2) Ghid-Economia Aplicată CL XI ROM

EDUCAŢIA ECONOMICĂ
ŞI ANTREPRENORIALĂ
ECONOMIA APLICATĂ
GHID pentru profesori și consultanți
cl. XI
Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi reprodus sau transmis în nici o formă sau
cu nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopierea, înregistrarea, stocarea în orice
sistem de date informaționale sau în orice alt fel, cu excepția predării unui curs
Junior Achievement înregistrat sau cu permisiunea editorului.
Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

Conținutul acestui material ține de responsabilitatea echipei de experți și nu reflectă în mod necesar
viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:
Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării, master în știinţe ale educaţiei, doctorandă
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova, master
în științe politice
Aurelia Tomșa Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Academia de Studii Economice a Moldovei
Natalia Iacob Profesoară de discipline economice, grad didactic

superior, master în management, Centrul de Excelență în
Economie și Finanțe, mun. Chișinău
Oxana Barbăneagră Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Diana Ignatiuc Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Svetlana Dogotaru Șef al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii

funciare, mun.Chișinău
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA
Economia aplicată : cl. 11 : Ghid pentru profesori şi consultanţi / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, JA Moldova ; grupul
de lucru: Corina Lungu [et al.]. – [Chişinău] : S. n., 2020 (Tipogr. "Garomont-Studio"). – 42 p. : fig., tab. – (Educaţia economică şi
antreprenorială, ISBN 978-9975-3443-3-3).
Apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Intern. (USAID).
ISBN 978-9975-3446-0-9.
373.5.015:33(072)
E 15
CUPRINS

Pagina
Introducere ..........................................................................................................................................5
UNITATEA VI. CEREREA ȘI OFERTA.. .......................................................................................8
UNITATEA VII. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI...............................................19
UNITATEA VIII. PRODUCTIVITATEA ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ....................................26
UNITATEA IX. COSTUL DE PRODUCȚIE ȘI PROFITUL..........................................................31
UNITATEA X. MECANISMUL CONCURENȚIAL .....................................................................38

INTRODUCERE
„Oamenii nu înţeleg că sursa de câştiguri se

află în spiritul de economie.”
Cicero
Prezentul ghid asigură profesorilor și consultanților resursele necesare pentru implementarea

eficientă a programului Economia Aplicată. În acest an vor fi studiate conceptele specifice
microeconomiei, cum sunt cele privind legea cererii și ofertei, productivitatea și eficiența
economică, problemele referitoare la concurență și modalitățile de formare a prețului pe diferite
tipuri de piețe.
Omul desfăşoară activitatea economică de producţie într-un cadru determinat în condiţiile
utilizării unor resurse limitate. Este astfel necesar ca activitatea economică să fie analizată atât în
funcţie de amploarea sa, cât şi din perspectiva finalităţii scontate. Scopurile propuse trebuie
ierarhizate pe diferite perioade, iar comportamentul omului se impune a fi evaluat în relaţia sa cu
tehnica şi societatea. Acestea și altele sunt conceptele care contribuie la crearea gândirii economice
cu scopul soluționării situațiilor de problemă.
Înainte de a studia noi conținuturi, rezervați o lecție pentru a recapitula cele învățate în anul
precedent.
Economia este un studiu al modului în care oamenii utilizează resursele rare de care dispun,
la un moment dat, în vederea unei cât mai bune satisfaceri a nevoilor existente în acel moment.
Pieţele facilitează liberul schimb care îi avantajează pe toţi participanţii la schimb. Înţelegerea
economiei înseamnă studierea conţinuturilor acesteia şi folosirea cunoştinţelor economice pentru a
gândi mai subtil. Unele dintre cele mai importante concepte ale economiei – nevoile și resursele
economice, penuria, costurile de oportunitate, frontiera posibilităților de producție, alegerea
rațională, fenomene, procese și legi economice au fost abordate în anul precedent. Fiecare dintre
aceste noţiuni ne ajută să cugetăm mai profund asupra deciziilor pe care trebuie să le luăm şi asupra
lumii din jur.
Penuria reprezintă incapacitatea de a satisface toate dorinţele. Nu pot fi satisfăcute toate
dorinţele, deoarece resursele - de capital, umane, naturale - sunt limitate. Întrucât resursele sunt
limitate, trebuie să alegem modul cel mai raţional de folosire a acestora. Fiecare alegere are un cost
de oportunitate, cea mai bună alternativă la care renunţăm când decidem ceva. Economiştii îşi
concentrează atenţia în mod special asupra costurilor sau beneficiilor marginale ale oricărei
opţiuni. Fiind în situaţia unei opţiuni libere, consumatorii şi producătorii iau decizii raţionale,
renunţând la ceva pentru a obţine mai mult din altceva.
Economia studiază modul în care oamenii fac faţă resurselor limitate prin intermediul unei
multitudini de alegeri la care recurgem în calitate de consumatori, angajaţi, proprietari ai afacerilor
şi oficialităţi de stat. Toate aceste alegeri pot fi grupate în categorii mari: ce bunuri şi servicii să
producem, cum să fie ele produse şi cine să beneficieze de ele.
În ţările cu economie dezvoltată, pieţele reprezintă criteriul principal de alegere a răspunsului
la întrebările economice fundamentale ce, cum şi cine. Un astfel de sistem este numit economie de
piaţă sau liberă iniţiativă.
În funcție de modalitatea specifică de utilizare a resurselor economice rare, de organizare a
procesului de producție și de trecere a bunurilor create de la producător la consumator deosebim
5
5
mai multe sisteme economice (tradițional – bazat pe economia naturală; descentralizat – bazat pe
economia de piață; centralizat, de comandă – bazat pe economia planificată). Proprietatea privată,
sistemul de preţuri, concurenţa şi antreprenoriatul - sunt cheile succesului pentru sistemul
economiei de piaţă. Dreptul de a deţine proprietatea şi de a o gestiona pentru a obţine profit
stimulează indivizii şi afacerile să-şi folosească resursele în mod raţional. Preţurile oferă
consumatorilor şi producătorilor informaţii importante pentru luarea deciziilor optime. Şi concu-
renţa stimulează utilizarea raţională a resurselor şi crearea bunurilor şi serviciilor, solicitate şi
accesibile consumatorilor. Antreprenoriatul este dorinţa şi capacitatea de a identifica posibilităţi şi
de a le dezvolta în produse noi pentru piaţă. Schimbul pe piață se efectuează prin intermediul
banilor. Principalele funcții ale banilor sunt: mijloc de schimb, de tezaurizare şi măsură a valorii.
Activitatea economică presupune procese economice complexe, comportament al oamenilor,
obiective şi decizii economice, măsuri şi acţiuni, motivaţii economice, criteriul de eficienţă în
alocarea şi utilizarea resurselor limitate în scopul satisfacerii cerinţelor umane şi intereselor
economice. Polii activităţii economice sunt: producţia şi consumul, astfel consumul dă sens şi
scop activităţii economice, iar producţia este un mijloc de realizare a scopului.
Într-o economie de piață există o varietate de agenți economici (întreprinderea, menajele,
statul, instituțiile financiare) care, urmărind propriile scopuri, realizează funcții specifice.
Economiştii folosesc modelul circuitului pentru a ilustra cum se creează fluxul banilor, al
produselor şi resurselor, precum şi modul în care schimbul liber între producători şi consumatori
răspunde la întrebările ce, cum şi cine. Modelul fluxurilor circulare permite a înțelege modul în
care agenții economici interacționează între ei pe diferite tipuri de piețe.
Se consideră că comportamentul rațional al consumatorului este acela care asigură un
maximum de satisfacție în consum cu un minimum de cheltuieli, acesta ghidându-se după criteriul
eficienței economice. În economie satisfacţia aşteptată se obţine prin consum și este caracterizată
prin termenul de utilitate.
Comportamentul consumatorului se subordonează unor cerințe de raționalitate și eficiență.
Existenţa umană este condiţionată de consumul unor elemente numite bunuri. Bunurile pot fi
rezultatul unor activități economice (bunuri economice) sau pot fi întâlnite în natură (bunuri libere).
Cea mai mare parte din venit oamenii o obţin din munca salarizată, însă şi proprietatea poate
genera venit şi poate mări patrimoniul. Averea sau patrimoniul reprezintă banii şi proprietatea
personală. În timp oamenii îşi pot mări averea prin economii. Este necesar să cunoaştem opţiunile şi
riscurile economiilor, optând pentru cele care oferă siguranţă.
Bugetul ajută consumatorii să-şi folosească cât mai chibzuit venitul. Etapele principale în
elaborarea bugetului sunt: stabilirea obiectivelor, estimarea venitului şi planificarea cheltuielilor şi a
economiilor.
Economia de piaţă, prin natura sa, este o sursă vitală de protecţie a consumatorului, întrucât
concurenţa stimulează satisfacerea optimă a dorinţelor şi necesităţilor. Agenţiile de stat
reglementează legal protecţia consumatorilor.
Economia este în permanentă schimbare, însă nu toate evoluţiile sunt percepute în viaţa
cotidiană. Antreprenorii influenţează aceste schimbări prin crearea de firme, produse noi, metode
noi de producţie şi distribuţie. Antreprenorii sunt oamenii care identifică căile de folosire eficientă
a resurselor pentru satisfacerea cât mai deplină a nevoilor consumatorilor. Posibilitatea obţinerii
profitului motivează antreprenorii să accepte riscul de a-şi pierde banii în cazul în care afacerea lor
nu va avea succes.
6
În toate ţările dezvoltate, micile afaceri sunt suportul liberei iniţiative, asigurând întregii
economii viabilitate, flexibilitate şi dezvoltare ascendentă. Majoritatea firmelor sunt organizate sub
formă de întreprinderi individuale, parteneriate sau societăţi pe acţiuni. Firmele mici organizate
sub formă de întreprinderi individuale şi parteneriate, de regulă, depăşesc de câteva ori numărul
marilor întreprinderi şi ale societăţilor pe acţiuni. Ele reprezintă sursa principală de idei noi şi locuri
de muncă în economia de piaţă. Marile întreprinderi, societăţi pe acţiuni, datorită unor avantaje
(durată nelimitată şi responsabilitate limitată), operează cu sume mult mai considerabile decât
întreprinderile individuale şi parteneriatele, producând mai multe bunuri şi servicii.
7
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VI.
CEREREA ȘI OFERTA
Unități de competențe:
1. Aprecierea rolului cererii şi ofertei ca factori esenţiali în soluţionarea problemei economice de
bază „Ce, cum, pentru cine?”.
2. Stabilirea nivelului de sensibilitate a cererii şi a ofertei la modificarea preţului sau venitului
pentru asumarea deciziei raţionale.
Unități de conținut:
Cererea: individuală și totală. Cererea și volumul cererii. Legea cererii. Determinanții cererii.
Elasticitatea cererii.
Oferta: individuală și totală. Oferta și volumul ofertei. Legea ofertei. Determinanții ofertei.
Elasticitatea ofertei.
Noțiuni-cheie: cererea, legea cererii, bun normal, bun inferior, bunuri substituibile, bunuri
complementare, elasticitatea cererii, cerere elastică, cerere inelastică, oferta, legea ofertei, oferta
individuală, oferta pieței, elasticitatea ofertei, oferta elastică, oferta inelastică, oferta cu
elasticitate unitară, oferta perfect elastică, oferta perfect inelastică.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare grafică.
Număr de ore recomandate: 7
Obiective:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să definească noțiunea de cerere și ofertă;
 să explice factorii ce determină modificarea cererii și a ofertei;
 să determine relația între oferta totală și individuală;
 să deosebească tipurile de elasticitate a cererii și a ofertei în funcție de modificarea prețului și
factorii determinanți;
 să identifice diferența între modificarea cantității cerute/oferite și variația cererii/ofertei.
CADRUL CONCEPTUAL
În economie cererea reprezintă cantităţile de produse pe care o persoană doreşte şi este în
stare să le cumpere la diferite niveluri de preţ într-un anumit timp. Oamenii cumpără mai multe
produse la preţuri mai joase, decât la preţuri mai ridicate, conform legii cererii.
Cererile individuale ale oamenilor se îmbină formând cererea totală. Gradul de sensibilitate a
cererii la schimbarea preţului unui bun sau serviciu exprimă elasticitatea cererii în funcţie de preţ. Când
o mică schimbare a preţului rezultă într-o schimbare mare a cantităţii cerute, cererea este elastică. În
acest caz, majorarea preţului reprezintă micşorarea venitului total (preţul înmulţit la cantitate). Când
influenţa preţului este mică, cererea este inelastică şi un preţ mai înalt sporeşte venitul total.
Variaţia preţului rezultă în modificarea cantităţilor cerute, pe când o variaţie a cererii
înseamnă că oamenii doresc să cumpere diferite cantităţi de produs la fiecare nivel de preţ posibil.
Schimbarea cererii este reprezentată grafic printr-o deplasare a curbei cererii spre dreapta sau spre
stânga. Din contra, variaţia preţului presupune o mişcare de-a lungul curbei cererii.
8
În economie oferta reprezintă cantităţile de produse pe care producătorul este dispus şi are
posibilitate să le vândă la nivelurile posibile de preţ într-o perioadă de timp. Conform legii ofertei,
producătorii vor vinde mai mult la preţuri mai mari, decât la preţuri mai mici.
Totalitatea ofertelor individuale ale vânzătorilor formează oferta totală. Gradul de
sensibilitate a ofertei faţă de variaţiile preţului exprimă elasticitatea ofertei în funcţie de preţ.
Când preţul influenţează puternic cantitatea de marfă oferită, oferta este elastică, iar atunci când
influenţa preţului este mică, oferta este inelastică. Oferta este mai elastică atunci când resursele pot
fi mai uşor atrase în procesul de producţie. Elasticitatea ofertei în funcţie de preţ mai depinde şi de
intervalul de timp necesar producătorilor pentru a mări sau a micşora volumul producţiei, în cazul
unor schimbări ale preţului. Cu cât mai de durată sunt ajustările necesare, întreprinse de
producători, cu atât mai inelastică tinde să fie oferta.
Variaţia preţului ce condiţionează schimbările cantităţii de produse oferite (care nu reprezintă
o schimbare a ofertei) se reprezintă grafic prin deplasarea de-a lungul curbei ofertei. Variaţia
ofertei presupune că producătorii modifică cantităţile oferite la toate preţurile posibile. Grafic
schimbarea ofertei reprezintă o deplasare a curbei spre stânga sau spre dreapta. Factorii care pot
schimba (deplasa) oferta sunt: costurile de producţie, numărul vânzătorilor, aşteptările privind
variaţia preţurilor, productivitatea sau eficiența utilizării factorilor de producție, condițiile naturale,
impozitele și subvențiile, etc.
Tipul de Înclinația curbei cererii în Tipuri de elasticitate a

elasticitate a funcție de elasticitate ofertei
cererii
Cerere elastică ΔQ% > ΔP% P Oferta elastică la preț
P2
𝐄𝐩𝐒 >1
P1 D
𝑬𝑫
𝒑 >𝟏
Q2 Q1
Q
Cerere cu ΔQ % = ΔP% P Oferta cu elasticitate unitară
elasticitate P2
unitară 𝐄𝐩𝐒 = 𝟏.
P1 D
𝑬𝑫
𝒑 =𝟏
Q2 Q1 Q
Cerere inelastică 0<ΔQ % P Oferta inelastică la preț
<ΔP% P2
𝐄𝐩𝐒 <1
P1 D
𝑬𝑫
𝒑 <𝟏 Q2 Q1 Q
Cerere perfect P Oferat perfect inelastică
inelastică D
𝐄𝐩𝐒 =0
𝑬𝑫
𝒑 =𝟎
Q
Cerere perfect P Oferta perfect elastică la preț
elastică 𝑬𝑫
𝒑 =∞ D
𝐄𝐩𝐒 =∞
Q
9
9
STRATEGII POSIBILE DE PREDARE
 Cererea, Efectul prețului, Elasticitatea, Variația cererii
 Apelați la ajutorul elevilor pentru a determina efectul prețului asupra cererii. Efectuați o
„licitație” a unui celular mai performant. Începeți cu un preț mai mare și întrebați cine ar fi
dispus să ofere acești bani pentru telefonul dat. Notați la tablă prețul și numărul de elevi care
doresc „să cumpere”. Treptat scădeți prețul și observați cum se modifică numărul
cumpărătorilor. Prezentați cererea tabelar și grafic.
 Analizați factorii care ar putea cauza variația cererii pentru produse similare – de exemplu
schimbarea veniturilor consumatorilor, schimbarea popularității acestui celular, prețul la alte
modele.
Repetați exercițiul cu exemple de produse mai puțin costisitoare (de exemplu caiet, prăjituri,
bomboane, adidași, tricouri), produse de primă necesitate (locuință, pâine, benzină).
 Oferta, Efectul prețului, Elasticitatea, variația ofertei
 În general, oferta prezintă o mai mare dificultate de înțelegere de către elevi deoarece le este
străin modul de gândire al producătorului sau furnizorului. Prin urmare, îi puteți ajuta să-și
cultive modul de gândire în calitate de furnizori de forță de muncă. Spre exemplu, oferiți
posibilitatea de „angajare” a elevilor la un serviciu prin cumul după ore. Porniți de la un
salariu mic 15 lei/ ora și măriți-l treptat până la un nivel la care toți elevii ar fi de acord să
preia slujba. Astfel oferiți un model cât se poate de clar al ofertei.
 Utilizați decupări din catalog sau reviste despre noile produse lansate pe piață. Discutați
despre cheltuielile pe care le suportă firmele pentru crearea și fabricarea noilor produse.
Argumentați modul în care costurile influențează deciziile de producție.
 Creați „un coș de cumpărături” constituit din articolele pe care elevii și familiile lor le procură
în mod curent (de ex. fructe, legume, pâine, benzină, automobile, locuințe, dulciuri). Solicitați
elevilor să lucreze în grup pentru a descrie elasticitatea ofertei pentru fiecare produs. Sugerați-
le să consulte manualul și să determine factorii ce ar putea influența elasticitatea.
STRATEGII DE EVALUARE
 Solicitați elevilor să desfășoare un studiu al pieței pentru a cerceta mai în profunzime cererea
pentru articolele vândute în apropierea școlii – de ex. tricouri, dulciuri, gogoși, manuale,
revista școlii, flori în ajunul și de ziua Sf. Valentin, bilete la competiții sportive. De exemplu,
ar putea oare cantina școlii să-și sporească veniturile prin reducerea prețurilor la gustări și
plăcinte? Ar trebui oare cantina să mărească prețurile la careva produse? Sunt oare prețurile
pentru evenimentele sportive fixate corect? Vor conduce oare prețurile joase la sporirea
veniturilor școlii?
 Elevii pot face prezentări succinte referitor la elasticitatea cererii în funcție de preț pentru
produsele selectate, prezența substituenților, impactul produselor complementare asupra
cererii de bunuri și servicii, cercetate de ei.
 Solicitați elevilor să decupeze articole din reviste sau catalog electronic care reflectă variațiile
cererii sau efectul prețului acesteia.
 Creați „un coș de cumpărături” constituit din articolele pe care elevii și familiile lor le procură
în mod curent (de ex. Fructe, legume, dulciuri etc). Solicitați elevilor să lucreze în grup pentru
10
10
a descrie elasticitatea ofertei pentru fiecare produs. Sugerați-le să consulte „Verificarea
elasticității”, din manual și să determine factorii ce ar putea influența elasticitatea.
 Schimbați datele problemei, oferindu-le un „coș de cumpărături” similar cu cel descris mai
sus. Rugați-i să creeze situații care ar avea ca bază creșterea sau descreșterea ofertei.
 Solicitați elevilor să intervieveze vânzători cu amănuntul din regiune pentru a determina cum
decid aceștia care anume mărfuri trebuie oferite și ce cantitate de produse trebuie comandată
pentru a fi vândută. Cereți-le să relateze constatările lor întregii clase.
RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI:

Laborator de aplicații economice-1 P
Trasarea curbei cererii 30
1. a. 250 plăcinte pe lună; 25
20
b. 150 plăcinte pe lună. 15
2. a. 15 lei; 10
b. 25 lei. 5 D
3. a. 250 kg pe săptămână; 0
50 100 150 200 250 300 Q
b. 100 kg pe săptămână.
4. Elevii cumpără mai puține plăcinte sau mere la prețuri mai înalte și respectiv mai multe
plăcinte sau mere la prețuri mai joase.
5. a. 3 x 250 = 750 lei;
b. 100 x 8 = 800 lei;
c. 15 x 200 = 3000 lei.
Laborator de aplicații economice - 2

Influențe asupra cererii. Concepte aplicate.
1. b. Nu. Cererea pieței reprezintă toate
cantitățile luate împreună la toate
prețurile posibile. Ea constă din toată
lista de cantități și prețuri.
2. a. Numărul va scădea de la 18 la 6
plăcinte pe lună.
b. În acest caz putem vorbi despre
efectul prețului și nicidecum
despre o schimbare a cererii.
3. Vezi din dreapta.
4. Da. Curba cererii se va deplasa spre
dreapta, deoarece prețul chiflelor, care
sunt niște substituenți, a crescut.
11
11
Valoarea cererii. Interpretarea datelor
1. a. 0.30;
b. 1.00 + 0.80 + 0.50 + 0.30 = 2.60.
2. Patru mere pe zi. Valoarea altui măr (al cincilea) ar fi de 0.20, ceea ce este mai puțin decât
prețul pe care ar fi dispus să-l plătească, de aceea nu merită să-l cumpere.
3. Curba cererii arată efectul prețului înclinându-se spre dreapta în jos.
4. Răspunsurile vor varia.
Întrebare-provocare
5. a. Nu. În mod evident, preferințele personale ale lui Nicu îi vor influența hotărârea. Totuși
costul de oportunitate ale merelor proaspete reprezintă una dintre celelalte posibilități de
folosire a merelor.
b. Da. Conform datelor din tabel Nicu va plăti 0.90 pentru un singur măr.

Elasticitatea cererii
1.
Care cerere este mai
Bun sau serviciu Argument
elastică
a. 6 sticle de cola sau o bicicletă cu 10 O bicicletă cu 10 viteze Necesită un buget mai mare
viteze
b. Un tricou cu emblema școlii sau o Un tricou cu emblema școlii Are mai mulți substituenți
agendă
c. Servicii medicale în cazul unei leziuni Servicii medicale în cazul Are mai mulți substituenți,
(tăieturi) serioase la mînă sau servicii guturaiului impune ajustări în timp
medicale în cazul guturaiului
d. O plăcintă sau aer condiționat vara în O plăcintă Are mai mulți substituenți
regiunile
e. Aer condiționat în vara aceasta sau aer Aer condiționat în sud Necesită mai mult timp pentru
condiționat în sud pentru verile pentru verile următoare planificare și ajustare
următoare
2. a. 230 lei; 270 lei. Cererea este inelastică întrucât venitul total a crescut.
b. 1.20 lei; 1.50 lei. Cererea este inelastică întrucât venitul total a crescut.

1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel
Cantitatea Veniturile
Preţul Elasticitatea cererii după Elasticitatea cererii după
cererii vânzătorilor (TR)
u.m. preţ în arc preț în punct
unit. u.m.
0 1000 0 0 0
20 900 0,052 inelastică 0.111 inelastică 18000
60 700 0,333 inelastica 0.428 inelastică 42000
12
12
100 500 0,818 inelastică 1.0 unitar 50000
120 400 1,222 elastică 1.5 elastică 48000
180 100 5,666 elastică 9 elastică 18000
200 0 19,0 elastică 0 perfect inelastică 0
𝐄𝐏 𝐝 = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(900 − 1000) (20 + 0)
𝐄𝐏 𝐝 = − ∗ = 0,052
(20 − 0) (900 + 1000)
𝐸 𝑃 𝑑 = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
(900 − 1000) 20
𝐄𝐏 𝐝 = − ∗ = 0,111
(20 − 0) 900
2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară.
Răspunsul este indicat în tabelul 1 în tabel
1. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. Calculele sunt efectuate în tabel.
2. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc până la limita prețului
unitar de 100 lei, când elasticitatea cererii este inelastică, după care veniturile încep să
scadă.

1. Eveniment 2. Produs 3. Schimbare a cererii 4.Variabila
Prețul untului Margarină b.Prețul produselor-
Pret
crește D2 substituenți
D1
Cantitatea
Crește Struguri e. gusturi și preferințe

popularitatea
produselor
vegetale
Crește taxa de Hotel în d. prețul produselor

intrare la Disney apropierea complementare
World Disney
World
13
13
Scade prețul la Muștar și d. prețul produselor
salam ketch-up complementare
Înghețurile Suc de mere f. previziuni privind

distrug recolta de evoluția prețului și
mere venitului
Crește radical Motociclete d. prețul produselor

prețul la benzină complementare
Scade venitul Carne de pui a. venitul

consumatorilor consumatorilor
Noutăți din economie

1. Dacă vânzările de carne ar fi crescut din cauza schimbării preferințelor consumatorilor, am putea
vorbi despre o schimbare a cererii. Dacă vânzările ar fi sporit din cauza prețurilor joase, ar fi vorba
despre efectul prețului.
2. Mișcarea cererii de-a lungul curbei reprezintă efectul prețului. Schimbarea cererii este indicată de
deplasarea curbei spre dreapta deoarece consumatorii cumpără cantități mai mari la fiecare preț.
RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

(1) individuale; (2) efectul prețului; (3) 350,000; (4) 1 leu; (5) sezonul, (6) preferințele
consumatorului (7) substituenți; (8) substituent; (9) complementare; (10) inelastică; (11) venitul
total; (12) elastică; (13) schimbările în nivelul veniturilor, (14) schimbările sezoniere, (15)
disponibilitatea substituenților și a produselor complementare; (16) cererii; (17) curba cererii; (18)
prețurile.
Recapitulare
Găsiți răspunsul
d-1, g-2, a-3, e-4, h-5, c-6, i-7, b-8, f-9, j-10.
Soluții multiple
d-1, c-2, a-3, a-4, a-5, a-6, b-7, c-8, c-9, b-10, d-11
14
14
Răspunsurile la întrebări pentru discuții și raționamente economice
1. Da. Oamenii vor elimina utilizarea apei în toate cazurile care pentru ei valorează mai puțin
decât prețurile ridicate. (ca ex. Eu am seră de roșii, irigarea o efectuez cu apă din robinet.
Dacă în final costul roșiilor mele este mai mare decât cel de piață, eu voi renunța la tepliță,
pentru a nu suporta cheltuieli inutile (consumul de apă))
2. Benzina constituie un produs complementar pentru automobile. În cazul sporirii prețului
acesteia se reduce cererea la mașinile mari și ineficiente. Scăderea vânzărilor acestor vehicule
reprezintă rezultatul modificării cererii, nu a creșterii prețului.
4. Magazinul ar putea stoca substituenți înghețatei, de exemplu iaurtul înghețat, suc de fructe
congelat. Cererea pentru fiecare din aceste produse este elastică, deoarece consumatorii pot să
procure și alte produse în loc. Mărimea prețului ar putea reduce venitul total, cu excepția
cazului în care produsele proprietarului vor fi diferite de cele ale concurenților.
OFERTA
RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI
Trasarea curbei ofertei Curba ofertei de turte cu mere
P 14 S
1. 2,500 bucăți pe zi
12
2. 1,500 turte pe zi
3. 1500 lei 10
4. 3500 lei 8
5. 1000 celulare 6
6. 5000 celulare 4
7. Cu cât mai înalte sunt prețurile, 0 500 1500 2000 2500 3000 Q
cu atât mai multe calculatoare vor să vândă distribuitorii.
8. a. 10 lei x 2000 bucăți = 20000 lei;
b. 1000 lei x 1000 bucăți = 1000000 lei;
c. 2500 lei x 4000=10 milioane.

Tabelele vorbesc.Interpretarea datelor
1. Oferta lunară de celulare
Prețul unui calculator Cantitatea lunară Noua cantitate lunară
500 500 1500
1000 1000 2000
1500 2500 3500
2000 3500 4500
2500 4000 5000
3000 4500 5500
2. a. 4000 celulare pe lună

b. 4500 celulare pe lună
15
15
c. O cantitate mai mare apare la un preț mai mic numai din cauza schimbărilor de pe curba
ofertei. Efectul prețului continuă să fie un factor important, dar acum se aplică la noua ofertă.
Micșorarea prețului de la 2500 lei la 2000 lei reduce cantitatea oferită de la 5000 de celulare
la 4500 pe noua curbă a ofertei. Totuși, 4500 este mai mult decât cantitatea inițială de 4000 de
celulare, mai multe celulare sunt oferite, deoarece curba ofertei a crescut.
3. Răspunsurile vor varia, dar cauza acestor variații ar putea fi numărul mai mare de producători și
avansări tehnologice care duc la reducerea costului marginal pentru producerea calculatoarelor,
acordarea subvențiilor, reducerea impozitelor, etc.
Noutăți din economie - Atunci când dispunem de resurse

1. Articolul ilustrează variația ofertei. Noile tehnologii reduc costul marginal pentru producerea
gazului natural și a petrolului. Astfel, companiile sunt dispuse să vândă mai mult gaz și petrol la
fiecare preț dat.
2. P
S1
S2
Cantitatea de gaz natural

3. Răspunsurile pot varia, dar scopul este de a ajuta elevii să înțeleagă că nici chiar resursele
naturale nu sunt inepuizabile. În timp ce există o limită pentru anumite resurse, cantitatea pe care
o putem folosi depinde de tehnologii și prețuri. În plus, oamenii descoperă noi feluri de resurse
(ca nisipul, folosit pentru producerea foilor de silicon), astfel mărind cantitatea resurselor
naturale disponibile.
Noutăți din economie - Oferta de aluat

1. Povestea ilustrează o schimbare a curbei ofertei de biscuiți – creșterea ofertei.
P
S1
S2
Cantitatea de biscuiți
2. Răspunsurile pot varia. În sistemul antreprenoriatului liber perspectiva de a obține profit este o
motivare pentru oameni de a face inovații și a iniția noi afaceri chiar dacă există riscul de a
pierde bani.
3. Da. Antreprenorii identifică diverse posibilități pentru a dezvolta noi bunuri și își asumă riscul de
a le lansa pe piață. Atunci când fac acest lucru ei sporesc oferta pentru diferite bunuri și servicii.
4. Răspunsurile pot varia. Antreprenorii elaborează noi tehnici de producție și marketing, care ajută
la reducerea costurilor marginale și mișcă curbele ofertei spre dreapta.
16
16
(1) vândă; (2) mai multe bunuri/servicii; (3) efectul prețului (legea ofertei); (4) oferta totală;
(5) 3,000; (6) 120 lei/pereche; (7) costul marginal; (8) elasticitatea; (9) elastică; (10) inelastică; (11)
curbei ofertei; (12) dreapta; (13) stânga; (14) așteptărilor.
Găsiți răspunsul
c-1, e-2, a-3, j-4, i-5, f-6, g-7, b-8, h-9, d-10
Soluții multiple
d-1, c-2, b-3, d-4, b-5, a-6, c-7, c-8, d-9, a-10, c-11
RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

1. Mărirea prețului la iaurt de fructe cauzează sporirea producției și a cantității oferite. Acesta este
efectul prețului. Însă o variație a ofertei constituie o deplasare a întregii curbe a ofertei. Un preț
înalt nu cauzează o deplasare de curbă, deci nu schimbă oferta.
2. Prețurile mai înalte la cereale stimulează fermierii să crească volumul producției. Schimbările
vor spori oferta de cereale la gospodăriile de creștere a cerealelor din România. Situația
reprezintă efectul prețului asupra ofertei.
3. Efectul prețului înseamnă că prețul mai mic de pe curba existentă a ofertei are ca rezultat o mai
mică cantitate de gaz natural produs și vândut. De fapt, curba ofertei se deplasează spre dreapta
(datorită noilor descoperiri de gaz natural, tehnologiilor noi sau altor fenomene puțin
costisitoare) chiar dacă prețul la gaz s-a micșorat. Deși, când are loc efectul prețului, cantitățile
de gaz pe noua curbă a ofertei(S2) sunt mai mari, cantitatea finală reprezentată pe această curbă e
mai mare decât cantitatea produsă inițial la același nivel al prețurilor, reprezentată de către curba
inițială(S1).
4. Unul din costurile de oportunitate la frecventarea colegiului sunt salariile la care renunță elevul.
Recesiunea reduce posibilitățile de angajare la serviciu și de obținere a salariului, prin urmare,
reduce costurile de oportunitate al colegiului dat. În consecință, oferta de elevi sporește. (Întrucât
costurile marginale ale colegiului se diminuează, curba ofertei se deplasează spre dreapta.)
5. Condițiile meteo nefavorabile reduc cantitățile de cafea oferite spre vânzare, dar schimbă și
așteptările privind valoarea ulterioară a acesteia. Mulți producători păstrează ofertele curente cu
speranța unor vânzări ulterioare la prețuri mai ridicate.
6. Prețul pe care un cumpărător l-ar oferi pentru un televizor suplimentar va fi probabil mai mic
decât primul. Numai prin reducerea prețului la cel de-al doilea televizor, cumpărătorul ar fi
dispus să-l procure.
OPȚIONAL
I. Completați definițiile categoriilor economice:
1. Complementare.
2. Legea cererii.
II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

1. F .Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să
ofere bunul pe piaţă.
2. F. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a cantităţii
solicitate datorită modificării relative a preţului bunului.
17
17
III. a) c
b) d
IV. Problema
Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P. Determinaţi:
1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m.
Qs=120+5*10; Qs=170; E s=Q’(P)*(P/Qs);
Q’(P)=5; E s=5*(10/170)=0,29
2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic.

0,29 < inelastică (% ∆ ofertei e/e < decât % ∆ preșului)
3. Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%?

P=10*(10% / 100%)+10=11
Qs=120+5*11=175;
E s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→ elasticitatea crește.
V. Comentarii și raționamente
Răspunsurile vor varia.
Elasticitatea permite realizarea unor observaţii cantitative cu privire la efectele modificării
cererii sau ofertei. Prezintă interes nu doar direcţia modificărilor, dar şi mărimea sensibilităţii,
intensităţii reacţiei consumatorului la modificarea prețului. Cu cât sensibilitatea consumatorului
faţă de preţ este mai mare, cu atât cererea este mai elastică, mărimea absolută a coeficientului
de elasticitate devenind mai mare. Fapt ce se observă și în domeniul educației.
18
18

18
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VII.
MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI
1. Descrierea rolului şi esenţei pieţei pentru realizarea schimbului între consumatori şi
producători.
2. Determinarea rolului preţului pentru stabilirea echilibrului pieţei.
3. Argumentarea interdependenței dintre cerere și ofertă pentru stabilirea prețului pe piață.
Cum echilibrează cererea şi oferta cantitatea de produse pe care cumpărătorii sunt dispuşi să o
procure cu cantitatea de produse pe care vânzătorii sunt dispuşi să o vândă? Ce reprezintă deficitul
şi surplusul şi cum pot fi depăşite prin concurenţă? Cum reuşesc preţurile de echilibru ale pieţei să
repartizeze bunurile şi serviciile? Cum motivează preţurile de piaţă producţia de bunuri şi servicii?
Cum influenţează schimbarea cererii şi a ofertei preţul de echilibru? Cum furnizează preţurile de
piaţă informaţii şi stimulente pentru consumatori şi producători?
Noțiuni-cheie: preț de echilibru, cantitatea de echilibru, surplus, deficit, preț minim, preț maxim.
Obiective:
 să explice cum interacționează cererea cu oferta pentru stabilirea prețului de echilibru al
pieței;
 să definească deficitele și surplusurile și să explice modul în care concurența de piață le
elimină;
 să explice modul în care prețurile de echilibru raționalizează consumul bunurilor și serviciilor;
 să descrie cum influenţează schimbarea cererii şi a ofertei preţul de echilibru;
 să relateze cum prețul de piață furnizează informaţii şi stimulente pentru consumatori şi
producători.
CADRUL CONCEPTUAL
Preţul de echilibru al pieţei echilibrează cantitatea de produse pe care cumpărătorii sunt
dispuşi să o cumpere cu cantitatea de produse pe care vânzătorii sunt dispuşi să o vândă. La orice alt
preţ se creează deficit sau surplus. Deficitul apare la un nivel de preţ când cantitatea cererii este
mai mare decât cantitatea ofertei. Surplusul presupune existenţa pe piaţă - la anumite niveluri de
preţ - a unei cantităţi de ofertă mai mare decât cantitatea de cerere. În cazul deficitului, concurenţa
dintre cumpărători ridică preţurile până la nivelul preţului de echilibru. În cazul surplusului,
concurenţa dintre vânzători coboară preţurile până la nivelul preţului de echilibru.
Preţurile de echilibru au roluri importante în economia liberei iniţiative. În primul rând, ele
repartizează oferta existentă între consumatori şi determină cine va primi bunurile şi serviciile
produse. Preţurile de echilibru stimulează producţia, orientând deciziile referitor la ce (şi cât de
mult) să producem şi cum să producem bunurile şi serviciile.
Cererile şi ofertele sunt într-o permanentă schimbare, influențând nivelul preţurilor de
echilibru, care, la rândul lor, cauzează extinderea unor companii sau falimentarea altora.
19
19
Preţurile de piaţă oferă informaţii importante, care reprezintă şi stimulente pentru libera
iniţiativă. Preţurile comunică producătorilor felurile şi cantităţile de produse pe care le doresc
consumatorii, iar cumpărătorilor le comunică costul de producţie al diferitor bunuri şi servicii. Atât
companiile, cât şi consumatorii folosesc aceste informaţii pentru luarea deciziilor raţionale
referitoare la producţie şi consum.

 Prețul de echilibru.
Utilizați exemple de stabilire a prețului de pe piața locală pentru a stimula discuțiile la tema
dată.
 Solicitați elevilor să efectueze un studiu de piață. De exemplu, să urmărească prețurile la anumite
produse (petrol, produse lactate, băuturi răcoritoare, casete, CD-uri) din diferite localități.
Întrucât managerii magazinelor s-ar putea să le ofere informație referitoare la vânzările făcute,
elevii ar putea beneficia de această informație petru a elabora un tabel a cererii. Rugați elevii să
intervieveze vânzătorii pentru a determina cum reacționează ei la variația prețurilor.
 Solicitați elevilor să urmărească dinamica prețurilor la hainele de sezon și să relateze despre
tendințe în modă, coordonarea în timp a vânzărilor. Când e mai eficient să procurăm un costum
de baie? Prețurile pot fi foarte bune în septembrie, însă diversitatea de produse e probabil redusă.
 Solicitați elevilor să efectueze investigații referitor la eficiența serviciului de control al prețurilor
în Republica Moldova și în străinătate. Consumabilele reglementate de stat au fost oare
profitable? I-au ajutat oare prețurile minime și subvențiile acordate fermierilor din Republica
Moldova? Dar cum rămâne cu consumatorii? Ce efect avea controlul prețurilor în fosta Uniune
Sovietică până la dezmembrare? Ce impact a avut lichidarea sistemului de control al prețurilor
asupra economiei Moldovei?

Laborator de aplicații economice-1
Întrebări de verificare:
1. 275 lei.
2. Există un surplus de 80 mii tone.
3. Există un deficit de 80 mii tone.
4. Nu. Un surplus înseamnă că oamenii nu vor să cumpere tot ce se oferă la prețul respectiv.
Însă ei doresc cantități mai mari, astfel încât grâul oricum este limitat și există o
penurie/lipsa de grâu. Dorințele nu coincid cu cererea.
Noutăți economice
Autostrăzi cu plată:
1. Pe autostradă există puțin spațiu disponibil, astfel încât el trebuie raționalizat. De obicei el
este raționalizat prin perioadele mai lungi de așteptare, de vreme ce congestionarea
circulației încetinește traficul.
20
20
2. Costul duratei mai mari de timp pe care îl cheltuiesc la volan.
3. Este posibil ca o persoană să prețuiască mai mult timpul economisit decât banii pe care îi
plătește pentru a se deplasa pe autostrada cu plată.
4. Cererea pentru accesul pe autostrăzi crește în cursul orelor de vârf, astfel încât este nevoie
de un preț mai mare pentru evitarea aglomerației pe autostradă.

Analiza evenimentelor
1. a. Da. Clima favorabilă pentru creșterea cartofului a determinat o roadă bogată și respectiv la
creșterea ofertei de cartofi. În condițiile aceleeași cereri prețul de echilibrul tinde să se
reducă.
2.
3. a. Din motivul ruinării multor producători de cartofi oferta s-a redus, pe când cererea a
crescut.
b. Într-o astfel de situație pentru că pe piață există mai puțin de cât se cere, iar prețul nu mai
joacă în mod real un rol restrictiv în calea accesului la acest bun, apare problema alocării
cantității produse între consumatori. O primă posibilitate este cea de tip „primul venit -
primul servit”.
21
21
4.
5. Preţurile de echilibru au roluri importante în economia liberei iniţiative. În primul rând, ele
repartizează oferta existentă între consumatori şi determină cine va primi bunurile şi serviciile
produse. Preţurile de piaţă oferă informaţii importante, care reprezintă şi stimulente pentru
libera iniţiativă.
6. În condiții de echilibru QD= QS respectiv: 50-2P=3P-50; 5P=100; P=100/5 => P=20.

Înlocuim prețul în ecuația cererii sau a ofertei și determinăm cantitatea de echilibru .
QE=50-2*20 => QE = 10

1. Prețul automobilelor a fost redus pentru a stimula cererea și a crește vânzările. Excepție fiind
automobilele sportive care și așa se bucurau de o popularitate înaltă.
2. Pentru a stabili echilibrul dintre cererea și oferta studiilor economice s-a apelat în mijlocul
anilor '90 la înăsprirea condițiilor de înmatriculare, deoarece cererea crescuse. Iar la începutul
anilor 2000 din cauza reducerii cererii pentru facultățile de business s-au simplificat cerințele
pentru examenele de absolvire, măsură ce a determinat stimularea cererii.
3. Cheresteaua reprezintă factor de producție pentru construcția caselor. În rezultatul acordului
interguvernamental SUA-Canada de impunere a restricției pentru pătrunderea lemnului
canadian pe piața din SUA va determina scumpirea acestui factor de producție. Drept
consecință prețul ofertei va crește.
Laborator de aplicații economice -3

Aplicarea legilor cererii și ofertei
1. Creșterea veniturilor populației va determina creșterea cererii. Dar oferta crește cu o
intensitate mai mare decât cererea datorită productivității (ΔD% < ΔS%). În rezultat prețul
scade. Vezi graficul.
22
22
2. a. Prețul s-a mărit, iar cantitatea furnizată a crescut.
b. Prețul mai mare reduce cantitatea cerută.
c. Un surplus.
3. Vezi graficul.
4. Oferta de hrană va continua să crească cu o intensitate mai mică decât cererea. Este posibil ca
prețurile cerealelor să crească în continuare.

Prețul de echilibru al pieței; cantitatea oferită spre vânzare egalează cantitatea pe care
cumpărătorii o vor cumpăra; deficit; surplus; efectul prețului; raționalizare; să producă bunurile și
să presteze serviciile; mai multe bunuri și servicii; cererii; ofertei; să crească.
Găsiți răspunsul
d-1, h-2, e-3, i-4, k-5, f-6, j-7, g-8, c-9, b-10, a-11.
Soluții multiple
d-1, b-2, d-3, c-4, a-5, d-6, c-7, b-8, b-9, d-10.
Răspunsuri la întrebări pentru discuții și raționamente economice

1. Prețurile la fructe sporesc pentru a elimina deficitul de mărfuri. Ofertele de apă fac parte din
consumabilele reglementate de stat și prețul la apă nu poate fi mărit. Apa de obicei e
reglementată diferit decât celelalte prețuri în economia de piață.
2. Criza de bunuri indică că prețul e prea mic.Măriți prețul pentru a transforma lipsa în surplus fără
a mișca curbele cererii și ale ofertei.
3. Graficul ar trebui să reprezinte o deplasare a curbei ofertei spre stânga. Oferta poate scădea fără
a mări prețurile dacă și cererea scade.
4. Întrucât cererea pentru uniforme crește, ofertanții își dau seama că ei ar putea câștiga mai mult
dacă ar produce doar uniforme, în locul altor genuri de îmbrăcăminte. Ca urmare oferta crește.
În ultimă instanță, apare surplusul și prețurile trebuie să scadă.
5. a. Da. Raționalizarea resurselor deficitare este inevitabilă prin intermediul prețurilor, prin
crearea cozilor sau prin intervenția autorităților. Resursele deficitare trebuie distribuite
deoarece ele niciodată nu ajung pentru toți.
b. Distribuitorul de bilete la concert ar fi putut să mărească prețul. Mulți oameni erau gata să
facă coadă ore întregi pentru a procura bilete la prețul oferit.
23
23
OPȚIONAL
1. Echilibrul pieței.
2. Preț plafon.

1. F. Dacă statul fixează un preț minim, mai mare decât cel de echilibru, vânzătorii sunt
dispuşi să vândă mai mult decât sunt dispuşi să cumpere cumpărătorii.
2. F. Modificările ofertei determină modificări de același sens ale cantității de echilibru, dar
modificări de sens contrar ale prețului de echilibru.
III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. a
2. b
IV. Problema
Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin
funcţia Qs = 300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P;

300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului
va fi stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580; Qs=300+4*10=340 Se va crea un
deficit în mărime de 240 unități
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m.,
iar preţul maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu există un preț de echilibru, din acest motiv nu există nici Q acceptată și de consumator și
de producător.
24
24
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.
P
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Perfecționarea tehnologiei de fabricare va influența pe viitor la ↓ consumatorilor de
producție => la ↓ prețului => apariția prețului de echilibru => apariția Q de echilibru. Va
contribui la ↑ calității bunului => competitivitate =>la acceptarea cumpărtorului, a prețului
de 600 u.m. si, respectiv, la existența Q de echilibru.
25
25
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VIII.
PRODUCTIVITATEA ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ
1. Rezolvarea diverselor probleme economice din perspectiva comportamentului producătorului.
2. Descrierea optimului producătorului în rezultatul combinării factorilor de producţie, pentru
stabilirea echilibrului.
Producția. Combinarea factorilor de producție. Productivitatea. Factorii care determină nivelul
productivității. Legea randamentelor descrescătoare.
Noțiuni-cheie: productivitatea, produs total, produs mediu, produs marginal, legea randamentelor
descrescătoare.
Obiective:
 să definească producția și legea randamentelor descrescătoare;
 să calculeze nivelul și dinamica productivității;
 să determine factorii care influențează nivelul productivității;
 să relateze cum combinația optimă de factori de producție determină eficiența economică.
CADRUL CONCEPTUAL
Prin proces de producție înțelegem activitate umană de transformare a factorilor de producție
în bunuri și servicii economice care pot satisface nevoile umane sau activitate de creare a bunurilor
și serviciilor pentru satisfacerea nevoilor consumatorului.
Utilizarea factorilor de producție se face în funcție de anumite procedee ( numite tehnologii).
Tehnologiile presupun selectarea factorilor de producție, anumite moduri de combinare a
elementelor utilizate, șiruri de prelucrări ale acestora, derulări în timp ale operațiunilor, respectiv,
drept rezultat obținerea produselor finite.
Ca operațiune tehnico – economică, combinarea factorilor de producție se realizează prin
unirea a doi sau mai mulți factori de producție, întotdeauna fiind prezent factorul muncă.
În economie numim productivitate a unui factor de producție X volumul producției realizat
cu ajutorul acestuia în raport cu cantitatea consumată din acel factor. La nivelul întreprinderilor se
deosebesc două forme ale productivității: productivitatea parțială – a unui factor de producție,
ignorând ceilalți factori și productivitatea globală – a tuturor factorilor de producție implicați în
obținerea rezultatelor economice (producerea bunurilor și prestarea serviciilor).
Ambele forme pot fi calculate ca medii sau ca mărimi marginale. Nivelul mediu al
productivității factorilor de producție ia în considerație faptul că productivitatea nu este aceeași
pentru fiecare unitate de factor utilizat și, de aceea, este necesară exprimarea eficienței medii cu
care sunt utilizați factorii de producție în obținerea rezultatelor economice. Productivitatea
marginală exprimă eficiența utilizării ultimei unități de factor de producție, adică productivitatea
factorului adițional.
26
26
În vederea utilizării eficiente a factorilor de producție este necesar de evaluat legea
randamentelor descrescătoare. Legea randamentelor descrescătoare constată că, pe măsură ce tot
mai multe resurse variabile se adaugă la o anumită cantitate de resurse fixe, în ultimă instanţă
cantitatea suplimentară de producţie se micşorează.
Există o variație de factori care influențează nivelul și dinamica productivității. Unele dintre
cele mai importante determinante care contribuie la creșterea nivelului productivității factorilor de
producție sunt: schimbările în calitatea resurselor umane, creşterea cantităţii şi calităţii resurselor de
capital şi perfecţionarea tehnologiilor, etc.

Producție și productivitate
 Pe baza primului studiu de caz din caietul elevului - Noutăți din economie - inițiați o discuție
privind rolul producției și al productivității.
 Împărțiți clasa în două grupe și stabiliți echipe de producție pentru a crea produse simple, cum ar
fi, de exemplu, felicitări pentru ziua de naștere, pălării sau avioane de hârtie. Într-una din echipe,
fiecare elev va produce integral propriul său produs. În cealaltă echipă, fiecare elev va realiza
doar o porțiune din întreg, procesul de confecționare a unei felicitări: un membru al echipei va
îndoi hârtia, altul va desena imaginea, altul va colora produsul, altul va lipi imaginea pe felicitare
și, în sfârșit, ultimul va scrie mesajul.
La finele exercițiului, se va discuta care echipă a îndeplinit sarcina mai efectiv și care a produs cele
mai bune felicitări. De ce? Se va analiza ce tip de bunuri se prestează la producție în linie de
asamblare și care nu.
 Vizitați un restaurant tip „fast-food” sau o fermă pentru a studia metodele de producție
practicate. Comparați strategiile utilizate în diferite restaurante.
 Invitați un lider din localitate pentru a explica din propria experiență privind tehnologia de
prelucrare a pământului și factorii ce contribuie la creșterea productivității.
 Unitatea abordează diverse aspecte ale economiei de piață la ora actuală. Propuneți elevilor
subiecte de exersare referitoare la îmbunătățirea calității bunurilor sau serviciilor din localitate.
 Solicitați elevilor să relateze despre vizite la firme în scopul informării referitor la programe de
asigurare a calității. Este evident că majoritatea firmelor încearcă să îmbunătățească calitatea
produselor.

1. S-au utilizat metode precum implicarea tehnicii agricole performante, informații
(implementarea sistemelor moderne de prelucrare), selectarea soiurilor de viță de vie cu o
productivitate înaltă, tehnologii și practici inovative.
2. Metodele enumerate mai sus au și determinat creșterea productivității.
27
27
1-3. Răspunsurile vor varia.
4. Crearea unor reţele sigure de furnizare; perfecţionarea continuă şi treptată a oricărui proces,
producţia fără stocuri; crearea unei viziuni comune.
Noutăți economice
Infrastructura și productivitatea
1. Clădirile de care au nevoie firmele și consumatorii pentru viața zilnică și pentru operațiile de
afaceri. Infrastructura include șosele, sisteme de canalizare și de irigații, aeroporturi, școli, căi
ferate, etc.
2. Dacă infrastructura țării se înrăutățește, economia suferă. În consecință, se poate demonstra că
creșterea productivității depinde de investițiile în infrastructură.
3. Infrastructura și productivitatea sunt direct proporționale. O infrastructură slab dezvoltată va
determina o productivitate scăzută.
Laborator de aplicaţii economice

Evoluția productivității
Numărul lucrătorilor Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
(L) (TPL=QL) (APL) (MPL)
1 6 (6*1) 6 6
2 18 (6+12) 9 12
3 33 11 (33/3) 15 (33-18)
4 40 ((33+7)/(4-3)) 10 (40/10) 7
5 45 (9*5) 9 5 (45-40)
6 48 8 (48/6) 3 (48-45)
7 49 (7*7) 7 1 (49-48)
8 40 (49-9) 5 (40/8) -9
1. Calculați valorile indicatorilor care lipsesc și completați tabelul. Exemplificați mai jos.
TPL1=QL1 = 6
𝑄
𝐴𝑃𝐿1 = =6
𝐿
∆𝑄
𝑀𝑃𝐿1 = =6
∆𝐿
28
28
2. Trasați curbele produsului total, produsului mediu și produsului marginal.
50
40 TPL
30
20
10 APL
0
-9 1 2 3 4 5 6 7 8 MPL
3. Legea randamentelor neproporționale. Produsul total este maxim când produsul marginal= 0.

(1) Factorilor de producție; (2) tehnologii; (3)muncă; (4) medii; (5) marginale; (6)
productivitatea; (7) axare pe consumator; (8) axare pe calitate; (9) reducerea deșeurilor; (10) crearea
unor rețele sigure de furnizare; (11) perfecționarea continuă și treptată a procesului; (12) producția
fără stocuri; (13) crearea unei viziuni comune.
Găsiți răspunsul
h-1; e-2; f-3; d-4; a-5; c-6; g-7; b-8; j-9; i-10.
Soluții multiple
b-1; a-2; d-3; d-4; c-5; d-6; b-7; b-8; d-9; a-10.

1. Îmbunătățirea calității forței de muncă, a resurselor de capital precum și utilizarea mai eficientă a
ambelor pârghii.
Productivitatea marginală exprimă eficiența utilizării ultimei unități de factor de producție, adică
productivitatea factorului adițional.
∆𝑄 𝑄1 − 𝑄0
𝑀𝑃 = =
∆𝐹 𝐹1 − 𝐹0
OPȚIONAL
1. producere (activitate de producţie)
2. produs marginal
29
29
1. Dacă produsul marginal devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce.
2. Productivitatea marginală exprimă eficiența utilizării ultimei unități de factor de
producție, adică productivitatea factorului adițional.
∆𝑄 𝑄1 − 𝑄0
𝑀𝑃 = =
∆𝐹 𝐹1 − 𝐹0

1. b
2. c
IV. Problema
În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi. Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând
suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este
productivitatea medie și marginală a muncii în acest caz?
50...1000 productivitatea medie:1000/50=20
54....1200 APL2=1200/54=22.22
Produsul marginal=(1200-1000)/(54-50)=50
Legea randamentelor neproporţionale postulează: pe măsura creşterii factorului variabil
productivitatea lui, iniţial, creşte, după care scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi
factori de producţie; Cum această lege afectează parcul de troleibuze?
Răspuns:
Legea randamentelor neproporționale poate fi aplicată pentru a determina combinația
optimă între factorul muncă (numărul șoferilor de troleibuze, taxatorilor) și capital pentru a crește
productivitatea parcurilor de troleibuze.
30
30
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IX.
COSTUL DE PRODUCȚIE ȘI PROFITUL
1. Estimarea cheltuielilor de producţie pentru determinarea preţului bunurilor şi serviciilor
produse.
2. Stabilirea condiţiilor de maximizare a profitului în funcţie de costurile de producţie pentru
determinarea optimului volum de producţie.
Cost de producție - definiție, caracteristică, funcții. Relațiile dintre dinamica producției și
dinamica diferitelor categorii de costuri. Cum se calculează diferite categorii de costuri. De ce
costurile se schimbă odată cu modificarea volumului de producție? Căile de reducere a costurilor.
Profitul - definiție, caracteristică, funcții, forme. Maximizarea profitului în funcție de costuri.
Economiile de scară.
Noțiuni-cheie: cost de producție, cost implicit, cost explicit, cost mediu, cost marginal, cost de
oportunitate, profit, profit brut, profit net, economia de scară.
Abilități: abilități de comunicare, de argumentare, de prezentare grafică, de calcul a costului.
Obiective:
 să definească noțiunile: costul de producție, costul implicit și explicit, profit;
 să calculeze diferite categorii de costuri;
 să determine relația dintre dinamica producției și dinamica diferitor categorii de costuri;
 să stabilească căile de reducere a costurilor;
 să determine mărimea producției în funcție de cost și profit;
 să explice termenii de economie de scară.
CADRUL CONCEPTUAL
În economie, costul de producție reflectă, în expresie bănească, consumul de factori de
producție și desfacerii de bunuri economice destinate pieței.
Costul implicit – include cea mai bună alocare a resurselor proprii în favoarea obținerii unei
producții.
Costul implicit este un cost de oportunitate. În plus costul implicit este de cele mai multe ori
măsura pentru profitul normal care este acel profit ce remunerează contribuția exclusivă a
întreprinzătorului la activitatea economică.
Costul explicit reprezintă totalitatea cheltuielilor firmei cu factorii de producție cumpărați din
exterior. Costul de producție al întreprinderii include cele două tipuri de costuri, implicit și
explicit.
Costurile totale de producţie se constituie din costuri fixe şi costuri variabile. La schimbarea
volumului de producţie, costurile fixe rămân constante, pe când costurile variabile se schimbă.
Costurile medii pe unitate se constituie atât din costurile fixe, cât şi din cele variabile. Dacă
volumul producţiei creşte, costurile fixe pe unitate de producţie întotdeauna descresc. Costurile
variabile pe unitate de producţie iniţial descresc, dar dacă volumul producţiei continuă să crească,
31
31
ele se măresc datorită legii randamentelor descrescătoare. Costul marginal exprimă costul
suplimentar antrenat de ultima unitate de producție realizată și reprezintă variația costului total
determinată de modificarea cu o unitate a nivelului producției.
Întrucât nivelul costurilor depinde de nivelul producţiei, companiile trebuie să identifice
cantitatea de producţie care ar maximiza profiturile. Profitul reprezintă o formă fundamentală de
venit care revine întreprinzătorului, adică celui care își asumă riscul inițierii și desfășurării unei
afaceri. Este expresia raționalității economice care reprezintă o parte a încasărilor realizate de o
firmă, parte care excede cheltuielile de producție și de distribuție a bunurilor obținute și vândute.
Diferența dintre încasările totale (TR) și costurile totale (TC) reprezintă profit brut. După ce
firma plătește impozitele și alte taxe pe profit, partea care rămâne este profitul net. În mod legal,
numai după plata impozitelor profitul poate fi folosit.
Firmele mari deseori obţin o productivitate înaltă datorită economiilor de scară. Graţie eficienţei
producţiei la scară mare, costurile unitare scad până la un nivel pe care firmele mici nu-1 pot atinge.

 Costuri fixe și variabile
Relația între rezultate și costuri este esențială pentru înțelegerea noțiunilor de producție și
productivitate. Ca în prima etapă, clasa va învăța să distingă costurile fixe și cele variabile (sau cum
sunt adesea numite cheltuielile directe și cheltuielie indirecte). Scrieți pe tablă următoarele elemente
și cereți clasei să identifice corect cheltuielile fixe și cele variabile:
1. chirie (fixe);
2. electricitate consumată de către mașini (variabile);
3. comisioane pentru agenții de asigurări (variabile);
4. asigurare contra incendiilor (fixe);
5. salariile muncitorilor de la linia de montaj (variabile, dacă pot fi concediați când afacerea
stagnează sau scade);
6. salariile managerilor de secții (fixe, dacă se consideră că acești angajați figurează în statul
de plată pe baza unui angajament anual).
 Randament în scădere
Studiile constată că elevii întâmpină dificultăți la înțelegerea legii randamentului în scădere.
Reveniți la tabelul 8.2 din manual pentru a demonstra impactul producției asupra costurilor.
Maximizarea profiturilor este ilustrată în tabelul dat.
Unitatea abordează diverse aspecte ale mărimii producției în funcție de cost și profit.
Propuneți elevilor să determine măsuri de reducere a costului cu păstrarea calității.

Laborator de aplicații economice
Cum se iau deciziile în afaceri?-Aplicarea Legii randamentului în scădere.
1. Trebuie să alegem numărul la care randamentul profitului este maxim. Punctul de randament în
scădere ar putea fi sub 100 de unități.
32
32
a)
Cantitatea Costuri Costuri Cost Vînzări
Preţ Profit brut
produsă, fixe totale variabile total totale
(lei) (lei)
unităţi (lei) totale (lei) (lei) (lei)
10 25 50 75 125 250 125
8 35 50 100 150 280 130
7 50 50 160 210 350 140
6 70 50 210 260 420 160
5 90 51 250 300 450 150
4 100 50 300 350 400 50
b) 70 de unități la 6 lei fiecare.

c) Scopul este de a asigura profituri maxime. Se produce mai mult doar dacă se dorește mărirea
cotei de piață.
d) Ar reduce costurile și ar mări profiturile la fiecare nivel al producției.
e) Odată cu mărirea volumului de producţie cheltuielile medii totale se micşorează, economiştii
spun că întreprinderea beneficiază de pe urma economiilor de scară. Întreprinderile
beneficiază de pe urma economiilor de scară din următoarele motive:
► Obţin mai multe posibilităţi pentru folosirea diviziunii muncii.
► Se pot aproviziona cu materii prime în cantităţi care le dau dreptul la reduceri de preţuri.
► Pot procura maşini şi echipamente performante.
► Pot să investească în programe de cercetare şi dezvoltare, care să permită reducerea
costurilor de producţie şi realizarea unor produse noi.

Întrebări de verificare:
1. Spre exemplu cheltuielile de transport pot fi atribuite și la cheltuieli fixe și variabile. Dacă
elevul deține un abonament cu care circulă în transport indiferent de numărul călătoriilor
atunci va constitui o cheltuială fixă. Dacă achită fiece călătorie, atunci e variabilă, deoarece
depinde de numărul de călătorii.

Fragment de comentat
1. Adam Smith s-a referit la rentabilitatea capitalului investit. Scopul antreprenorului este
obținerea profitului. Profitul apare ca o recompensă pentru riscul asumat de întreprinzător.
Profitul urmează să fie acumulat, apoi să fie reinvestit în producţie, concepție promovată de
doctrina mercantilistă.
2. a. Întrucât nivelul costurilor depinde de nivelul producţiei, companiile trebuie să identifice
cantitatea de producţie care ar maximiza profiturile. Atâta timp cât venitul marginal depăşeşte
costul marginal, profitul creşte odată cu sporirea volumului de producţie. Însă, odată cu
creşterea volumului de producţie, venitul marginal scade, iar costul marginal creşte. La un
anumit punct, costul marginal va depăşi venitul marginal, deci, firma va stopa extinderea
volumului de producţie înainte de a ajunge la acest nivel.
33
33
b. Odată cu extinderea întreprinderii, pot fi aplicate un şir de metode de organizare a producţiei,
cum ar fi diviziunea muncii, producţia în masă, linii de asamblare în flux - eficiente doar în
condiţiile de producere a unui volum mare de bunuri. atunci când odată cu mărirea volumului
de producţie cheltuielile medii totale se micşorează, economiştii spun că întreprinderea
beneficiază de pe urma economiilor de scară.
3. Productivitatea, costul și profitul sunt indicatori de eficiență. Raportul dintre rezultatele
obținute în urma unei activități economice și eforturile depuse (cheltuielile efectuate) exprimă
eficiența economică. Producătorii evaluează rezultatele activității cu ajutorul indicatorilor de
eficiență. Indicatorii economici sunt expresii numerice ce măsoară activitatea economică.
4. Productivitatea indică eficiența factorilor de producție utilizați. Costul exprimă valoric
consumul de factori de producție antrenat de producerea unui bun oarecare. Activitatea
agentului economic este eficientă atunci când consumul de factori de producție (costul) este
mic, iar producția este mare. În rezultat și profiturile cresc.

1. Cum se calculează costurile
FC = (300*50%)/100% = 150 mil.lei
VC = TC - FC = 300-150 = 150 mil.lei
𝐹𝐶 150 𝑚𝑖𝑙
A- Amortizarea anuală a capitalului fix este =10 𝑎𝑛𝑖 = = 15𝑚𝑖𝑙/𝑎𝑛
10 𝑎𝑛𝑖
TC = (FC+A)+VC= 150+15 + 150 = 315 mil.lei
Profitul = TR-TC => Profitul = 400 - 315 = 75
2. TC = 1200 + 800 + 400 + 200+ 600 + 1500 + 300 = 5000 lei

𝑇𝐶 5000
𝐴𝑇𝐶 = => 𝐴𝑇𝐶 = = 50 𝑙𝑒𝑖/buc.
𝑄 100
𝐹𝐶 = 400 + 200 + 600 + 300 = 1500 𝑙𝑒𝑖

𝐹𝐶 1500
𝐹𝐶 = => 𝐴𝐹𝐶 = = 15 𝑙𝑒𝑖/buc.
𝑄 100
VC = TC-FC = 5000-1500 = 3500 lei sau

VC = 1200 + 800 + 1500 = 3500 lei
𝑉𝐶 3500
𝐴𝑉𝐶 = => 𝐴𝑉𝐶 = = 35 𝑙𝑒𝑖/buc sau
𝑄 100
𝐴𝑉𝐶 = 𝐴𝑇𝐶 − 𝐴𝐹𝐶 => AVC = 50 − 15 = 35 lei/buc.
3. Completați tabelul: dacă cunoaștem că prețul produsului constituie 20 lei.

Q FC VC TC ATC AVC AFC MC TR Profit/Pierderi
0 20 - 20 - - - - - -
1 20 10 30 30 10 20 10 20 -10
2 20 30 50 25 15 10 20 40 - 10
3 20 42 62 20,6 14 6,6 12 60 -2
4 20 44 64 16 11 5 2 80 16
34
34
VC1= AVC1*Q1 = 10*1=10
TC1= VC1+FC1= 20+10=30
TC2 = VC2+FC2= 20+30=50
𝛥𝑇𝐶 𝑇𝐶3 − 𝑇𝐶2 𝑀𝐶3 + 𝑇𝐶2 12 + 50
𝑀𝐶3 = = => TC3 = = = 62
𝛥𝑄 𝑄3 − 𝑄2 𝑄3 − 𝑄2 3−2
VC3= TC3+FC3 = 62-20 = 42
TC4= ATC4*Q4 = 16*4 = 64
VC4= TC4 – FC4 = 64-20 = 44
𝑇𝐶
𝐴𝑇𝐶 =
𝑄
𝑉𝐶
𝐴𝑉𝐶 =
𝑄
𝐹𝐶
𝐴𝐹𝐶 =
𝑄
𝛥𝑇𝐶 30 − 20
𝑀𝐶1 = = = 10
𝛥𝑄 1−0
𝛥𝑇𝐶 50 − 30
𝑀𝐶2 = = = 20
𝛥𝑄 2−1
𝛥𝑇𝐶 64 − 62
𝑀𝐶4 = = =2
𝛥𝑄 4−3
TR = P*Q => TR1= P * Q1 => TR1 = 20*1 = 20
Profit = TR-TC => Profit1 = 20-30= -10
Laborator de aplicații economice -2

Un deliciu. Interpretarea datelor:
1. Întreprinderea ar produce 1000 de unități pe zi. Ea nu ar putea să producă mai mult deoarece
în acest caz costul marginal s-ar ridica peste cifra cu $.60 la fiecare turtă. Astfel, compania ar
fi în pierdere la fiecare turtă produsă suplimentar.
2. Întreprinderea și-ar mări producția de la 1000 până la 2000 turte pe zi, deoarece prețul mai
mare ar acoperi costul marginal mai înalt atunci când întreprinderea produce mai mult.
3. Întreprinderea nu ar putea produce turte la acest preț pentru că nu și-ar acoperi costul marginal.
4. Efectul prețului. Întreprinderea va produce mai multe turte la un preț mai mare decât la un
preț mai mic.

1. Adevărat sau Fals
2. F. Cheltuielilor totale. 6. F. Costul total mediu.
3. F. Factorului fix. 7. F. Costul implicit.
4. F. Costul fix. 8. F. Proprii.
5. F. Costul marginal.
35
35
Găsiți răspunsul
i-1; g-2; e-3; a-4; b-5; d-6; j-7; c-8; f-9; h-10
Soluții multiple
a-1; c-2; d-3; d-4; c-5; b-6; b-7; b-8; c-9; c-10.
2. Profitul = TR-TC = 0; 0= 40*50-TC => TC= 2000 ATC = 2000/50=40

1. Principalele căi de reducere a costurilor sunt:
a) Reducerea cheltuielilor materiale pe unitate de produs prin:
 Achiziționarea factorilor de producție la prețuri mai mici.
 Normarea științifică a consumurilor de materiale.
 Aprovizionarea cu materii prime de calitate.
 Perfecționarea tehnologiilor de fabricație.
 Modernizarea și îmbunătățirea echipamentelor și a utilajelor.
 Perfecționarea managementului activității de producție, a pregătirii profesionale a angajaților.
b) Creșterea productivității muncii.
c) Diminuarea cheltuielilor administrativ-gospodărești, de aprovizionare și desfacere și
eliminarea celor cu caracter neproductiv (de exemplu, amenzi, penalizări, dobânzi majorate,
etc.)
2. Maximizarea profitului se referă la efortul de a obține cel mai mare venit din investiția într-o
afacere. Profitul, nu producția, este scopul final al unei afacerii. În punctul randamentului în
scădere, profitul scade chiar dacă producția crește.
a. Venitul marginal este un adaos la venit care rezultă din producerea unei unități suplimentare.
Costurile marginale rezultă din producerea unei unități suplimentare.
b. Până în punctul în care venitul marginal este egal cu costul marginal, la acest punct,
producția finită suplimentară se soldează cu un venit care depășește cheltuielile. După acest
punct, producția finită suplimentară va genera o pierdere.
OPȚIONAL
1. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu.
2. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie
…profit.

1. F. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului variabil.
2. F. Diferența dintre încasări totale și costurile totale reprezintă profitul brut.
III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul

1. e
2. b ATC=AFC+AVC=20+5=25
36
36
IV. Problema
Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m.
Costurile fixe constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100q-60000+20Q; 140000=80Q; Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;0=V-C=100Q-60000-20Q;60000=80Q; Q=75
În situația dată firma va spori producția până la nivelul la care costul marginal este egal cu
venitul marginal. În acest punct firma înregistrează profit maxim.
37
37
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE X.
MECANISMUL CONCURENȚIAL
1. Aprecierea rolului concurenţei în economia de piaţă.
2. Descrierea mecanismului concurenţial şi a înţelegerilor secrete create între agenţii economici
pentru dominarea pieţei.
Unități de conținut
Concurența - elementele definitorii, tipuri. Rolul concurenței în economie. Tipurile și formele
concurenței în economia liberei inițiative. Caracteristicile pieței cu concurența perfectă.
Caracteristicile structurilor concurențiale imperfecte: monopol, monopson, oligopol, oligopson,
piața cu concurență monopolistică.
Noțiuni-cheie: concurența, concurența perfectă, concurența imperfectă, monopol, oligopol,
concurența monopolistică, oligopson, monopson, brevet.
Obiective:
 să definească noțiunea de concurență, monopol, oligopol;
 să determine rolul concurenței în economie;
 să deosebească tipurile și formele concurenței în economia liberei inițiative;
 să identifice caracteristicile pieței cu concurență perfectă;
 să distingă caracteristicile structurilor concurențiale imperfecte.
CADRUL CONCEPTUAL
În economia liberei iniţiative oamenii concurează, coordonându-și reciproc eforturile pentru
producerea bunurilor care sunt cerute, la preţuri rezonabile. Ca urmare, într-o astfel de concurenţă toţi
pot fi „câștigători”. Consumatorii primesc produse mai bune la preţuri mai joase, angajaţii obţin locuri
de muncă mai multe şi mai bine plătite, iar antreprenorii câștigă profituri mai mari din investiţiile lor.
Dacă concurenţa poate genera astfel de rezultate, modul în care concurează firmele pe piaţă
depinde de structura pieţelor. Structura pieţelor variază de la concurenţa perfectă, în care există
mulţi cumpărători şi mulţi vânzători, la concurenţa monopolistă şi oligopol, până la monopolul
pur care presupune existenţa doar a unui singur vânzător. În concurenţa perfectă firmele sunt
acceptori ai preţurilor, deoarece acceptă preţul de piaţă şi apoi decid ce cantităţi să producă pentru
a fi vândute la preţul respectiv. în alte structuri de piaţă, firmele exploratori ai preţurilor pot
stabili diferite preţuri, în căutarea celui optim.
În economia de piaţă contemporană majoritatea firmelor sunt exploratori de preţuri, în
concurenţa monopolistă mai mulţi vânzători oferă o varietate de produse similare, dar nu identice,
fiecare cu caracteristicile sale unice. În oligopol producţia bunurilor şi serviciilor este concentrată la
câteva companii mari. Datorită acestei concentrări în pieţe, există o posibilitate şi o probabilitate
mai mare a unei înţelegeri secrete, care presupune un aranjament între companii în a limita
producţia şi, prin aceasta, a-şi mări preţurile şi profiturile. Deşi există numeroase motive în favoarea
unei cooperări secrete, există şi obstacole esenţiale pentru realizarea ei. Deseori companiile mari şi
38
38
pieţele cu un grad înalt de concentrare apar ca rezultat al eficienţei producţiei la scară, care permite
obţinerea unor economii de scară.
Deşi monopolurile sunt, de regulă, interzise prin lege, există câteva tipuri de monopoluri legale.
Acestea sunt monopolurile naturale, dar şi afacerile protejate de mărci comerciale, brevete şi
drepturi de autor.

 Structura pieței
 Solicitați elevilor să facă o listă de produse/servicii cu care au venit în contract de la trezire
până au venit la școală; scrieți-le pe tablă. Generați câteva ipoteze referitor la modul de
stabilire a prețurilor în diverse industrii producătoare și în rândul vânzătorilor.
 Folosiți cazul companiei imaginare Taystee Dog la complexul sportiv din localitate pentru a
ilustra conceptul de preț de monopol. Pot oare monopoliștii stabili prețul la orice nivel doresc?
 Atrageți atenția elevilor asupra computerelor personale (de birou) în calitate de monopol legal
(Apple sau Microsoft). Rugați clasa să explice de ce într-o economie de piață guvernul
eliberează brevete și promulgă legi ale dreptului de autor și să enumere alți factori care
limitează capacitatea firmelor de a stabili prețul la produse.
 Facilitați elevilor înțelegerea diferenței produselor. Selectați exemple de produse cum ar fi mașini,
detergenți, medicamente, mezeluri, paste de dinți, copturi, băuturi răcoritoare, bomboane, etc.
Împărțiți clasa în grupe mici și distribuiți fiecărui grup unu sau mai multe tipuri de produse și
rugați-i să facă o listă cât mai cuprinzătoare a diferențelor între produsele produse de diverse firme
(Atenționați elevii să identifice și strategiile de publicitate). Desfășurați o discuție despre faptul
cum poate diferențierea produselor influența strategiile de stabilire a prețurilor.
 Faceți o listă de produse și servicii pe care le cumpără elevii și familiile lor. Faceți și o listă a
celor mai ,,populare” mărci ale acestor produse (Asigurați-vă să existe pe listă și articole de
băcănie). Clasificați industriile care realizează aceste produse și servicii în categoriile:
„concurență monopolistă”, „oligopol”, „monopol”. Discutați strategiile de concurență utilizate
în cadrul fiecărei structuri de piață.
 Solicitați de la elevi să enumere întreprinderile monopoliste din țară. (De exemplu,
întreprinderile de electricitate, căi ferate, apă)
 Conceptul de „proprietate intelectuală” include o varietate de teme care ar putea fi studiate și
discutate cu elevii. Ar trebui oare ei să poată reproduce personajele din filmele cu desene
animate pe tricouri? Au încercat ei vreodată să facă o copie a unei benzi video sau să copie un
program la calculator? Ce prevede legislația privind aceste acțiuni?

Analiza gradului de concurență în anumite industrii
1. Piesele auto și industria vinicolă (după cota valorică).
2. Firmele mari sunt mai eficiente în aceste industrii, deoarece în calea intrării acestei industrii
există bariere (costul mare al utilajelor, al terenurilor, al muncii, etc.).
39
39
3. Industria ușoară și mobila din lemn (după cota a 4 din cele mai mari firme).
4. Datorită ușurinței intrării și intensității muncii, firmele mai mici sunt mai eficiente în aceste
industrii.
5. Când câteva companii mari cu o cotă mare de piață pot influența sau afecta prețul pe piață,
atunci există un oligopol. Într-o competiție monopolistă și într-o competiție perfectă, firmele
individuale nu pot influența prețul pe piață.
Noutăți economice
Concurența pe piața serviciilor de telefonie mobilă și a încălțămintei sport
1) Oligopolul.
2) a. Răspunsurile vor varia (Orange, Moldcell, Unite).
b. Răspunsurile vor varia, însă în majoritatea comunităților activitatea operatorilor de telefonie
mobilă se apropie de competiția prețului pur.
3) Prețul, modul de deservire și diversitatea produselor. Competiția pentru oricare alt motiv decât
prețul (servicii, selecție, etc.) constituie o dovadă a unei competiții monopoliste.
4) Oligopol. Piața încălțămintei de sport este dominată de câteva firme mari.
5) Companii de publicitate intense și sofisticate cu implicarea vedetelor din lumea sportului
profesional, precum și producerea unor încălțări de înaltă calitate și cu destinații speciale.
6) Răspunsurile vor varia.
7) Cumpărătorii bogați interesați de ultima modă.
8) a. Oamenii au considerat că Nike ar trebui să folosească mai mulți muncitori din Statele Unite,
de vreme ce atât de mulți americani cumpără produsele Nike.
b. Probabil nu. Dacă costurile de producție ale lui Nike ar crește, probabil ea va fi obligată să
ridice prețurile.

Cum se elaborează o secvență publicitară pentru televiziune?
1. Industria este dominată de câteva firme mari, însă fiecare produce o diversitate de produse.
Competiția pare să fie una monopolistă.
2. Răspunsurile vor varia. Companiile de pastă de dinți folosesc campanii agresive de marketing
pentru a îndemna oamenii să folosească noile produse.

Concurență perfectă; mulți cumpărători și vânzători, bunuri identice, informații complete și
intrare liberă; personalizare (vânzând tricouri decorate de mână, cămăși cu mesaje distractive,
cămăși la comandă sau cămăși cu siglele desenatorilor (răspunsurile vor varia); monopolistă; există
mulți vânzători, nimeni nu poate controla piața și toate firmele încearcă să-și diferențieze produsele;
oligopol; similare; un singur vânzător; substituenți apropiați; bariere mari pentru acces; compania
de electricitate și alte servicii publice (răspunsurile vor varia); brevet de invenție; marcă comercială;
produse; prețuri; promovare.
Găsiți răspunsul
e-1, d-2, g-3, a-4, h-5, b-6, f-7, c-8, j-9, i-10.
Soluții multiple
a-1, d-2, c-3, d-4, a-5, b-6, d-7, d-8, c-9, c-10, b-11.
40
40
Răspunsuri la întrebări pentru discuții și raționamente economice
1. a. Răspunsurile se vor axa pe economia de scară. Întreprinderile reduc din cheltuieli în urma
fuziunii.
b. Prin reducerea concurenței, fuzionările determină și reducerea stimulenților pentru creșterea
eficienței și scăderea costurilor. În timp ce majoritatea firmelor profită pe seama economiei de
scară, există și exemple când firmele mai mici sunt mai eficiente decât giganticii lor adversari
(de exemplu, în cadrul industriei oțelului).
2. Curba cererii cotite - Apare dacă oligopolistul scade prețurile sub cele stabilite pe piață, motivând
concurenții să facă același lucru pentru a împiedica pătrunderea noului concurent. Cu toate
acestea, ca urmare a unor astfel de acțiuni, nici prețul și nici cantitatea produsului nu se
modifică, ceea ce indică inflexibilitatea prețurilor care caracterizează piețele oligopoliste.
Înțelegeri secrete - acord informal (adesea tacit) între firme privind fixarea prețurilor sau
restricționarea concurenței. Oligopoliștii în conspirație încearcă să maximizeze profiturile
totale. Cu toate acestea, această formă de control a prețurilor se confruntă cu bariere sub
formă de fraudă prin reduceri de prețuri, diferențe între cerere și costuri, legi antitrust, etc.
3. Răspunsurile vor varia în măsura în care elevii apreciază rețeaua TV ca reprezentând
concurență pentru cinema, sport și alte forme de divertisment.
4. Furtul unor inovații reprezintă furtul banilor care puteau fi obținuți pentru această inovație. Ei
sunt protejați prin acordarea patentelor, licențelor, drepturilor de autor.
5. Publicitatea este un instrument de luptă cu concurența.
OPȚIONAL
1. Concurență perfectă.
2. Monopson.

1. F. Oligopoliștii în conspirație încearcă să maximizeze profiturile totale.
2. F. Stabilind preţul şi volumul vânzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurență
oligopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor.

1. d
2. a
IV. Problema
Firma ce activează în condițiile concurenței perfecte are funcția costului marginal exprimată
prin relația: MC=27+3Q. Prețul pe piață este de 54 u.m. Să se determine volumul de producție
optim pe care îl va produce firma știind că în condiții de concurență perfectă volumul optim de
producție este la nivelul la care P=MC=MR.
41
41
Rezolvare:
Dacă producția firmei este optimă când P=MC=MR atunci echilibrul se realizează când:
P = MC => 54= 27+9Q
3Q = 27
Q=9
Răspuns: Producția firmei este optimă, când produce un volum de producție egal cu 3 unități
De ce comportamentul pe o piață oligopolistă are caracteristicile unui joc strategic?
Deoarece are caracteristicile unui joc strategic:
1. Profiturile fiecărei companii vor depinde atât de strategiile lor proprii de preț, cât și de
strategia concurenților.
2. Dacă o firmă X alege o strategie de preț ridicat, atunci firma concurentă Y poate să-și
mărească profiturile, alegând o strategie de preț scăzută și câștigând astfel cota de piață în
detrimentul lui X.
3. Strategia de prețuri ridicate a firmei X este eficientă numai în cazul când firma Y urmează
aceeași strategie.
42
42

2) Ghid-Economia Aplicată CL XI ROM

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2) Ghid-Economia Aplicată CL XI ROM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCAŢIA ECONOMICĂ

Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și

Aurelia Tomșa Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Natalia Iacob Profesoară de discipline economice, grad didactic

Oxana Barbăneagră Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Diana Ignatiuc Doctor în științe economice, conferențiar universitar,

Svetlana Dogotaru Șef al Direcţiei generale arhitectură, urbanism şi relaţii

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNITATEA VI. CEREREA ȘI OFERTA.. .......................................................................................8

UNITATEA VII. MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A PIEȚEI...............................................19

UNITATEA VIII. PRODUCTIVITATEA ȘI EFICIENȚA ECONOMICĂ....................................26

UNITATEA IX. COSTUL DE PRODUCȚIE ȘI PROFITUL..........................................................31

UNITATEA X. MECANISMUL CONCURENȚIAL .....................................................................38

„Oamenii nu înţeleg că sursa de câştiguri se

Prezentul ghid asigură profesorilor și consultanților resursele necesare pentru implementarea

Tipul de Înclinația curbei cererii în Tipuri de elasticitate a

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI:

Laborator de aplicații economice - 2

Laborator de aplicații economice - 4

Laborator de aplicații economice - 5

Laborator de aplicații economice - 6

Crește Struguri e. gusturi și preferințe

Crește taxa de Hotel în d. prețul produselor

Înghețurile Suc de mere f. previziuni privind

Crește radical Motociclete d. prețul produselor

Scade venitul Carne de pui a. venitul

Noutăți din economie

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Laborator de aplicații economice - 3

2. a. 4000 celulare pe lună

Noutăți din economie - Atunci când dispunem de resurse

Cantitatea de gaz natural

Noutăți din economie - Oferta de aluat

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic.

3. Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%?

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Laborator de aplicații economice - 2

6. În condiții de echilibru QD= QS respectiv: 50-2P=3P-50; 5P=100; P=100/5 => P=20.

Noutăți din economie

Laborator de aplicații economice -3

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

Răspunsuri la întrebări pentru discuții și raționamente economice

II. Indicați valoarea de adevăr a următoarelor afirmații, argumentați răspunsul.

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P;

3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

Laborator de aplicaţii economice

RECAPITULAREA IDEILOR PRINCIPALE

RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI PENTRU DISCUȚII ȘI RAȚIONAMENTE ECONOMICE

III. Indicați răspunsurile corecte, argumentând răspunsul.

STRATEGII POSIBILE DE PREDARE

RĂSPUNSURI LA EXERCIȚIILE DIN CAIETUL ELEVULUI

b) 70 de unități la 6 lei fiecare.

Laborator de aplicații economice

Laborator de aplicaţii economice