Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CURRICULUM
la disciplina opţională
EDUCAŢIE
ECONOMICĂ ŞI
ANTREPRENORIALĂ
CLASELE I - IV
ARIA CURRICULARĂ
Educaţie socio-umanistică
Chișinău, 2020
Aprobat la Consiliul Naţional pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării nr. 653 din 13.07.2020)
RECENZENTE:
1. Valentina Cojocaru – Doctor în științe pedagogice, conferențiar universitar,
Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.
2. Aurelia Salicov – Director Digital Park, StarNet, Președinte Fundația „Youth
Development for Innovation”.
2
CUPRINS
I. PRELIMINARII................................................................................................................................ 4
3
I. PRELIMINARII
Stimularea gândirii economice și antreprenoriale este astăzi o prioritate peste tot în lume,
constituind un motor al bunăstării oamenilor și comunităților, deoarece economia este prezentă
atât în viaţa personală, cât şi în cea socială. Elevii și elevele se familiarizează de mici cu anumite
principii economice, fără să aibă o pregătire în acest sens. Astfel, ei/ele înţeleg că unele lucruri
nu sunt în cantitatea pe care şi-ar dori-o, că nu pot să-şi îndeplinească toate dorinţele şi sunt
nevoiţi să aleagă un singur lucru din cele prezente şi să renunţe la altul tot valoros, că numărul
unor lucruri poate creşte în anumite condiţii de muncă, că banii nu se produc tocmai câţi şi-ar
dori fiecare, că anumite resurse sunt epuizabile şi trebuie găsite soluţii în acest sens.
Astfel economicul are efecte ample şi profunde în viaţa omului încă din copilărie, deci tinerii
generaţii ar trebui să i se cultive ABC-ul vieţii economice pornind de la ciclul primar. Astfel
spus, educaţia economică şi antreprenorială s-a transformat astăzi într-o necesitate vitală în
contextul unei societăţi ai liberei iniţiative şi din perspectiva axării sistemului educaţional pe
competenţe.
Principiile şi valorile promovate de programele anuale de Educație Economică și
Antreprenorială din ciclul primar oferite de prezentul curriculum sunt în strictă corelaţie cu viaţa
cotidiană, cu modul în care se manifestă indivizii în calitate de consumatori și producători.
Educaţia Economică și Antreprenorială, declarată de UNESCO ca una dintre noile educaţii, îi
face pe elevi să înţeleagă problemele din cotidian, îi ajută să identifice şi să evalueze
consecinţele deciziilor personale, ale părinţilor şi autorităţilor.
În sistemul economiei de piaţă este foarte important ca elevii (fete și băieți) să-și dezvolte
abilităţile de gândire economică, să evalueze costurile şi beneficiile implicate de diferite decizii,
să elaboreze un comportament adecvat societăţii contemporane. În acest sens de idei, misiunea
programelor anuale de Educație Economică și Antreprenorială din ciclul primar constă în
motivarea și pregătirea tinerei generații pentru a se afirma cu succes într-o societate a liberei
inițiative. Curriculum de față își propune formarea unei personalități autonome și creative care va
acționa eficient și responsabil într-o societate în permanentă schimbare. În cadrul acestor
programe anuale elevii și elevele învață să-și analizeze comportamentul față de bani și să-și
construiască o relație cu aceștia, însă una pe care o pot controla ei și nu invers.
Aceste programe anuale solicită implicarea activă a elevilor prin luarea de decizii, calcule
logice și matematice, ceea ce contribuie la dezvoltarea generală a lor, ajutându-i să înţeleagă
importanţa educației antreprenoriale pentru stilul de viață și bunăstarea personală, dar și
prosperitatea societății în general. Programele anuale de Educaţie Economică şi Antreprenorială
la ciclul primar formează capacităţi de înţelegere şi rezolvare a problemelor cu care oamenii se
confruntă zilnic, facilitează luarea de decizii în situaţii economice concrete.
Documentele de politici educaționale ale sistemului educaţional din Republica Moldova
tratează Educaţia Economică şi Antreprenorială ca parte integrantă a conceptului şi practicii
educaţionale moderne prin intermediul idealului educațional formulat în Codul educației,
articolul
6. Idealul educaţional al şcolii din Republica Moldova constă în formarea personalităţii cu spirit
de iniţiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoştinţe şi
competenţe necesare pentru angajare pe piaţa muncii, dar şi independenţă de opinie şi acţiune,
fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naţionale şi universale asumate.
Deasemenea, una dintre finalitățile prioritare ale sistemului educațional al Republicii
Moldova este domeniul de competențe-cheie menționată în art.11, alin. h) competenţe
4
antreprenoriale şi spirit de iniţiativă.
Curriculumul pentru disciplina opţională Educaţie Economică şi Antreprenorială pentru
5
treapta primară reprezintă documentul normativ principal şi instrumentul didactic ce descrie
condiţiile învăţării şi performanţele de atins la disciplina opţională, exprimate în competenţe
specifice, unități de competenţe, conţinuturi, activităţi de învăţare şi produse școlare
recomandate. Curriculumul pentru disciplina opţională Educaţie Economică şi
Antreprenorială pentru treapta primară este construit în baza programelor internaționale ale
Junior Achievement (Eu și familia mea, Comunitatea noastră, Țara noastră, Lumea noastră și
Urbanism) eșalonate și structurate pe ani de studii în așa mod, asigurând parcursul logic și
didactic de formare a
competențelor specifice stipulate conform curriculumului.
Curriculumul de față constituie suportul didactic de bază pentru realizarea eficientă a
procesului educaţional adresat profesorului şi întregii comunităţi educaţionale: managerilor
şcolari, specialiştilor în educaţie, specialiştilor în evaluarea pedagogică, autorilor de resurse
educaţionale, elevilor, părinţilor şi comunităţilor locale.
În același timp, ținând cont de faptul că beneficiarii prezentului curs de Educație
Economică și Antreprenorială sunt fetele și băieții, care la o etapă ulterioară vor face alegeri
educaționale sau ocupaționale (vor fi actori pe piața muncii), dimensiunea de gen și incluziune în
Educația Economică și Antreprenorială are o importanță foarte mare. Corelând noțiunea de
competențe cu capacitatea cadrelor didactice de a integra dimensiunea de gen în procesul de
predare, pentru acest curs este vitală existența și dezvoltarea competențelor de gen la cadrele
didactice. Aceste competențe sunt importante inclusiv din perspectiva drepturilor fundamentale
ale omului, deoarece profesorii și profesoarele joacă un rol esențial în educarea elevilor în
spiritul intoleranței la discriminare. Ei pot învăța băieții și fetele să dezvolte strategii de viață și
să adopte modele de comportament bazate pe principiile echității de gen și parteneriatelor de
colaborare între femei și bărbați în sferele publice și private. Însă, valoarea cea mai importantă a
acestor competențe ține de faptul că prin educația de gen și incluziune, și promovarea
antreprenoriatului feminin în cadrul disciplinei opționale Educație Economică şi
Antreprenorială, un număr mai mare de fete vor fi încurajate să-și transforme pasiunea într-o
afacere, dezvoltând o gândire antreprenorială încă de la vârstă fragedă.
Este necesar a preciza că „competența de gen” este definită drept capacitatea oamenilor
de a identifica aspectele de gen în munca lor și de a acționa în moduri care produc rezultate
echitabile pentru bărbați și femei. Competența de gen cuprinde trei dimensiuni - cunoștințe,
voință și capacitate:
• Cunoștințe: persoana este conștientă de relațiile de gen în societate și de importanța/
efectul acestora în domeniul profesional.
• Voință: stereotipurile de gen sunt percepute ca atare și persoana este motivată să le
schimbe.
• Capacitate: descrie capacitatea persoanei de a lucra într-o manieră sensibilă la gen și
folosește instrumente pentru a asigura egalitatea de gen.
În aceeași măsură au importanță și aspectele de incluziune, astfel încât efectele predării
acestei discipline să producă schimbări pentru persoanele cu dizabilități, iar o abilitate sau
pasiune să fie transformată într-o afacere sau în dorința viitorilor antreprenori și antreprenoare să
angajeze persoane cu dizabilități în cadrul întreprinderii pe care o vor crea în viitor.
În termeni practici, este imperios necesar pentru profesorii și profesoarele care predau
disciplina opțională Educație Economică şi Antreprenorială să dețină aceste competențe
transferabile, pentru a ține cont că antreprenoriatul poate deveni viața și pasiunea fetițelor și
băiețeilor, iar prejudecățile cu privire la rolurile de gen atribuite de societate femeilor și
6
bărbaților deseori devin un impediment serios pentru fete atunci când doresc să se lanseze în
afaceri. În
7
contextul disciplinei opționale Educație Economică şi Antreprenorială, competențele de gen sunt
competențe specifice și transversale, care intersectează și informează toate sau cele mai multe
alte competențe de predare și educație.
Pionieratul și continuitatea pe parcursul ultimilor decenii, a implementării programelor anuale
de Educaţie Economică și Antreprenorială în sistemul educaţional al Republicii Moldova,
aparţine organizaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova, care este o organizaţie non-profit
fondată în anul 1995, membră a reţelei JA Worldwide, www.ja.org şi a Centrului Regional de la
Bruxelles, JA-YE Europe, www.ja-ye.org. Misiunea organizaţiei constă în motivarea şi
pregătirea tinerei generaţii pentru a se afirma cu succes în economia de piaţă. În acest scop,
organizaţia implementează în şcolile din Republica Moldova programe anuale opţionale de
Educaţie Economică şi Antreprenorială.
8
Scopul demersului didactic proiectat prin actualul curriculum este de a-i familiariza pe
elevi/eleve cu aspectele economiei de piață ale societății din era globalizării pentru a forma
competenţe economice de integrare socială cu succes a individului.
Competenţele economice reprezintă achiziţiile principale ale elevului/elevei şi finalităţile
de bază ale educaţiei economice. Ele au caracter cognitiv-teoretic şi acţional-practic şi sunt
valorificabile prin abilitatea de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a
obţine rezultatele scontate. Competenţele economice se formează prin activităţile de cunoaştere,
rearanjare, reorganizare, transformare a cunoştinţelor anterioare, încorporarea lor într-un sistem
general şi integrarea în structura cognitivă a subiectului. Fiecare achiziţie cognitivă contribuie la
o restructurare a acestora, astfel ca în conştiinţa elevilor să se organizeze structuri cognitive, care
se dezvoltă treptat şi se stabilesc legături, asociaţii şi se realizează sinteze noi, ce dau profunzime
cunoaşterii şi contribuie la formarea competenţelor economice cognitiv-teoretice. În ultimă
instanţă, competenţa cognitiv-teoretică se probează prin cunoştinţe temeinice, prin priceperea şi
abilitatea de a acţiona, de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a
obţine rezultate apreciate de cei din jur (profesori, colegi, părinţi). Aceste abilităţi le definim
drept competenţe economice acţional-practice.
Fiind realizată corect şi sistematic, Educaţia Economică şi Antreprenorială creează o
gândire economică elementară și antreprenorială proprie, caracterizată prin spirit întreprinzător,
soluţionare creativă a problemelor, iniţiativă, responsabilitate, atitudine conştientă faţă de
bunurile sociale şi personale, faţă de muncă şi de valorile general-umane.
Gândirea economică devine o capacitate permanentă a omului de a reflecta corect asupra
vieții economice a societăţii, a relaţiilor economice şi a activității economice personale atât în
calitate de consumator, cât și de antreprenor.
Antreprenoriatul se referă la capacitatea unei persoane de a-şi pune în practică ideile.
Aceasta implică inovare, creativitate şi asumarea unor riscuri, precum şi capacitatea de a
planifica şi de a gestiona proiecte pentru realizarea unor obiective.
Programele anuale pentru şcoala primară explorează, într-un mod simplu şi accesibil,
noţiuni economice elementare importante. Elevii însuşesc noţiuni economice şi capătă deprinderi
antreprenoriale, succesiv, la fiecare dintre nivelele de predare. Rolurile care le revin elevilor în
diverse situaţii de viaţă, condiţiile în care se manifestă diverse roluri şi deprinderile necesare
pentru o încadrare reuşită în sistemul liberei iniţiative sunt cel de individ, producător şi
consumator. În calitate de individ persoana îşi identifică caracteristicile personale, inclusiv
conştiinţa de sine, capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera cu alte persoane şi de
a-şi determina propriile scopuri.
Postura de producător presupune înţelegerea valorii şi importanţei activităţii de muncă,
identificarea meseriilor şi ocupaţiilor ce pot fi profesate de indivizi şi examinarea aşteptărilor şi
rezultatelor muncii. Ca şi consumator persoana decide cum să-şi aloce resursele limitate pentru
satisfacerea nevoilor și dorințelor nelimitate.
Cadrul în care se manifestă aceste roluri îl reprezintă comunitatea - un mediu în continuă
schimbare, care presupune diverse nivele - de la o realitate imediată şi concretă la situaţii globale
şi abstracte. Capacitatea de a lua decizii şi pregătirea pentru muncă reprezintă aptitudinile
necesare pentru afirmare cu succes în lumea afacerilor, în calitate de angajat capabil să se
adapteze la cerinţele locului de muncă şi să răspundă aşteptărilor managerului, sau în calitate de
antreprenor. Abilităţile de a lua decizii economice implică deprinderi de identificare a opțiunilor,
analiză logică a acestora, prin determinarea avantajelor și riscurilor fiecăruia dintre aceste
opțiuni.
9
Programele anuale ale acestui curriculum ajută elevii și elevele să înţeleagă esenţa vieţii
economice și deci, să-şi asigure o carieră plină de realizări şi succes. Prin intermediul unei
varietăţi largi de activităţi desfăşurate de către profesor/profesoară în colaborare cu un voluntar/ă
din lumea de afaceri, elevii (fete și băieți) au posibilitate să înţeleagă mai bine esenţa
interdependenţei între ceea ce învaţă la şcoală şi o activitate economică de succes reală.
Abordarea demersului didactic la orele de Educaţie Economică şi Antreprenorială se
caracterizează prin aplicarea unor strategii axate pe angajarea curiozității intelectuale a elevilor,
în scopul promovării gândirii critice şi a dezvoltării personale. Programele anuale de Educaţie
Economică şi Antreprenorială se caracterizează prin:
- Caracter aplicativ – sunt structurate după principiul „învață acționând”, astfel elevii și
elevele sunt antrenați în activități care facilitează descoperirea de sine stătătoare a
adevărurilor despre economie şi antreprenoriat, consolidând cunoştințele, abilitățile şi
atitudinile față de realitățile din jur, formând convingeri despre posibilitățile de afirmare a
persoanei. Caracterul aplicativ este consolidat şi prin parteneriatul profesor-consultant,
prin coparticiparea voluntarului din lumea de afaceri la predarea disciplinei.
- Caracter succesiv – fiecare programă anuală prevăzută pentru o anumită clasă este o
entitate separată, înţelegerea şi însuşirea căreia nu necesită obligatoriu studierea
prealabilă a altor programe anuale economice, deoarece preia conceptele studiate anterior
şi le tratează mai aprofundat, în conformitate cu particularităţile de vârstă şi gradul de
înțelegere al elevilor.
- Caracter flexibil – deşi, există eşalonări de vârstă şi recomandări concrete de
implementare pentru fiecare programă anuală în cadrul nivelului primar, sunt posibile
fluctuații şi ajustări la necesitățile/condițiile concrete ale instituției sau contingentului de
elevi/eleve.
Pe parcursul unui an de studiu poate fi studiată o singură programă anuală de Educaţie
Economică şi Antreprenorială de la ciclul primar sub forma de cursuri opţionale de 35 de ore pe
an sau cerc extracurricular cu un număr mai mare de ore, pentru elevii și elevele din clasele a I-
IV-a.
10
formate/dezvoltate treptat pe parcursul întregului demers didactic. Competenţele-cheie spre care
11
sunt îndreptate competenţele disciplinei opţionale Educaţie Economică şi Antreprenorială pot fi
prioritizate în felul următor:
1. Competenţe antreprenoriale şi spirit de iniţiativă este domeniul de competenţe cel mai
prioritar și relevant în cadrul acestei disciplini opționale. Ele solicită în procesul de formare
cunoştinţele necesare privind oportunităţile pentru activităţi personale, profesionale şi/sau de
afaceri, inclusiv aspecte care ţin de viziunea ansamblului care oferă contextul în care trăiesc şi
lucrează oamenii, de exemplu înţelegerea largă a activităţilor economice, oportunităţile şi
provocările întâmpinate de un angajator/angajatoare sau o organizaţie; conştientizarea poziţiei
etice a întreprinderilor, a modalităţii în care acestea sunt o forţă benefică, de exemplu prin
schimburi oneste şi activităţi sociale.
Abilităţile solicitate se raportează la managementul de proiect proactiv (incluzând
activităţi de planificare, organizare, gestiune, conducere, delegare, analiză, comunicare,
revizuire, evaluare, înregistrare a rezultatelor); reprezentare şi negociere eficientă; abilitatea de a
lucra individual şi în echipe. Formarea capacității de a aprecia şi identifica punctele tari şi slabe,
de a evalua şi de a-şi asuma riscuri când ele sunt justificate, este una esenţială. Setul de atitudini
antreprenoriale se caracterizează prin iniţiativă, poziţie pro activă în viaţa personală şi social-
economică, precum şi în activităţile de muncă. Aceasta include, de asemenea, o motivare şi o
determinare în realizarea obiectivelor propuse, căutarea soluţiilor acolo unde alţii văd doar
probleme, inclusiv şi la locul de muncă. Elevii și elevele trebuie să fie, de asemenea, conştienţi
de latura etică a activităţii de antreprenoriat.
2. Competențe sociale și civice reprezintă din perspectiva acestei discipline opționale
capacitatea de a accepta şi a respecta valorile general-umane și valorile fundamentale ale unei
societăți democratice, deoarece respectând normele şi valorile putem asigura o activitate
economică eficientă. Cunoştinţele formate sub auspiciile acestei competențe-cheie stimulează
înţelegerea felului în care indivizii îşi asigură un optim fizic şi mintal, inclusiv ca resursă pentru
sine, pentru familie, pentru mediul social imediat; conştientizarea conceptelor de bază cu privire
la indivizi, grupuri, organizaţii de muncă, egalitate de gen, non-discriminare, societate şi cultură;
înţelegerea dimensiunilor multi-culturale şi socio-economice ale societăţilor; interacţiunea dintre
identitatea culturală naţională şi cea europeană. Competența solicită abilitatea de a comunica
constructiv în diferite medii pentru a manifesta toleranţă; exprimarea şi înţelegerea diferitelor
puncte de vedere; negocierea şi abilitatea de a crea încredere şi de a manifesta empatie; abilitatea
de a face faţă stresului şi frustrării precum şi abilitatea de a le exprima în mod constructiv,
realizarea unei distincţii între sfera personală şi cea profesională. Formarea atitudinilor ca:
asertivitate, colaborare şi integritate; interes pentru dezvoltările socio-economice şi comunicarea
interculturală; valorizarea diversităţii şi respectul faţă de celălalt, deschiderea pentru a depăşi
prejudecăţile şi a ajunge la compromis. Aceasta presupune dezvoltarea competențelor sociale și
civice prin prisma educării spiritului de antreprenoriat lipsit de prejudecăți, conștientizarea
faptului cât de puternice pot fi stereotipurile de gen, sau pierderile de pe urma neglijării
opțiunilor prin care pot fi incluse în circuitul economic grupurile dezavantajate, precum și
înțelegerea valorii contribuției femeilor la o economie mai puternică și prosperă.
3. Competenţe de a învăţa să înveţi înseamnă disponibilitatea elevului/elevei de a
organiza şi a reglementa propria învăţare în raport cu finalitățile acestei discipline, de a studia
diversitatea de situații-problemă atât individual, cât şi în grup, abilitatea de a organiza eficient
timpul, de a achiziţiona, procesa, evalua şi asimila noi cunoştinţe cu privire la domeniul
economic, de a aplica noile cunoştinţe şi deprinderi într-o varietate de contexte a disciplinei
Educaţie Economică şi
12
Antreprenorială, face ca această competență-cheie să fie una prioritară prin întreg demersul
didactic al acestei discipline.
Misiunea de a forma şi dezvolta aceste finalități îi revine disciplinei opționale Educaţie
Economică şi Antreprenorială .
14
cooperării în cadrul procesului de studii a acestei discipline, elevii și elevele învăța cum să
utilizeze eficient resursele, să lucreze cu diferite categorii de persoane și grupuri, fapt ce îi face
să valorizeze similitudinile și diferențele membrilor de grup; să manifeste empatie față de ceilalți
și să răspundă adecvat în privința interrelațiilor complexe prin construirea unui consens.
Descrierea rolului și modului în care pot fi gestionați banii, prin efectuarea unor calcule
simple, dând dovadă de corectitudine și coerență.
15
IV. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI
4.1. Distribuirea programelor anuale pe clase:
Statutul Aria Programe anuale Clasa Nr. de Nr de Nr. de
disciplinei curriculară ore/săpt. unități ore/an
de conținut
Opțională Educație Eu și Familia mea I 1 6 35
Socio- Comunitatea noastră II 1 6 35
umanistică Țara noastră III 1 6 35
Lumea noastră IV 1 6 35
Urbanism IV 1 6 35
Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.
4.2. Repartizarea orientativă a orelor pe unități de conţinut pentru fiecare
programă anuală:
Programe anuale Unități de învățare Număr de ore Clasa
I. Eu în familia mea 6
II. Casa noastră 7
III. Resursele din jurul meu 6 I
Eu și Familia mea
IV. Nevoi și dorințe 6
V. Luăm decizii înțelepte 5
VI. Profesii în jurul meu 5
I. Comunitatea rurală/urbană 7
II. Cum funcționează o comunitate 6
Comunitatea Noastră III. Resursele comunității 5
IV. Consumator și producător în comunitate 6 II
V. Comunitatea în plan și forme 6
VI. Împreună spre o comunitate mai bună 5
I. Din istoria Țării Noastre 5
II. Resursele Țării Noastre 7
III. Administrarea și infrastructura Țării 6
Țara Noastră Noastre III
IV. Lumea afacerilor în Țara Noastră 8
V. Republica Moldova pe piața internațională 5
VI. Țara mea de vis 4
I. Evoluția economică a lumii 6
II. Resursele lumii 6
III. Descoperim economia mondială 6
Lumea Noastră IV
IV. Facem comerț internațional 7
V. Conexiuni economice globale 6
VI. Probleme cu care se confruntă lumea 4
I. Urbanism și amenajarea teritoriului 4
II. Din istoria urbanismului 6
Urbanism III. Urbanismul crescut din arhitectură 8
IV. Oraș la scară umană 6 IV
V. Administrarea (gestionarea teritoriului) 6
VI. Economie urbană 5
16
V. PROGRAME ANUALE ȘI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1
2.1. Identificarea trăsăturilor economice UNITATEA II. Casa noastră Elaborarea schemei-păianjen: Casa mea și
specifice gospodăriilor proprii/menajelor. Blazonul casei. importanța ei pentru mine.
Casa noastră în cuvinte. Elaborarea Blazonului familiei/casei.
2.2. Recunoașterea rolului membrilor Jocul: Casa mea.
Proiectul casei/gospodăriei.
familiei în proiectarea unei locuințe. Asociere imagini-termeni: Putem să le potrivim.
Aranjez casa mea.
Analiza proiectului: Planul unei case.
2.3. Apreciera necesității investițiilor Casa mea-cetatea mea.
Aplicație practică: Îmi fac casa comodă.
în propria locuință. Casa mea de vis. Analiza Studiului de caz.
Menaje în cântec: Casa părintească nu se Elaborarea Graficului Ti.
vinde. Asalt de idei: Casa mea- cetatea mea.
Proiectul: Casa mea de vis.
Analiza textului Casa părintească nu se vinde,
versuri de Grigore Vieru.
3.1. Identificarea resurselor personale și UNITATEA III. Resursele din jurul meu Elaborarea Graficului Ti: Balanța valorilor
ale familiei necesare în viața cotidiană. Resursele personale/ale mele. personale.
Resursele familiei. Prezentare reciprocă: Ghici cine e?
3.2. Utilizarea eficientă a resurselor în Analiza textului: Povestea unei familii.
Trăim pe-o palmă de Pământ.
realizarea unor produse. Elaborarea Cercului valorilor familiei mele.
Banii, cresc ei oare în buzunarul părinților?
Jocul: Rotația Pământului.
3.3. Aprecierea valorii muncii în Eu pot înmulți banii mei.
Descrierea resurselor naturale care mă înconjoară.
scopul obținerii banilor. Menaje în texte. Completarea schemei Lotos: Sacul cu bani.
Construcția Mesajulul logic.
Completarea schemei-păianjen: Sporim banii de
buzunar.
Elaborarea bugetului săptămânal.
Analiza textelor: Banul muncit, de Al. Mitru și
Cadoul preferat.
4.1. Identificarea diferențelor dintre nevoi UNITATEA IV. Nevoi și dorințe Argumentarea alegerii: Nevoi și dorințe personale.
și dorințe în scopul utilizării responsabile a Nevoi și dorințe. Ierarhizarea nevoilor: Piramida nevoilor mele.
resurselor. Piramida nevoilor. Stabilirea priorităților: Plouă cu nevoi, e timpul să
Nevoi și dorințe ale familiei sădim dorințe.
4.2. Elaborarea unui plan de venituri și Argumentarea întocmirii unui buget personal.
cheltuieli pentru formarea deprinderii de Portofelul meu, ce fac cu el?
economisire a banilor. Bugetul familiei.
1
Nevoi, dorințe și valori. Elaborarea planului de sporire a banilor de buzunar
4.3. Aprecierea rolului banilor în pentru o săptămână.
diverse situații-problemă din viața Analiza imaginii: Familia lui Bogdănel.
cotidiană. Interpretarea mesajului: Povestea țăranului înțelept.
5.1. Argumentarea importanței stabilirii UNITATEA V. Luăm decizii Luarea deciziilor în baza algoritmului: O decizie
unui scop în obținerea succesului. Facem o alegere. înțeleaptă.
La cumpărături. Estimarea costurilor: 100 lei-ce pot cumpăra pe ei?
5.2. Identificarea oportunităților de Aprecierea comportamentelor: Mergem la
Cheltuim cu chibzuință.
economisire a banilor, în scopul cumpărături.
formării unei atitudini pozitive față de Oameni, bani și relații.
Gândire problematizată: Șapte întrebări pentru o
muncă. Ziarul cu anunțuri. cumpărătură reușită.
Analiza situațiilor-problemă: Sunt consumator
5.3. Stabilirea priorităților în luarea înțelept.
deciziilor privind gestionarea unui Careu de cuvinte: Cuvintele consumatorului
buget. înțelept.
Cadran în patru colțuri: Banul este neutru.
Construcția mesajului logic: Idei în pușculiță
despre bani.
Gestionarea corectă a banilor: O
cumpărătură reușită.
6.1. Descrierea diversității de UNITATEA VI. Profesii Jocul: Licitație de profesii.
profesii exercitate de către membrii Profesiile familiei mele. Descoperirea profesiilor: Profesii în imagini.
familiei. Vreau să devin: angajat/ă Rebus: Profesii în Ghicitori.
sau Ciorchine: Profesiile familiei mele.
6.2. Argumentarea importanței persistării Jocul de cuvinte: Mai departe, mai corect...
antreprenor/antreprenoare.
în școală în alegerea profesiei dorite. Calcularea profitului: Îngrijirea gazonului:
Școala - locul unde ne formăm abilitățile
Angajat/ă sau antreprenor/antreprenoare?
6.3. Descrierea antreprenoriatului ca şi competențele.
Identificarea calităților unui antreprenor de
oportunitate profesională de viitor. Târgul abilităților și talentelor. succes: Valiza unui antreprenor sau antreprenoare
de succes.
Realizarea galeriei: Elevii școlii noastre - oameni
de succes.
Realizarea unui interviu.
1
Întâlnire cu persoana resursă: Biblioteca vie.
Elaborarea planului carierei profesionale: În drum
spre succes.
Participarea la târgul abilităților și talentelor.
Profesia într-un vers.
2
UNITATEA I. Comunitatea rurală/urbană Analiza imaginilor:Forme și moduri de viață.
1.1. Descrierea evoluției localității și a Cum se nasc comunitățile. Asociare liberă: Ce reprezintă o comunitate.
tradiţiilor acesteia, în calitate de membru Cartea de vizită a comunități. Analiza Studiu de caz: Soroca - important
activ al comunității. centru turisti.
Comunitatea rurală/Comunitatea urbană.
Descrierea localității - prezentare prin desen.
1.2. Identificarea trăsăturilor specifice Elementele social-economice ale comunității
Elaborarea Cărții de vizită.
comunității rurale/urbane în baza unor mele.
Elaborarea Diagrama VENN.
criterii. Sectoarele economice ale comunității. Scriere liberă - ABC-ul comunității noastre.
Profesiile comunității: angajați și antreprenori. Comunitatea noastră - scrierea articolului la
1.3. Prezentarea activităților/profesiilor
ziar.
persoanelor cu care relaționează în
comunitate, pentru a descoperi propriile Sinteză: Profesiile de viitor: peste 50 sau Elaborarea Planului comunității.
abilităţi. 100 de ani. Excursie la muzeul comunității.
Jocul Profesii.
Parada profesiilor din comunitatea mea peste
50-100 de ani.
2.1. Recunoașterea elementelor esențiale care UNITATEA II. Cum funcționează o comunitate Lucrul cu Harta comunității.
compun o comunitate economică, pentru o Planul/harta economică a comunității. Elaborarea legendei hărții: Nu am cum să mă
mai bună administrare a ei. Cum se iau deciziile într-o comunitate? rătăcesc în comunitatea mea.
Servicii publice în comunitate. Rezolvarea situației-problemă: O cerere la
2.2. Identificarea rolului administrației primărie.
locale în asigurarea bunăstării comunități în Eu contribui la bunăstarea comunității.
Comparație: Cum funcționează o comunitate?
general și fiecăruia în particular. Bugetul comunității: venituri și cheltuieli. Versiunea A și B.
Sinteză: Suntem în ședință/simulare. Joc de rol: Care ar fi îndatoririle tale zilnice,
2.3. Descrierea necesității plății dacă ai fi ...?
impozitelor în asigurarea comunității cu Clepsidra - rezolvare de probleme din
serviciile necesare de calitate. comunitate.
Joc de rol: Sunt un primar bun.
Bugetul comunității: stabilirea priorităților.
Studiu de caz: Străduța Mărioarei.
2
3.1. Descrierea diferitor tipuri de resurse din UNITATEA III. Resursele comunității Schiță de portret: Eu - persoană resursă în
comunitate, pentru utilizarea lor raţională. Oamenii-principala resursă a comunității. comunitate.
Resursele naturale ale comunității. Descrierea resurselor naturale: Cele șase
3.2. Identificarea resurselor din resurse naturale pentru viață.
Resursele de capital ale comunității.
cadrul comunității care ar spori Identificarea resurselor: Resursele comunității
bunăstarea economică a acesteia. Utilizarea rațională a resurselor comunității.
Pădureni.
Creăm bunuri, utilizând resursele comunității. Localizarea resurselor comunității noastre.
3.3. Argumentarea importanței resurselor Metoda peștelui: Resursele de capital ale
culturale și informaționale pentru școlii noastre.
rezolvarea situațiilor problemă din Scrierea unui text în baza imaginii:
comunitate. Ecosistemul comunității.
Algoritmizare: O nouă viață a deșeurilor.
4.1. Explicarea termenilor economici UNITATEA IV. Consumator și producător Elaborarea Graficului Ti: Consumatori și
şi matematici necesari în activitatea de în comunitate producători.
consumator și producător. Consumatori și producători în comunitate. Determinarea procesului de prodcție:
Eu consumator în comunitate. Găinușa roșie.
4.2. Identificarea relației dintre producător și Analiza studiului de caz: La cumpărături.
Bunuri și servicii.
consumator pentru asumarea responsabilă Elaborarea tabelului conceptual: Vânătoare
de roluri diferite în contexte social- Idei de afacere în comunitate.
de etichete.
economice. Decizii înțelepte potrivite comunității.
Identificarea diferențelor: Poveste veche cu
Banii și serviciile bancare. final modern.
4.3.Descrierea rolului banilor și băncilor
Completarea tabelului conceptual: Tabelul
pentru bunăstarea economică a comunității.
serviciilor.
Analiza imaginilor: Servicii și produse.
Rezolvarea problemei: Chirie pentru afaceri.
Rezolvarea situației problemă: Arborele
deciziilor.
Joc de rol: Călătoria unei monede.
5.1. Identificarea abilităților necesare UNITATEA V. Comunitatea în plan și forme Cadran în patru colțuri: Mă uit în patru feluri.
meseriilor din domeniul construcțiilor și Spre o comunitate prosperă. Asalt de idei: 10 pentru o comunitate
2
IT, pentru înţelegerea rolului studiilor în Mediul construit - oglinda unei comunități. puternică.
viitoarea carieră. Doza de arhitectură. Realizarea proiectului de grup: Strada
noastră.
5.2. Descrierea importanței respectării O comunitate care respiră.
Activitate practică în baza instrucțiunilor:
legislației în activitatea de construcții Trama stradală. Lumini și culori. Construcții pentru viitor.
pentru viața social-economică a unei Comunitatea de vis în miniatură. Activități de măsurare, de modelare, de
comunități.
completare a machetei cu elemente de
infrastructură, mobilier urban, etc:
5.2. Utilizarea cunoștințelor matematice și
Comunitatea de vis în miniatură.
de arte plastice în modelarea unei comunități
Întâlnire cu persoana resursă-arhitect\ă.
în plan și forme.
6.1. Identificarea rolului statului UNITATEA VI. Împreună spre o comunitate mai Joc de rol: Dacă aș fi ...
în securitatea economică și bună Acțiune de salubrizare: Hai, comunitate.
confortul comunității. Securitatea și confortul comunității. Analiza studiului de caz: Suntem o
O comunitate activă. comunitate activă pentru că și mie îmi pasă.
6.2. Descrierea interacțiunii între adoptarea Asalt de idei: Modele demne de urmat.
Viitorul nostru comunitar.
deciziilor economice eficiente și soluționarea Identificara domeniilor de dezvoltare
favorabilă a problemelor de sănătate și O comunitate rezistentă în timp.
sustenabilă a comunității.
educație în comunitate. Lucrul cu termeni economici.
Simulare: Luăm decizii pentru o comunitate
6.3. Recunoașterea diferitor strategii de
durabilă.
rezolvare a problemelor ce țin de
Analiza studiilor de caz: Mă fac auzit și văzut
dezvoltarea durabilă și rezistentă a
în comunitatea mea.
comunității.
Rezolvare de probleme: Sunt mic, dar mă
implic.
2
2.1. Utilizarea termenilor economici UNITATEA II. Resursele Țării Noastre Analiza textului.
pentru comunicare eficientă în contexte Resurse naturale ale Republicii Moldova. Identificarea a 10 resurse naturale ale țării noastre.
variate. Resursele umane ale țării noastre. Localizarea resurselor pe harta de contur.
Resursele de capital. Interpretarea imaginilor: Imagini cât o mie de
cuvinte.
2.2. Descrierea modalității de Leul moldovenesc-valuta națională a țării
transformare a produsului intelectual în Clasificarea resurselor: Resurse într-un produs.
noastre.
bani, în scopul protejării dreptului asupra Descrierea monedelor țării noastre: O călătorie în
Munca fizică, munca intelectuală. lumea banilor noștri.
acestuia.
Proprietatea intelectuală, brevetarea. Compararea bancnotelor moldovenești.
2.3. Corelarea necesității Procesul de producție. Descoperirea elementelor de siguranță: Cum
achitării impozitelor cu nivelul deosebim o bancnotă falsă?
de trai a oamenilor. Analiza cadrului legal: Oricine poate fabrica bani?
Analiza fabulei: Greierul și Furnica.
Redactarea fabulei și analiza imaginilor: Concert în
luncă.
Definirea termenului proprietate intelectuală: O
orchestră greierească.
Argumentarea importanței brevetării: Orchestra
TRIO-CRI.
Stabilirea etapelor procesului de producție:
Drumul pâinii/sucului/laptelui.
Rezolvarea situației-problemă: SOS.
2
3.1. Descrierea organelor de conducere UNITATEA III. Administrarea și infrastructura Descoperirea Celor trei puteri în stat.
ale Republicii Moldova, pentru a Țării Noastre Determinarea procesului de funcționare a legii: Cum
descoperi mecanismul de funcționare a Cum se administrează o țară. apare și cum lucrează legea.
instituțiilor economice. Bugetul țării. Tipuri de bugete. Completarea schemei: Bugetul țări.
Chișinăul - de la moșie boierească la oraș Identificarea tipurilor de bugete.
3.2. Identificarea importanței Careu de termeni economici.
infrastructurii Republicii Moldova în modern.
Stabilirea etapelor evoluției economice a
asigurarea unei economii viabile. Capitala Republicii Moldova: centru
Chișinăului.
economic și cultural țării.
Analiza textului: Capitala economică și culturală a
3.3. Efectuarea unor calcule matematice Descoperim orașele țării noastre. Țării Noastre.
elementare în estimarea avantajelor și Patrimoniul Republicii Moldova parte a Știu/vreau să știu/învăț.
dezavantjelor unei decizii economice.
patrimoniului universal. Descoperirea elementelor care formează Chișinăul.
Realizarea Portretului orașelor țării noastre.
Completarea schemei: Patrimoniul Republicii
Moldova.
Realizarea acrostihului pentru cuvântul patrimoniu.
4.1. Descoperirea importanței resurselor UNITATEA IV. Lumea afacerilor în Țara Analiza hărții economice a Republicii Moldova.
în desfășurarea cu succes a activităților Noastră Descoperirea produselor autohtone: Vânătoare de
de afaceri. Economia țării noastre. produse autohtone.
Lumea serviciilor în țara noastră. Determinarea celei mai eficiente metode de
4.2. Rezolvarea problemelor cu caracter producție: Putem produce avioane în țara noastră?
Decizii de afaceri.
economic, specific diferitor tipuri de Calcularea productivității: Tabelul productivității.
afaceri. Producție și productivitate.
Prezentarea obiectivelor turistice din țara noastră:
Atracția turistică a țării noastre. Unde am putea călători?
4.3. Identificarea ideilor noi de creștere Turismul-o provocare care garantează Elaborarea itinerarului turistic.
a potențialului economic al țării. succesul. Stabilirea mijloacelor de transport prin care
Piața internă a Republicii Moldova. circulă oamenii și mărfurile: Harta
Culoare verde pentru o economie mai transporturilor.
bună. Simulare: O piață de legume.
2
5.1.Identificarea varietății de bunuri și UNITATEA V. Republica Moldova pe piața Descoperirea țărilor și companiilor producătoare:
servicii autohtone, în prezentarea internațională Găsește țara de origine.
posibilităților de export. Țara noastră: import/export. Parteneri Identificarea partenerilor comerciali ai Republicii
comerciali ai Republicii Moldova. Moldova.
5.2 Analiza beneficiilor comerțului Mărci autohtone. Creat în Moldova, apreciat Prezentarea Colecţiei de etichete.
extern în creșterea economică a țării. Determinarea țărilor exportatoare de produse în
în lume.
Republica Moldova: La o cafea cu prăjitură din
5.3. Promovarea produselor Republicii Publicitate/prospectul unui produs.
cocos.
Moldova în diverse contexte. Afaceri autohtone de talie mondială. Realizarea etichetelor originale.
Analiza textului: Întreprindere de talie mondială.
6.1. Identificarea rolului statului în UNITATEA VI. Țara mea de vis Aprecierea importanței afacerilor ecologice pentru
creșterea nivelului de trai al populației. Afaceri autohtone prietenoase mediului. mediu- Activitatea Călătorie ecologică.
Republica Moldova - aspiraţii spre Uniunea Descoperirea organismelor internaționale care
6.2. Determinarea rolului deciiziilor Europeană! susțin Republica Moldova: Unde găsim sprijin?
economice responsabile în păstrarea Realizarea Povestei de viitor.- Activitatea Și eu am
mediulu natural. Economia verde - garanția unei țări sănătoase.
un vis.
Țara mea: cum este, cum o vreau. Activități de grup - Deșeuri la locul lor, Mărul
6.3. Propunera unor acțiuni de ecologic.
implicare activă în creșterea bunăstării
țării.
2
îmbunătățesc productivitatea, de rolul și
2
modul de funcționare a organismelor economice internaționale, devin mai conștienți de faptul că, națiunile folosesc acordurile internaționale pentru a facilita
comerțul și a evita războaiele. Această programă îi face pe elevii (fete și băieți) să înţeleagă importanţa studiilor pentru sporirea oportunităţilor de angajare pe
piaţa internaţională.
2.1. Identificarea modului în care UNITATEA II. Resursele lumii Realizarea posterului Resurse în profunzime.
afacerile îmbină cele trei tipuri de resurse. Resurse naturale ale lumii. Analiza graficului circular Populația
Resurse umane ale lumii. Pământului.
2.2. Descrierea alternativelor ecologice Identificarea abilităților care
Resurse de capital: bani și utilaje.
de utilizare rațională a resurselor. garantează succesul Abilități la locul
Resurse energetice: alternative ecologice.
de muncă.
2.3. Aprecierea oamenilor de afaceri Cum facem să folosim ceea ce avem. Recunoașterea resurselor de capital Istoria
ca modele demne de urmat. Idei care schimbă lumea. blugilor.
Idei care ar putea schimba lumea. Clasificarea resurselor energetice De unde vine
astăzi energia.
Determinarea diferențelor: Energia verde-
energia viitorului.
Careu de cuvinte.
Analiza studiilor de caz: Nimeni nu poate avea
totul.
2
Redactarea textului Cu gândul la resurse.
Aplicații practice: Insulă ecologică.
Asalt de idei: Idei prietenoase Planetei!
Analiza studiilor de caz.
Activitatea Idei bune pentru oameni –proces în
patru cadrane.
3.1. Utilizarea cunoștințelor economice UNITATEA III. Descoperim economia mondială Analiza graficului cu bare: Economii în
în rezolvarea creativă a problemelor. Economia mondială. schimbare.
Servicii la scară modială. Analiza factorilor de producție Poveste
3.2. Identificarea rolului tradițiilor și culturii economică de succes.
Fabrici și uzine de talie mondială.
în economia mondială. Analiza studiilor de caz.
Modele de agricultură performantă.
Investim sau nu în elefanți?- analiza datelor.
3.3. Realizarea portretului Însemne care au rezistat în timp. Activitatea Ce este industira?- prezentare
antreprenorului/antreprenoarei de succes de Generații de succes. schematică.
talie mondială. Ce este agricultura?-metoda păiangenului.
Analiza studiului de caz-Penurie
transformată în rezultate.
Rezolvalea Rebusului.
Elaborarea slogan-ului.
Aprecierea inovațiilor în economie: Tabără de
inovare.
Argumentarea continuității în obținerea
succesului: Veriga succesului.
Activitatea Piramida antreprenorului de
succes în baza studiului de caz.
4.1 Explicarea diferențelor dintre UNITATEA IV. Facem comerț internațional Definirea termenilor: Trimitem colet peste
import/export, ca părți ale comerțului Comețul internațional: import și export. hotare.
internațional. Cine cu cine face comerț. Parteneri comerciali. Descrierea relațiilor marfă - bani Curcubeul
Produse cu care facem comerț. Cererea și comerțului internațional.
4.2. Identificarea rolului schimbului valutar Identificarea partenerilor comerciali: Cine cu
pe piața internațională. oferta.
cine face comerț?
Cât costă comerțul internațional. Analiza textului și imaginilor: Antarctica este
continent, dar nu și țară.
3
4.3 Determinarea beneficiilor și dificiențelor Valute/monede cu care se face comerțul între Localizarea pe harta de contur: Top 6 cele mai
comerțului internațional în adoptarea țări. mari țări exportatoare ale lumii.
deciziilor de marketing internațional. Schimbul valutar. Clasificarea: Categorii/tipuri de mărfuri.
Lucrul cu termenii: Bariere comerciale.
Decizii de marketing în comerțul internațional.
Completarea tabelului conceptual
Monede/valute convertibile.
Dezbateri: Cum va arăta un numero?
Calcule matematice -convertirea valutelor: O
călătorie de vis.
Identificarea oportunităților: Nevoie acoperită
în mai multe feluri.
Stabilirea corespondenței: Decizii de
marketing internațional.
5.1. Descrierea modalităților în care o țară UNITATEA V. Conexiuni economice globale Investigare: În ce parte a lumii se află San
se poate conecta la economia globală. Conexiuni din trecut prin prezent pentru viitor. Marino?
Evenimente internaționale: beneficii și costuri. Prezentarea evenimentelor internaționale: Știri
5.2. Identificarea rolului instituțiilor din întreaga lume - informații de ultimă oră.
internaționale în creșterea economică Pentru o economie globală sănătoasă.
Definirea temenilor: Comerț liber.
mondială. Dispute comerciale.
Asocieri libere.
Conexiuni globale colorate. Descifrarea abrevierilor: Organizații
5.3. Aprecierea impactului evenimentelor Personalități conectate la succes.
internaționale asupra mediului de afaceri economice internaționale.
mondial. Citirea imaginilor: Cum funcționează OMC?
Dispute comerciale-Analiza studiilor de caz.
Elaborarea și prezentatea proiectului: Lumea în
culori preferate.
Acrostih.
Realizarea interviului: O istorie de succes.
3
6.1. Descrierea problemelor social- UNITATEA VI. Probleme cu care se confruntă Activitatea Oameni și fenomene-completarea
economice cu care se confruntă lumea la lumea schemei.
etapa actuală. Economia și mediul. Graficul Ti.
Mai multă natură, mai puțin plastic. Planeta într-o sacoșă? - analiza datelor.
Gândesc global, acționez local.
3
Unități de competență Unități de conținut Activități de învățare
și produse școlare recomandate
1.1.Utilizarea termenilor social-economici pentru UNITATEA I. Istoria urbanismului Rebus economic.
comunicarea eficientă în diferite contexte. Introducere în urbanism. Colaj de imagini.
Apariția și evoluția orașelor ca centre Careu de cuvinte.
economice. Poster.
2.4.Identificarea nevoii de
reglementare urbanistică în luarea
deciziilor corecte.
3
3.1. Utilizarea cunoștințelor economice în UNITATEA III. Urbanismul crescut din Planul clădirii /componentele economice
rezolvarea creativă a problemelor. arhitectură ale clădirii, materialelor de construcții,
Arhitectura - un sector de antreprenoriat diferente, etc./.
3.2. Aprecierea importanței stilurilor specific. Meserii în construcții, meseria de arhitect.
arhitecturale în promovarea valorii culturale Corelarea activității arhitectului cu
și economice a orașului. Analiza studiului de caz: Parcare sau teren
APL, beneficiar și membrii comunității. de joacă pentru copii?
3.3. Identificarea abilităților necesare Arhitectura urbană cu substrat pronunțat Orașul în lumini și culori.
meseriilor din construcții, pentru a pune în socio-uman. Pași către o afacere: Meniuri.
valoare aptitudinile personale. Arhitectură urbană cu substrat pronunțat
economic.
Economia construcțiilor: volume, materiale
și texturi.
3
5.1. Identificarea rolului administrației locale UNITATEA V. Administrarea/gestionarea Studiu de caz: interconexiunea politicilor
în asigurarea legală a gestionării teritoriului. teritoriului economice cu problemele sociale și de
mediu.
5.2. Elaborarea de proiecte participative pentru Administrația publică locală și gestionarea
eficientă a teritoriului. Știri din ziar: Transparență decizională.
dezvoltarea potențialului propriu.
Instrumente de gestionare a terenului. Activitatea Filtre: prioritizarea utilizării
resurselor bugetare la aprobarea planurilor
5.3. Aprecierea rolului transparenței în luarea Comunități urbane active.
de dezvoltare.
deciziilor, pentru rezolvarea situațiilor problemă. Dezvoltarea pe bază de proiecte.
Realizarea de proiect: modalități și
fonduri de creștere a resurselor financiare.
6.1. Identificarea soluțiilor de prestare a unor UNITATEA VI. Economie urbană Asalt de idei.
servicii publice de calitate pentru securitatea și Mergem la bancă.
Servicii publice de interes vital - activitate
confortul personal. Analiza hărții fizice/infrastructurii
economică.
6.2. Aprecierea rolului infrastructurii în creșterea orașului.
Infrastructura fizică - sistemul sanguin al
competitivității economice și culturale a orașului. activității economice. Construcția unei clădiri rezistente la
,,vânt”.
Conceptul de economie verde.
6.3. Estimarea necesarului de resurse în Modelarea unui oraș verde /cu un impact
elaborarea criteriilor conceptului de comunitate minim negativ asupra mediului
urbană activă și economie verde. înconjurător/.
Standarde de mediu.
3
VI. SUGESTII METODOLOGICE. PROIECTAREA–
PREDAREA–ÎNVĂŢAREA
4
Cadrul didactic va valorifica criteriile de succes și în realizarea unor tehnici de feedback
pentru reglarea imediată/permanentă a învăţării, de exemplu: „reuşit s-a dovedi a fi …”; „ţi-aş
recomanda
…”; „te felicit pentru ...”, etc.
Cadrele didactice vor ține cont și vor avea grijă să promoveze prin acest exercițiu dezideratul
egalității de gen și incluziunii, punând în valoare succesul fetelor și copiilor cu dizabilități, în
cazul în care există în această clasă.
4
Argumentez calm implicarea personală în elaborarea
produsului.
P7 Proiect personal de Identific o profesie solicitată în comunitate.
grup „Arborele Corelez interesele și aptitudinile cu profesia respectivă.
profesiilor” Particip la stabilirea design-ului proiectului de grup.
Pun în discuție idei și contribui cu informații
relevante la realizarea produsului final.
Mă implic în prezentarea produsului de grup.
P8 Colaborarea în echipă Mă implic.
Sunt receptiv/ă la ideile colegilor.
Argumentez calm și asertiv propriile idei.
P9 Realizarea unui studiu Explic ghidat situația/cazul.
de caz /Analiza Formulez clar opinia/poziţia proprie.
situațiilor descrise Argumentez opinia formulată din punct de
vedere economic.
P10 Realizarea Respect etapele de lucru.
produselor: semn Execut produsul cu acuratețe.
pentru carte/ambalaj Realizez produsul într-un mod creativ.
Argumentez ce resurse am folosit.
P11 Comunicarea Expun informația.
orală/scrisă a Respect succesiunea ideilor.
informației economice Utilizez limbajul economic.
P12 Descrierea unor Stabilesc obiectul descrierii.
situații/procese Respect algoritmul pentru descriere.
economice Găsesc asemănări şi deosebiri.
Expun informația coerent și clar.
Utilizez limbajul economic.
P13 Clasificarea resurselor Stabilesc criteriul pentru clasificare.
umane/naturale/de Triez/ordonez/grupez.
capital/informaționale Denumesc tipul obținut.
P14 Portofoliu Respect cerințele unui portofoliu.
Distribui/aranjez materialele conform structurii.
Elaborez materiale de calitate.
Realizez materialele creativ şi original.
P15 Arborele genealogic al Stabilesc modalități de elaborare a arborelui.
familiei Colectez informații despre membrii familiei.
Reprezint informațiile pentru fiecare membru al
familiei.
Asigur un aspect estetic al lucrării.
Prezint produsul.
P16 Simbol al localității/ Utilizez elemente semnificative ale localității/familiei.
blazon al familiei Abordez creativ simbolurile.
Asigur un aspect estetic al lucrării.
P17 Posterul de grup Prezența elementelor de conținut economic folosite
adecvat.
Contribui la realizarea posterului.
Asigur un aspect estetic al lucrării.
4
P18 Ghid turistic pentru Schițez/realizez harta traseului.
vizitatori Indic locurile de vizitat pe traseul stabilit.
Descriu succint locurile de vizitat.
P19 Pliant/Colaj Selectez informații/materiale conform subiectului
propus.
Respect corectitudinea explicaţiilor, prezentărilor aduse.
Plasez logic informațiile/materialele în produs.
Asigur un aspect estetic al lucrării.
P20 Târgul produselor Stabilesc scopul târgului economic și activitățile pe
școlare (organizare/ care dorim să le organizăm.
coordonare) Obțin acordul pentru derularea târgului.
Identific spațiul, locul care trebuie amenajat și decorat.
Găsesc persoanele (învățător/învățătoare,
director/directoare, părinți, etc.) care pot oferi sprijin și
resursele necesare.
Coordonez buna desfășurare a activităților.
P21 Proiect de acţiuni Identific situația/problemă.
Formulez acțiuni de soluționare a problemei economice.
Argumentez necesitatea realizării acțiunilor.
Realizez acțiunile propuse treptat.
4
Caietul elevului/elevei reprezintă un veritabil ghid de studiu pentru toţi elevii și elevele ce
au ales să studieze disciplina opţională Educaţie Economică şi Antreprenorială. În el pot fi găsite
pe lângă exercițiile tradiţionale, scheme, studii de caz, texte informative, spaţiu pentru grafice,
diagrame şi alte produse ce urmează a fi elaborate.
Cadrul didactic ce implementează disciplina opţională Educație Economică şi
Antreprenorială are posibilitatea să utilizeze şi alte suporturi didactice pe care le identifică şi
sunt relevante finalităţilor programelor anuale implementate. Reiterăm că, competențele sensibile
la gen sunt competențe specifice și transversale, care intersectează toate sau cele mai multe alte
competențe de predare și educație folosite de cadrele didactice. Aceste competențe pot fi
dezvoltate prin participarea la cursuri de instruire și alte evenimente de învățare pentru
profesori/profesoare. Profesorii pot adopta tipare de auto-învățare pentru creșterea profesională.
4
IX. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE
În limba română:
1. Balcar J., Karásek Zd., Vasilache A. ş. a. Studiu iniţial în rândul angajatorilor pentru
identificarea celor mai importante competenţe ale potenţialilor angajaţi. Asociaţia
Comunelor din România. Brainstorming Consulting România şi RPIC-ViP. Bucureşti,
2011, 100 p.
2. Balica, M. et all, Perspective asupra dimensiunii de gen în educatie, București, Editura
MarLink, 2004. http://isj.sv.edu.ro/images/Docs/Discipline/invatamnat_preprimar/2017/
biblioteca/Perspe ctive_asupra_dimensiunii_de_gen_in_educatie.pdf.
3. Ciobanu L. Formarea culturii economice elementare la preşcolarii mari. Teza de
doctor.Chişinău, 2000, 148p.
4. Ciobanu L. Probleme şi perspective în educaţia economică a copiilor. –Bălţi, 2000. 40 p.
5. Ciobanu O. Didactica disciplinelor economice. http: //biblioteca-digitala.ase.ro.
6. Curriculum național, învățământul primar, Chișinău 2018.
7. Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, clasa a II-a, Ghid
methodologic (ediția a II-a, actualizată și completată), Chișinău 2017.
8. Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, clasa a III-a, Ghid
methodologic, Chișinău 2017.
9. Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar, clasa a IV-a, Ghid
methodologic, Chișinău 2018.
10. Georgescu G. Curriculumul de educaţie economică-o perspectivă comparativă. În:
„Şcoala-moment zero pentru o societate a cunoaşterii‖. Materialele Simpozionului
Naţional, ediţia a III-a.Bucureşti 2009. http://education.inflpr.ro.
11. Georgescu G. Eficienţa educaţiei economice.Teza de doctor.Bucureşti,2006.
//www.biblioteca.ase.ro.
12. Kiyosaki R., T. Sharon L. Copil bogat, copil isteţ. Startul financiar în viaţă. Bucureşti:
Curtea veche, 2002. 310 p.45.
13. Lăcătuş M.L., Lăcătuş G.P. Economie. Manual pentru clasele a X-a şi a XI-a. Bucureşti:
Corint, 2018. 152 p.
14. Lupu M. Oportunităţi ale educaţiei economice. În: Didactica Pro, 2004, Nr. 3, p. 56-60.
15. Metodologia privind implementarea evaluării criteriale prin descriptori, clasa I Clasa I
(ediția a II-a, actualizată și completată), Chișinău 2018.
16. Pop A., Tănase I., Daragiu M. ş.a. Tinerii şi incluziunea pe piaţa muncii. Nevoi, aşteptări,
soluţii, obstacole. Proiectul: Întărirea capacităţii societăţii civile de a promova iniţiative
pentru incluziune socială. FondulSocial European prin Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 –2013. 74 p.
17. Proiectarea lecţiilor de economie, Ghidul profesorului. Bucureşti: CREE, 2007. 77 p.
18. Sarivan L. Predarea –învăţarea interactivă centrată pe elev. Bucureşti: Educaţie 2000+,
2009. 94 p.
19. Vlas V. Să educăm gospodari grijulii, Educaţie, Bucureşti: Ed.Didactică şi Pedagogică,
1996
În limba engleză:
1. Aflateen. Manual, Social and Financial Education for Youth, Sarphatistraat 7 | PO Box
15991 | 1001 NL Amsterdam, 2010. 305 p.
4
2. Detailed Work Programme on the follow-up of the objectives of education and training
systems in Europe –Council of the European Union, Brussels, 20 February 2002; COM
(2001) 501 final. NCEE-Survey of The States Economic and Personal Finance Education
in our Nation’s Schools in 2004, A Report card, march 2005.www.ncee.net.
3. Non-Formal Education Manual, A Manual for Facilitators on Child Social & Financial
Education, Sarphatistraat 7 | PO Box 15991 |1001 NL Amsterdam, 2010. 154 p.
4. Scauso D. The Child and Youth Finance Movement: Promoting Financial Inclusion for
Children and Youth, Cases Studies for a School-based Approach. OECD-BSP Asian
Seminar for Financial Education and Financial Inclusion: Addressing the Upcoming
Challenges. September 12th, 2012. http://www.oecd.org/daf/fin/financial-
education/OECD-BSP.pdf.
În limba rusă:
1. Володина М. Б. Формирование экономических представлений у младших
школьников// Молодой ученый, 2014. No6, c.684-685.
2. Коршун А. Г. Актуальность экономического воспитания подростков в условиях
современной системы образования.2013.ББК: Ч420.05; УДК: 37.035.3.
3. Любимов Л., Рывкина Р. Концепция структуры, содержания и организации
экономического образования в полной средней школе. В: Экономика в школе,
2002, No 3, с. 14–28.
4. Максимова В. Межпредметные связи в учебно-воспитательном процессе
современной школы. Москва: Просвещение, 1987. 94 с.74.
5. Попов В. Экономическое воспитание школьников. // Образование.2008.No1,с.84-
89.11.с.221-228 .
6. Юсупова С.Г. Tеоретические основы экономического воспитания младших
школьников во внеурочной деятельности // Фундаментальные исследования. 2014.
No 1,с.143-146.