2) GHID Comunitatea ROM

EDUCAŢIA ECONOMICĂ
ŞI ANTREPRENORIALĂ
COMUNITATEA NOASTRĂ
GHID pentru profesori și consultanți
cl.II
Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi reprodus sau transmis în nici o formă sau
cu nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopierea, înregistrarea, stocarea în orice
sistem de date informaționale sau în orice alt fel, cu excepția predării unui curs
Junior Achievement înregistrat sau cu permisiunea editorului.
Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GHIDUL PROFESORULUI
Conținutul acestui material ține de responsabilitatea echipei de experți și nu reflectă în mod necesar
viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA CAIETULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, master în
Ştiinţe ale Educaţiei, doctorandă
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova, master în științe politice
Eugenia Ciutac Profesor, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gaudeamus”, grad didactic su-
perior, mun.Chișinău
Marcela Cotruța Profesor, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gaudeamus”, grad didactic I,
mun.Chișinău
RECENZENT/RECENZENTĂ:
Olga Lebediuc învățătoare clasele primare, grad didactic I, Liceul Teoretic
Măgdăcești, r.Criuleni.
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA
Comunitatea noastră : cl. 2 : Ghid pentru profesori şi consultanţi / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, JA Moldova ; grupul
de lucru: Corina Lungu [et al.]. – [Chişinău] : S. n., 2020 (Tipogr. "Garomont-Studio"). – 96 p. : fig., tab. – (Educaţia economică şi
antreprenorială, ISBN 978-9975-3443-3-3).
Apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Intern. (USAID).
ISBN 978-9975-3445-6-2.
373.3.015:33(072)
C 63
2
Cuprins
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I: COMUNITATEA RURALĂ/URBANĂ.........................................4
1.1: Cum se nasc comunitățile........................................................................................................4
1.2: Cartea de vizită a comunității………………………………………………………………..6
1.3: Comunitatea rurală/ Comunitatea urbană…………………………………………………....7
1.4: Elemente social-economice ale comunității mele……………………………………….….8
1.5: Sectoarele economice ale comunității…………………………………………………….…9
1.6: Profesiile comunității: angajați/angajate și antreprenori/antreprenoare..................................10
1.7: Profesii de viitor......................................................................................................................11
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II: CUM FUNCȚIONEAZĂ O COMUNITATE..............................13

2.1: Planul/harta economică a comunității…………………………………………………….…13
2.2: Cum se iau deciziile într-o comunitate....................................................................................14
2.3: Servicii publice în comunitate.................................................................................................15
2.4: Eu contribui la bunăstarea comunității....................................................................................17
2.5: Bugetul comunității: venituri și cheltuieli...............................................................................18
2.6: Suntem în ședință....................................................................................................................19
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III: RESURSELE COMUNITĂȚII.................................................21

3.1: Oamenii-principala resură a comunității................................................................................21
3.2: Resursele naturale ale comunității..........................................................................................23
3.3: Resursele de capital ale comunității.......................................................................................24
3.4: Utilizarea rațională a resurselor comunității..........................................................................27
3.5: Creăm bunuri, utilizând resursele comunității.......................................................................29
UNITATEADE ÎNVĂȚARE IV: CONSUMATOR ȘI PRODUCĂTOR ÎN COMUNITATE……..31

4.1: Consumatori și producători în comunitate…………………………………………………..31
4.2: Eu, consumator în comunitate.................................................................................................32
4.3: Bunuri și servicii.....................................................................................................................34
4.4: Idei de afaceri în comunitate..................................................................................................35
4.5: Decizii înțelepte potrivite comunității....................................................................................36
4.6: Bani și servicii bancare..........................................................................................................37
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V: COMUNITATEA ÎN PLAN ȘI FORME.....................................39

5.1: Spre o comunitate prosperă......................................................................................................39
5.2: Mediul construit – oglinda unei comunități.............................................................................41
5.3: Doza de arhitectură..................................................................................................................43
5.4: O comunitate care respiră........................................................................................................44
5.5: Trama stradală. Lumini și culori.............................................................................................46
5.6: Comunitatea de vis în miniatură. Proiect de grup...................................................................47
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VI: ÎMPREUNĂ SPRE O COMUNITATE MAI BUNĂ..................49

6.1: Securitatea și confortul comunității.........................................................................................49
6.2: O comunitate activă.................................................................................................................51
6.3: Viitorul nostru comunitar........................................................................................................52
6.4: Pentru o comunitate rezistentă în timp....................................................................................53
ANEXE........................................................................................................................................................55
3
GHIDUL PROFESORULUI
Unitatea de învățare I:
Comunitatea rurală/urbană
Unități de competențe:
 Descrierea evoluției localității și a valorilor acesteia, reieșind din statutul de membru activ al
comunității.
 Identificarea trăsăturilor specifice comunității rurale/urbane în baza criteriului economic.
 Prezentarea activităților/profesiilor persoanelor care relaționează în comunitate, în scopul
identificării abilităților personale.
Unități de conținut:
1. Cum se nasc comunitățile.
2. Cartea de vizită a comunității.
3. Comunitatea rurală/ Comunitatea urbană.
4. Elemente social-economice ale comunității mele.
5. Sectoarele economice ale comunității.
6. Profesiile comunității: angajați/angajate și antreprenori/antreprenoare.
7. Sinteză: Profesii de viitor: peste 50 sau 100 de ani.
Noțiuni-cheie: comunitate, profesie, angajat/antreprenor, zone/sectoare, sector locativ/rezidențial,
sector comercial, sector industrial, sector agricol.
Abilități: de a fi responsabil, comunicare asertivă, lucru în echipă, de identificare, analiză, sinteză,
descoperire a deosebirilor.
Numărul de ore recomandate: 7 ore
Produse recomandate: Cartea de vizită a localității; Articol de ziar; Harta-schiță: Sectoarele
comunității mele; Expoziție: Parada profesiilor din comunitatea mea peste 50-100 de ani.
Unitatea de conținut 1.1:

Cum se nasc comunitățile
OBIECTIVE:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să definească comunitatea ca formă
 de organizare a oamenilor;
 să aprecieze munca ca factor esențial
 al apariței și evoluției comunităților.
RESURSE: Caietul elevului, imagini ale comunității.
REALIZARE: Salutați elevii și faceți o prezentare succintă a programului Comunitatea Noastră
ca parte a programelor JA Moldova.
Pentru a înțelege mai bine termenul de comunitate, propuneți elevilor să deschidă Caietul elevului
la Activitatea: Forme și moduri de viață și întrebați-i cum s-ar numi: mai mulți lupi împreună, mai
multe păsări, mai mulți cai, mai mule oi? Dar mai mulți oameni? /Răspunsuri posibile: grup, com-
panie, clasă, mahala, gașcă, familie, sat, oraș, etc./ Cereți elevilor să completeze spațiile libere.
Conduceți discuția spre termenul de comunitate, de exemplu: Ce formează mai multe familii?
4
Apoi continuați discuția, întrebând elevii care ar fi diferența între haită, stol, herghelie, turmă pe
de o parte și comunitate umană pe de altă parte? Conduceți discuția spre diferențele: rațiune umană,
organizare sedentară a oamenilor, munca, existența unor norme de viață comună și nivelul de orga-
nizare rațională. Alegeți un vocabular pe înțelesul copiilor, adecvat particularităților de vârstă. După
care, solicitați elevilor să citească definiția termenului de comunitate din Caietul elevului.
Vorbiți despre Dvs., făcând referire la comunitatea în care v-ați născut. Prezentați fotografii
despre comunitatea/localitatea Dvs., dar fiți pregătit/ă să veniți cu câteva imagini cu comunitatea
unde activați ca învățător/învățătoare, eventual dacă locuiți în alta. Solicitați elevilor să asocieze ter-
menul comunitate cu cuvinte relevante. Conduceți discuția spre elementele indispensabile ale unei
comunități: case, instituții, zone verzi, stadioane, ateliere, combinate de mezeluri, mini-fabrici/ de
meșteșugărit, localuri și altele. Cereți elevilor să completeze schema din Caietul de lucru.
Spuneți elevilor că toate aceste elemente sunt esențiale în existența unei comunități, dar două
din acestea stau la baza nașterii și dezvoltării comunităților. Solicitați elevilor să identifice din schemă
aceste două elemente, fără de care nu am putea vorbi despre o comunitate /oameni, locuințe/.
Apoi, propuneți elevilor să analizeze imaginile din Caietul elevului și să le descrie succint.
Cereți să identifice două elemente comune pe care le conține fiecare imagine. /oameni, case/locuințe/.
Inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Cum s-au schimbat oamenii și locuințele lor de-a lungul timpului?
• Ce a stat la baza acestor schimbări, după părerea voastră? /munca/.
• Cum ați defini noțiunea de muncă? / lucru, activitate, efort, acțiune, implicare, gândire,
organizare și altele/
EXTINDERE: Propuneți elevilor fotografii ale comunității locale, realizate în diferite perioade
de timp. Întrebați-i dacă cunosc locul în care au fost făcute.
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să
consolideze următoarele idei:
1. Comunitatea este locul unde oamenii locuiesc, muncesc și își petrec timpul liber.
2. Munca oamenilor a stat la baza nașterii și evoluției comunităților de-a lungul tim-
pului.
3. Gândirea și experiența de viață au dus la apariția unor reguli/norme de conviețuire/
trai împreună care trebuiau respectate, mai ales când oamenii au trecut la modul de
viață sedentar.
OPȚIONAL: Vizitați împreună cu elevii muzeul localității natale.
5
GHIDUL PROFESORULUI

Cartea de vizită a comunității
OBIECTIVE:
 să completeze o schemă cu informație dintr-un text;
 să descrie localitatea în care trăiesc;
 să elaboreze cartea de vizită a localității/comunității lor.
RESURSE: Caietul elevului, foi de desen, creioane colorate.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint ideile de la lecția trecută: comunitatea este
locul unde oamenii trăiesc și muncesc; comunitățile au apărut datorită oamenilor și muncii lor.
Inițiați cu elevii o discuție despre localitățile cele mai cunoscute din țara noastră:
• Ce localități mari din țară cunoașteți?
• Ați auzit despre orașul Soroca? Ce știți despre acest oraș?
Solicitați elevilor să deschidă Caietul de lucru și să citească în lanț textul: Soroca – important
centru turistic al țării, accentuându-le că în baza acestuia vor avea de completat o schemă.
Propuneți elevilor să completeze schema din Caietul elevului, totodată le accentuați că exact o
astfel de schemă vor avea de completat pentru localitatea în care trăiesc.

Atrageți atenția elevilor că, de fapt ceea ce au indicat în schemă reprezintă cartea de vizită a
localității. Rugați-i să definească printr-un enunț termenul carte de vizită. Acceptați toate ideile ele-
vilor, completați-le sau corectați-le după necesitate. Apoi, împreună conveniți asupra unei definiții
relevante.
Cartea de vizită a unei comunități sunt valorile vizibile materiale și spirituale ale acesteia,
care formează imaginea comunității și care face să impresioneze, care-i duc faima, care o fac
cunoscută atât în țară , cât și peste hotare, care o fac importantă la nivel local, de raion, țară sau
chiar pe glob.
EXTINDERE: Activitatea: Cartea de vizită a localității mele
6
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să consoli-
deze următoarele idei:
1. Fiecare localitate deține/poartă valori vizibile atât material, cât și spirituale care
formează identitatea comunității.
2. Valorile materiale ale unei localități sunt reprezentate prin: monumente istorice,
instituții publice /de exemplu: instituții economice /fabrici și uzine, ateliere, local-
uri de divertisment, pensiuni/.
3. Valorile spirituale ale unei localități sunt reprezentate prin personalitățile care s-au
remarcat dincolo de hotarele localității /de exemplu: scriitori, actori, cântăreți,
medici renumiți, oameni de știință/, istoria, obiceiurile și tradițiile /organizarea
de festivaluri, concursuri, sărbători tematice/, precum și simbolurile ei specifice /
stemă, imn/.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să realizeze cartea de vizită a localității lor sub forma unui mic
pliant/buclet, având ca model cartea de vizită a orașului Soroca.

Comunitatea rurală/ Comunitatea urbană
OBIECTIVE:
 să identifice asemănări/deosebiri între comunitatea rurală și comunitatea urbană;
 să determine problemele din comunitatea în care locuiesc, propunând pași spre rezolvare;
 să aprecieze importanța lucrului în echipă.
RESURSE: Caietul elevului, foi de desen, creioane colorate.
REALIZARE: Salutați elevii. Amintiți-le despre importanța cărții de vizită în promovarea
obiectivelor culturale, turistice, economice a localității, precum și a tradițiilor, obiceiurilor membrilor
acesteia.
Apoi, propuneți elevilor să deschidă Caietele de lucru, să analizeze fotografiile și tabloul lui Robert
Duncan Tablou de la țară, apoi să determine care din acestea reflectă viața și activitatea comunității
urbane și care a comunității rurale. Rugați elevii să enumere 2-3 asemănări/deosebiri, completând
Diagrama Venn. Cereți elevilor să identifice alte deosebiri care nu se reflectă în imagini /în unele sate
nu este teatru, cinematograf, piscină, patinoar, fabrici, uzine, spital, universități; în orașe nu sunt ferme agricole,
aer curat, livezi și vii, cișmele, fântâni, altele/. După care, inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Care localitate seamănă cu cea în care locuiești? Prin ce?
Accentuați că orașul reprezintă o comunitate urbană/mediul urban, iar satul - o comunitate rura-
lă/ mediul rural.
• Ce îți place cel mai mult în comunitatea ta? Argumentează.
• Ce te deranjează cel mai mult în comunitatea ta? Argumentează.
• Crezi că acest lucru deranjează și alți membri ai comunității?
• Propuneți soluții pentru a schimba lucrurile care deranjează membrii comunității?
• Crezi că o persoană ar putea reuși să pună în practică soluțiile de unul singur?
Conduceți discuția spre faptul că, pentru a schimba unele aspecte sau a rezolva unele probleme din
comunitate trebuie să se implice fiecare membru al ei.
EXTINDERE: Solicitați elevilor să citească studiul de caz și să identifice trei pași necesari pentru
implicare în rezolvarea unei probleme:
Ionel vine fuga și cu sufletul la gură către Mărioara și o roagă:
_Ajută-mă, te rog mult!
Mărioara, care a câta oară nu mai era surprinsă de tot felul de rugăminți din partea lui Ionel, îl
întrebă, deloc mirată, ba chiar indiferentă :
7
GHIDUL PROFESORULUI
_ Iarăși probleme, ce s-a mai întâmplat de această dată? _ Știi, știi, iaca știi, dar mă ajuți, promite-mi
că ai să mă susții? La fel de disperat o întrebă în continuu Ionel.
_ Cum să te ajut? Cum să-ți promit că te ajut, dacă nici nu știu ce problemă ai? Poate vrei să-mi ceri
o stea de pe cer! dă din mână Mărioara gata să plece.
_ Știi, mi-a dispărut Grivei, cățelul meu. De ieri nu-l mai găsesc. L-am căutat peste tot, aproape
plângând a spus Ionel.
_ La ceilalți ai noștri le-ai spus. Poate ne adunăm și-l căutăm toți împreună, la sigur îl vom găsi. Nu
cred că a plecat prea departe...
/Răspuns posibil: identificarea problemei, formarea unei echipe, planul de acțiuni și altele/
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să consolideze
următoarele idei:
1. Orașul reprezintă o comunitate urbană, iar satul - o comunitate rurală.
2. Lucrurile care deranjează membrii comunității în care locuiești pot fi schimbate doar
prin implicarea/participarea activă a membrilor ei. Începe cu tine!
3. De unul singur nu ai cum să reușești în rezolvarea problemelor comunității. Identifică
clar problema! Formează o echipă! Elaborează/creează un plan de rezolvare! Treci la
acțiuni concrete!
OPȚIONAL: Spuneți elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Scriere liberă - ABC-ul
comunității noastre și să scrie un mic articol la ziarul școlar/comunitar despre un eveniment, care a
avut loc recent în comunitate/școală, cartier/mahala, localitate/.
Elementele social
- economice ale comunității mele
OBIECTIVE:
 să determine principalele elemente/părți componente ale unei comunități;
 să aprecieze importanța instituțiilor social-economice ale unei comunități pentru membrii ei;
 să propună idei de amenajare a comunităților în care locuiesc pentru un trai mai decent.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, foarfece.
REALIZARE: Salutați elevii. Subliniați rolul important al oamenilor într-o comunitate și amintiți-
le, că comunitatea s-a schimbat datorită muncii pe care o putem numi activitate economică.
Apoi, rugați elevii să deschidă Caietul de lucru la Activitatea-joc: Comunitatea noastră. Spuneți-le
că astăzi vor fi detectivi și vor descoperi părțile componente ale unei comunități. Cereți elevilor să
decupeze imaginile, să le analizeze și să le descrie. Apoi, pentru a determina importanța acestor com-
ponente acordați elevilor următoarea întrebare:
• Ce s-ar întâmpla în comunitate dacă nu ar fi stația de pompieri?
Ascultați răspunsurile elevilor, apoi acordați timp pentru a localiza stația de pompieri pe fișa: Comu-
nitatea noastră. Faceți același lucru pentru fiecare imagine.
• Pentru ce avem nevoie de centrul medical în comunitate? De unde oamenii din comunitate iau
produsele? Unde își pot repara hainele, încălțămintea?
După finalizarea exercițiului-joc, solicitați elevilor să cerceteze fișa: Comunitatea noastră în an-
samblu și rugații să propună alte elemente care ar fi necesare în comunitate, de exemplu: parc pentru
distracții. Apoi, întrebați elevii:
• Cum am putea face ca această imagine să fie mai frumoasă, mai atrăgătoare? /s-o colorăm/
Acordați timp suficient elevilor pentru a colora fișa.
EXTINDERE:.Cereți elevilor să facă o vizită imaginară prin comunitatea lor și să întocmească o
listă a elementelor pe care le găsesc /oameni, magazine, obiecte, angajații pe care îi întâlnesc/.
8
următoarele idei:
1. Cele mai importante componente economice ale unei comunități sunt: primăria, ca-
sele de locuit, băncile, stațiile de pompieri, magazinele, școala, grădinița, policlinica,
spitalul/ punctul medical, oficiul poștal, terenul de joacă, etc.
2. Într-o comunitate oamenii sunt implicați în activități economice pentru satisfacerea/
realizarea cerințelor/sarcinilor, nevoilor și dorințelor specifice comunității.
Într-o comunitate oamenii, în activitățile ce le desfășoară/îndeplinesc, au grijă și se
mândresc de lucrurile pe care le fac și le prețuiesc cel mai mult.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să facă fotografii, pentru a construi o imagine a vieții economice
a comunității lor.

Sectoarele economice ale comunității mele
OBIECTIVE:
 să identifice sectoarele principale ale comunității în care trăiesc;
 să determine rolul sectorului locativ/rezidențial în viața economică a comunității;
 să aprecieze tendința comunităților de a se împărți pe sectoare.
RESURSE: Caietul elevului, harta comunității dvs., creioane colorate, foi pentru șevalet/ flipchart,
markere.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați împreună câteva idei din tema precedentă despre nu-
meroasele activități economice care se desfășoară într-o comunitate și importanța acestora în sat-
isfacerea nevoilor și dorințelor membrilor acestei comunități. Apoi, accentuați că amplasarea unui
magazin, a unui atelier de haine sau a unei ferme de creștere a păsărilor este foarte importantă pentru
comunitate în general, cât și pentru cel care deține afacerea.
Prezentați pe o foaie flipchart harta comunității într-o schiță sub forma unui cerc cu linii întrerupte.
Poziționați pe harta-schiță strada centrală, ca reper pentru orientarea în spațiul comunității, după care
alte 2-3 străzi adiacente de importanță majoră pentru localitate /scrieți denumirile străzilor/. Întrebați
elevii care este, după părerea lor cea mai importantă instituție publică din comunitate /primăria, școala,
centrul de sănătate, oficiul poștal și altele/. Elevul care răspunde, va trece la tablă și ghidat de colegi și
învățător, va poziționa cât mai exact instituția pe harta-schiță cu culoare roșie. După care, rugați-i să
poziționeze cu altă culoare instituțiile culturale /biserica, muzeul, biblioteca, teatrul, casa de cultură/. Apoi,
instituțiile economice /magazinul, banca, moara, frizeria, restaurantul/, lacurile, râurile, zonele verzi, căile
ferate și altele.
Inițiați o discuție clasificând pe sectoare diversele părți ale comunității: istorică, administrativă,
culturală, comercială, industrială, agricolă punând următoarele întrebări:
• Ce credeți că se află în spațiile goale de pe harta-schiță? /casele oamenilor sau locuiesc oamenii/
• Dacă ziceți că acolo locuiesc oameni, cum s-ar numi acest sector? /locativ sau rezidențial/
• Dar sectorul unde se află piața, magazinele? /sectorul comercial/
• Cum am numi sectorul în care se fabrică produse, cum ar fi fabrica de mezeluri, de haine,
moara, atelier de încălțăminte? /sectorul industrial/
• Dar sectorul unde sunt clădiri și monumente istorice, muzee, vatra satului/orașului? /sectorul
istoric/
Interveniți pentru a le explica elevilor că sectorul istoric de obicei este numit zonă istorică, deoa-
rece e delimitat într-un spațiu concret /monumente, cetate, casă- muzeu, / o pădure, un arbore, un pârâu/lac...,
ceea ce ține de trecutul istoric al comunității natale.
9
GHIDUL PROFESORULUI
Informați elevii că, o comunitate nu se limitează la hotarul localității. O comunitate cuprinde și teri-
toriile din împrejurimi, în care intră pământuri arabile /ogoare, pășuni/ șesuri, lunci, dealuri, /parcuri/
păduri, numit și sectorul agricol/silvic, forestier (în unele localități).
• Cum credeți, cum s-ar numi acest sector? De ce? /sectorul agricol, deoarece aici oamenii cresc ani-
male, cultivă/cresc, selectează și înmulțesc soiuri de diferite plante și altele/.
EXTINDERE: Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Sectoarele comunității

mele și să completeze harta-schiță după modelul de la tablă. Apoi, propuneți elevilor să elaboreze
legenda hărții, completând spațiile goale.
următoarele idei:
1. În prezent tot mai multe comunități își planifică construcțiile economice pe sectoare
specifice activităților desfășurate la nivel local, având la bază vatra satului, care este
de fapt zona istorică a localității.
2. Într-o comunitate deosebim zona istorică și principalele sectoare: locativ/rezidențial,
administrativ, comercial, industrial, cultural și agricol.
3. Într-o comunitate cel mai mare și cel mai important sector este sectorul locativ,
deoarece aici trăiesc oamenii, care sunt baza comunității cu bucuriile și nevoile lor.
4. Toate sectoarele au impact economic asupra evoluției comunității.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să indice drumul de la casa sa până la casa unui coleg/colegă de
clasă care locuiește în altă parte a comunității.

Profesiile comunității:
angajați/ angajate și antreprenori/ antreprenoare
OBIECTIVE:
 să enumere meseriile practicate într-o comunitate;
 să determine deosebirile dintre angajat/angajată și antreprenor/antreprenoare;
 să clasifice persoanele din imagine în angajați/angajate și antreprenori/antreprenoare;
 să argumenteze importanța antreprenoriatului într-o comunitate.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate.
REALIZARE: Salutați elevii. Recapitulați succint ideea: comunitatea este împărțită pe sectoa-
re în care se desfășoară mai multe tipuri de activități economice. Spuneți elevilor că în cadrul unei
comunități majoritatea oamenilor sunt angajați/angajate și îndeplinesc anumite meserii. O parte mai
mică de oameni au riscat banii și și-au deschis o afacere proprie pentru a rezolva anumite necesități/
nevoi ale sale, cât și ale celor din jur, pentru a îmbunătăți și a înfrumuseța viața comunității. Totodată
aceștea sunt motivați și speră să obțină profit din afacerea deschisă. Aceștea se numesc antreprenori/
antreprenoare.
Angajat/angajată este persoana încadrată într-un loc de muncă.
Antreprenor/antreprenoare este persoana care inițiază o afacere/ investește capital.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la fișa: Cum funcționează o comunitate și spuneți-le
că vor merge la o vânătoare de profesii pentru a descoperi cât mai multe meserii. Propuneți elevilor
să scrie în Caiet meseriile descoperite. Apoi, fiecare elev își alege și prezintă argumentat o profesie/
meserie din cele scrise, care i-ar plăcea cel mai mult după următorii pași: profesia, sarcinile de lucru,
cunoștințe și abilități necesare, materialele necesare. Notați pe tablă profesiile identificate, după care
rugați elevii să găsească în Caietul de lucru Activitatea: Profesii. Propuneți elevilor să privească ima-
10
ginile și inițiați o discuție punând următoarele întrebări:

• Ce face persoana?
• De ce are nevoie comunitatea de o astfel de persoană?
• Cunoașteți pe cineva care are această meserie?
• V-ar plăcea să aveți această profesie când veți crește mari? De ce da/de ce nu?
Apoi, cereți elevilor să stabilească care din aceste persoane au rol de angajat/angajată și care de an-
treprenor/antreprenoare, completând Graficul Ti:
Angajați/angajate Antreprenori/antreprenoare
 Polițistul  Nea Ipate
 Învățătorul  Paulina
 Poștașul  Mihai
 Lucrătorul de la salubritate  Instalatorul
Propuneți elevilor să coloreze imaginile.

EXTINDERE: Realizați o listă cu meseriile întâlnite în cadrul școlii, comunității lor.
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să conso-
lideze următoarele idei:
1. Într-o comunitate oamenii îndeplinesc acele meserii de care au nevoie membrii
comunității/ localnicii.
2. Dacă în comunitate ar apărea o nouă problemă/ necesitate/nevoie, la sigur că s-ar
găsi o persoană, un antreprenor/o antreprenoare, căreia i-ar veni în cap soluția: ideea
de rezolvare.
3. Dacă persoana investește banii proprii în această idee, el/ea este un antreprenor/ o
antreprenoare.
4. Antreprenorul/antreprenoarea poate lucra singur/singură ori cu familia, dar poate
angaja și alte persoane. De obicei, asta se întâmplă când lucrurile merg bine și afacerea
se lărgește.
5. Orice meserie se învață, ea îți aduce bunăstare, doar dacă știi ce și cum să faci, nu în
zadar se spune din strămoși: Meseria e brățară de aur.
OPȚIONAL: Sugerați elevilor să caute și să prezinte colegilor ghicitori despre profesii.
Sinteză: Profesii de viitor
Activitatea: Parada profesiilor din comunitatea mea peste 50 - 100 de ani.
Inițiați o discuție despre profesii de viitor, punând următoarele întrebări:
• Cum credeți ce profesii vor dispărea în următorii 50 de ani? De ce?
• Ce profesii noi ar putea să apară?
• Ce profesii/meserii, care există astăzi, ar putea să fie solicitate și mai mult?
• Din ce domeniu fac parte aceste profesii? /exemplu: profesorii din domeniu educației, medicul din
domeniul sănătății/
Informați elevii, că conform ultimelor studii/cercetări s-a constatat că sunt cel puțin 3 domenii în
care vor apărea noi profesii și vor crește numărul de angajați/angajate. Solicitați elevilor să citească
în lanț textul de mai jos, pe parcurs puneți în discuție întrebările din text.
Domeniu verde/ecologic: Deoarece resursele sunt limitate, natura este poluată din ce în ce mai mult
de gazele eliminate de mașini, uzine, fabrici, peste tot putem vedea munți și oceane de gunoaie. Oa-
11
GHIDUL PROFESORULUI
menii caută soluții de protejare a mediului. Cine credeți că trebuie să rezolve aceste probleme? Ați
văzut panouri solare pe acoperișurile caselor și instalații care transformă vântul în energie (energie
eoliană)? Credeți că ar mai fi și alte soluții care ar înlocui gazele cu energie ecologică? La sigur că
da, întotdeauna este loc pentru mai bine. Aceste invenții vor crea noi tehnologii, noi profesii și multe
locuri de muncă.
Domeniul online/internet: Oamenii stau tot mai mult pe internet și atunci magazinele îi găsesc și aici
prin publicitatea online. Citește lumea ziare? Mai puțin. De ce? Pentru că și mass-media s-a mutat pe
internet. E mai ieftin, mai rapid și economisești și timp. Vă plac jocurile pe calculator? La toți le plac.
Păi, iată, există un domeniu numit IT, care se ocupă de elaborarea, nu numai a jocurilor și programelor
distractive, dar și a celor mai serioase, cum ar fi: WORD, EXCEL, diverse baze de date (de exemplu:
SIME).
Domeniul construcții: Știți că populația de pe glob crește? Va dori fiecare să aibă o locuință? Sigur
că da! Ați văzut că casele vechi se izolează și se renovează? Cine îndeplinește aceste munci? Tot
cei din construcții. Chiar dacă ne pare că sunt meșteri la tot colțul, credeți că nu se vor mai construi
magazine? Păi, iată, ce-i care lucrează în construcții nu au cum să rămână fără locuri de muncă, din
contra locurile de muncă în construcții vor crește simțitor.
Printr-un asalt de idei, cereți elevilor să enumere și alte domenii și profesii de care ar avea nevoie
comunitatea în următorii 50-100 de ani. Apoi, repartizați clasa în grupe a câte 5-6 elevi. Propuneți
fiecărui grup să realizeze un miniproiect la unul din domeniile analizate: Proiectul/poster trebuie să
includă următoarele aspecte:
• un desen/simbol al domeniului;
• două argumente despre necesitatea acestor meserii pe viitor;
• trei-cinci profesii din acest domeniu.
După finisarea activității rugați grupele să desemneze câte un elev pentru prezentarea proiectului.
Plasați lucrările copiilor pe tablă, realizând o expoziție cu genericul: Parada profesiilor din comuni-
tatea mea peste 50 - 100 de ani.
12
Unitatea de învățare II:

Cum funcționează o comunitate
 Recunoașterea elementelor esențiale care compun o comunitate economică, pentru o mai bună
administrare a ei.
 Identificarea rolului administrației locale în asigurarea bunăstării comunități în general și fie-
căruia în particular.
 Descrierea necesității plății impozitelor în asigurarea comunității cu serviciile necesare pentru
buna ei funcționare.
1. Planul/harta economică a comunității.
2. Cum se iau deciziile într-o comunitate.
3. Servicii publice în comunitate.
4. Eu contribui la bunăstarea comunității.
5. Bugetul comunității: venituri și cheltuieli.
6. Sinteză: Suntem în ședință.
Noțiuni-cheie: primăria, servicii publice, buget, venituri, cheltuieli, taxe și impozite.
Abilități: de colaborare, rezolvarea unor probleme, de luare a deciziilor corecte pentru binele
comunității.
Numărul de ore recomandate: 6
Produse recomandate: Harta comunității; Schema: Bugetul comunității; Clepsidra.

Planul/harta economică a comunității
OBIECTIVE:
 să enumere unitățile economice din comunitate;
 să poziționeze unitățile economice pe harta comunității;
 să aprecieze contribuția antreprenorilor/agenților economici în creșterea economică a
comunității și bunăstării locuitorilor ei.
REALIZARE: Salutați elevii. Recapitulați succint sectoarele comunității /industrial, comercial,
agricol, locativ/rezidențial/ și
caracteristicile lor. Solicitați elevilor să numească cel puțin 5 unități
economice din comunitatea lor: fabrică de mezeluri, /brutărie, fabrică de cofetărie, moară, fabrică de
medicamente, fermă avicolă, magazine, frizerie, ateliere de reparații, sală de petreceri, sală de calculatoare,
atelier pentru confecționarea manuală a mobilei din lemn/. Apoi, rugați elevii să deschidă Caietele de
lucru la Activitatea: Harta comunității și să poziționeze aceste unități economice. Exemplu:
magazine alimentare cu culoare verde și nealimentare cu culoare roșie.
Propuneți elevilor să lucreze în baza tehnicii: Nu am cum să mă rătăcesc în comunitatea mea.
Rugații să indice locația în care trăiește, apoi prin săgeți drumul la două unități economice la care
merge cel mai des: la un magazin alimentar și la unul nealimentar. Acordați timp suficient pentru a
realiza sarcina. După finisarea sarcinii întrebați elevii pentru ce bunuri achită la un magazin alimentar
și la unul nealimentar.
Inițiați o discuție despre rolul unităților economice în comunitate /asigură populația comunității cu pro-
dusele necesare, achită impozite în bugetul primăriei, susțin financiar/achită diverse activități culturale și sportive,
fac voluntariat/, donații/ acte de caritate pentru persoanele cu necesități speciale, susțin diverse proiecte de ame-
najare și dezvoltare a comunității, participă la programe educaționale: instruiesc, pregătesc specialiști, consultanți
pentru programele economice, organizează și primesc elevi în excursie pentru a vedea procesul de producție și de
a împărtăși din experiențe, pentru a le trezi motivația alegerii unei profesii de viitor și altele/.
13
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE: Solicitați elevilor să decidă asupra unei idei de afaceri de care are nevoie comu-
nitatea și să poziționeze pe hartă locația, după care să argumenteze alegerea locației. Propuneți-le să
elaboreze legenda hărții.
1. Unitățile economice sunt tot atât de importante într-o comunitate, precum sângele
în corpul uman.
2. Unitățile economice contribuie la bunăstarea comunității sub diverse forme: impoz-
ite și activități benevole.
3. Te-ai gândit vre-o data ce lipsește în comunitatea ta? Formulează o idee de afaceri.
4. Nu uita, locația afacerii tale este foarte importantă nu numai pentru tine, ci în primul
rând și pentru consumatorii din comunitate.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să se înțeleagă cu prietenul/prietena sau colegul/colega pentru a
simula un dialog pe tema: ,,La frizerie” sau ,,La magazinul alimentar”.

Cum se iau deciziile într-o comunitate
OBIECTIVE:
 să descrie procedura de soluționare a unei probleme în comunitate;
 să demonstreze abilități de argumentare a necesității executării
ideii/sarcinii propuse pe o problemă contradictorie;
 să aprecieze importanța Consiliului local în luarea deciziilor
viabile în folosul comunității.
RESURSE: Caietul elevului.
REALIZARE: Salutați elevii. Începeți tema printr-o scurtă recapitulare privind importanța
unităților economice în viața comunități. Apoi, propuneți elevilor să-și amintească deciziile pe care
le-au luat recent și inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Care decizie a fost cea mai reușită?
• De ce a depins succesul acestei decizii?
Spuneți elevilor că, astăzi vor participa la luarea unei decizii în comunitate. Citiți situația-problemă:
Gheorghe Arnăut a depus la primărie o cerere prin care solicită terenul din centrul localității pentru
construcția unei benzinării.
Simulați o ședință a consiliului local, unde vor participa:
1. Locuitorii din preajma acestui teren.
2. Directorul școlii și membrii senatului părintesc.
3. D-nul Arnăut și susținătorii lui în mare parte șoferi, rude.
4. Membrii Consiliului local.
5. Secretarul Consiliului local.
Antrenați elevii într-un dialog de interes comunitar. Sugerați fiecărei părți să aducă argumente/soluții
de susținere sau de atac/ pro/contra construcției unei benzinării în centrul comunității. Spuneți elevilor că
rolul Consiliului local este de a examina cererea, a asculta argumentele fiecărei părți, a analiza eficient
soluțiile propuse, a-și forma propria opinie/de interes comunitar/ și de a lua decizia finală prin vot,
benefică majorității.
Secretarul consiliului citește cererea d-nului Arnăut și îi solicită să vorbească despre intențiile lui /
comunitatea va beneficia de pe urma impozitelor, va contribui financiar la susținerea comunității, va asfalta dru-
mul central/. Pe rând se oferă cuvântul tuturor grupurilor interesate:
• Directorul școlii /copiii nu vor fi în siguranță pentru că va fi o circulație intensă, produsul dat e inflamabil/
14
periculos atât pentru mediul în care cresc copii/, cât și pentru întreaga comunitate.
• Locuitorii din preajmă /aerul va fi poluat, mirosul de benzină va afecta grădinile/.
• Susținătorii d-nului Arnăut /o benzinărie e necesară, cea mai apropiată benzinărie se află la 5 km, preț
convenabil, om cuminte, de la noi din sat/
• Primarul /Da, avem nevoie de o benzinărie, d-nul Arnăut este responsabil, a susținut comunitatea/ Primăria
este interesată să vândă pământul, dar primarul nu este doar al d-nului Arnăut, ci și al întregii comunități și poartă
responsabilitate pentru siguranța întregii comunități; Primarul propune două soluții:
1. Să cumpere pământul pentru o altă idee de afaceri: un centru de divertisment, organizarea inteligentă a tim-
pului liber.
2. Este un teren în marginea satului care ar putea fi propus pentru benzinărie/.
• Un reprezentant al consilierilor /cererea a fost analizată la ședința comisiei care a dat aviz negativ, con-
siliul este de acord cu soluția primarului./
Apoi, se pune la vot și se dă aviz negativ.
Solicitați elevilor să propună d-nului Arnăut alte idei de afaceri, dacă este interesat să procure
terenul din centrul satului.
EXTINDERE: Solicitați elevilor să enumere pașii de luare a unei decizii în comunitate /depunerea
cererii, analiza cererii în comisie, programarea,/convocarea ședinței consiliului, secretarul dă citire cererii, cei
prezenți vin cu argumente pro/contra, votul propriu-zis, decizia finală, informarea persoanei interesate/
1. Vrei să rezolvi o problemă din comunitate depune o cerere la primărie.
2. Deciziile în comunitate se iau cu majoritatea voturilor consilierilor.
3. Pentru a procura un lot de pământ din terenul public, trebuie să indici în cerere ce
dorești să faci pe/cu acest teren /destinația lui/.
OPȚIONAL: Încurajaţi elevii să genereze idei de activităţi, care ar putea fi desfăşurate într-o sală
de clasă liberă. Anunţaţi-i că se acceptă orice opinie, iar critica nu se admite. Explicaţi-le că şi şcoala
este o mică comunitate şi deci să adopte o decizie care să reflecte opinia majorităţii.

Servicii publice în comunitate
OBIECTIVE:
 să enumere servicii publice oferite de către administrația
publică locală;
 să determine importanța serviciilor publice pentru securitatea,
confortul și bunăstarea comunității;
 să aprecieze rolul primarului în procesul de administrare
eficientă a comunității.
REALIZARE: Salutați elevii și solicitați-le să enumere pașii luării unei decizii într-o comuni-
tate. Anunțați elevii că în cadrul acestei lecții vor descoperi un element deosebit de important al
comunității: serviciile publice.
15
GHIDUL PROFESORULUI
Cereți elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Cum funcționează o comunitate versiu-
nea A și B. Explicați elevilor că trebuie să compare cele două imagini cu atenție pentru a identifica
persoanele sau obiectele care lipsesc. Cereți-le să marcheze cu câte un X de culoare roșie fiecare loc
a variantei B în care observă că lipsește ceva. După încheierea exercițiului numiți câte un elev, la
întâmplare, să menționeze unul din cele șase elemente care lipsesc pentru a vă asigura că toți elevii
le-au identificat. Scrieți persoanele și obiectele pe tablă:
• Cu ce se ocupă aceste persoane?
• Sunt persoanele și obiectele de mai sus importante în comunitate? De ce?
2 polițiști /asigură ordinea publică/
1 lucrător apă-canal /instalatorul/, are grijă ca în fiecare casă să ajungă apa/ și să lucreze canalizarea/, instalarea
rețelei de apeduct, verifică și repară sistemele, ca să fie o bună- funcționare a lor.
1 lucrător la salubritate și spații verzi/, strânge gunoiul, are grijă de curățenia din comunitate/
1 militar /ajută la lichidarea consecințelor calamităților naturii/ inundație..., /ajută la rezolvarea conflictelor
apărute în comunitate.
1 pompier/stingător/extinctor împotriva incendiilor /intervine în caz de incendiu/, diverse situații de salva-
re/.
După identificarea persoanelor, acordați următoarele întrebări:
• Cine achită salarii pentru munca lor? /primăria/
• De unde se i-au bani pentru salarii? /din bugetul primăriei/
• De unde se i-au banii în bugetul primăriei? /din impozitele locuitorilor comunității/
• Banii din bugetul primăriei sunt a primarului sau a comunității? /subliniați că banii comunității
sunt bani publici, deci și serviciile achitate din bugetul primăriei sunt servicii publice/
IMPOZITE BUGETUL PRIMĂRIEI SERVICII PUBLICE CREȘTERE ECONOMICĂ
Scrieți pe tablă termenul servicii publice. Explicați elevilor că cele cinci persoane și obiectul iden-
tificat/acțiunile lor/ sunt câteva exemple care denotă grija administrației publice pentru securitatea și
confortul oamenilor din comunitate. Definiți noțiunea servicii publice.
Servicii publice sunt activitățile desfășurate de angajații/angajatele din teritoriul primăriei pentru
a păstra ordinea, care pun în acțiune și evidență confortul și bunăstarea comunității.
Încurajați elevii să enumere serviciile publice despre care s-a vorbit astăzi la lecție.
EXTINDERE: Cereţi elevilor să-şi imagineze că au diverse meserii din administraţia publică.
Care ar fi îndatoririle/obligațiile tale zilnice, dacă ai fi ...?
Solicitați elevilor să atribuie câte două calități primarului din prima imagine (versiunea A) /iresponsabil,
neglijent/ și primarului din a doua imagine (versiunea B) /responsabil, activ, îi pasă de locuitorii comunității/.
1. Toate serviciile care se achită din bugetul administrației locale/primăriei sunt servi-
cii publice.
2. Principalele servicii publice care le oferă administrația locală/primăria sunt: de sa-
lubrizare, apă-canalizare, lumină stradală, siguranța populației, servicii de pompieri.
3. Serviciile publice de calitate asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamen-
tale ale locuitorilor comunității.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să numească și alte servicii publice care cred ei că ar fi necesare
în comunitatea lor: o casă de deservire socială, un jurist,/avocatul/ notarul comunității, un medic veterinar/.
16
Unitatea de conținut 2.4.

Eu contribui la bunăstarea comunității
OBIECTIVE:
 să descrie starea actuală a comunității sale, identificând
ajunsuri și lipsuri;
 să identifice soluții de înlăturare a lipsurilor din comunitate;
 să decidă cum poate fiecare dintre noi contribui la rezolvarea
problemelor din comunitate.
REALIZARE: Solicitați elevilor să enumere patru-cinci lucruri bune despre comunitatea natală,
pe care ar descrie-o într-un mesaj electronic astfel, încât ar putea să convingă un prieten de-al lor din
altă țară să vină în ospeție. Apoi, propuneți elevilor să enumere lucrurile pe care nu le-ar spune priete-
nului. Întrebați elevii: De ce nu le-ar spune? /pentru că sunt probleme, ce îi deranjează/. Scrieți probleme-
le enumerate de elevi pe tablă, apoi alegeți împreună cu ei o problemă care necesită rezolvare urgentă.
Împărțiți clasa în grupe. Spuneți elevilor că în continuare vor lucra în baza metodei: Clepsidra.
Rugați elevii să citească cu voce algoritmul metodei:
Să determine trei cauze ale problemei.

Să propună două soluții.
Să aleagă soluția cea mai bună.
Să implice cel puțin alte două personae.

Să prezinte trei argumente că efortul se merită.
/pentru mine, pentru comunitate, pentru lume/
EXTINDERE: Invitați un funcționar din conducerea administrației publice pentru a discuta cu

elevii despre problemele comunității, în special probleme ale copiilor, tinerilor.
1. Nu există comunități fără probleme, fiecare comunitate se confruntă/se întâlnește cu
probleme, fie mai vechi, fie mai noi.
2. Orice problemă poate fi rezolvată, important este să ne implicăm, să identificăm
cauzele și să alegem soluția cea mai bună de rezolvare.
3. Gândim global, acționăm local, pentru că acțiunile noastre sunt cele care duc la
rezolvarea problemelor.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să facă o vizită la primărie, să discute cu primarul despre proble-
mele comunității enumerate la lecție, spunându-i că și-ar dori și ei să participe la rezolvarea unei pro-
bleme /să participle la curățenia din sat/oraș, la înverzirea localității, să prezinte numere artistice la sărbătoarea
satului/, să participe la un iarmaroc de vânzări de produse locale sau meșteșugărite de ei, să recicleze obiecte de ar-
tizanat pentru un muzeu al localității, să formeze grupe de voluntari pentru a ajuta persoanele cu dizabilități, etc./
17
GHIDUL PROFESORULUI

Bugetul comunității: venituri și cheltuieli
OBIECTIVE:
 să enumere sursele de venit ale unei primării;
 să determine modalitatea de gestionare a cheltuielilor
unei primării;
 să aprecieze rolul impozitelor în asigurarea bunăstării
membrilor comunității.
RESURSE: Caietul elevului, 6 fișe cu profesii din sfera bugetară, bani JA.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale de la lecția precedentă: Cum
funcționează o comunitate, în baza Caietului elevului. Amintiți elevilor că pentru a asigura servicii
publice de calitate primăria are nevoie de bani/finanțe. Inițiați o discuție despre finanțele primăriei
punând următoarele întrebări:
• Dacă ar fi mâine să alegem primarul, care ar fi prima așteptatre de la el? /să rezolve problemele
comunității: servicii publice, să achite salarii lucrătrilor publici/
• Problema identificată la lecția trecută poate fi rezolvată fără bani? /nu/ De ce?
• V-ați întrebat vre-o dată de unde ia primăria bani?
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Sunt un primar bun/o primară bună.
Propuneți elevilor să analizeze imaginea și să argumenteze de ce primarul din imagine este bun /aduce
bani în primărie, păstrează banii în safeu, adică îi gestionează corect/.
Împreună cu elevii desfășurați activitatea practică: Impozitele. Invitați cinci elevi în fața clasei,
înmânați fiecăruia câte o fișă pe care sunt desenate meseriile din administrația publică: profesor/pro-
fesoară, lucrător la salubritate, primar/primară, pompier, bibliotecar/bibliotecară. Spuneți celorlalți
elevi că vor fi lucrători într-o gogoșerie. Explicați că este ziua de salarii și că fiecărui lucrător îi revine
un salariu de 10 lei JA. Distribuiți fiecărui elev câte o bancnotă de 5 lei și câte cinci bancnote de 1
leu. Apoi, întrebați elevii:
• De unde provin banii pentru achitarea salariilor lucrătorilor? /răspuns posibil: din vânzarea
gogoșilor/.
• De unde obține primăria bani pentru a-și plăti lucrătorii? /răspuns posibil: din colectarea impozi-
telor/.
• Cine plătește impozitele în primărie? /toate persoanele care lucrează/
Rugați elevul-inspectorul fiscal/eleva-inspectoare să ia de la fiecare lucrător de la gogoșerie câte 2 lei
JA. Astfel cei cinci angajați în serviciile publice își vor primi salariile. Inspectorul-fiscal/inspectoarea
amintește că toți plătesc impozite și cere și de la lucrătorii publici câte 2 lei pentru plata impozitelor,
inclusiv achită și el/ea 2 lei pentru impozite.
Pentru a înțelege importanța achitării impozitelor, întrebați elevii:
• Care este legătura între impozite, pompier și un incendiu? /dacă nu s-ar plăti impozite primăria
nu ar avea bani să achite serviciul de pompieri, respectiv nu ar avea cine să intervină pentru a stinge in-
cendiul/.
Solicitați inspectorului fiscal, împreună cu toți elevii să facă calculele necesare pentru o comunitate
cu 100 de persoane care achită impozite și în care avem lucrătorii publici: profesor/profesoară, lucră-
tor la salubritate, primar/primară, pompier, medic, polițist/polițistă, bibliotecar/bibliotecară, lucrător
la apă-canal.
100 persoane x 2 lei impozit = 200 lei.
8 lucrători publici x 10 lei salariu = 80 lei.
200 lei – 80 lei = 120 lei în bugetul primăriei.
8 lucrători x 2 lei impozit = 16 lei.
120 lei + 16 lei = 136 lei venitul primăriei din impozite – sursa principală de venit.
18
Apoi, inițiați cu elevii o discuție punând următoarele întrebări:

• Credeți că mai sunt și alte surse de venit în primărie? /plata pentru serviciile publice, alocațiile de
la stat, proiecte, contribuția agenților economici/
• Cum și pentru ce sunt cheltuiți banii primăriei, după părerea voastră?
• Credeți că primarul cheltuie banii după bunul plac?
Amintiți-le că deciziile într-o comunitate sunt luate de consiliul local și banii sunt cheltuiți pentru
necesitățile/problemele cele mai importante: salariile angajaților, serviciile publice: transport, utilaje,
reparația drumurilor, întreține școli, grădinițe, centru de sănătate și altele.
Solicitați elevilor să privească imaginea și întrebații:
• Unde se aduc banii? /în safeu/
• De unde se i-au banii? /din safeu/ Astfel, safeul reprezintă bugetul primăriei.
Bugetul comunității - totalitatea veniturilor și cheltuielilor unei comunități, pe o anumită perioadă.
EXTINDERE: Solicitați elevilor să completeze schema: Bugetul comunității, indicând veniturile
/banii ce vin în primărie/ și cheltuielile /banii ce ies din primărie/
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să con-
solideze următoarele idei:
1. Bunăstarea/prosperitatea unei comunități depinde de gestionarea/utilizarea corectă
a bugetului acesteia.
2. Cea mai mare parte din venituri în bugetul primăriei vin din impozite.
3. Achitarea impozitelor de către toți membrii comunității înseamnă servicii publice de
calitate, confort, siguranță și bunăstare, sănătate și bună dispoziție.
OPȚIONAL: Sugerați elevilor să discute cu părinții despre mărimea impozitelor achitate de ei.
Sinteză: Suntem în ședință
Studiul de caz: Străduța Mărioarei
Încântat de frumusețea comunității descrisă de Nicu, Tom nu avea răbdare ca avionul să decoleze la
aeroportul internațional Chișinău, unde îl aștepta Nicu, iar taxi-ul i se părea că se deplasează cu viteza
melcului. Era noapte când a ajuns. A doua zi, după micul dejun au ieșit la plimbare în oraș. Astăzi,
orașul e gri. E o zi fără soare, cam trist.
_ Îmi imaginam altfel orașul tău! spune Tom prin fularul portocaliu care-i acoperă nasul. Nu mi-
roase prea bine aici…
Nicu încruntă sprâncenele.
_ Îmi pare rău. Această stradă se numește Strada Grijilor, spune Nicu.
_ Sunt prea multe mașini pe aici, nuștiu de ce, parcă stau pe loc, șoferii claxonează!?
Tom își astupă urechile. N-a mai auzit niciodată atâta zgomot. Deodată, Nicu o vede de cealaltă parte
a străzii pe prietena lui, Mărioara.
_ Tom, uite! Acolo e Mărioara, prietena mea. I-am spus că vei veni la noi și vreau să te prezint. Ne
așteaptă în parc! Hai să alergăm la ea! Putem traversa strada aici, oricum mașinile staționează, prinse
în ambuteiaj.
În acest moment, o mașină roșie, la volanul căreia era domnul Șofer, a luat-o direct pe trotuar. Aripa
mașinii atinge brațul lui Tom. Acesta se răsucește și cade. Nicu scoate un strigăt de spaimă. Tom e
rănit. Domnul Șofer iese din mașina sa roșie. Este îngrozit:
_ Ce-am făcut?! Ce-am făcut?!
Nicu se apropie de prietenul lui și-i întinde mâna să se ridice. Tom deschide ochii.
_ O să fie bine, șoptește Nicu.
În fugă sosește și Mărioara.
_ Mărioara, strigă Nicu, aleargă și sună la 112, să vină de urgență, ambulanța.
Mărioara nu prea a înțeles cea vrut să spună Nicu, pentru că pe strada Grijilor domnește haosul.
19
GHIDUL PROFESORULUI
Mașinile continuă să claxoneze, dar ea știe ce are de făcut.

Ah! Iat-o! Se vede și ambulanța, dar nu poate trece din cauza ambuteiajului. La scurt timp apare și
primarul, la sigur Mărioara l-a sunat și pe el.
Doamna doctor de la ambulanță a venit pe jos, pentru că nimeni nu i-a făcut loc ambulanței să treacă.
Ea îl examinează pe Tom cu delicatețe îi cercetează brațul și-i surâde:
_ Rana ta nu este prea gravă! Un mic plasture și în câteva zile totul va fi doar o amintire!
_ Uf! suspină primarul. Tom, ne simțim prost de tot, că trebuie să vă primim în orașul nostru în
asemenea condiții…
_ Lucrurile nu mai pot continua astfel! Trebuie de făcut ceva! Străduța Grijilor e prea zgomotoasă,
prea periculoasă, prea gri, prea, prea…., se adresează Nicu primarului.
_ Ai dreptate! -răspunde primarul. După accidentul de azi trebuie să luăm cât mai urgent o decizie.
Câteva zile mai târziu…
………………………………………………………………………………………………
Câteva zile mai târziu…
Un soare superb strălucește peste oraș. Domnul primar nu a pierdut timpul. Și-a ținut promisiunea.
Străduța Grijilor a fost reamenajată. Primarul se adresează locuitorilor:
_Dragi concetățeni, am plăcerea să inaugurez o nouă stradă unde mașinile nu vor mai avea ce
căuta! De asemenea, am decis că noua stradă se va numi… Străduța Mărioarei!
Solicitați elevilor să-și amintească cine i-a deciziile într-o comunitate și pașii de luare a deciziilor.
Sugerați elevilor că primarul are dreptul să vină cu inițiativă în rezolvarea unei probleme.
Simulați o ședință a Consiliului local pentru a soluționa problema.
20
Unitatea de învățare III:

Resursele comunității
 Descrierea diferitor tipuri de resurse din comunitate, pentru comunicare eficientă în contexte
variate.
 Identificarea resurselor din cadrul comunității care ar spori competivitate economică și cultu-
rală a acesteia.
 Argumentarea importanței resurselor culturale și informaționale pentru rezolvarea situațiilor
problemă din comunitate.
1. Oamenii-principala resură a comunității.
2. Resursele naturale ale comunității.
3. Resursele de capital ale comunității.
4. Utilizarea rațională a resurselor comunității.
5. Creăm bunuri, utilizând resursele comunității.
Noțiuni-cheie: resurse, resurse umane, resurse naturale, resurse materiale, financiare, culturale și
informaționale.
Abilități: lucru în grup, comunicare eficientă, analiză și sinteză, integrarea informației. Numărul
de ore recomandate: 5
Produse recomandate: Poster: Eu – persoană resursă în comunitate; Schiță de portret; Scheletul
peștelui: Resursele de capital ale școlii noastre; Text logic: Omul – parte al comunității și al na-
turii; Cadou pentru Luca.
Oamenii-principala resursă a comunității
OBIECTIVE:
 să enumere tipurile de resurse din comunitatea lor;
 să descrie resursele umane în baza unor criterii;
 să aprecieze valoarea resurselor umane în baza
personalităților model.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, foi de șevalet/ flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii. Spuneți-le că sunteți mulțumită de modul în care s-au implicat în
activitățile din modulul anterior. Reamintiți elevilor că au descoperit ce este o comunitate și cum
funcționează aceasta, care sunt principalele activități economice practicate de membrii comunității,
cum se i-au deciziile într-o comunitate pentru siguranța, confortul și bunăstarea membrilor ei.
Ajutați elevii să-și amintescă tipurile de resurse/bunuri din familia lor /casa, automobilul, calculatorul,
bani, etc. – resurse de capital; pământul, plantele, animalele – resurse naturale; membrii familiei – resurse umane/.
Informați elevii că, în cadrul acestei unități vor descoperi tipurile de resurse din comunitatea lor și
că astăzi vom începe cu resursele umane.
Spuneți elevilor că vor participa la o activitate plăcută: Cercul complementelor. Așezați elevii pe
scaune într-un cerc, invitați pe rând câte un elev în mijlocul acestui cerc. Fiecare dintre persoanele
participante trebuie să spună un compliment sincer și onest susținut de un exemplu concret despre
cel aflat în centrul cercului. Receptorul complementelor trebuie să aibă doar una dintre următoarele
reacții: să zâmbească ori să le adreseze un mulțumesc. Cercul complementelor trebuie practicat până
ce toți elevii au trecut prin ipostaza de receptor. /Exemple de complimente: ești un coleg/ă foarte bun/ă,
pentru că mi-ai împrumutat trei lei pentru microbus când uitasem portmoneul acasă! Ești foarte inteligent/ă,
deoarece ai avut inițiativa să strângem fonduri pentru colegul/ă de școală cu probleme de sănătate. Îmi place să
lucrez cu tine, pentru că întotdeauna duci lucrul până la sfârșit/
21
GHIDUL PROFESORULUI
După finisarea activității, subliniați că complementele axate pe exemple concrete demonstrează că

fiecare reprezintă o valoare pentru clasă, comunitate, adică o resursă umană.
Resursele umane ale comunității sunt oamenii care trăiesc,
muncesc și dau valoare acestei comunități.
Subliniați că, și ei sunt persoane/resurse în comunitatea lor și că și ei pot aduce contribuția la bu-
năstarea comunității. Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Eu – persoană
resursă în comunitate și să completeze spațiile libere cu acțiuni pe care le-au făcut sau le-ar putea face
în interesul comunității, cu fiecare parte a corpului /exemplu, cu capul – gândesc, vin cu o inițiativă, țin un
discurs de ziua comunității; cu inima – ajut, mă doare inima pentru animalele fără stăpân: i-au unul și-l îngrijesc;
cu mâinile – sădesc un copac, particip la curățarea parcului comunității; cu picioarele – fac parte din ansamblu de
dansuri local, particip la meciul de fotbal între comunități și altele/
Întrebați elevii:
• Câți oameni locuiesc în comunitatea lor?
Propuneți elevilor ultimele date statistice privind numărul populației totale din comunitate, numărul
populației pe criteriul de gen: bărbați/femei și numărul populației pe criteriul de vârstă: copii, tineri,
populație activă/lucrează, pensionari. Solicitați elevilor să analizeze aceste date statistice și în baza
lor să formuleze câteva concluzii comparative /mai mulți/mai puțini, cu cât/. Accentuați că toți împreună
reprezintă resursa umană a comunității.
EXTINDERE: Întrebați elevii:
• Ce personalități din comunitate cunosc? Scrieți cel puțin cinci personalități pe tablă.
• Dacă a-și fi întrebat ce persoane cunoașteți, a-ți fi numit aceeași oameni?
• Care credeți că este diferența dinte o persoană și o personalitate?
Conduceți discuția despre personalitate ca o persoană valoroasă pentru comunitate, care deja a obținut
rezultate remarcabile într-un anumit domeniu, este apreciat de oamenii din comunitate și nu numai,
faptele sale sunt demne de urmat.
Formați cinci grupe, repartizați-le câte o personalitate din cele scrise pe tablă. Apoi, rugați elevii să
deschidă Caietele la Activitatea: Schiță de portret și să reprezinte portretul personalității din comuni-
tate, descriind-o după algoritmul:
• o trăsătură fizică;
• două calități morale/intelectuale;
• trei acțiuni/fapte demne de urmat.
După ce elevii au finisat activitatea, portretele se prezintă realizându-se o expoziție improvizată de
portrete ale resurselor umane din comunitate.
1. Oamenii reprezintă principala resursă a comunității, aceștia pun în funcțiune cele-
lalte resurse care duc la evoluția și dezvoltarea ei.
2. Cu cât membrii unei comunități sunt mai activi, cu atât nivelul de trai este mai înalt/
ridicat.
3. Fiecare comunitate are personalități cu care se mândrește și care-i duc faima dincolo
de hotarele ei, important e să-i cunoaștem, să învățăm de la ei succesul și să-i urmăm.
OPȚIONAL: Sugerați grupurilor de elevi, care au lucrat la Schița de portret al unei personalități
să realizeze un interviu, să le ceară o poză, explicându-le că au intenția să realizeze în școală/clasă o
galerie a personalităților de succes a comunității.
22

Resursele naturale ale comunității
OBIECTIVE:
 să enumere principalele resurse naturale fără de care nu ar exista viață;
 să identifice resursele naturale ale unei comunități;
 să aprecieze importanța resurselor naturale în viața economică a comunității lor.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint ideile importante de la lecția trecută: resursele
umane și rolul personalităților locale în promovarea imaginii localității, dar și ca modele demne de
urmat pentru tânăra generație.
Solicitați elevilor să-și amintească tipurile de resurse /umane, naturale și de capital/. Informați ele-
vii că fiecare comunitate beneficiază cel puțin de șase resurse naturale /pământul, apa, aerul, căldura/
lumina soarelui, plantele, animale/. Cereți elevilor să gândească, să numească și să argumenteze fiecare
individual care sunt aceste resurse, /de exemplu-apa, pentru că nu putem trăi fără ea, apa alcătuiește peste
70 % din masa corpului uman, este folosită pentru băut, la prepararea hranei, igiena corpului, locuinței, irigare,
în producerea bunurilor necesare în toate domeniile, medicină, la tratarea bolilor/. Rugați elevii să deschidă
Caietul elevului la Activitatea: Cele șase resurse naturale pentru viață și să completeze tabelul 1,
după modelul de mai jos:
Recomandăm ca elevul să scrie în tabel cât mai simplu și mai succint.
Resurse naturale Argumente pentru viață
1. Apa pentru că nu putem trăi fără ea, apa alcătuiește peste 70% din
masa corpului uman, fără apă nu ar exista oamenii, lumea ani-
mală și vegetală.
2. Pământ
Solicitați elevilor să analizeze imaginea din Caietul elevului de la Activitatea: Resursele comunității
Pădureni și să completeze tabelul 2, după modelul de mai jos:
Resurse naturale din localita- Cum această resursă este utilizată de către oameni
tea Pădureni
1. Apă: marea, râul, golful cale de transport, irigația terenurilor agricole, oferă peștele pen-
tru hrană, sursă de apă potabilă, plaja - loc de agrement/odihnă...
2.Pământ Loc pentru trai, material pentru prelucrarea vaselor/argila, ...
23
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE: Discutați cu elevii despre resursele comunității lor și cum acestea sunt utilizate în
diverse activități economice, completând tabelul 3 după modelul de mai jos:
Resurse naturale ale În ce activități economice sunt utilizate
comunității noastre
1. Pământ: pământ arabil, loc Agricultură: cultivarea plantelor și creșterea animalelor; fâșiile
de pășune, parcuri, pădure, fâșii forestiere sunt folosite de agricultori pentru protejarea plantelor
forestiere, alee, grădini, clumbe/ și solului.
răzor de flori.
Zonă de agrement și divertisment-aici își propun serviciile pic-
tori, artiști, compozitori și altele;
Loc de construcție a caselor de locuit, grădinițe, școli, spitale,
biblioteci.
2. Apă Sursă a vieții, se folosește în agricultură, industrie, medicină, ...
Cereți elevilor să compare resursele naturale ale comunității Pădureni cu resursele naturale ale
comunității lor și să identifice prezența unor resurse sau lipsa lor.
1. Resursele naturale sunt toate darurile oferite de natură, principalele fiind: pământul,
apa, aerul, căldura/lumina soarelui, plantele, animale.
2. Aceste resurse naturale întrețin viața noastră, deaceea trebuie să fim prietenii naturii.
3. Nu toate comunitățile dispun de aceleași resurse naturale, unele au mai multe, al-
tele mai puține, dar folosirea rațională a acestora și buna guvernare/conducere locală,
poate asigura bunăstarea/prosperitatea comunității în general și a fiecărui locuitor în
particular/în parte.
OPȚIONAL: Cereți elevilor să poziționeze resursele naturale indicate în tabelul 3 pe Harta
comunității lor realizată la una din lecțiile modului anterior.
Propuneți elevilor să coloreze resursele naturale ale comunității Pădureni, utilizând nuanțe relevante:
verde – pentru păduri, albastru – pentru ape, cafeniu – pentru munți.
Resursele de capital ale comunității
OBIECTIVE:
 să definească termenul resurse de capital;
 să descrie tipurile de resurse de capital;
 să argumenteze importanța resurselor de capital pentru creșterea economică a comunității.
RESURSE: Caietul elevului, foi de șevalet/ flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint ideile importante de la lecția trecută: resursele
naturale ale unei comunități și importanța acestora pentru creșterea economică și bunăstarea locuito-
rilor ei.
Solicitați elevilor să-și amintească tipurile de resurse /umane, naturale și de capital/. Spuneți elevi-
lor că timp de 10 minute vor fi locuitori ai localității Pădureni. Solicitați elevilor să analizeze repetat
imaginea și să enumere ce mai are comunitatea Pădureni în afară de resursele naturale și umane /case
și blocuri de locuit, școală, bibliotecă, primărie, teatru, muzeu, centre comerciale, centre de afaceri, restaurante,
cale ferată, aeroport, uzină, port, poduri, depozite, fermă, bancă, vapoare, mașini, stație de curățare a apei, stație
de pompare a apei, fabrici, ateliere, etc./.
24
Inițiați cu elevii o discuție punând următoarele întrebări:

• Din ce tip de resurse credeți că fac parte lucrurile enumerate mai sus? /accentuând că condiția a
fost: în afară de resursele umane și naturale/
Resursele de capital sunt lucrurile materiale produse de oameni,
care sunt utilizate în producerea altor bunuri și servicii.
Informați elevii că termenul capital înseamnă bani precum și diverse utilaje, materiale, rețele,
clădiri, tehnologii moderne, unelte pe care oamenii le folosesc/utilizează la producerea bunurilor și
oferirea serviciilor pentru a satisface nevoi și dorințe.
Dacă excludem în continuare resursele naturale și umane.
• Ce presupune o casă de locuit? /o construcție/clădire, mobilă, electrocasnice, calculatoare, televizoare,
cărți, bani, veselă, gard, poartă, obiecte de valoare/
• Ce presupune o școală, bibliotecă, muzeu, teatru? /clădire, cărți, tehnică informațională: calcula-
toare, table interactive, televizoare, obiecte de valoare, finanțe, mobilier, expoziții inclusiv de monede și
altele/
• Ce presupune un centru comercial? /clădire, bani, mobilier, marfă diversă inclusiv tehnică
informațională, utilaje și altele/
• Ce presupune aeroportul, calea ferată, uzinele, mașinile, vapoare? /construcții, terenul/pistă de
decolare/aterizare, trenul, șine, locomotivă, utilaje, tehnică informațională, bani, bilete/
• Ce presupune o stația de pompare a apei și stația de curățare a apei? /construcții, finanțe, tehnică
informațională, rețele de apeduct și rețele de canalizare; putem adăuga rețeaua de gaze și energie electri-
că, care în imagine nu sae observă, dar fără de care nu ar putea funcționa o comunitate, utilaje/
EXTINDERE: Solicitați elevilor să lucreze individual în Caietul de lucru la Activitatea: Resur-
sele de capital ale școlii noastre /metoda: Scheletul peștelui/. Explicați elevilor că resursele de capital
trebuie scrise/așezate pe scheletul peștelui astfel, încât imaginea să reprezinte schimbarea pe care o
pot aduce resursele de capital în școală. Peștele se mișcă datorită cozii, astfel pe coada se vor indica
resursele financiare/bugetul, care se află mereu în circulație; pe coloana vertebrală se vor indica rețele
de internet, rețele de gaze, energie, apă, canalizare și altele; pe partea de sus a scheletului vor indica
principalele resursele de capital: clădiri, utilaje pentru cantina școlii, cabinetul de educație tehnologi-
că, rechizite școlare, mobilier, tehnică informațională /calculatoare, table interactive, telefoane mobile/; iar în
partea de jos, în dreptul fiecărei resurse – importanța acesteia pentru creșterea performanțelor școlii
și a fiecărui elev în parte; la cap vor scrie unul din efectul/schimbarea utilizării resurselor de capital:
performanțele școlii, servicii educaționale de calitate, școală competitivă, siguranța și confortul ele-
vilor, profesorilor, crește imaginea școlii, pe viitor elevii vor fi buni specialiști.
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să desco-
pere și să consolideze următoarele idei:
1. Resursele de capital sunt în primul rând banii, precum și diverse utilaje, clădiri,
materiale pe care oamenii le folosesc/le utilizează la producerea bunurilor și oferirea
serviciilor pentru a satisface nevoi și dorințe.
2. Dacă resursele naturale depind de mediul natural în care a apărut și s-a dezvoltat
comunitatea, atunci resursele de capital depind de activitatea umană, de cunoștințele și
abilitățile de gestionare/utilizare a acestora.
3. Resursele de capital pot fi înmulțite și îmbunătățite, prin inițiativă, implicarea și par-
ticiparea tuturor membrilor în diverse proiecte educaționale dar și investiționale, stabi-
lirea de parteneriate avantajoase spre binele personal, al școlii, comunității și societății
în general.
OPȚIONAL: Solicitați să coloreze Peștele cu culorile preferate.
Puteți sugera elevilor să elaboreze pe o foaie de desen, o informație despre resursele de capital din
familia lor, utilizând metoda Peștelui, luând în considerație ultimele prevederi legale care stabilesc
că o resursă materială este o resursă de capital, dacă costul acesteia depășește suma de 6000 lei și are
un termen de utilitate 3 ani.
25
GHIDUL PROFESORULUI
26

Utilizarea rațională a resurselor comunității
OBIECTIVE:
 să explice legătura dintre cele trei tipuri de resurse;
 să propună modalități concrete de utilizare rațională a resurselor
comunității;
 să argumenteze importanța utilizării deșeurilor în economisirea
resurselor naturale.
RESURSE: Caietul elevului, markere, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint ideile importante de la lecția trecută: tipurile
de resurse, resursele de capital și tipurile acestora, precum și importanța acestora în creșterea econo-
mică a comunității.
Informați elevii că la această lecție vom descoperi legătura dintre aceste trei tipuri de resurse în
comunitate, adică ecosistemul comunității, modalități concrete de utilizare rațională a resurselor și cât
de importantă este utilizarea deșeurilor în economisirea resurselor naturale.
Ecosistemul/ansamblul comunității este legătura creată între oameni și mediul de trai construit
de ei, inclus în mediul natural, care formează un tot întreg.
Propuneți elevilor să deschidă Caietul de lucru la Activitatea: Ecosistemul comunității și cereți să
numească pe rând resursele din ecosistem:
1. Resursele umane: oameni - femei, bărbați, copiui, sunt în centrul ecosistemului.

2. Resursele naturale: apa, pământul, lumea vegetală-copaci, lumea animală-vaca, aerul- turbina
eoliană, energia/lumina soarelui.
3. Resursele de capital: uzina, tractorul, casa de locuit, instalația turbinei eoliene, rețeaua de
energie, automobilul.
Formați grupe a câte 5-6 elevi și solicitați elevilor, timp de 10-15 minute să redacteze un text logic,
coerent și relevant în 5-6 enunțuri cu tema: Omul – parte al comunității și a naturii, în care să demon-
streze legătura dintre tipurile de resurse în cadrul unei comunități. Subliniați că săgețile din imagine
ar putea să le ofere unele indicii.
După finisarea activității grupul deleghează un elev să prezinte produsul. Ceilalți acordă întrebări
de clarificare asupra textului.
27
GHIDUL PROFESORULUI
Faceți o concluzie asupra celor prezentate prin a accentua că bunăstarea noastră depinde de uti-
lizarea resurselor naturale. Extragem resurse și le transformăm în alimente, clădiri, mobilă, aparate
electronice, haine și altele.
Inițiați o discuție despre dorințele nelimitate ale oamenilor și resursele naturale limitate, punând ur-
mătoarele întrebări:
• Sunt printre voi, copii, care nu-și doresc nimic?
Spuneți elevilor să-și închipuie că aveți o baghetă fermecată și ați putea să le îndepliniți orice dorință.
• Care este dorința? /ascultați dorințele câtorva elevi și spuneți-le că dorința s-a îndeplinit/
• Mai aveți și alte dorințe? /ar fi de dorit să răspundă aceeași elevi, spuneți-le că și această dorință a fost
îndeplinită/
• Și a treia dorință? /întrebați aceeași elevi/
Generalizați, analizând discuția anterioară, că atunci când ni se îndeplinește o dorință, apare imediat
o altă dorință. Asta se întâmplă nu numai cu voi, copiii. Tu îți dorești o bicicletă simplă, după care te
gândești că ar fi mai bine să ai una cu mai multe viteze, apoi o cască de protecție, ai văzut la prietenul
hover-board, și-ți dorești și tu... Același lucru se întâmplă și cu adulții, doar că dorințele sunt mai
multe și mai mari: apar dorințele întregii familii, spre exemplu: mai ai un frățior pe lângă surioară,
locuiți într-un apartament cu o odaie...
• Ți-ai dori să ai camera ta?
• Care ar fi dorințele părinților? /elevii enumeră dorințele în lanț: apartament/casă cu 2-3 camere, mo-
bilier, poate automobil/
• Deci, au dorințele noastre sfârșit?
Concluzionați că dorințele oamenilor sunt nelimitate.
• Dar, banii cu care se achită pentru nevoile și dorințele noastre sunt întotdeauna de ajuns?
Cresc oare banii în copaci, sau se înmulțesc de la sine în buzunarul părinților?
Amintiți-le, că banii sunt resurse și că aceștia sunt limitați, la fel ca și celelalte resurse, în special
resursele naturale. Deci, între dorințele noastre nelimitate și resursele limitate, oamenii trebuie să
aleagă, să găsească soluții noi.
• Care, după părerea voastră ar fi aceste soluții? /să renunțe la una din dorințe, să economisească,
să ofere lucrurile care nu le mai folosesc pentru reciclare/prelucrare: o bicicletă veche o duci la metal uzat – se
topește – din metalul topit se fac alte produse; maculatura se poate de transformat în hârtie igienică, carton și
altele/
EXTINDERE: Spuneți elevilor că în cadrul următoarei activități veți discuta despre una din
modalitățile de utilizare rațională a resurselor: reciclarea deșeurilor. Explicați elevilor termenul:
deșeuri.
Deșeuri – rămășițe/resturi, parte care rămâne după producerea sau utilizarea unui produs.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: O nouă viață deșeurilor, să analizeze atent ima-
ginile, să gândească cum circulă resursele și să formeze un circuit al deșeurilor prin decuparea imaginilor și
lipirea lor în locul potrivit. Cereți elevilor să argumenteze opțiunea. Rugați elevii să dea exemple concrete de
utilizare a unor deșeuri în situații cotidiene.
28
următoarele idei:
1. În viață nu poți avea totul, deoarece resursele sunt limitate pe când dorințele noastre sunt
nelimitate.
2. În condițiile în care resursele sunt limitate e necesară utilizarea rațională a lor prin di-
verse metode: economisire, identificarea alternativelor ecologice (energia solară, a vântu-
lui), reciclarea deșeurilor, reutilizarea.
3. Prin reciclare dău o nouă viață deșeurilor (transformarea maculaturii în pungi de
hârtie, ecologice) și economisim resursele.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să caute adune imagini de pe internet sau să meargă cu prietenii la
o plimbare prin comunitate și să facă poze cu produse făcute prin utilizarea deșeurilor.
Creăm bunuri, utilizând resursele comunității
OBIECTIVE:
 să identifice o problemă/nevoie a unei comunități din care face parte;
 să determine soluții de rezolvare a problemei, reieșind din perspectiva utilizării raționale a re-
surselor;
 să decidă asupra ideei optime, estimând costurile pentru comunitatea din care fac parte;
 să creeze un produs sau serviciu de calitate în baza ideii selectate.
RESURSE: materiale diverse: 1-2 sticle din plastic utilizate, ziare, 1-2 pungi din hârtie de o sin-
gură culoare, flori uscate, foarfece, lipici, clei, creioane colorate, carioci, foi colorate, un borcan de
pământ, un puiete de floare de cameră, o foaie albă de carton, bisere, acuarelă, pensulă.
REALIZARE: Salutați elevii și informați-i că astăzi vor avea o lecție în care vor aplica în prac-
tică cunoștințele descoperite și abilitățile formate pe parcursul mai multor ore din cadrul modulului:
Resursele comunității. Se recomandă să vă asigurați cu câteva zile înainte că aveți toate resursele
necesare pentru această oră. Pregătiți aceste resurse cu ajutorul elevilor.
Informați elevii că sunt invitați la ziua de naștere a lui Luca, care va avea loc peste câteva zile.
Spuneți elevilor că ar fi frumos să-i faceți un gest memorabil.
Întrebați elevii: Ce propuneri aveți? /o agendă, un set de pixuri, o carte, un suvenir, un colaj care să-i amin-
tească de colegii de școală și altele/. Ascultați propunerile elevilor și cereți să anticipeze efectele acestui
gest frumos prin prisma utilizării raționale a resurselor /s-ar putea să-i cumpărăm un lucru pe care îl are
deja sau să nu-l folosească, s-ar putea ca acesta să aibă un defect pe care nu l-am observat la cumpărare, s-ar putea
să nu avem destui bani pentru un lucru mai bun și altele/. Drept rezultat am cheltui banii în zadar. Deci, nu
am folosit rațional resursele.
Propuneți elevilor să-i ofere colegului un cadou realizat de ei la această lecție. Formați șase gru-
puri de câte 4-5 elevi. Solicitați elevilor să deschidă Caietul de lucru la Activitatea: Cadou pentru
Luca. Împărțiți sarcinile de grup și resursele necesare. Îndrumați echipele să utilizeze cât mai creativ,
doar resursele oferite. Oferiți elevilor timp suficient pentru realizarea sarcinii. Monitorizați activitatea
grupurilor.
EXTINDERE: După încheierea activității, cereți grupurilor să prezinte produsul creat și mergeți
împreună, virtual, în vizită la Luca.
Debrifați activitatea, punând următoarele întrebări:
1. Cum v-ați simțit lucrând în grup? Credeți că ați fost utili?
2. V-ați confruntat cu problema resurselor?
3. Cum ați rezolvat problemele? Dați exemple concrete.
4. Ce resurse ați folosit? Umane? Naturale? De capital?
5. Dacă am repeta activitatea ce ați schimba?
29
GHIDUL PROFESORULUI
următoarele idei:
1. În rezolvarea unei probleme este important identificarea celei mai optime, reușite/
viabile soluții/idei.
2. În realizarea acestei idei de producere este foarte importantă utilizarea rațională a
resurselor comunității implicate.
3. Utilizarea rațională a resurselor trebuie să sporească calitatea și valoarea produselor
sau serviciilor.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute cu părinții despre importanța sortării deșeurilor în co-
munitate, pentru reciclarea lor ulterioară.
30
Unitatea de învățare IV:

Consumator și producător în comunitate
 Explicarea termenilor economici şi matematici necesar în activitatea de consumator/consuma-
toare și producător/producătoare.
 Identificarea relației dintre producător și consumator pentru asumarea de roluri diferite în di-
verse situaţii/contexte social-economice.
 Descrierea rolului banilor și băncilor pentru securitatea economică a comunității.
1. Consumatori și producători în comunitate.
2. Eu, consumator în comunitate.
3. Bunuri și servicii.
4. Idei de afaceri în comunitate.
5. Decizii înțelepte potrivite comunității.
6. Bani și servicii bancare.
Noțiuni-cheie: consumator, producător, servicii, produse, bani, bancă, idei de afaceri, servicii ban-
care.
Abilități: de memorizare, de analiză a informațiilor, de luare a deciziilor, de aprecire, de formulare
a concluziilor.
Numărul de ore recomandate: 6 ore.
Produse recomandate: Arborele deciziilor.
Consumatori și producători în comunitate
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii de consumator și
producător;
 să identifice din diferite surse producătorul și consumatorul,
prezentând acțiunile ce reies din definirea acestora;
 să determine abilitățile de care are nevoie un producător de
succes, utilizând informația din text.
RESURSE: Caietul elevului, foi de șevalet/ flipchart, carioci.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați principalele idei din unitatea anterioară.
Oferiți elevilor câte o bomboană (opțional) și întrebații ce ar putea face cu ea /s-o mănânce/.
• Dați exemple de sinonime ale cuvântului mănâncă. /consumă, folosește, etc./
Explicați elevilor că persoana care consumă (nu neapărat mănâncă) în economie se numește consu-
mator.
• Deci, în acest caz concret, cum vă numiți din punct de vedere economic? /consumatori/
• De ce? /pentru că măncăm o bomboană, adică consumăm/
• De unde credeți că am luat bomboanele? /de la magazin/
• Dar proprietarul magazinului de unde le-a luat? /de la fabrică/
• Dar fabrica de unde le-a luat? /le-a făcut, le-a produs/
Explicați elevilor că persoana care produce în economie se numește producător.
Producător este persoana care prin munca sa produce/creează bunuri sau dă naștere unei idei.
Consumator este persoană care procură și consumă bunurile realizate/create de producători.
31
GHIDUL PROFESORULUI
Rugați elevii să deschidă Caietul elevului la Acivitatea Producători și consumatori, și spuneți elevilor
să analizeze imaginle și să scrie sub fiecare din acestea dacă persoană din imagine este producător sau
consumator și produsul/bunul creat sau procurat. /Ex: Producător: tablouri/imagini, texte; Consumator: cărți/
Solicitați elevilor să citească în lanț povestea Găinușa roșie din Caietul elevului și să realizeze sar-
cinile.
Apoi inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Numiți personajele principale din poveste?
• Care personaj v-a plăcut cel mai mult? De ce?
• Cine apare în poveste în calitate de producător? Argumentați.
• Cine apare în poveste în calitate de consumator? Argumentați.
• Care este opinia voastră față de vecinii găinușei doar ca consumatori?
• Cum ar putea vecinii găinușei să devină producători? Formulați câteva idei /să ajute găinușa la
toate muncile, să-și aleagă una din munci după gust, singuri ar putea să cultive grâu sau altceva etc./
EXTINDERE: Întrebați elevii:

• Cum ar putea vecinii găinușei să devină producători?
Solicitați elevilor să formuleze câteva idei /să ajute găinușa la toate muncile, să-și aleagă una din munci, singuri ar
putea să cultive grâu sau altceva etc./
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere următoarele idei:
1. Oamenii sunt în același timp și producători, și consumatori.
2. Munca este criteriul de bază al bunăstării/prosperității.
3. Nimic în lumea noastră nu este pe gratis – chiar dacă ai primit în dar un bun, cineva
a muncit/a plătit pentru el.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să prezinte câteva situații în care ei sunt în calitate de producători
și de consumatori. Rugații să-și expună opinia despre cum se simt ei în aceste roluri.
Eu, consumator în comunitate
OBIECTIVE:
 să enumere drepturile consumatorului înțelept, analizând studiile de caz;
 să determine obligațiile consumatorului responsabil;
 să aprecieze rolul și importanța etichetei
produsului pentru consumator.
RESURSE: Caietul elevului; foi flipchart, carioci, foi de carton.
REALIZARE: Salutați elevii. Faceți o scurtă recapitulare a termenilor din tema precedentă: con-
sumator și producător. Spuneți elevilor că în cadrul activității de astăzi vor afla mai multe despre
rolul consumatorului în comunitate. Anunțați tema lecției.
Propuneți elevilor să deschidă Caietele de lucru la Activitatea: La cumpărături și împreună analizați
studiile de caz propuse, completând tabelul:
Studiu de caz:
• Ana-Maria se plimbă prin piața de haine și încălțăminte. Pășește agale, studiind liniștit, produsele
agățate în buticurile din stânga și dreapta ei. Nu se știe dacă este interesată de ceva anume sau,
pur și simplu, caută ceva care să-i atragă privirea. I s-a întâmplat de multe ori să vină la piață
după ceva concret, dar s-a ales cu dureri de cap și timp pierdut, așa că nu ar deranja-o deloc dacă
și de această dată s-ar întoarce fără cumpărături. -„O plimbare este întotdeauna folositoare și în
plus, mă mai informezi despre ce a apărut nou pe piață, dacă s-au schimbat prețurile”, gândește
pozitiv Ana-Maria. Când era pe cale de a pleca, o etichetă neobișnuită a făcut-o să se oprească.
Era eticheta unui tricou deosebit, iar marca era una renumită, așa că îi căzuse tronc la inimă. Mai
ales că vânzătorul îi propuse o reducere. Ana-Maria era încântată, încât mai că nu uitase să achite
32
cumpărătura. Acasă, însă o aștepta o dezamăgire totală… Ce să facă? Unde? La cine să apeleze?
Spuneți elevilor să lucreze în grupuri câte patru și să intuiască ce putea s-o dezamăgească pe Ana-Ma-
ria /poate depista că mărimea era nepotrivită - nu a probat produsul; putea fi contrafăcut; se aștepta să fie din fibre naturale
- nu citise compoziția de pe eticheta; avea un mic defect; se gândise imediat să întoarcă tricoul, dar unde-i bonul de plată?; Nu
știa de Agenția Națională a Protecției Consumatorului, etc./
Atenționați elevii că în cazul când li se încalcă drepturile lor, a familiei, a prietenilor în calitate de
consumator, pot apela cu o reclamație/plângere la Agenția pentru Protecția Consumatorului.
Solicitați elevilor să descrie ce drepturi și responsabilități cred ei că au în calitate de consumator?
Fomulați întrebări care i-ar ajuta pe elevi să descopere drepturile și obligațiile consumatorilor:
Drepturile consumatorului Obligațiile consumatorului

1. Să aleagă produsul. 1. Să achite produsul.
2. Să fie informat. 2. Să se informeze asupra produsului.
3. Să i se ofere bonul de plată. 3. Să ceară și să păstreze bonul de plată.
4. Să fie deservit cu respect, politicos. 4. Să se comporte cu respect, politicos.
5. Să aibă acces la produse calitive și sigure. 5. Să citească cu mare atenție informația de
6. La returnarea produsului, dacă se depistează pe ambalaj și eticheta produsului.
că are defecte. 6. Să fie atent la transportarea, păstrarea
7. La reparație gratuită sau returnare în produsului, condițiilor de exploatare.
cazul unei defecțiuni în perioada de 7. Să citescă și să respecte instrucțiunile de
garanție, etc. utilizare a produsului.
8. Să apeleze la Agenția Națională pentru 8. Să păstreze talonul de garanție.
Protecția Consumatorului în cazul în
care crede că i s-a încălcat drepturile de
consumator.
EXTINDERE: Spuneți elevilor că vor merge la o vânătoare de etichete. Solicitați elevilor să se
deplaseze prin clasă și să identifice cel puțin cinci mărci, ambalaje, etichete la colegii lor și să comple-
teze tabelul din caietul elevului. Rugați să citească una din etichete și să determine dacă este prezentă
toată informația utilă.
Nr. Produsul Marca Țara de origine O informație utilă
de despre produs
ord.
1. Rochie Iuvas Moldova Bumbac natural/ se
calcă la nivel minim,
spălare manuală, fără
înălbitori.
2.
3.
4.
5.
În cazul în care dispuneți de timp propuneți elevilor să elaboreze o etichetă la unul din produse la
alegere. Apoi propuneți ca fiecare grup să-și prezinte eticheta.
33
GHIDUL PROFESORULUI

1. În rol de consumator TU DEȚII un șir de drepturi, dar și responsabilități.
2. La procurarea unui bun, informează-te despre produs, citește eticheta, cere și
păstrează bonul de plată.
3. În cazul când ți se încalcă drepturile tale, ale familiei, a prietenilor în calitate de
consumator poți apela cu o reclamație/o plângere la Agenția Națională pentru Protecția
Consumatorului.
OPȚIONAL: Solictați elevii să adune etichete, ambalaje, mărci a celor mai cunoscute produse
pentru a realiza o expoziție. Propuneți elevilor să le grupeze în baza unor criterii, de exemplu: autoh-
tone/de import; alimentare/nealimentare; textile/electrocasnice, etc.
Bunuri și servicii
OBIECTIVE:
Elevii/elevele vor fi capabil/ei:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: produse, servicii;
 să determine diferențele dintre produse și servicii;
 să argumenteze rolul serviciilor de calitate în comunitate.
RESURSE: Caietul elevului, materiale, foarfece, lipici, creioane colorate, carioci.
REALIZARE: Salutați elevii și faceți o scurtă recapitulare a ideilor principale din tema prece-
dentă despre drepturile și responsabilitățile consumatorului. Informați elevii că la lecția de astăzi vor
decoperi ce sunt bunurile și serviciile, care este diferența dintre acestea și ce resurse sunt utilizate în
producerea acestora. Solicitați elevilor să citească definița termenilor de bunuri și servicii și oferiți
explicații necesare, dacă e cazul.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Poveste veche cu final modern.
Rugați elevii să citească în lanț povestea și să răspundă la întrebări completând spațiile libere de sub
text.
Întrebați eelvii dacă careva din ei cunosc finalul poveștii: /,,Iedul a început să strige atât de tare, că l-au auzit
celelalte viețuitoare din pădure. A venit vulpea, care s-a oferit să-l îmbrace, dar așa cum este șireată, i-a furat hainele; a venit
ursul, care s-a oferit să-l hrănească, dar a înfulecat toată mâncarea; lupul, care s-a oferit să-l adoarmă, dar de fapt a vrut să-l
mânânce. Ieduțul a scăpat ca prim minune, luând-o la sănătoasa. Seara s-a întors acasă gol, flămând și ostenit. Și-a aruncat peste
el niște haine, a mânca ce-a mai găsit prin oală și a adormit buștean/.”
Inițiați o discuție, punând următoarele întrebări:
• Ce activitate trebuia să facă Capra-mamă pentru ied? /Capra-mamă îl îmbrăca/.
• Ce activitate făcea Capra-mătușa pentru ied? /Capra mătuşă îi pregătea mâncare și îl hrănea/.
• Ce activitate îndeplinea Capra-bunică pentru ied? /Capra-bunică îl adormea/.
• Sunt aceste activități produse? /Da, pentru că satisfac o necesitate/nevoie/.
• Care din aceste produse sunt tangibile? /hrana: mămăliga, laptele/
• Rugați elevii să revadă definiția și să spună cum se numesc produsele tangibile /bunuri/
• Care din aceste produse sunt intangibile? /îl îmbracă, îl hrănește , îi citește, îl adoarme/.
• Rugați elevi să revadă definiția să spună cum se numesc produsele intangibile /servicii/.
• Daţi exemple de servicii pe care le faceţi voi la şcoală! /udăm florile, ştergem tabla, aducem apă.../
Propuneți elevilor să gândească și să prezinte un alt final al acestei povești, mai modern, mai plăcut
și mai util pentru ieduț. /Elevii pot lucra individual, în perechi sau în grup/
EXTINDERE:
Propuneți elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Tabelul serviciilor și să-l completeze cu
serviici care se referă la comunitatea lor.
34
Activitatea: Tabelul serviciilor, ex:

Nr. Serviciul Ce firmă, cine oferă acest serviciu? Cum acest serviciu schimbă spre bine
d/o viața comunității?
Servicii internet Moldtelecom, StarNet, etc. Comunică rapid și ieftin, au acces la
informație.
Servicii Educaționale Învățătorul, Centrul de creație, etc. Copiii devin cărturari, își dezvoltă
abilitățile pentru viitoarea profesie, etc.
Servicii medicale Medicul de familie, stomatologul, asi- Se promovează un mod de viață mai
stentul medical școlar. sănătos, tratarea unor maladii, controlul
medical periodic și depistarea la timp a
diferitor boli.
Servicii de salubritate/apă-canal, Administrația Publică Locală / Se asigură populația cu apă potabilă; un
colectarea deșeurilor Primăria. mediu ecologic, o comunitatte curată și
frumoasă.
1. Produsele și serviciile apar ca idei de soluționare/rezolvare a unor probleme/nevoi
ale oamenilor.
2. Oamenii care pun în practică o idee de soluționare a unei problemei se numesc an-
treprenori.
2.În producerea bunurilor antreprenorii investesc cunoștințe, timp și resurse pentru
care plătesc bani, de aceea bunurile și serviciile costă.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să analizeze imaginile și să completeze spațiile libere de la Acti-
vitatea: Servicii și produse din Caietul elevului.
Idei de afaceri în comunitate
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: idei de afacei; chirie;
 să genereze idei de afaceri, reieșind din calitățile și abilitățile de care dispun;
 să identifice legătura între deținerea unor cunoștințe/capacități calități, abilități și punerea în
practică a ideilor de afaceri.
RESURSE: Caietul elevului, lipici, creioane colorate, carioci.
REALIZARE: Salutați elevii și faceți o scurtă recapitulare a ideilor principale de la lecția trecută
despre bunuri și servicii. Amintiți elevilor că, bunurile și serviciile apar ca idei de rezolvare a unor
nevoi ale oamenilor și că oamenii care pun în practică aceste cerințe,/ necesități/nevoi se numesc
antreprenori/antreprenoare. Informați elevii că persoanele care nasc idei de afaceri se bazează pe
abilitățile și calitățile lor personale, dar care se gândesc și la îndeplinirea unor nevoi ale oamenilor.
Spuneți elevilor că la această lecție vor încerca să genereze idei de afaceri pentru o anumită comu-
nitate de viețuitoare.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Subiectul Idei de afaceri în comunitate și să citească
definița idei de afaceri. Asigurațivă-vă că elevii au înțeles termenul, aducând exemple de idei de afa-
ceri care au schimbat spre bine comunitatea în care locuiesc.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Chirie pentru afaceri, să citească
Situația-problemă, apoi cc să vă convingeți că elevii au înțeles esența problemei, citiți împreună
noțiunea de chirie. După care analizați atent imaginea, întrebați elevii la ce tip de comunitate se referă
imaginea /comunitatea păsărilor de pădure/.
Rugați elevii să recunoască păsările din imagine. /pițigoi, ciocănitoare, coțofana, cucul/.
Solicitați elevilor să-și amintească ce știu despre calitățile și abilitățile acestor păsări, să se
împărtășească cu ceilalți și să gândească un nume pentru fiecare. Puteți interveni, dacă e nevoie cu
35
GHIDUL PROFESORULUI
informația de mai jos:

 Pițigoiul este o pasăre sedentară/ nu migrează, este vioaie, se mișca prin salturi, cu penajul colorat în galben, cenușiu
și albastru, mereu își caută loc între flori sau frunze colorate; Piti, Pigo, etc./
 Ciocănitoarea este o pasăre sedentară, cu ciocul ascuțit, tare, cu gheare puternice, curăţă copacii de insecte parazite,
pentru care este numită sanitarul pădurii, iar în scorburile făcute de această își găsesc cuib multe alte specii de păsări;
Coic, Nița, etc./;
 Coțofana este o pasăre sedentară, gălăgioasă, legenda spune că ea a învățat celelalte păsări cum să-și construiască
cuiburile , este atrasă de pietricelele strălucitoare, pe care le strânge și își împodobește locuința; Cota, Fana, etc./;
 Cucul este o pasăre călătoare, este cunoscut prin cântecul lui ,,cu-cu!”, care a inspirat casornicarii, este vestitorul
primăverii, unica pasăre care își depune ouăle în cuiburi străine; Cooko, Duco, etc./.
Solicitați elevilor să genereze idei de afaceri ale viețuitoarelor, pentru care ar avea nevoie să închirie-
ze sau să cumpere spațiul oferit de buhna Bubo în dependență de calitățile și abilitățile acestora
De ex:
 Pițigoiul Piți își dorește să închirieze spațiul pentru a deschide un salon de frumusețe sau salon de ședințe foto.
 Ciocănitoarea Cioc dorește să închirieze spațiul pentru a deschide un cabinet veterinar, un atelier de bijuterii sau o
firmă de construcție de locuințe.
 Coțofana Cota dorește să închirieze spațiul pentru a deschide un Canal TV, o firmă de desing de interior, o firmă de
proiectări de locuințe.
 Poate cucul Cooko dorește să închirieze spațiul doar penru o oră, pentru care este de acord să achite o sumă dublă.
EXTINDERE:
Solicitați elevilor să prezinte legătura între deținerea unor calități, abilități și ideea de afaceri generată.
Pițigoiul: - frumos colorat – salon de frumusețe;
- obișnuiește să se așeze printre flori și frunze multicolore - salon de sesiuni foto.
Ciocănitoarea: -curăţă copacii de insecte parazite – cabinet veterinar;
-face scorburi unde își găsesc cuiburi alte păsări - firmă de construcție de locuințe.
Coțofana: - este gălăgioasă –Canal TV Știri
- își împodobește locuința cu perticele multicolore– desing de interior;
- renumită pentru făcutul cuibului său – firmă de proiectări de locuințe, firmă de construcție de locuințe.
Cucul: - vestitorul primăverii/vremii – atelir de reparație a ceasurilor;
- pasăre folositoare pădurii, mănâncă omizi, sanitarul pădurii – firmă de curățătorie/salubritate, etc.
Solicitați elevilor să aleagă pentru fiecare pasăre o singură idee de afaceri care ar schimba spre bine
viața din comunitate și s-o scrie în spațiul liber de sub imagine. Întrebați elevii: dacă ar veni cucul cu
ideea de a deschide o firmă de construcție, i-ați oferi spațiul în chirie? Argumentați răspunsul.
1. Chiria poate fi una din sursele de venit.
2. Generarea ideilor de afaceri este într-o legătură strânsă cu calitățile și abiltățile oa-
menilor, de aceea acestea trebuie dezvoltate.
3. Ideile de afaceri bune sunt cele care schimbă viața oamenilor și comunităților spre
bine.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să discute acasă cu părinții și să genereze idei de afaceri pentru
comunitatea în care locuiesc.
Decizii înțelepte potrivite comunității
OBIECTIVE:
 să identifice beneficiile și riscurile ideilor de afaceri;
 să compare beneficiile și riscurile ideilor de afaceri pentru comunitate;
 să decidă asupra unei idei de afaceri, care ar schimba spre bine viața comunității.
despre ideea de afaceri a fiecărei vețuitoare din comunitatea păsărilor, pe care au scris-o în spațiul
liber. Informați elevii că la lecția de astăzi se vor expune asupra acestor idei și că vor lua o decizie, pe
care o socot ei, ca fiind cea mai porivită pentru comunitate de păsări.
36
Solicitați elevilor să revină la Activitatea: Chirie pentru afaceri din Caietul elevului. Informați elevii,
că de fapt imaginea reprezintă Arborele deciziilor – o metodă eficientă/sigură de analiză, care îi va
ajuta să ia o decizie.
Discutați avantajele/beneficiile fiecărei idei de afaceri în parte și notați câte una în căsuța cu +, după
care discutați dezavantajele/riscurile fiecărei idei de afaceri în parte și notați câte una în căsuța cu -.
Încurajați elevii să participe la discuții. Alocați timp suficient acestor discuții pentru a permite ele-
vilor să înțeleagă nu numai procesul de luare a deciziilor, dar și să-l însușească.
După parcurgerea celor patru etape în luarea deciziilor:
1.Generarea ideilor de afaceri.
2.Alegerea celor mai reușite idei de afaceri, reieșind din calitățile și abilitățile deținute. /etape realizate
la lecția trecută/
3. Identificarea avantajelor.
4. Identificarea dezavantajelor: anunțați elevii, că în baza analizei făcute urmează cea de-a cincea
etapă și anume: să determine cea mai potrivită idee de afaceri, deci să decidă care activitate se va
desfășura în spațiul oferit în chirie de bufnița Bubo. Spuneți elevilor că bufnița Bubo a apreciat toate
ideile de afaceri, dar nu poate să ia decizia finală și vă cere ajutorul. Întrebați-i cum ar putea s-o ajute?
/prin ridicarea mânii /vot deschis, prin tragere la sorți, prin bilețele/ vot închis/secret/. Dacă elevii au ales votul închis,
distribuiți fiecărui elev câte o fișă și rugați-i să scrie pe ea denumirea păsării cu cea mai potrivită idee
de afacei pentru comunitate. Numărați fișele pentru fiecare opțiune. Astfel, opțiunea cu cei mai mulți
susținători va fi propusă bufniței Bubo pentru a fi aleasă. Dacă două sau mai multe idei de afaceri au
primit același număr de voturi, repetăm procedura de vot, pâna la obținerea unui rezultat majoritar sau
vă implicați și Dumneavoastră în procesura de votare. Scrieți opțiunea pe scorbura copacului.
EXTINDERE:
Faceți concluzia activității: rugați câțiva elevi să argumenteze ce i-au determinat să aleagă o idee
de afacere în defavoarea celorlalte. Dacă elevii, opțiunea cărora nu a fost aleasă, sunt nemulțumiți,
explicați-le că ideea de afaceri pentru care au optat, nu satisface nevoile de bază a majorității și astfel
de situații se întâlnesc și în comunitățile în care ei trăiesc. Oamenii gândesc diferit, în dependență
de studii, interese, gusturi, valori, deaceea comunitățile sunt conduse de un consiliu alcătuit dintr-un
număr de membri impar. Întrebați elevii, cum cred ei de ce? /pentru a crea o majoritate în favoarea unei decizii/.
1. Într-o comunitate deciziile înțelepte sunt îndreptate spre rezolvarea unor probleme
și schimbă viața oamenilor spre bine.
2. O decizie înțeleaptă nu cade din pod, aceasta se ia în baza unei analize serioase,
renunțându-se la altele.
3. În comunitățile în care locuim deciziile se iau de un Consiliul local, prin votul
majorității și este foarte important ce valori și studii au cei pe care îi alegem.
OPȚIONAL: Se poate de invitat la această lecție un proprietar/ă, om de afaceri/femeie de afaceri
din comunitate. Propuneți elevilor, după posibilitate, să-i întrebe pe proprietarii/ele diverselor afaceri/
firme/întreprinderi din comunitate despre cum au decis ei asupra inițierii și dezvoltării ideii lor de
afaceri.
Bani și servicii bancare
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii noțiunea de bani; marfă;
 să determine rolul banilor și a serviciilor bancare în viața noastră;
 să numească câteva din serviciile bancare.
37
GHIDUL PROFESORULUI
despre algoritmul/pașii în luărea unei decizii. Informați elevii că la lecția de astăzi vor descoperi rolul
banilor și a serviciilor bancare în viața oamenilor. Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la
Activitatea: Călătoria unei monede și explicați elevilor că veți simula traseul pe care îl parcurg banii
în societate. Aveți nevoie de o monedă de carton mai mare, pe care o puteți decupa din Caietul ele-
vului. De la început citiți împreună cu elevii, aceste strofe și identificați stațile/portmoneele prin care
trece Bănuțul: Trezorăria, Ion Leu îl ia de la Bancă, Brutarul Eugen de La Plăcinte, Nea Iordache de
la moară, Mihai de la Spălătoria eco, Florina de La Florina, Paulina de la Magazinul de Sport, nepo-
tul Victoraș și din nou la Bancă. După care împărțiți pe roluri poezia și simulați cum moneda decupată
urmează traseul indicat în poezie, datorită schimbului/tranzacțiilor care se pot efectua cu ea.
EXTINDERE:
Inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Pe ce bunuri și servicii a fost schimbat Bănuțul? /pe muncă-salariu lui Ion Leu; pe plăcinte; pe făină; pe
serviciul de spălătorie; pe flori; pe încălțăminte; economi.i/
• De ce circulă Bănuțul atât de mult? /este acceptat de toți ca mijloc de plată și schimb/.
• Ce s-ar întâmpla cu activitățile care se desfășoară în cadrul unei comunități dacă nu ar circula
banii?/ nu ar fi servicii, bunuri, remunerare, bani/.
• Ce servicii bancare ați identificat în versuri? /depozite, împrumuturi/credite, plați pe internet, transfer
bănesc, card de economii/
• Cum schimbă serviciile bancare viața oamenilor spre bine? /Rezolvă necesitățile/nevoile lor, îi motivează
să prospere spre o viață comodă, cu mai puține griji/
1. Banii sunt o necesitate – îi putem schimba pe marfă/bunuri și servicii de care avem
nevoie precum: hrană, îmbrăcăminte, adăpost, transport sau educație.
2. Serviciile bancare sunt foarte utile, acestea ne fac viața noastră mai comodă.
3. Oricâți bani am avea, este foarte important să economisim o parte din ei: Bani albi,
pentru zile negre.
OPȚIONAL: Dicutați cu părinții despre serviciile bancare de care beneficiază? Întrebați-i dacă
utilizarea acestora le schimbă într-un fel anume viața.
38
Unitatea de învățare V:
Comunitatea în plan și forme
 Identificarea abilităților necesare meseriilor din domeniul construcțiilor și IT, în exemplificarea
rolului studiilor în viitoarea carieră.
 Descrierea importanței respectării legislației în activitatea de construcții pentru viața social-
economică a unei comunități.
 Utilizarea cunoștințelor matematice și de arte plastice în activități de modelare a unei comunități
în plan și forme.
1. Spre o comunitate prosperă.
2. Mediul construit – oglinda unei comunități.
3. Doza de arhitectură.
4. O comunitate care respiră.
5. Trama stradală. Lumini și culori.
6. Comunitatea de vis în miniatură.
Noțiuni-cheie: mediul natural, mediul construit, spații verzi, arhitectură, tramă stradală, mobilier stradal.
Abilități: colaborarea în echipă, luarea de decizii înțelepte, rezolvarea problemelor cu conținut
economic, modelarea machetelor; asocierea elementelor.
Produse recomandate: Macheta: Comunitatea de vis în miniatură.
Spre o comunitate prosperă
OBIECTIVE:
 să clasifice aspectele pozitive și aspecte negative ale comunităților;
 să evalueze starea actuală a comunităților în care locuiesc;
 să se expună asupra problemelor care îi deranjează cel mai mult
în comunitatea lor.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, carioci, foi A3, clei, lipici.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la modulul trecut.
Amintiți elevilor că o comunitate este formată din totalitatea celor care trăiesc în acelaşi loc şi îm-
part spațiul aceleiași localități /gospodarilor/locuitorilor/. Ca să înțelegă mai profund acest concept,
asociați comunitatea cu o echipă de fotbal.
• Întrebați elevii dacă le place fotbalul? Sau un alt sport de echipă? Care echipă de fotbal vă
place? De ce? /Că au fost sau sunt campioni/
• Cum au devenit campioni, adică au ajuns la succes? /Sunt fotbaliști buni, au un lider/.
• Puteți numi o echipă de fotbal sau o comunitate de fotbal? /Da, sunt mai mulți, inclusiv antrenorii,
medicii și mulți alții, au un scop, se conduc după reguli anume, de multe ori au același loc de trai, etc./
Explicați elevilor că, aşa cum o echipă/comunitate de fotbal are un scop, fiecare simte care va fi
acțiunea colegului pentru a prelua mingea și a duce spre poarta adversarului, /toți se concentrează
și își aduc aportul la realizarea acestui scop/, așa și o comunitate de oameni /fie oraș sau sat/ trebuie
să conlucreze, să se sprijine reciproc, să aibă încredere unii în alții, să participe la rezolvarea prob-
lemelor, deci să fie buni cetățeni, să aleaga un lider care ar conduce bine comunitatea. Astfel, fiecare
să-și aducă aportul personal spre binele comunității, încât această să devină una prosperă.
• Întrebați elevii, cum cred ei, ce înseamnă o comunitate prosperă? /răspunsuri libere/
Informații elevii că începând cu această lecție veți învăța împreună cu ei un modul nou, care este unul
în mare parte aplicativ și care se va finaliza cu construcția unei comunități de vis, desigur în miniatură.
39
GHIDUL PROFESORULUI
Spuneți elevilor că imaginile clasificate drept pozitive/accept/îmi place, vor trebui să le bifeze: cu
semnul plus +, dacă acest aspect/serciviu este prezent în comunitatea lor și cu semnul minus -, dacă
acest aspect/serviciu lipsește în comunitate.
Pentru această lecție va trebui din timp să decupați imaginile colorate din Fișe la subiectul: Spre o
comunitate prosperă. Ar fi de dorit ca înainte de a decupa imaginile să le printați pe foi mai groase
sau pe carton, ca apoi să le utilizați la altă clasă sau în anii următori. Împărțiți o foaie flipchart în patru
cadrane, scrieți și desenați în colțul fiecărui cadran o înfățișare după modelul de mai jos:
Accept, îmi place, Nu accept, mă
pentru că... deranjează, pentru
că...
Mi-ar plăcea, dar... Nu aș accepta, dar...
Puneți pe masa din față imaginile decupate cu fața în jos și rugați elevii să extragă câte două din ele.
Lăsați elevii câteva minute să analizeze imaginile și să le plaseze pe una din părțile cadranului cu
continuarea enunțului din cadranul respectiv:
/De exemplu: Mi-ar plăcea să avem în comunitate un aerodrom, dar cred că nu o să putem dormi noapte de atâta zgomot; Ac-
cept, îmi place să folosim în comunitate panouri de energie solară pentru că sunt resurse ecologice mai ieftine; Nu accept ca în
comunitate să nu se respecte regulile circulației rutiere, pentru că se pune în pericol viața noastră; Nu aș accepta în comunitate
câinii vagabonzi, care sunt un pericol pentru noi toți, dar este o realitate/este așa și cred că trebuie găsită o soluție/.
După ce toți elevii au plasat imaginile în cele patru cadrane, puteți să întrebați frontal și despre ce-
lelalte imagini rămase pe masă: arătați o imagine, iar elevii vor spune unde s-o lipească. Ei deja au
acumulat experiență și vor face ușor acest lucru. Păstrați posterul pe toată perioada modulului și
reveniți la el ori de câte ori aveți nevoie în procesul de creare a exercițiului practic Comunitatea de
vis în miniatură.
EXTINDERE: Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: 10 pentru o comuni-
tate puternică, să răspundă la întrebări și să completeze spațile libere cu zece îmbinări de cuvinte care
caracterizează o comunitate puternică: O comunitate este puternică dacă membrii ei:
 Se implică în rezolvarea problemelor comunității.
 Merg la vot și aleg pe cel mai bun dintre candidați.
 Nu sunt indiferenți de ce se întâmplă în comunitate.
 Sunt responsabili pentru viața lor în comun.
 Comunică și colaborează cu ceilați membri ai comunității.
 Au încredere unii în alții.
 Respectă obiceiurile și tradițiile comunității.
 Nu vorbesc de rău comunitatea lor.
 Vin cu initiative de îmbunătățire a bunăstării comunității.
 Se susțin și se ajută reciproc la nevoie, etc.
40

1. Cea mai frumoasă comunitate este comunitatea în care te-ai născut și în care trăiești
împreună cu familia ta.
2. Bunăstarea comunității depinde de implcarea și atitudinea fiecărui membru al ei.
Începe de la tine!
3.Chiar și într-o comunitate prosperă întotdeauna este loc pentru mai bine. Gândește și
acționează/treci la fapte concrete!
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să discute cu părinții despre lucruri și acțiuni din comunitate și
împreună să decidă asupra altor lucruri și acțiuni care ar face comunitatea mai puternică.
Mediul construit – oglinda unei comunității
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenul: mediul construit,
arhitectură;
 să realizeze proiecte de grup, lucrând individual;
 să descrie calitățile și activitățile meseriei de arhitect.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, foi A3,
rechizite școlare.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la lecția trecută. Amintiți ele-
vilor că o comunitate reprezintă oamenii care trăiesc în același loc și au aceleași obiceiuri, interese, credințe,
norme de viață comune, împărtășesc obiceiuri și tradiții comune.
Împărțiți clasa în grupe a câte 6 elevi și informați-i că grupurile vor reprezenta sectoarele sau ma-
halalele unei comunități. Propuneți fiecărui grup câte o foaie format A3. Anunțați elevii că pe acestă
foaie, timp de 6 minute, ei vor face un desen în comun la tema: Strada noastră.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Strada noastră și fiecare grup să-și des-
copere strada în dependență de numărul grupului. Poziția/ denumirea străzii îi informează ce au de
făcut ulterior. Elevii pot da o denumire străzii, corespunzător sarcinii grupului lor.
Poziția construcțiilor din comunitate, distribuite pe grupuri de creație:
I grup: pe strada noastră se află primăria și oficiul poștal.
II- lea grup: pe strada noastră se află banca și secția de poliție.
III-lea grup: pe strada noastră se află centrul de sănătate și farmacia.
IV-lea grup: pe strada noastră se află grădinița de copii și biserica.
V-lea grup: pe strada noastră se află școala și biblioteca.
VI grup: pe strada noastră se află un supermarket și un hotel.
Rugați elevii să se numere în grupul lor de la 1 la 6 persoane. Spuneți elevilor că fiecare membru
al grupului, în dependență de numărul din grup va avea de realizat o sarcină individuală, pentru care
va avea la dispoziție un minut. Solicitați-le ca fiecare să-și descopere sarcina de la aceeași activitate
din Caietul elevului.
 Primul elev va desena o formă care să sugereze construcțiile care se află pe strada lor.
 Al 2-lea elev va amplasa ferestrele și ușile acestor 3 clădiri.
 Al 3-lea elev va colora/înfrumuseța aceste clădiri.
 Al 4-lea elev va desena strada și diverse elemente pe care le-a observat pe stradă. /elemente
stradale, mașini, poduri, pe aici poate trece calea ferată, etc./
 Al 5-lea elev va desena vegetația străzii. /copaci, flori, clumbe, etc./
 Al 6-lea elev va desena oameni în diverse ipostaze, animale, păsări, cerul, etc.
41
GHIDUL PROFESORULUI
Spuneți elevilor, că construcțiile trebuie să înceapă cu casa sau blocul în care locuiesc. După ce
sunteți convinși că toți elevii au înțeles ce au de făcut, dați semnalul de început și monitorizați tim-
pul a câte un minut pentru fiecare elev. Peste 6-7 minute rugați elevii să agațe desenele la tablă și să
leprezinte. Nu criticați produsele elevilor, în arhitectură nu există o singură soluție/ răspuns corect.
După ce toate echipele au finalizat de prezentat, inițiați o discuție referitoare la proiectele realizate de
elevi, întrebați-i:
• Ce ilustrează desenul vostru?
• Sunteți mulţumiţi de rezultat?
• V-ar plăcea să trăiți pe această stradă?
• Ce vă place şi ce nu?
• Ce elemente nu se potrivesc cu restul desenului?
• Ce ați schimba?
• Ce ar trebui să cunoaşteţi?
• Cine ar putea să vă ajute?
Spuneți elevilor că de fapt, ceea ce au realizat ei reprezintă mediul construit al comunității, fiecare
sau toți ei timp de 6 minute au fost ,,arhitecți”, adică s-au ocupat de arhitectura comunității.
Rugați elevi să citească definițiile dn Caietul elevului. Veniți cu explicații dacă e nevoie.
Explicați elevilor că orice comunitate a apărut într-un anume mediu natural: munți, coline, văi cu
vegetație, lumea animală, lângă un râu, lângă o pădure, etc. Așezându-se cu traiul, omul a construit
clădiri, străzi, piețe, terenuri de joacă pentru copii, parcuri amenajate, care împreună se numește me-
diul construit. Mediul construit este proiectat de arhitecți. Arhitectul este o persoană care traduce
nevoile omului prin construcție, care este în strânsă legătură cu beneficiarii, constructorii, ingineri,
electricieni, ofertanți de tehnologii și materiale. Este un bun manager în construcție, înțelege, găsește
soluțiile între beneficiar și constructor, știe să aleagă cea mai bună cale de a realiza clădirea.
Întrebați-i pe elevi dacă s-a gândit cineva din ei să devină arhitect.
• Ce activități presupune meseria de arhitect? /concepe, proiectează designul și controlul calității unei
clădiri/ supervizează construcțiile /
• Ce calități ar trebui să deții pentru a îmbrățișa această profesie? / capacități de comunicare, orientare
spațială, calcul, imaginație, vizualizare spațială/în 3D; gust estetic; înclinație spre desen, răbdare, etc./.
42

1. Oamenii sunt cei care dau forma mediului construit al comunității.
2. Mediul construit se utilizează pentru diverse activități și necesități, cum ar fi traiul/
locuire, sănătate, educație, administrație, cultură, petrecerea timpului liber și altele.
3. Prin spațiul construit se vede ca în oglindă nivelul de trai al oamenilor în comunitate.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să facă observații asupra diferitor tipuri de construcții din comu-
nitatea lor, să meargă la bibliotecă, să navigheze pe internet, să consulte diverse albume/imagini de
arhitectură și să studieze diferite tipuri de clădiri. Subliniați că acest lucru le va ajuta să construiască
machete de clădiri, activitate proiectată pentru lecția viitoare.
Doză de arhitectură
OBIECTIVE:
Elevii vor fi capabili:
 să utilizeze reprezentări specifice arhitecturii: plan,
volum, fațadă, etc.;
 să realizeze în grup machete ale unor construcții;
 să argumenteze deciziile de amplasare a clădirilor cu
diverse destinații în planul comunității.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, marchere,

carton și alte materiale din care se pot realiza machete; foi A3, clei, lipici.
REALIZARE: Salutați elevii și întrebați-i despre experiența de observare și descoperire a
diferitor tipuri de clădiri. Rugați elevii să împărtășească această experiență cu clasa. Informați elevii
că astăzi vor avea o lecție practică și se vor juca de-a arhitectura. Subliniați că mediul construit al unei
comunități este alcătuit din spații construite/clădiri și spații verzi/grădini, parcuri, păduri adiacente,
terenuri neîngrădite cu vegetație, fășii, etc.
Atenționați elevii că felul în care sunt proiectare, construite și amplasate clădirile unei
comunități, afectează sănătatea fizică și psihică a locuitorilor. De exemplu, clădirile și cartierile sunt
proiectate în așa fel, încât spațiul construit să alterneze cu spații verzi, care încurajează mersul pe jos
sau cu bicicleta, are un efect pozitiv asupra sănătății locuitorilor.
Împărțiți clasa în echipe a căte 6 elevi. Repartizați fiecărui grup câte o foaie de carton A1, pe
care îl vor utiliza ca plan pentru comunitatea pe care o vor construi. Sugerați-le să-și imagineze și să
delimiteze aceste spații, așa precum ar dori să fie în comunitatea lor de vis. Apoi, anunțați-i că astăzi
la lecție vor începe realizarea proiectului de grup Comunitatea de vis în miniatură cu spațiul constru-
it și anume, cu construirea clădirilor cu diverse destinații. Întrebați elevii:
• Ce construcții sunt în comunitatea în care trăiți? /case de locuit, bancă, primărie, bibliotecă, centrul
de sănătate, magazine, grădințiță, școala și altele/.
• Care este forma dominantă a clădirilor din comunitatea voastră?
• Ce alte construcții ați dori să aveți în comunitate?
• Ce alte forme ați dori să aibă clădirile pe care doriți să le aveți în comunitate?
Repartizați fiecărui grup machetele cu planul diferitor construcții, mașini, etc. /anexate în Ghidul profe-
sorului/. Solicitați elevilor să lucreze conform instrucțiunilor de asamblare /construiți dvs. demonstrativ
prima machetă/:
1. Decupează clădirea urmărind linia îngroșată.
2. Desenează macheta clădirii cu creioane colorate, evitând urechile exterioare.
3. Pliază după liniile îngroșate.
4. Asamblează prin introducerea urechilor exterioare în fantele corespunzătoare.
43
GHIDUL PROFESORULUI
Acordați-le timp suficient pentru construirea machetelor. Între timp, deplasați-vă prin clasă pentru a
interveni după necesitate. Ne străduim să terminăm, dar nu e tragic dacă nu am finalizat machetele.
EXTINDERE: Propuneți fiecărui grup să aranjeze clădirile construite la lecția de astăzi, fără să le
fixeze, pentru a putea face unele schimbări, dacă va fi nevoie, pe planul comunității/cartonul-suport
A1, astfel încât să rămână spațiu liber pentru străzi, spații verzi. Rugați grupele să prezinte spațiul
creat răspunzând la următoarele întrebări:
• De ce anume așa ați așezat clădirile în planul comunității?
• Unde ați amplasat clădirile publice: primăria, școala, centrul de sănătate? De ce?
• Ce senzație vă trezește spațiul creat de voi?
• Ați dori ceva să schimbați?
• Ce nume ați da comunității create de voi? Motivați alegerea.
1. Activitatea de proiectare și construcție, ce ține de arhitectura unei comunități, este
o muncă de echipă.
2. Felul în care sunt proiectate și amplasate clădirile unei comunități afectează sănăta-
tea fizică și psihică a locuitorilor. Unele clădiri pot fi inaccesibile pentru persoanele cu
dizabilități, persoanele vârstnice sau părinți cu copii în cărucior.
3. Fiecare spațiu este văzut, simțit și interpretat de fiecare persoană diferit, în dependență
de caracter, preferințe, experiență, gen, dizabilitate, sau chiar și vârstă.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să identifice din diverse surse planuri cu alte construcții pe care și
le doresc în comunitate sau să construiască singuri alte clădiri din diverse materiale, pentu a fi ampla-
sate pe planul comunități, care ar face-o mai confortabilă, mai atractivă și mai prosperă.
O comunitate care respiră
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: mediul natural al comunității, spații verzi;
 să stabilească corespondența dintre mediul natural și mediul construi într-o comunitate;
 să aprecieze importanța spațiilor verzi în viața unei comuntăți.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, acuarelă, hârtie colorată, plastilină, clei,
alte materiale din care s-ar putea realiza și fixa machete.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la lecția trecută despre me-
diul construit: diversitatea de clădiri construite, importanța planului în construcția clădirilor și altele. Apoi
inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• V-ați gândit vreodată la mediul natural din comunitatea voastră?
• Credeți că mediul natural din comunitate a rămas același de la întemeierea localității?
• Dacă s-a schimbat mediul natural al comunității, cine a contribuit la această schimbare și cu
ce scop?
• Vă gândiți cumva acum la mediul natural al comunității voastre de vis?
• În ce mediu natural ați dori să fie așezată comunitatea voastră de vis? Indicii: forma de
relief (deal, câmpie, podiș, munte), curs de apă (râu, lac, mare), vegetație, climă.
• Ce spații verzi ați dori să planificați în comunitatea voastră de vis?
Amintiți elevilor că mediul natural este dominat de legile naturii, pe când mediul construit este
planificat de oameni și formează un mozaic/puzzle alcătuit de spații: spații construite și spații verzi,
care la rândul său se împart în spații publice/comune și spații private/care aparțin unor persoane sau
firme. Puteți aduce unele exemple în acest sens: parcul școlii este spațiu public, pe când grădina din
ograda bunicii este spațiul privat.
44
Propuneți elevilor să deschidă Caietul elevului la tema: O comunitate care respiră și împreună
citiți explicația primului termen. Rugați elevii să descrie mediul natural /munți, podișuri, pădure, câmpie,
sol, climă, soare, aer, ape/ și mediul construit /locuința, drumul, spații verzi: grădina, lanuri cu semănături, ș.a/ din
imaginea alăturată.
Informați elevii că în spațiile verzi, elementele vii sunt dispuse, de cele mai multe ori, după o logică
impusă de om, neglijând principiile naturii. De exemplu: în grădinile zoologice ce adăpostesc animale
din zone foarte diferite ale Pământului și pentru fiecare specie se construiesc spații corespunzătoare
artificiale; în parcuri unor copaci li se dau o anumită formă prin tăieri artificiale. Dar natura se impune
de fiecare dată cu legile ei. Din acest motiv printre clumbele cu flori din parcuri își fac loc diverse
buruieni, iar pe gazoane își fac loc păpădiile.
Solicitați elevilor să citească explicația celui de-al doilea termen și să descrie spațiul verde din imag-
ine /iarbă, tufari și copaci retezați după o anumită formă, un mc iaz, rățuște sălbatice, plante de baltă/papură/
Întrebați elevii:
• Este nevoie într-o comunitate de spații vrezi?
• Care sunt benefiiciile acestora?
Rezumați răspunsurile elevilor prin a le spune că spațiile verzi au un impact pozitiv asupra sănătății
locuitorilor, deaceea astăzi oamenii se întorc tot mai mult către natură, deoarece ea:
 influențează starea de bine a oamenilor, diminuează stresul;
 ajută la reducerea temperaturii în zilele călduroase de vară;
 micşorează viteza de deplasare a aerului (protecţie împotriva vântului);
 îmbunatățește calitatea aerului pe care il respiram, prin eliminarea de oxigen;
 natura este cea mai bună alegere pentru joaca celor mici, pentru sport și alte activități recreative;
 oferă comunității o deosebită valoare decorativă și estetică;
 oferă un habitat/loc de trai pentru o varietate de păsări, animale, insecte și alte organisme,
astfel, spațiile verzi sunt importante nu doar pentru om, ci și pentru celelalte viețuitoare.
Apoi, propuneți elevilor să se gândească și să aleagă elementul principal al spațiului verde din co-
munitatea lor de vis, din punct de vedere economic: pământul înverzit sau copacul, luând în calcul
următoarele:
 Iarba și florile necesită îngrijire și apă pentru a fi întreținute, deci consumă resurse, în
schimb, oferă în primul rând oxigen, un confort vizual.
 Copacul necesită lucrări de îngrijire mai rar, în schimb, produce mult oxigen și oferă
umbră în zilele caniculare.
Cereți elevilor să argumenteze alegerea.
Informați elevii că spațiile verzi ca să-și îndeplinească misunea pe care o au, trebuie mobilate: Întrebați
elevii ce mobilier pentru spațiile verzi cunosc /bănci, foișoare, umbrele, havuzuri, coșuri de gunoi, echipament de
joacă, echipament de sport, felinare, indicatoare, etc./.
Propuneți elevilor să redee pe cartonul-suport A1, mediul natural al comunității, apoi să delimiteze
spațiile verzi a comunității lor cu acuarelă (apele, câmpia, pădurile, iarba) și cu plastilină (munți,
copaci, deal). Puteți utiliza și alte tehnici cunoscute de elevi de la orele de educație plastică, educație
tehnologică: diferite aplicații/colaje din hârtie colorată sau șifonată, foi de polistiren/ penoplast și
altele. Amintiți elevilor de mobilierul pentru spațiile verzi. Acordați elevilor timp suficient pentru
realizare.
EXTINDERE: Inițiați o discuție punând următoarea întrebare:
• Acum când ați determinat elementele și ați redat mediul natural și spațiile verzi, ce schimbări
ați face în aranjarea clădirilor în comunitatea voastră de vis? De ce?
Propuneți fiecărui grup să rearanjeze, temporar, clădirile construite de ei la lecția trecută, fără a fi
fixate pe cartonul-suport A1, pentru a putea face unele schimbări, dacă va fi nevoie.
45
GHIDUL PROFESORULUI

1. Comunitățile sunt influențate de mediul natural pe care au apărut și s-au extins.
2. Arhitecții și toți cei împlicați în proiectarea mediului construit al unei comunități
trebuie să intervină cât mai puțin posibil în mediul natural, pentru a păstra cât mai
multe spații verzi.
3. Spațiile verzi într-o comunitate sunt surse de sănătate și contribuie la protecţia me-
diului şi păstrarea diversității biologice/a florei și faunei cominității.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute cu familia și să spună ce alte spații verzi sau ce el-
emente ale acestora ar face comunitatea voastră mai confortabilă, mai atractivă și mai prosperă. Ce
trebuie să facă arhitecții ca să asigure acces tuturor oamenilor din comunitate: vârstnici, persoane cu
dizabilități, părinți cu copii mici?
Solicitați elevilor să construiască machete din diverse materiale pentu a fi amplasate pe planul
comunității.

Trama stradală. Lumini și culori
OBIECTIVE:
Elevii/eșlevele vor fi capabili/e:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: tramă stradală, mobilier rutier;
 să aprecieze importanța mobilierului rutier instalat sau aplicat pe trama stradală;
 să identifice avantajele luminilor și culorilor asupra atmosferii și calității comunității.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, acuarelă, hârtie colorată, foarfece, clei.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale de la lecția trecută despre
importanța mediului natural și spațiilor verzi pentru o comunitate de calitate.
Repartizați elevilor machetele realizate la lecțiile trecute. Rugați elevii să privească atent machetele,
apoi, întrebați-i:
• Ce elemente/detalii ale comunității lipsesc? De exemplu: Cum, cu ce, pe unde ajungem la sta-
dionul sportiv din localitate?/ străzi, poduri, treceri subterane, trotuare, străzi pietonale, piste pentru
bicicliști, etc./
Spuneți elevilor că toate aceste elemente enumărate mai sus sunt unite între ele ca o pânză și formea-
ză o rețea, numită trama stradală. Rugați elevii să citească definiția termenului trama stradală din
Caietul elevului.
Apoi, întrebați-i:
• Ce elemente au observat ei pe străzi marginea străzilor? /zebre, semafoare, semne rutiere, indicatoare
rutiere pe străzi, corpuri de iluminat, stații de transport/oprire, trampe pentru persoane cu nevoi speciale, bănci,
încărcătoare pentru telefonie mobilă, plăcuțe, cabine de telefon, bancomate, panouri, camere de luat vederi, etc./
• Ce rol au elementele enumărate mai sus? /oferă informații, sprijin, siguranță, accesibilitate/
Spuneți elevilor că toate aceste elemente enumărate mai sus, instalate sau aplicate pentru a oferi
siguranță și acces se numesc/alcătuiesc mobilierul stradal. Rugați elevii să citească definița terme-
nului mobilier stradal din Caietul elevului.
Propuneți elevilor să localizeze pe machetă cu o cariocă punctele importante: primăria, centrul de
sănătate, școala, clădirea administrativă, parcuri, gări, aeroport și altele, pe unde ar trece mai multe
mijloace de transport. Apoi utilizând mostrele din Caietul elevului să traseze 2-3 străzi principale și
altele mai mici, astfel încât acestea să ofere acces spre elementele majore ale planului/primăria,
policlinica, școala, clădirea administrativă, parcuri, gări, aeroport și altele/.
Propuneți elevilor să realizeze mobilierul rutier /coșuri pentru gunoi, bănci, corpuri de iluminat, semne de
circulație, semafoare, benzi de protecție din metal, etc./. Elevii la dorință pot decupa și utiliza materialele
46
din Caietul elevului. Sugerați elevilor să utilizeze diverse materiale: hârtie, autocolant sau doar culoa-
re (acuarelă/guașă sau cariocă). Propuneți elevilor să construiască și câteva automobile /după machete-
le propuse/, pe care să le plaseze pe străzile marcate. Acordați grupelor timp suficient pentru realizare.
EXTINDERE: Inițiați cu elevii o discuție punând următoarele întrebări:
• Care este culoarea dominantă a comunității construite?
• Care este culoarea dominantă a clădirilor?
• Cum sunt așezate clădirile în raport cu lumina solară?
• Ce culori atrag mai mult oamenii? Culorile calde sau reci?
Dacă elevii întâmpină greutăți să răspundă la această întrebare, amintiți-le că nuanțele de la roșu,
galben, oranj spre verde deschis sunt culori calde, ROG. De la violet, albastru, indigo, spre verde
închis sunt culori reci, VAIW. Informați elevii că pot folosi lumina și culorile pentru a mări spațiile
sau pentru a le accentua. Culorile calde măresc spațiile, culorile reci la accentuează.
• Cum credeți, dacă ați colora spațiul construit, cum se va schimba aspectul comunității voastre?
• Dacă unele spații sunt deja colorate, ce culori ați schimba? Cu care? De ce?
Propuneți elevilor să dea culoare construcțiilor și elementelor de pe planul comunității și să reampla-
seze construcțiile spre mai multă lumină, dacă cred că e necesar sau dacă cred că această schimbare
va oferi o atmosferă mai prietenoasă și mai atractivă comunității.
următoarele idei:
1. Trama stradală, fiind scheletul comunității, joacă un rol foarte important în dez-
voltarea economică a acesteia și duce la creșterea bunăstării populației.
2. Mobilierul stradal asigură accesul și siguranță tuturor utilizatorilor: șoferi și pietoni,
inclusiv a persoanelor cu nevoi speciale, de aceea el trebuie respectat.
3. Arhitectul/arhitecta are o mare responsabilitate în alegerea luminii și culorilor.
câteodată el trebuie să ignore propriile preferințe, în favoarea acelor idei/sugestii,
venite din exterior, care dau comunității o atmosferă prietenoasă și o face mai
atractivă.
OPȚIONAL: Spuneți elevilor să-și imagineze fiecare, că de mâine va fi nevoit să-și schimbe
modul în care se deplasează spre școală: să aleagă între mersul pe jos, mersul cu bicicleta sau cu au-
tomobilul familiei. Care ar fi avantajele/dezavantajele pe care le are noul mijloc de transport pentru
el și comunitatea în care locuiește.
Comunitatea de vis în miniatură. Proiect de grup
OBIECTIVE:
 să prezinte rezultatele muncii în echipă;
 să formuleze judecăți de valoare referitor la comunitatea de vis construită de ei;
 să aprecieze importanța muncii în echipă.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale de la lecția trecută despre
trama stradală și impactul luminii și a culorilor asupra spațiilor exterioare. Apoi, spuneți elevilor că
la lecția de astăzi vor prezenta proiectul: Comunitatea de vis, realizat pe parcursul a câtorva lecții.
Prezentarea proiectului o puteți realiza și în cadrul unei expoziții împreună cu alte clase, care fac
același curs opțional.
47
GHIDUL PROFESORULUI
Propuneți grupelor să-și prezinte proiectul de grup: Comunitatea de vis, după algoritmul de mai jos.
Prezentarea proiectului se va face de toți membrii grupului, liderului îi va reveni numărul 1 și 7 din
algoritm.
1. Numele comunității create. Motivați alegerea.
2. Mediul natural din comunitatea construită și influența acestuia asupra comunității.
3. Elementele principale care formează mediul construit și utilitatea acestora.
4. Modul de aranjare a spațiului construit și spațiilor verzi în spațiul comunității.
5. Aplicarea pe planul comunității a tramei stradale și a mobilierului stradal.
6. Raționamente/motive în alegerea luminii și culorilor.
7. O judecată de valoare care ar închega imaginea, pornind de la denumirea proiectului. Acordați
elevilor timp pentru a pregăti prezentarea, implicați-vă dacă este necesar, apoi, propuneți
fiecărui grup să prezinte proiectul: Comunitatea de vis. Lăsați elevii să se simtă liberi în
prezentări.
EXTINDERE: Organizați o discuție în plen în care fiecare elev își va expune impresiile despre
proiectul: Comunitatea de vis.
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Propuneți elevilor să formuleze 3 enunțuri despre 3 lucruri pe care le-au
învățat lucrând în echipă și să le scrie la idei în pușculiță.
48
Unitatea de învățare VI:

Împreună spre o comunitate mai bună
 Identificarea rolului statului în securitatea economică și confortul comunității.
 Descrierea interacțiunii între adoptarea deciziilor economice eficiente și soluționarea favorabilă
a problemelor de sănătate și educație în comunitate.
 Recunoașterea diferitor strategii de rezolvare a problemelor ce țin de dezvoltarea durabilă și
rezistentă a comunității.
1. Securitatea și confortul comunității.
2. O comunitate activă.
3. Viitorul nostru comunitar.
4. Pentru o comunitate rezistentă în timp.
Noțiuni-cheie: comunitate activă, dezvoltare durabilă/sustenabilă, comunitate rezistentă.
Abilități: colaborarea în echipă, luarea de decizii înțelepte, rezolvarea problemelor cu conținut
economic, analiza studiilor de caz, dezvoltarea gândirii critice.
Produse recomandate: Acțiune de salubrizare: Hai, comunitate! Posterul Comunitate activă.
Securitatea și confortul comunității
OBIECTIVE:
 să descrie comunitatea în care ar dori să trăiască peste 30-50 de ani;
 să propună acțiuni care ar crea o comunitate sigură și confortabilă;
 să participe la acțiuni de salubrizare a comunității lor.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, foi flipchart, markere.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva idei din unitatea precedentă despre importanța
păstrării mediului natural în procesul de proiectare a mediul construit, încât în comunitate în care
trăim să lipsească orice pericol, adică condițiile în care trăim și muncim să ne ofere o stare de liniște
și încredere în tot ce am face și în fiecare zi.
Inițiați o discuție acordând următoarele întrebări:
• În ce an ne vom afla peste 30 de ani?
• Ce vârstă veți avea voi peste 30 de ani?
• În ce fel de casă veți locui?
• Dacă veți locui în aceiași comunitate/localitate, cum a-ți vrea să fie peste 30 de ani? Dar peste
50 de ani? /ideile elevilor se notează pe tablă sau pe foaie flipchart/
Informați elevii că pe parcursul acestei lecții veți discuta despre ce și cum putem face pentru a
avea o comunitate pe care ne-o dorim, în care tot ce construim să nu dăuneze mediului natural, din
contra să-l completeze, încât să ne simțim confortabil și în siguranță.
Sublinițai că confortul și securitatea unei comunități depinde de fiecare din noi, pentru că noi sun-
tem cei care acționăm în comunitate, în dependență de rol pe care îl avem, de dorința și puterea de a
interveni asupra comunității, în special atunci, când deținem o anumită funcție.
Împărțiți elevii în 5 grupe și informați-i că în continuare plasându-se în diferite roluri vor
avea sarcina să propună câte 2 acțiuni cu care ar interveni pentru a crea o comunitate sigură și
confortabilă /puteți să reveniți la ideile elevilor despre comunitatea în care vor să trăiască peste
30-50 ani din discuția de la începutul lecției și pe care le-ați scris pe tablă sau pe foaia flipchart/. Apoi,
propuneți elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Dacă a-și fi..., repartizați fiecărui grup câte un
rol și solicitați-le să indice acțiunile și schimbarea spre bine produsă de aceștea, utilizând schema din caiet.
49
GHIDUL PROFESORULUI
Spuneți elevilor ca fiecare grup să consulte informația suport referitoare la atribuțiile actorilor comunitari.
Grupul 1. Dacă a-și fi primarul/a comunității, aș ....
Grupul 2. Dacă a-și fi secretarul/a consiliului local/primăriei, aș ....
Grupul 3. Dacă a-și fi inginerul/ingineră cadastral/arhitectul comunității, aș ....
Grupul 4. Dacă a-și fi consilier/ă local în comunitatea mea, aș ....
Grupul 5. Dacă a-și fi un agent economic în comunitatea mea, aș ....
Acordați grupurilor timp suficient pentru discuții, iar Dvs. interveniți ori de câte ori este necesar, în
special cu explicații despre atribuțiile acestora.
După expirarea timpului propuneți fiecărui grup să prezinte acțiunile cu care ar interveni în comu-
nitate, reieșind din rolul pe care l-au avut, astfel încât să-și creeze o comunitate pe care și-o doresc:
sigură și confortabilă.
EXTINDERE: Informați elevii că securitatea și confortul comunității depinde nu numai de
autoritățilr publice și antreprenorii/antreprenoarele din comunitate, dar și de fiecare dintre noi. Rugați
elevii să propună o acțiune pe care o poate face familia sa, el personal. Care ar fi schimbarea spre bine
în urma implementărrii acesteia. Apoi, împreună cu elevii inițiați o acțiune de salubrizare, de amena-
jare sau de înverzire /după posibilitate/ a clasei sau terenului din jurul școlii cu genericul: Hai, comuni-
tate! la care ar putea să participe și elevii din alte clase. Pentru aceasta sugerați elevilor să se echipeze
corespunzător /pământ pentru flori, ghveci, răsadă sau butași de flori, mănuși, saci pentru gunoi, etc./. Pentru
această activitate mai mult probabil este nevoie de o oră separată, deaceea o puteți face în combinație
cu ora de diriginție, dezvoltare persoanlă, științe, lecții de cerc, ș.a. Sugerați elevilor să facă poze în
acțiune din cadrul acestui eveniment. După care, postați pozele împreună cu comentariile elevilor pe
pagina de facebook a școlii, editați în ziarul școlar sau realizați un pliant informativ cu acest generic,
implicând și consiliul școlar.
1. Securitatea și confortul unei comunități depinde de implicarea tuturor actorii comu-
nitari, inclusiv de familia mea și de mine.
2. Cei mai importanți actori comunitari sunt cei cu statut de aleși locali: primarul/pri-
mara și consilieriii locali – ei sunt cei care iau deciziile într-o comunitate.
3. Scheletul economic al unei comunități este format din oamenii de afaceri care
activează în comunitate, de respectarea atribuțiilor lor depinde siguranța produselor și
serviciilor și deci, gradul de confort al locuitorilor.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să discute cu familia despre posibilitatea implicării acestora în
acțiuni de salubritate și nu numai. Discutați cu elevii despre impactul economic al acestor activități
asupra comunității în general și fiecărui membru în particular. Scrie un mic comentariu despre parti-
ciparea ta la această acțiune.
50

O comunitate activă
OBIECTIVE:
 să enumere modalități de implicare a persoanelor în viața comunității;
 să descopere oameni conectați la problemele comunității în care trăiesc;
 să reprezinte prin diverse modalități sintagma Comunitate activă.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile de la lecția trecută despre contribuția
fiecăruia din noi în asigurarea securității și confortului comunității. Apoi, sugerați elevilor să-și amin-
tească o situație în care s-au implicat activ la viața școlii/clasei și s-o descrie. După care, întrebații:
• Care sunt calitățile necesare unei persoane care se implică activ în diverse activități?
• Dar ale unei comunități?
Acceptați toate răspunsurile relevante spuse de elevi. După care, propuneți elevilor să deschidă Ca-
ietul elevului la Activitatea: O comunitate activă, să analizeze calitățile sau acțiunile din chenar și să
unească prin săgeți de două culori sintagma COMUNITATE ACTIVĂ cu calitățile sau acțiunile
din careu:
 Cu săgeată de culoarea verde să unească sintagma și să încercuiască acele calități sau acțiuni
la care se poate conecta în calitate de elev;
 Cu săgeată de culoarea roșie să unească sintagma și să încercuiască acele calități sau acțiuni
la care încă nu se pot conecta, dar la care se vor conecta la sigur după 18 ani;
 Rugați-i să argumenteze decizia.
Informați elevii că în cadrul lecției de astăzi vor descoperi un exemplu de conectare activă la viața
comunității, citind împreună Studiul de caz: Zâna cea bună și Doamna Duminică apoi rugați ele-
vii să realizeze sarcinile. Aveți aici descifrarea a ceea ce înseamnă CEDA – Centru pentru Educație
Antreprenorială și de Afaceri.
EXTINDERE: Întrebați elevii, dacă cunosc persoane active din comunitatea lor. Fiți pregătit/ă să
povestiți Dvs. elevilor astfel de istorioare, fie din domeniul educațional sau din alte domenii dezvol-
tate în comunitatea Dumneavoastră, etc. Apoi, spuneți elevilor să deschidă Caietul elevului la Activi-
tatea: Modele demne de urmat și să descrie una din personalitățile active în comunitate, cunoscute
lor: primar/ă, consilier/ă, medic, profesor/profesoară, agent economic, educatoare, etc.
1. În fiecare comunitate oamenii se implică deoarece le pasă de viitorul comunității lor.
2. Doar implicarea în baza unor modele și sub diverse forme poate schimba comuni-
tatea spre bine.
3. Dacă vrei cu adevărat o schimbare în comunitate, la sigur vei reuși, deoarece sunt
organizații internaționale, oameni de afaceri și voluntari care te vor sprijini, inclusiv
financiar. Ei așteaptă să-i conectezi. Acționează, fii tu schimbarea pe care o vrei!
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute cu familia despre cum văd ei comunitatea peste câteva
decenii și să propună Idei teribil de frumoase, care ar schimba comunitatea spre bine sau să prezinte
sintagma: Comunitate activă, prin desen, simbol, vers (la alegere), apoi realizați la lecția viitoare o
expoziție de idei și produse.
51
GHIDUL PROFESORULUI

Viitorul nostru comunitar
OBIECTIVE:
 să descrie cu termeni relevanți aspectele unei comunități durabile/sustenabile;
 să identifice efectele unor decizii asupra comunității care se dorește a fi durabilă;
 să adopte o decizie cu impact pozitiv din perspectiva unei comunități durabile/sustenabile.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, foi flipchart, markere.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile de la lecția trecută despre modalitățile
de implicare în rezolvarea problemelor comunitare și impactul acestora asupra nivelului de bunăstare
a oamenilor.
Informați elevii că implicarea activă a oamenilor are efecte de lungă durată, deci contribuie la dez-
voltarea durabilă/sustenabilă a comunității. După care, sugerați elevilor să deschidă Caietul elevului
la Activittea Domenii de dezvoltarea sustenabilă a comunității și să citească explicația termenului
dezvoltare durabilă/sustenabilă. Apoi, analizați imaginea: Comunitate durabilă și propuneți elevilor
să completeze spațiile libere, scriind câte 2-3 termeni relevanți pentru fiecare domeniu al dezvoltării
durabile/sustenabile a comunității /răspunsuri posibile: prosperitate economică afaceri noi, locuri de muncă,
infrastructură de calitate, inovațiilor moderne, profit; oameni mulțumiți/fericiți: lipsa sărăciei, educație de calita-
te, lipsa discriminării, alimentație sănătoasă; servici de sănătate de calitate, activități de odihnă și divertisment;
mediu ecologic/sănătos - păstrarea mediului natural - florei, faunei; folosirea rațională a resurselor naturale; re-
ciclarea deșeurilor, etc./.
Informați elevii că pentru dezvoltarea durabilă a unei comunități se aplică acele schimbări care aduc
beneficii în mai multe domenii. Apoi, citiți situația problemă de la Activitatea: Luăm decizii pentru o
comunitate durabilă. Împărțim clasa în două grupe pentru a identifica efectele pozitive și negative
pe care le-ar provoca construcția unui asemenea proiect din punct de vedere al sustenabilității/
durabilității comunității lor: un grup va analiza dorința Domnului Arnăut de a construi o sală de sport
multifuncțională în centrul parcului; al doilea grup va analiza disponibilitatea primăriei de a oferi
Domnului Arnăut un tren de lângă parc pentru a construi o sală de sport multifuncțională.
Acordați echipelor timp suficient pentru realizare, apoi un elev din fiecare prezintă sarcina. După
prezentare solicitați elevilor să completeze în Caiet efectele pozitive/negative enumerate de celălalt
grup.
EXTINDERE: Propuneți elevilor să analizeze efectele negative și pozitive indicate în ambele
tabele la fiecare aspect și să decidă dacă construcția sălii de sport în centru parcului sau lângă parc
se include în dezvoltarea durabilă/sustenabilă a localității și să scrie un proiect de decizie, însoțit de o
concluzie argumentată, completând spațiile libere din Caietul elevului.
1. Într-o comunitate sănătoasă oamenii înțeleg că păstrarea unui mediu ecologic/
sănătos este șansa unei comunități durabile/sustenabile.
2. Într-o comunitate care se vrea durabilă, oamenii știu că orice decizie este urmată
de efecte pe termen lung, de aceea adoptarea acestora este luată în urma unor analize
profunde.
3. Într-o comunitate, care se dorește a fi una durabilă, acțiunile trebuie să ofere
generațiilor viitoare șansa unui trai decent și exemple de relații armonioase cu natura.
OPȚIONAL: Sugerați elevilor să discute cu familia asupra celui mai recent proiect/schimbare din
comunitatea în care trăiesc, din persprctiva celor trei domenii ale dezvoltării durabile și să prezinte
concluzia la care au ajuns.
52

Pentru o comunitate rezistentă în timp
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenul: comunitate rezistentă;
 să numească modalități de implicare personală pentru o comunitate rezistentă;
 să aprecieze necesitatea implicării și colaborării oamenilor în rezolvarea diferitor probleme
din comunitate.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la lecția trecută despre
dezvoltarea durabilă/sustenabilă și impactul acesteia asupra calității vieții oamenilor din comunitate.
După care, inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Cum procedați, atunci când aveți de rezolvat o problemă?
• Ce calități, care vă sunt specifice vă ajută în rezolvarea problemelor?
• Cum ar putea o comunitate, după părerea voastră, să rezolve sau să găsească soluții atunci
când are o problemă sau e pusă în fața unei provocări?
• Cum am putea numi comunitatea care face față diferitor probleme/provocări? /comunitate re-
zistentă/
Asociere liberă. Scrieți pe tablă sintagma COMUNITATE REZISTENTĂ, despărțiți îmbinarea de
cuvinte printr-o linie și cereți elevilor să asocieze fiecare din acestea cu cuvinte relevante.
COMUNITATE REZISTENTĂ
Colectiv Puternic
Locuitori Durabil
Colaborare Solid
Sat Viabil
Oraș Trainic
Bunuri comune
Probeleme comune
Scrieți asocierele în rubricile respective. Subliniați cuvintele asociate mai relevante. După care,
propuneți elevilor, folosind cuvintele subliniate din ambele colonițe și alte cuvinte ajutătoare să for-
muleze definița termenului de Comunitate rezistentă în spațiul rezervat din Caietul elevului. Nu e
obligatoriu să utilizeze toate cuvintele asociate, pentru că ele în mare parte sunt sinonime. Rugați
câțiva elevi să citească definiția formulată. În linii generale definiția ar trebui să fie formulată în felul
următor, dar nu obligatoriu. Prin comunitate rezistentă se înțelege colectivul de locuitori al unui
oraș sau sat, care prin relații de colaborare rezolvă problemele comune și fac comunitatea lor
mai puternică și durabilă în timp.
Informați elevii că, la lecția de astăzi fiind membrii unei comunități rezistente, vor trebui să facă față
la diferite provocări/probleme și șocuri. Formați 6 grupuri. Solicitați elevilor să deschidă Caietul ele-
vului la Activitatea: Mă fac auzit/ă și văzut/ă în comunitate și repartizați câte un studiu de caz la două
grupe, pentru a avea posibilitate să se completeze reciproc.
Gr.1 și 4: Comunitatea Numipasă sub amenințare.
Gr.2 și 5: Sărbătorim pe timp de pandemie!?
Gr. 3 și 6: O comunitate sigură?!
Acordați grupurilor timp suficient pentru a citi studiile de caz și a realiza sarcinile din Caietul elevu-
lui, apoi propuneți grupurilor care au avut de analizat același studiu de caz, timp de 5 min. să discute
în comun asupra sarcinilor realizate, să se completeze reciproc și să formuleze idei comune. Solicitați
53
GHIDUL PROFESORULUI
grupurilor unite să prezinte succint studiu de caz și sarcinile realizate. După prezentarea grupurilor
întrebați elevii:
• Care ar fi ideea comună pentru rezolvarea acestor situații/provocări? /implicarea și colaborare
tuturor membrilor comunității, pentru a face față provocărilor și șocurilor/
EXTINDERE: Propuneți elevilor să găsească în Caietul elevului Activitatea: Sunt mic/ă, dar mă
implic și inițiați o discuție punând următoarea întrebare:
• Cum a-ți putea voi, elevi în clasa a doua, să vă implicați pentru a face față diferitor provocări din
comunitatea în care trăiți? /Răspuns posibil: elevii pot sa se implice prin strângerea de fonduri pentru
ajutorarea celor nevoiași, prin sădirea copacilor, prin a face curățenie prin parcurile/pădurile comunității, prin
a ajuta oamenii în vârstă, prin a nu deteriora bunurile comunității, prin a respecta regulile de circulație, prin a
recicla deșeurile, prin a strâge maculatură, etc./.
Apoi, solicitați elevilor să completeze schema, indicând trei modalități de implicare a lor în comunitate.
următoarele idei:
1. Oamenii trebuie să înțeleagă că provocările și șocurile din viața lor sunt în mare
parte de natură umană, pentru că ei nu țin cont de legile naturii.
2. Protejarea mediului contribuie și face comunitatea mai rezistenă în calea multiplelor
provocări și șocuri cu care aceasta se confruntă.
3. O comunitate este rezistentă dacă membrii ei recunosc unde greșesc, sunt respon-
sabili, au încredere și cooperează în rezolvarea problemelor existente.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să-și autoanalizaze propriile comportamente și impactul lor asupra
mediului natural și comunității sale. Apoi, să prezinte, la dorință, o schimbare în comportamentul sau
atitudinea sa, astfel încât comunitatea în care trăiește să devină și mai rezistentă.
54
Anexe
FIȘA BANII
55
GHIDUL PROFESORULUI
Fișe de lucru la activitățile de țin de construcția Comunității de vis
56
57
GHIDUL PROFESORULUI
58
59
GHIDUL PROFESORULUI
60
61
GHIDUL PROFESORULUI
62
63
GHIDUL PROFESORULUI
64
65
GHIDUL PROFESORULUI
66
67
GHIDUL PROFESORULUI
68
69
GHIDUL PROFESORULUI
70
71
GHIDUL PROFESORULUI
Orașul nostru
72
73
GHIDUL PROFESORULUI
74
75
GHIDUL PROFESORULUI
76
77
GHIDUL PROFESORULUI
Orașul nostru
78
79
GHIDUL PROFESORULUI
80
81
GHIDUL PROFESORULUI
82
83
GHIDUL PROFESORULUI
84
85
GHIDUL PROFESORULUI
86
87
GHIDUL PROFESORULUI
Fișe la subiectul: Spre o comunitate prosperă
88
89
GHIDUL PROFESORULUI
90
91
GHIDUL PROFESORULUI
92
93
GHIDUL PROFESORULUI
94
95
GHIDUL PROFESORULUI
96

2) GHID Comunitatea ROM

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2) GHID Comunitatea ROM

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCAŢIA ECONOMICĂ

Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA CAIETULUI:

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II: CUM FUNCȚIONEAZĂ O COMUNITATE..............................13

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE III: RESURSELE COMUNITĂȚII.................................................21

UNITATEADE ÎNVĂȚARE IV: CONSUMATOR ȘI PRODUCĂTOR ÎN COMUNITATE……..31

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V: COMUNITATEA ÎN PLAN ȘI FORME.....................................39

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VI: ÎMPREUNĂ SPRE O COMUNITATE MAI BUNĂ..................49

Unitatea de conținut 1.1:

Unitatea de conținut 1.2:

Unitatea de conținut 1.3:

Unitatea de conținut 1.5:

EXTINDERE: Solicitați elevilor să deschidă Caietul elevului la Activitatea: Sectoarele comunității

Unitatea de conținut 1.6:

ginile și inițiați o discuție punând următoarele întrebări:

Propuneți elevilor să coloreze imaginile.

Unitatea de învățare II:

Unitatea de conținut 2.1:

Unitatea de conținut 2.2:

Unitatea de conținut 2.3:

Unitatea de conținut 2.4.

Să determine trei cauze ale problemei.

Să aleagă soluția cea mai bună.

Să implice cel puțin alte două personae.

EXTINDERE: Invitați un funcționar din conducerea administrației publice pentru a discuta cu

Unitatea de conținut 2.5:

Apoi, inițiați cu elevii o discuție punând următoarele întrebări:

Mașinile continuă să claxoneze, dar ea știe ce are de făcut.

Unitatea de învățare III:

După finisarea activității, subliniați că complementele axate pe exemple concrete demonstrează că

Unitatea de conținut 3.2:

Recomandăm ca elevul să scrie în tabel cât mai simplu și mai succint.

Resurse naturale Argumente pentru viață

2.Pământ Loc pentru trai, material pentru prelucrarea vaselor/argila, ...

Inițiați cu elevii o discuție punând următoarele întrebări:

Unitatea de conținut 3.4:

1. Resursele umane: oameni - femei, bărbați, copiui, sunt în centrul ecosistemului.

Unitatea de învățare IV:

EXTINDERE: Întrebați elevii:

Drepturile consumatorului Obligațiile consumatorului

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Activitatea: Tabelul serviciilor, ex:

informația de mai jos:

Mi-ar plăcea, dar... Nu aș accepta, dar...

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, marchere,

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 5.5:

Unitatea de învățare VI:

Unitatea de conținut 6.2:

Unitatea de conținut 6.3:

Unitatea de conținut 6.4:

Fișe de lucru la activitățile de țin de construcția Comunității de vis

Fișe la subiectul: Spre o comunitate prosperă

S-ar putea să vă placă și