrem să aflăm răspunsul la orice întrebare etică, trebuie să
ne aplecăm asupra experiențelor noastre interioare și să le analizăm cu cât mai multă
sensibilitate. În practică, asta înseamnă să căutăm cunoașterea adunând experiențe ani de a
rândul și dezvoltându-ne sensibilitatea ca să putem înțelege corect aceste experiențe. Din
păcate această nouă definiție pentru dobândirea cunoașterii ne-a schimbat și percepția asupra
unei chestiuni cu greutate, precum războiul.

În definitiv, ’’ Homo deus va păstra unele rădăcini umane esențiale dar se va bucura
de asemenea de abilități fizice și mentale îmbunătățite, care îi vor permite să facă față până și
celor mai sofisticați algoritmi non conștienți.’’( Yuval Noah Harari, HOMO DEUS, Scurta
istorie a omenirii).

6. Bibliografie

John Maynard Keynes, Teoria generală a ocupării forței de muncă, a dobânzii și a

banilor, 2009, Editura Publica, București

Adam Smith, Avuția națiunilor, 2010, Editura ALL, București

Alvin Toffler, Șocul viitorului, 1973, Editura politică, București

Alvin Toffler, Al treilea val, 1983, Editura politică, București

Doru Șupeală, Employer branding 100%, 2021, Editura Curtea Veche, București

15
 Yuval Noah Harari, Sapiens - Scurtă istorie a omenirii, 2011, Editura Polirom,
București

Yuval Noah Harari, 21 de lecții pentru secolul XXI, 2018, Editura Polirom, București

Yuval Noah Harari, HOMO DEUS - Scurtă istorie a viitorului, 2015, Editura Polirom,
București

Site-ul oficial al institutului de statistică

Curs de asistență managerială și administrativă, anul întâi, ID, Conf. Univ. dr. Mihai
Popescu

https://www.ceccarbusinessmagazine.ro/ins-populatia-rezidenta-a-romaniei-a-fost-de-
19038-milioane-de-locuitori-la-1-ianuarie-2022-a10042/

https://www.scribd.com/doc/21414895/Resursele-Si-Factorii-de-Productie

https://ro.wikipedia.org/wiki/Munc%C4%83

https://zdocs.ro/doc/analiza-capitalului-circulant-lp7d5wxodnp7

16