GHID Tara Noastra - Rom

EDUCAŢIA ECONOMICĂ
ŞI ANTREPRENORIALĂ
ȚARA NOASTRĂ
GHID pentru profesori și consultanți
cl.III
Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi reprodus sau transmis în nici o formă sau
cu nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopierea, înregistrarea, stocarea în orice
sistem de date informaționale sau în orice alt fel, cu excepția predării unui curs
Junior Achievement înregistrat sau cu permisiunea editorului.
Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GHIDUL PROFESORULUI
Conținutul acestui material ține de responsabilitatea echipei de experți și nu reflectă în mod necesar
viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA CAIETULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, master în
Știinţe ale Educaţiei, doctorandă
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova, master în științe politice
Eugenia Ciutac Profesoară, grad didactic superior, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gau-
deamus”, mun. Chișinău
Marcela Cotruța Profesoară, grad didactic I, Instituția Publică Liceul Teoretic „Gaudeamus”,
mun.Chișinău
2
Țara Noastră
Cuprins
UNITATEA I: DIN ISTORIA ȚĂRII NOASTRE.........................................................................4
1.1: Țara noastră: economie în timp și spațiu.....................................................................................4
1.2: Civilizația geto-dacică și schimbul............................................................................................5
1.3: Românii și comerțul...................................................................................................................6
1.4: Spațiul dintre Nistru și Prut: evoluția economică.....................................................................7
1.5: Simboluri naționale ale Republicii Moldova............................................................................9
UNITATEA II. RESURSELE ȚĂRII NOASTRE.......................................................................11
2.1: Resurse naturale ale Republicii Moldova.............................................................................11
2.2: Resursele umane ale Republicii Moldova..............................................................................12
2.3: Resursele de capital.................................................................................................................14
2.4: Leul moldovenesc – valuta națională a Republicii Moldova..............................................15
2.5: Munca fizică, munca intelectuală............................................................................................16
2.6: Proprietatea intelectuală...........................................................................................................18
2.7: Procesul de producție...............................................................................................................19
UNITATEA III: ADMINISTRAREA ȚĂRII NOASTRE..........................................................21
3.1: Cum se administrează o țară.....................................................................................................21
3.2: Bugetul țării. Tipuri de bugete.................................................................................................22
3.3: Chișinăul – de la moșie boierească la oraș modern.................................................................25
3.4: Capitala Republicii Moldova - centru economic și cultural al țării........................................26
3.5: Decoperim orașele țării noastre...............................................................................................27
3.6: Republica Moldova - parte a patrimoniului universal..............................................................28
UNITATEAIV: LUMEAAFACERILOR ÎN ȚARANOASTRĂ......................................................30
4.1: Economia țării noastre..............................................................................................................30
4.2: Lumea serviciilor în țara noastră............................................................................................31
4.3: Decizii de afaceri.....................................................................................................................32
4.4: Producție și productivitate…………………………………………………………………...34
4.5: Atracția turistică a țării noastre................................................................................................36
4.6: Turismul – o provocare care garantează succesul....................................................................37
4.7: Piața internă a Republicii Moldova..........................................................................................38
4.8: Culoare verde pentru o economie mai bună...............................................................................41
UNITATEA V: REPUBLICA MOLDOVA PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ...........................43
5.1: Țara noastră: import/export......................................................................................................43
5.2: Mărci autohtone. Creat în Moldova, apreciat în lume...............................................................44
5.3: Publicitate/prospectul unui produs de export...........................................................................45
5.4: Afaceri autohtone de talie mondială........................................................................................46
UNITATEA VI: ȚARA MEA DE VIS............................................................................................48
6.1: Afaceri autohtone prietenoase mediului...................................................................................48
6.2: Republica Moldova – aspiraţii spre Uniunea Europeană!........................................................49
6.3: Economia verde - garanția unei țări sănătoase........................................................................50
6.4: Țara mea: cum este, cum o vreau..............................................................................................51
3
GHIDUL PROFESORULUI
Unitatea de învățare I:
DIN ISTORIA ȚĂRII NOASTRE
Unități de competențe:
 Descrierea evoluției economice a Republicii Moldova și a valorilor acesteia, reieșind din
așezarea ei geografică.
 Identificarea simbolurilor și valorilor specifice țării, pentru aderare la valorile universale.
 Prezentarea valorii turistice a Republicii Moldova în luarea unor decizii cu caracter economic.
Unități de conținut:
1. Țara noastră: economie în timp și spațiu.
2. Civilizația geto-dacică și schimbul.
3. Românii și comerțul.
4. Spațiul dintre Nistru și Prut: evoluția economică.
5. Simboluri naționale ale Republicii Moldova: stemă, drapel, imn, valuta națională.
Noțiuni-cheie: simboluri naționale, stemă, imn, drapel, moneda națională, economie de consum,
economie de producere, troc, schimb, comerț, monedă, bancnotă.
Abilități: de interpretare a informaţiei și simbolurilor, de a lucra în echipă, de analiză și sinteză, de
luare a deciziilor.
Numărul de ore recomandate: 5
Produse recomandate: Rebus economic, Cinquen, Moneda comemorativă, Bancnotă comemorativă,
Cartea de vizită a Republicii Moldova.
Unitatea de conținut 1.1:

Țara noastră în timpurile străvechi:
economie în timp și spațiu
OBIECTIVE:
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să identifice primele ocupații și unelte de muncă ale oamenilor din spațiul carpato-dunăreano-pontic;
 să determine principalele schimbări în viața social-economică a oamenilor străvechi;
 să argumenteze unitatea economică și spirituală a oamenilor din spațiul românesc.
RESURSE: Caietul elevului, harta spațiului carpato-dunăreano-pontic, foi flipchart, carioci.
REALIZARE: Salutați elevii și informați-i că, în acest an ei vor studia o nouă programă de
Educație Economică și Antreprenorială, numită Țara Noastră, în cadrul căruia vor descoperi lucruri
interesante și utile despre: Republica Moldova, evoluția economică și resursele acestui spațiu, lumea
afacerilor și Republica Moldova pe piața internațonală.
Pentru început solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: O călătorie în timp și spațiu, să
citească în lanț textul și să analizeze harta care însoțește textul. Informați elevii că, harta reprezintă
Spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic, ce se întinde în jurul munților Carpați, având hotarul de Sud râul
Dunăre, având ieșire la Marea Neagră, care în timpurile străvechi se numea Pontus Euxinus. După
care, în baza celor descoperite în text și pe hartă, rugați elevii să răspundă la întrebări, completând
spațiile goale.
4
Țara Noastră
Răspunsuri posibile:
1. Primele ocupații ale oamenilor străvechi au fost: vânatul, culesul pomușoarelor, pescuitul.
2. Primele unelte ale oamenilor străvechi au fost: toporașul de mână, ciomagul și bățul de săpat.
3. Principalele schimbări în viața social-economică a oamenilor străvechi au fost: șlefuirea și perforarea pietrei și osului;
cusutul hainelor și construirea locuințelor; trecerea de la culesul pomușoarelor la agricultură, îmblânzirea animalelor
și trecerea de la vânat la creșterea animalelor; trecerea de la economia de consum la economia de producție; apariția
primelor comunități umane/sate.
4. Economie de consum - tip de gospodărire când omul consumă produse dea gata din natură.
Economie de producție - tip de gospodărire când omul consumă produse create prin muncă.
EXTINDERE: Rugați elevii să prezinte patru argumente care ar demonstra că, economia cucute-
nienilor era o economie de producție în baza imaginii din Caiet.
/Răspuns posibil: macină boabele de grâu și produce făină, construiește locuințe, confecționează vase din lut,
confecționează unelte de muncă, arme, unelte și altele/.
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

consolideze următoarele idei:
1. Desprins din lumea animală, omul a evoluat datorită muncii.
2. Cea mai veche civilizație din Europa este civilizația localizată pe teritoriul unde s-a
format poporul geto-dac apoi poporul român.
3. Uneltele de muncă, vasele din ceramică, armele și podoabele asemănătoare desco-
perite de arheologi în spațiul din jurul munților Carpați sunt dovezi ale unității acestui
popor.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să modeleze, la alegere, una din uneltele oamenilor străvechi, uti-
lizând tehnici rudimentare/vechi/simple: toporaș de mână, toporaș cu coadă, harpon cu vârf din silex
și altele.

Civilizația geto-dacică și schimbul
OBIECTIVE:
 să descrie factorii care au dus la apariția schimbului de produse;
 să enumere produsele de import/export al geto-dacilor;
 să determine avantajele și limitele trocului.
RESURSE: Caietul elevului, fișe cu produse de import/export al geto-dacilor.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale de la lecția trecută: munca-factor de
evoluție a omului, primele unelte și primele ocupații, trecerea de la economia de consum la economia
de producție, unitatea economică a populației din Spațiul Carpato-Dunăreano-Pontic.
Informați elevii că, la această lecție vor descoperi cum a evoluat civilizația Cucuteni și cum urmașii
acestora, geto-dacii, au stabilit legături cu grecii prin schimbul de produse, deasemenea vor descoperi
avantajele și limitele acestui tip de schimb numit troc.
Trocul este schimbul unui produs pe alt produs.

Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Geto-dacii și schimbul, să citească individual
textul, apoi să lucreze în perechi la sarcinile de lucru, completând spațiile libere.
/Răspunsuri posibile: surplusul de produse, lipsa unor resurse, diversitatea de produse/, inclusiv tabelul: Pro-
duse de import/export al geto-dacilor, în baza informației din text.
5
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE: Rugați elevii să decupeze imaginile cu produse din Caiet și să le pună amestecate
la mijlocul băncii. După care, grupați elevii câte doi după cum stau în bancă. Un elev va fi Dac,
celălalt Grec. Cereți elevilor în dependență de etnie să producă/aleagă produsele, conform tabelului.
Spuneți elevilor că, clasa este o piață: în prima rundă solicitați elevilor să simuleze un schimb de
produse cât mai echitabil. Informați elevii că, dacă nu-i convine schimbul cu colegul de bancă poate
merge prin piață/clasă și să caute un schimb mai convenabil. După 5 minute întrerupeți piața și cereți
elevilor să formuleze câteva concluzii.
Spuneți elevilor că, de curând Grecia a fost atacată de perși. Întrebați elevii:
• Ce schimbări, după părerea voastră vor avea loc în Grecia în ansamblu?
• Cum a afectat economia țării?
• Cum a afectat comerțul cu geto-dacii?
Organizați a doua rundă de schimb reieșind din situația de război al grecilor cu perșii.
După această rundă cereți elevilor să formuleze concluzii privind schimbul.
• Cum a fost schimbul?
• La fel ca în prima rundă?
• Care produse au fost mai solicitate de greci? De ce?
Formulați și alte întrebări relevante.
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să consolideze
următoarele idei:
1. Prima și cea mai simplă formă a comerțului a fost schimbul în economie numit tro.
2. Schimbul geto-dacilor cu grecii, chiar dacă era anevoios a fost benefic atât pentru
economia greacă, cât și geto-dacă.
3. Conflictele de orice tip, în special războaiele duc la reducerea schimbului/comerțului
și respectiv la decăderea economiei.
4. Conducătorii statelor care doresc bunăstare cetățenilor mențin relații prietenoase cu
celelalte state și popoare.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să vizioneze împreună cu familia filmul artistic românesc „Dacii”
și să aprecieze relațiile economice ale geto-dacilor cu grecii.

Românii și comerțul
OBIECTIVE:
 să descrie etapele dezvoltării comerțului;
 să numească monedele care au circulat pe teritoriul locuit de geto-daci/români;
 să identifice importanța banilor ca mijloc de schimb;
 să argumenteze necesitatea elementelor de siguranță a banilor de hârtie.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale de la lecția trecută, referitoare la fac-
torii care au dus la apariția schimbului, produsele de import/export al geto-dacilor, trocul, necesitatea
apariției trocului.
Informați elevii că, la această lecție vor descoperi etapele în evoluția comerțului în spațiul locuit
de strămoșii noștri, precum și termeni noi ce țin de această activitate importantă a oamenilor. Rugați
elevii să deschidă Caietul la Activitatea: Românii și comerțul. Solicitați elevilor să citească atent în
lanț textul și să realizeze sarcinile propuse.
6
Țara Noastră
1. Etape în dezvoltarea comerțului: Trocul: schimbul unor produse pe alte produse; Etapa de trecere de la troc
la comerț: aurul, argintul, sarea și perlele ca mijloc de schimb pe alte produse/; Apariția monedelor ca mijloc de
schimb, apariția bancnotelor ca mijloc de schimb.
2. Monede grecești, romane, monede geto-dacice de argint, ducați, groși.
3. a) Filigranul, dunga închisă, diverse imagini/portrete, calitatea hârtiei și altele.
b) mai ușor de transportat, mai comozi și mai iefin de produs./
EXTINDERE: Propuneți elevilor să realizeze un rebus la termenul: COMERȚ.

B A N C N O T Ă
M O N E D Ă
M I E R E
C E A R Ă
G R O Ș I
D U C A Ț I

1. Geto-dacii au bătut propriile monede încă din cele mai vechi timpuri, practic odată
cu grecii și romanii.
2. Primele monede românești au fost ducații și groșii.
3. Apariția monedelor, apoi a banilor de hârtie a contribuit la dezvoltarea mai intensă
a comerțului românesc.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor împreună cu părinții să analizeze o bancnotă națională și să deter-
mine două din elementele de siguranță.

Spațiul dintre Nistru și Prut:
evoluția economică
OBIECTIVE:
 să identifice spațiul dintre Nistru și Prut ca parte componentă a spațiului românesc;
 să descopere unitatea economică a spațiului românesc de-a lungul timpului;
 să determine specificul evoluției economice al spațiului dintre Prut și Nistru.
RESURSE: Caietul elevului, harta Europei, creioane colorate, foi de desen.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale de la lecția trecută: evoluția
comerțului, apariția monedelor și banilor de hârtie, și importanța lor în dezvoltarea comerțului.
Informați elevii că, în cadrul activităților de astăzi vor descoperi evoluția economică a spațiului în
care locuim la moment și specificul acestuia. Plasați pe tablă harta Europei, astfel încât toți elevii să
o poată vedea. Inițiați o discuție, punând următoarele întrebări:
• Cum se numește Țara Noastră?/Republica Moldova/
Informați elevii că, Republica Moldova este situată între două râuri.
• Știe cineva, care sunt aceste două râuri? /Prut, Nistru/
Dacă elevii nu cunosc aceste râuri, rugații să deschidă Caietul la Activitatea: Spațiul românesc în
timp și să identifice aceste două râuri pe harta nr. 3. Subliniați că râul Prut este hotarul de Vest, iar
râul Nistru este hotarul de Est al Republicii Moldova. Rugați elevii să localizeze teritoriul Republicii
7
GHIDUL PROFESORULUI
Moldova pe harta Europei plasată la tablă.

Solicitați elevilor să analizeze atent harta nr. 3 și să răspundă la următoarele întrebări:
• Se văd pe hartă hotarele Republicii Moldova bine stabilite?
• Ce putem deduce/ce semnifică aceste hotare bine stabilite? /că acest spațiu formează un stat inde-
pendent/
• Cine știe, a fost acest spațiu întotdeauna independent?
Solicitați elevilor să analizeze harta nr. 1 și să identifice statutul/situația acestui spațiu cu 500 de
ani în urmă? /nu este un stat independent, nu sunt hotare pe râul Prut, acest spațiu se află în componența Țării
Moldovei/
Propuneți elevilor să analizeze harta nr. 2 și să și să identifice statutul/situația acestui spațiu cu
200 de ani în urmă? /hotarele sunt stabilite pe Prut, acest spațiu se află în componența Imperiului Rus, anexat
la 1812 numit Basarabia/
• Cum credeți, cum a ajuns acest spațiu de la Țara Moldovei la Imperiul Rus? /prin anexare/
• Cum credeți, această anexare a fost benefică sau a fost violentă? /anexarea a fost violentă/
• Cum credeți, cum a fost afectată populația din acest spațiu? /au fost despărțite familii, sate: exem-
plu satul Sculeni există și în stânga, și în dreapta Prutului/
• Cum această anexare s-a răsfrânt asupra dezvoltarii comerțului? /comerțul a decăzut, s-au rupt
legăturile comerciale cu spațiul românesc, nu mai circulau groșii, comerțul a fost redirecționat spre piața
rusească, a fost introdusă în circulație rubla rusească/.
• Care a fost efectul decăderii comerțului asupra economiei? /decăderea comerțului a dus la decăde-
rea economică: populația era impusă să-și vândă produsele doar pe piața rusescă la prețuri mici, locuitorii
nu erau motivați să producă mai mult și mai calitativ/.
EXTINDERE: Propuneți elevilor să elaboreze un cinquen cu specific economic la tema Evoluția

economică a spațiului dintre Nistru și Prut:
1. Un substantiv:
__________________________________________________________________________
2. Două adjective: _____________________________, _______________________________
3. Trei verbe: ______________________, _____________________, ____________________
4. Patru cuvinte-cheie închegate într-un enunț la nivel de concluzie:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
5. O asociere la substantiv, la nivel de judecată de valoare:
Exemplu:
1. substantiv: Basarabia;
2. adjective care să reflecte situația anterioară anului 1812: românească, liberă;
3. verbe care să reflecte situația la 1812: anexată, destrămată, controlată;
4. Enunțul să reflecte o consecință a anului 1812: Basarabia a fost ruptă de la piața românească și inclusă în piața rusă.
5. Asocierea: Eveniment tragic sau decădere economică.

1. Anul 1812 este an tragic pentru Basarabia sub toate aspectele, în special economic.
2. Negustorii basarabeni nu-și mai puteau vinde mărfurile în târgurile românești și erau
nevoiți să accepte prețurile mici de pe piața rusă.
3. După 1812 Basarabia cunoaște o decădere economică pe care o resimțim și astăzi.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să-și imagineze că, sunt în rolul lui Ștefan cel Mare și că au repon-
sabilitatea pentru buna guvernare a țării. Rugați eleii să propună 2 soluții pentru redresarea economiei
țării noastre.
8
Țara Noastră

Simboluri naționale ale Republicii Moldova:
stemă, drapel, imn, valută națională
OBIECTIVE:
 să enumere simbolurile naționale ale Republicii Moldova;
 să descrie semnificația elementelor specifice simbolurilor naționale ale
Republicii Moldova;
 să elaboreze o monedă/bancnotă comemorativă a Republicii Moldova.
RESURSE: Caietul elevului, imagini segmentate cu simbolurile de stat ale Republicii Moldova.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale de la lecția trecută, referitoare la
consecințele economice ale anexării Basarabiei la 1812 pe care le simțim și astăzi. Informați elevii că,
în cadrul activităților de astăzi vor consolida cunoștințele despre simbolurile naționale ale Republicii
Moldova și vor descoperi semnificația elementelor specifice fiecărui simbol.
Pregătiți un număr de fişe egale cu numărul participanţilor. Desenați pe fiecare fişă o figură
geometrică: dreptunghi, cerc, pătrat, triunghi. Rugați elevii să formeze grupuri, astfel încât fiecare
grup să nu conțină 2 simboluri similare, de exemplu: un pătrat, un cerc, un triunghi și un dreptunghi
– toţi în acelaşi grup.
Fiecare grup primește câte un puzzle cu simbolurile de stat ale Republicii Moldova:
Gr. 1 – drapelul Republicii Moldova.
Gr. 2 – imnul Republicii Moldova.
Gr. 3 – stema Republicii Moldova.
Gr. 4 – valuta națională/leul moldovenesc.
Propuneți elevilor să restabilească imaginile integre, apoi rugați câte un reprezentant din fiecare
grup să prezinte imaginea după următorul algoritm:
• Ce reprezintă imaginea restabilită? /Răspuns posibil: simbol de stat al Republicii Moldova, de exem-
plu: drapelul de stat, imnul, stema Republicii Moldova, leul moldovenesc/
• Ce cunoașteți despre acest simbol de stat al Republicii Moldova? /fiecare simbol este caracterizat
de elevi, iar învățătorul intervine pentru a completa/corecta după necesitate/.
Solicitați elevilor să deschidă Caietele la Activitatea: Simbolurile Republicii Moldova: mesaje și
culori care inspiră și să scrie semnificația elementelor și culorilor de pe stemă și drapel. Conduceți
elevii spre răspunsurile posibile: Bourul-legendă/istorie, trecut; Sceptrul-putere; Soarele-lumina bunei guver-
nări; Semiluna-renașterea; Crucea-creștinism; Acvila/vulturul-libertatea; Ramura de măslin-veșnicia; Roza cu
cinci petale-bogăția, liniștea și frumusețea plaiului; Scutul-apărare.
Roșu- sângele, frăția cu românii de peste Prut; Albastru- cerul senin, libertatea; Galben-căldura soarelui, drepta-
tea, echitatea /soarele încălzește pe toți/.
Propuneți elevilor să citească un fragment din Limba noastră. Atrageți atenția elevilor la autorul
poeziei. Spuneți elevilor că, aceste versuri au fost scrise cu peste 100 de ani în urmă, ceva mai târziu
acestea au fost puse pe muzică și după obținerea independenței a devenit Imnul de stat al Republicii
Moldova. Rugați un elev să citească din Legea cu privire la Imnul de Stat al Republicii Moldova.
Ar fi frumos, dacă ați avea posibilitate să ascultați și elevii să intoneze în picioare imnul de stat al
Republicii Moldova.
EXTINDERE: Propuneți elevilor să realizeze o monedă/bancnotă comemorativă /alegeți un eveni-
ment/personalitate remarcabilă/.
9
GHIDUL PROFESORULUI

1. Simbolurile naționale reflectă trecutul, prezentul şi viitorul țării, neamului nostru
românesc.
2. Stema, drapelul, imnul și valuta națională sunt simbolurile Republicii Moldova,
semnificația cărora trebuie cunoscută și respectată.
3. Cea mai mare parte a elementelor simbolurilor de stat ale Republicii Moldova se
regăsesc în simbolurile României, ceea ce este un argument că avem aceiași istorie și
suntem de același neam.
OPȚIONAL: Amintiți elevilor ce este o carte de vizită, apoi cereți să realizeze o Carte de vizită
a Republicii Moldova, utilizând un simbol reprezentativ: monument istoric, personalitate și altele.
10
Țara Noastră
Unitatea de învățare II:

RESURSELE ȚĂRII NOASTRE
 Utilizarea termenilor economici pentru comunicare eficientă în contexte variate.
 Descrierea modalității de transformare a produsului intelectual în bani, în scopul protejării drep-
tului asupra acestuia.
 Decoperirea combinațiilor de resurse într-un proces de producție eficient.
1. Resurse naturale ale Republicii Moldova.
2. Resursele umane ale țării noastre.
3. Resursele de capital.
4. Leul moldovenesc – valuta națională a țării noastre.
5. Munca fizică, munca intelectuală.
6. Proprietatea intelectuală, brevetarea.
7. Procesul de producție.
Noțiuni-cheie: resurse, resurse naturale, resurse umane, resurse de capital, monedă națională, pro-
prietate intelectuală, brevet de invenție, bani, afacere, proces de producție, marfă.
Abilități: de a gândi critic, de a lua decizii corecte în diverse situații economice, de a lucra în
echipă, de a fi responsabili în utilizarea eficientă a resurselor țării, de a rezolva probleme cu caracter
economic.
Produse recomandate: Drumul unui produs, Redactarea fabulei.

Resurse naturale ale Republicii Moldova
OBIECTIVE:
 să identifice resursele naturale din Republicii Moldova din diferite surse;
 să reprezinte pe harta de contur a Republicii Moldova resursele naturale cu ajutorul pictogramelor;
 să determine legătura directă dintre resursele naturale și specificul dezvoltării economice al țării.
RESURSE: Caietul elevului, harta resurselor naturale ale Republicii Moldova, creioane colorate;
foi flipchart, carioci, markere, foi, lipici.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale din unitatea trecută: economia pre-
istorică, schimbul la geto-daci, românii și comerțul, specificul economic al Basarabiei după 1812,
simbolurile naționale ale Republicii Moldova.
Amintiți elevilor că, resursele sunt lucruri care au anumită valoare pentru noi. Reamintăți elevilor că,
resursele se pot clasifica în trei categorii: resurse umane, resurse naturale și resurse de capital.
Resursele naturale reprezintă daruri ale naturii. Resursele umane sunt oamenii, iar resursele de capital
sunt lucrurile obținute prin combinarea resurselor naturale și umane, și utilizate în producerea altor bunuri.
Alegeți un obiect din sala de clasă, de exemplu o masă, și rugați elevii să numească resursele na-
turale (lemnul), resursele umane (tâmplarul) și resursele de capital (toporul, cicanul), utilizate în producerea
acestuia.
11
GHIDUL PROFESORULUI
Cereți elevilor să deschidă Caietul și citiți în lanț împreună cu ei textul: Resursele Noastre, după
care solicitați să enumere resursele naturale identificate în text.
Rugați elevii să analizeze imaginile și să scrie în spațiul liber din dreptul fiecăreia resursa respectivă
și domeniul economic de utilizare.
EXTINDERE: Analizați împreună cu elevii harta resurselor naturale ale Republicii Moldova de la
Nord la Sud și de la Est la Vest. Propuneți elevilor să indice pe harta de contur două râuri și să aplice
resursele naturale cu ajutorul pictogramelor: o mină de piatră, o mină de nisip, trei rezervații naturale.
1. Resursele naturale reprezintă daruri ale naturii, însă să nu uităm că acestea sunt
limitate și epuizabile.
2. Resursele naturale care sunt limitate, trebuie folosite rațional pentru generațiile care
urmează să se nască.
3. Dezvoltarea economică a Republicii Moldova depinde în cea mai mare măsură de
resursele naturale prezente.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să discute cu părinții, buneii despre locul lor de muncă și să
determine o resursă naturală pe care o utilizează în procesul de activitate.

Resursele umane ale țării noastre
OBIECTIVE:
 să definească cu propriile cuvinte termenii economici: resurse umane, densitatea populației, șomer;
 să rezolve itemi cu variante multiple;
 să formuleze concluzii în baza unor imagini;
 să reprezinte grafic numărul de șomeri dintr-o anumită perioadă.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, foi flipchart, markere.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale din lecția precedentă, referitoare la
resursele naturale: clima, solul, resursele acvatice, flora, fauna, resursele minerale, etc.
Informați elevii că, în cadrul acestei ore vor descoperi resursele umane ale Republicii Moldova sub
diferite aspecte: numărul populației, împărțirea populației după gen, densitatea populației, etnii
conlocuitoare, etc.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Imagini cât o mie de cuvinte, să analizeze fiecare
imagine în parte și să realizeze sarcinile propuse.
Rugați elevii să analizeze imaginea 1, referitoare la populația din Republica Moldova pe ultimii 3 ani
și să rezolve sarcinile propuse. La necesitate încurajați elevii să facă unele calcule matematice.
1. Numărul populației:
o numărul popolației crește;
o numărul populației este acelaș;
o numărul populației descrește.
2. Un simplu calcul matematic ne arată că:
o din anul 2017 până în anul 2019 populația a crescut cu 8 mii oameni;
o din anul 2017 până în anul 2019 populația a scăzut cu 8 mii oameni;
o din anul 2017 până în anul 2018 populația a scăzut cu mai mult decât din anul 2018 până în
anul 2019.
12
Țara Noastră
3. Una din cauzele acestei schimbări este că:

o în Republica Moldova se stabilesc cu traiul tot mai mulți oameni din alte țări;
o în Republica Moldova din an în an se nasc tot mai mulți copii;
o în fiecare an numărul celor care migrează peste hotarele țării este în creștere.
4. Populația de la sate în comparație cu cea de la orașe:
o este mai mică;
o este în creștere;
o este în descreștere.
5. O cauză a acestei schimbări este:
o la sate sunt tot mai puține locuri de muncă;
o la orașe viața este mai scumpă;
o la sate se deschid tot mai multe afaceri.
Solicitați elevilor să analizeze imaginea 2 referitoare la diferența de gen /feminin, masculin/ și formu-
lează două-trei concluzii: /Răspunsuri posibile: În Republica Moldova numărul femeilor este mai mare decât
numărul bărbaților; din 100 de persoane 52 sunt femei, cu 4 mai multe decât bărbați/
Solicitați elevilor să analizeze imaginea 3 și informația de sub tabel, referitoare la densitatea populației
și să rezolve sarcinile propuse. /Răspunsuri: cu 20 locuitori la km2; cu 27 locuitori la km2/
Rugați elevii să citească informația referitoare la numărul de șomeri din Republica Moldova, apoi
citiți definirea termenului de șomer. Subliniați două aspecte ale acestui statut/situație: apt de muncă;
este în căutarea unui loc de muncă.
Analizați împreună cu elevii stările/emoțiile reprezentate în imaginile din stânga graficului.
trist-neputincios; vesel-bucuros; indiferent-nepăsător
jalnic-plângăreț; îngândurat-optimist.
Decideți împreună cu elevii care imagine ar reprezenta cel mai bine starea unui șomer. Rugați elevii
să argumenteze alegerea. Apoi propuneți elevilor să deseneze pe grafic imaginea aleasă pentru a arăta
numărul de șomeri în anii 2017-2019, după modelul de mai jos.
Cereți elevilor să formuleze în baza graficului două concluzii: /Răspunsuri posibile. În ultimii ani numărul
de șomeri scade; au apărut mai multe locuri de muncă; se deschid mai multe afaceri, are loc o creștere economică./
13
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE:
Solicitați elevilor să analizeze imaginea-diagramă referitoare la componența etnică a Republicii Mol-
dova și să completeze spațiile libere.
1. Resursele umane este resursa principală care pune în funcțiune celelalte resurse.
2. Nivelul de trai a populației depinde de dezvoltarea economică a țării în care locuiesc.
3. Fiecare dintre noi poate contribui la creșterea economică a țării prin diferite moduri:
unii aleg să-și deschidă afaceri proprii și creează locuri de muncă pentru sine și pentru
apropiații lor.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să determine diferența de gen; numărul de șomeri, numărul de
copii și de etnii din cinci familii apropiate lor: vecini, prieteni, colegi, etc.
Unitatea de conținut 2.3.

Resurse de capital
OBIECTIVE:
 să definească cu propriile cuvinte termenii economici: produs, resurse de capital;
 să identifice produsul și resursele utilizate la fabricarea acestuia în baza unor imagini;
 să descopere idei de afaceri cu utilizarea unor resurse concrete.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale din lecția precedentă, referitoa-
re la evoluția resurselor umane ale Republicii Moldova, densitatea populației, numărul de șomeri,
componența etnică și cum acești indici pot schimba economia țării.
Informați elevii că, în cadrul acestei lecții vor descoperi resursele de capital, care alături de
resursele naturale și resursele umane duc la producerea și apariția bunurilor.
Prezentați elevilor resursele de capital ca avuție sub formă de bani sau bunuri/unelte de muncă
(mașini, clădiri, diverse utilaje și echipamente), create de mâna omului, folosite în procesul de pro-
ducere a altor bunuri.
Spuneți elevilor că unii oameni folosesc termenul de capital într-o formă incorectă, având în vedere
o cantitate mare de bani. Atenționați elevii că banii vor fi capital, numai când vor fi utilizați pentru a
produce bunuri, numit capital financiar.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul, să analizeze imaginile de la Activitatea: Resurse într-un pro-
dus și să descopere produsul, pentru care au fost utilizate resursele din imagine /făina/.
Rugați elevii să citească definiția resurselor de capital și s-o explice cu cuvintele proprii. Apoi,
solicitați elevilor să descopere din șirul imaginilor cele 3 tipuri de resurse utilizate la producerea făi-
nii și să completeze spațiile libere:
Resurse naturale Resurse umane Resurse de capital
1. Pământ 1. Agricultorii 1. Tractorul
2. Căldura solară 2. Tractoristul 2. Combina
3. Apă 3. Combainerul 3. Utilaje pentru producerea făinii
4. Aer 4. Morarul /antreprenorul 4. Clădirea băncii, a morii
5. Lumină 5. Bancherul/antreprenorul 5. Banii
14
Țara Noastră
EXTINDERE:
Solicitați elevilor să numească alte două-trei resurse de capital, care sunt utilizate în producerea făinii.
(Camionul care transportă grâul la moară, banii/capitalul financiar necesar pentru achitarea motorinei, cântarul
electronic utilizat pentru a cântări grâul, etc.)

1. Cu ajutorul resurselor de capital oamenii transformă resursele naturale în produse
și servicii.
2. Resursele de capital fac munca oamenilor mai ușoară.
3. Cu cât resursele de capital sunt mai performante, cu atât bunurile și serviciile sunt
mai multe, mai diverse și mai calitative.

Leul moldovenesc – valuta națională
a țării noastre
OBIECTIVE:
 să explice cu cuvintele proprii termenii de: bani, valută națională, bancnotă;
 să descrie monedele care au circulat și circulă pe teritoriul țării noastre;
 să identifice 4 elemente comune și 2 elemente specifice de pe bancnotele moldovenești;
 să argumenteze importanța elementelor de siguranță a bancnotelor moldovenești în baza
exercițiului practic.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, carioci, monede și bancnote multiplicate, monede și
bancnote autentice.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint câteva idei din lecția precedentă despre resur-
sele de capital din țara noastră. Accentuați că, astăzi la lecție vor discuta mai detaliat despre una din
resursele de capital și anume - banii. Solicitați elevilor să explice cu cuvintele proprii ce sunt banii și
la ce ne folosesc, după care rugați-i să deschidă Caietul și să citească definiția banilor.
Solicitați elevilor să citească individual din Caiet informația de la Activtatea O călătorie în lumea
banilor noștri. După ce vor citit textul, elevii vor formula întrebări pentru un coleg/ă, pe marginea
textului, dar și a imaginilor. Colegul îi va răpunde și-i va pune o altă întrebare. În așa fel doi elevi vor
face schimb de cel puțin două întrebări și răspunsuri. După care, alții doi vor face acelaș lucru, doar
cu condiția ca întrebările să nu se repete.
Cereți elevilor să facă cunoștință cu bancnotele Republicii Moldova și să identifice 4 elemente
comune.
/Elemente de siguranță, chipul lui Ștefan cel Mare, stema Republicii Moldova, inscripția REPUBLICA MOL-
DOVA, ornamentul național, imaginea stilizată a Columnei lui Traian și a Coloanei Infinitului, textul ,,FALSI-
FICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEȘTE CONFORM LEGILOR”, sigla Băncii Naționale a Moldovei,
textul pe cerc ,,PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURĂ DE RAI” /și două elemente care le deosebesc /
valoarea nominală a leului, construcțiile arhitecturale din interiorul ramei pe versoul bancnotei/ și să le scrie
în spațiile libere. După care, rugați elevii să privească atent versoul fiecărei bancnote și să identifice
construcțiile arhitecturale din interiorul ramei. Elevii scriu denumirea construcției arhitecturală în
spațiul liber rezervat pentru fiecare bancnotă.
Bancnota de un leu: - Mănăstirea Căpriana.
Bancnota de 5 lei: – Mănăstirea Sf. Dumitru din Orhei.
Bancnota de 10 lei – Mănăstirea Hîrjauca, Călărași.
Bancnota de 20 lei – Cetatea Sorocii.
Bancnota de 50 lei – Mănăstirea Hîrbovăţ, Călărași.
15
GHIDUL PROFESORULUI
Bancnota de 100 lei - Cetatea Tighina.

Bancnota de 200 lei – Primăria or. Chișinău.
Bancnota de 500 lei – Catedrala Albă și Clopotnița din or. Chișinău.
Bancnota de 1000 lei – Președinția Republicii Moldova.
Solicitați elevilor să analizeze imaginile de mai jos și să recunoască monedele în bani care circulă pe
teritoriul Republicii Moldova și să aprecieze importanța acestora. Rugați-i apoi, să privească atent
monedele în lei să șă întrevadă unul din simbolurile de stat a țării noastre. /stema și capul de bour/.
EXTINDERE:
Oferiți elevilor câte două bancnote de acelaș fel: una multiplicată și una autentică, și realizați împre-
ună cu elevii Activitatea practică: Cum deosebim o bancnotă falsă? din Caiet. Spuneți elevilor că,
elementele de siguranță de pe bancnote au drept scop diminuarea riscurilor de contrafacere a banc-
notelor naționale.
Monedele prezintă diferite modele în relief. Până nu demult, pe monede erau ilustrați în special
domnitori sau zei, însă, astăzi apar și personalități din diferite domenii. Încurajați elevii: „Încearcă să
realizezi și tu imaginea unei monede din cutia de comori: ia o folie aurită sau o foaie de hârtie, pune-o
pe una din monede și hașurează cu creionul deasupra. Ce-ai obținut?”
1. Una din resursele de capital ale țării noastre este valuta națională proprie/banii proprii,
care se numește leu moldovenesc, emis în bancnote și monede de către Banca Națională.
2. Toate bancnotele au elemente de siguranță, cu ajutorul cărora putem descoperi banii
autentici/adevărați de cei falși.
3. Cei care fabrică și pun în circulație bani falși sunt trași la răspundere conform legii.
OPȚIONAL:
Solicitați elevilor să discute acasă cu părinții la subiectul: Oricine poate fabrica bani?
Articolul 57 din legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei:
Banca Naţională are dreptul exclusiv de a emite în circulaţie bancnote şi monede metalice ca mijloc
de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 236 din Codul penal al Republicii Moldova:
Fabricarea sau punerea în circulaţie a banilor falşi este o încălcare a legii și se pedepsește cu o amendă
în mărime de la 150 000 la 300 000 lei sau de la 10 la 20 ani de închisoare.
După posibilități organizați o vizită la Banca Națională.

Munca fizică, munca intelectuală
OBIECTIVE:
 să explice cu cuvintele proprii termenii economici de: muncă, muncă fizică, muncă intelectuală;
 să descrie acțiuni care ar demonstra efort intelectual;
 să aprecieze importanța muncii fizice intelectuale în dezvoltarea pesronală.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, carioci, DEX, etc.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint câteva idei din lecția precedentă despre leul
moldovenesc –valuta națională a Republicii Moldova. Întrebați elevii, care sunt sursele de venit ale
oamenilor? /Răspunsuri posibile: din muncă, moștenire, donație, loterie, etc./
Întrebați elevii, care este sursa principală/de bază din care oamenii câștigă bani. /munca/.
16
Țara Noastră
Informați elevii că, astăzi vom discuta la lecție de formele de muncă în baza unor fabule cunoscute și
mai puțin cunoscute.

Rugați elevii să deschidă Caietul la Activitatea: Greierașul și Furnica. Solicitați elevilor să citească
fabula Greierașul și Furnica, să răspundă la întrebările formulate, completând spațiile libere.
1. Cu ce se ocupă furnica în timpul călduros al anului? /adună boabe, frunze, făcându-și rezerve pentru iarnă/.
2. Este activitatea furnicii o muncă? Argumentează. /da, pentru că furnica depune un efort fizic/
3. Dacă da, atunci ce fel de muncă este activitatea furnicii? /fizică/.
4. Cu ce se ocupă greierașul în timpul călduros al anului? /cântă, se veselește/
5. Este activitatea greierașului o muncă? Argumentează. /da, pentru că greierașul depune un efort mental/in-
telectual/
6. Dacă da, atunci ce fel de muncă este activitatea greierașului? /intelectuală /
Informați elevii că, în continuare veți lucra la Activitatea: Concert în luncă în care veți ajuta autorul
să redacteze fabula, completând spațiile libere cu cuvinte potrivite, care să rimeze, utilizând textul,
imaginile alăturare și cunoștințele de la alte discipline școlare, la care vă recomandăm să faceți trim-
itere. Puteți utiliza forme de lucru individual, în perechi sau în grup. /Răspunsuri posibile: leșinat, față, con-
trabas, talent, folosesc, plăcinte, lăutar, furnici, explică, agonisești, spinarea, duplit, tine, lăsa, luncă, muzică, stejar, nenumărate,
odihniți, palmă, ambii, pace, tare, răsplată, bob, buburuza, fluturașul, povești/
EXTINDERE:
După redactare, elevii citesc în glas fabula în întregime și răspund la întrebări, completând spațiile
libere.
1. Ce idee i-a venit greierașului pentru a-și câștiga hrana? /să organizeze un concert în luncă /
2. Ce efort intelectual a utilizat greierașul pentru a-și pune în practică ideea? /Răspunsuri posibile:
analizează, folosește memoria, gândește, formulează ideea, explică, argumentează, creează, negociază, stabilește relații cu toate
gâzele, decorează, înfrumusețează, formulează concluzii, etc./
3. Ce a obținut greierașul din organizarea concertului în luncă?/ a obținut hrană, nu va mai umbla flămând, nu
se va mai înjosi în fața furnicii, nu va mai îngheța de frig, s-a făcut vestit, etc./

1. Munca intelectuală și cea fizică sunt interdependete, ambele contribuie la realizarea
scopului propus.
2. Munca intelectuală este considerată motorul oricărei activități fizice.
3. Pentru un mod de viață sănătos este important să alternăm munca intelectuală cu cea
fizică și cu odihna.
17
GHIDUL PROFESORULUI
OPȚIONAL:
Solicitați elevilor să discute cu colegii, prietenii asupra frazei înaripate Munca fizică îi dă omului rădăcini,
munca intelectuală îi dă omului aripi și să prezinte câteva din comentariile acestora, care au impresionat.

Proprietatea intelectuală,
brevetarea
OBIECTIVE:
 să explice cu cuvintele proprii termenii economici de: proprietate intelectuală, brevet;
 să numească produse de proprietate intelectuală;
 să argumenteze importanța brevetării muncii/produsului intelectual.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, carioci.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint câteva idei din lecția precedentă despre munca
intelectuală și munca fizică.
Spuneți elevilor că, nu numai bunurile pot fi în proprietatea oamenilor, dar și activitățile lor inte-
lectuale. Solicitați elevilor să analizeze prima imagine de la Activitatea: O orchestră greierească și să
răspundă la întrebări, completând spațiile libere.
1. Ce calitate a moștenit furnica? /puterea, furnica poate duce o greutate de 20 de ori mai mare decât greutatea ei/
2. Ce calitate a moștenit greierașul? /talentul/
3. Cum credeți, putem spune că, calitățile pe care le dețin greierul și furnica pot fi considerate pro-
prietatea lor? Argumenteză: /da, deoarece calitățile sunt înnăscute și le pot utiliza după bunul plac, deci le dețin deplin/
4. Ce calitate deține greierașul în proprietate? /talentul /
5. Ce fel de proprietate deține greierașul? /proprietate intelectuală/
Solicitați elevilor să citească definiția proprietății intelectuale și să numească produse de proprietate
intelectuală: De exemplu:
* invenții - telefonul fără fir, rețele de socializare - Facebook, folosirea energiei solare, etc.;
*opere literare: poezii, romane, povești, fabule, etc.;
*opere artistice: cântece, spectacole, picturi, desene, decor, etc.;
*opere științifice: manuale, atlase, cărți, noi soiuri de plante, etc.
Cereți elevilor să citească prima parte a fabulei Orchestra TRIO-CRI, să analizeze imaginile alăturate
și să identifice produse de proprietate intelectuală /orchestra, denumirea orchestrei TRIO-CRI, sigla/simbolul
orchestrei, recitalul, cupletul, albumul cu muzică greierească, etc./
Apoi, cereți elevilor să citească a doua parte a fabulei și să răspundă la întrebări, completând spațiile libere:
1. Cu ce problemă se confruntă greierașul? /papagalul i-a furat simfonia/cupletul/
2. Ce acțiuni a întreprins greierașul pentru a rezolva problema și de ce? /a mers la bursuc, pentru că el face
lege-n luncă; a scris o plângere prin care cere sancționarea papagalului, pentru că acesta a săvârșit o faptă ilegală; a cerut
brevet pentru creația sa artistică, deoarece el a creat-o, deci este proprietatea lui intelectuală, doar el poate să dispună de ea
după bunul său plac/.
Solicitați elevilor să citească definiția de brevet și s-o explice cu cuvintele proprii.

EXTINDERE:
Rugați elevii să prezinte care ar fi trei beneficii, dacă autorul/greierașul ar deține brevet asupra creației
sale artistice./legea apără dreptul de autor al greierașului, ar încasa o recompensă de la papagal, dacă l-ar ataca în judecată,
ar încasa un profit mai mare, ar elimina concurența din partea papagalului, pentru că doar el va organiza concerte cu muzică
greierească, etc./
18
Țara Noastră

1. Indiferent în ce domeniu ai creat ceva valoros, rodul muncii tale îți aparține și
trebuie să-ți brevetezi creația.
2. Legea îți apără dreptul de autor, dacă deții brevetul asupra creației tale intelectuale.
3. Invențiile au fost dintotdeauna motorul progresului, iar autorii sunt oameni de succes
și au intrat în istoria omenirii ca personalități care au schimbat lumea.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să însceneze un dialog între furnică și greieraș, în baza imaginii
din Caiet.

Procesul de producție
OBIECTIVE:
 să descrie cu propriile cuvinte termenii economici: marfă. proces de producție;
 să descopere procesul de producție al unui produs;
 să argumenteze necesitatea utilizării raționale a resurselor țării noastre în procesul de producție.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, cariocă.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint câteva idei din lecția precedentă despre pro-
prietatea intelectuală și avantajele brevetării unui produs intelectual. /brevetarea oferă oamenilor drept de
proprietate/
Inițiați o discuție punând următoarele întrebări:
• Ce înseamnă să fii proprietar?
• Numiţi câteva bunuri pe care le deţineţi în proprietate.
• De unde le aveți?/le-am cumpărat, mi le-a dăruit, /dar cel care ți le-a dăruit, de unde le are?/
Informați elevii că, orice produs creat pentru vânzare se numește marfă, inclusiv produsele inte-
lectuale.
Spuneți elevilor că, oamenii ca să producă mărfuri/produse ei utilizează resurse.
Ca să producă mărfuri pe care doresc să le cumpere consumatorii, unii oameni își deschid afaceri proprii.
Spuneți elevilor că în următoarele 20 de minute vor fi oameni de afaceri/producători de: pâine, lapte și suc.
Rugați elevii să deschidă Caietul la Activitatea: Drumul pâinii/sucului/laptelui. Împărțiți elevii în 6
grupe în așa fel ca fiecare grup să descopere drumul acestor produse, adică cum acestea ajung pe masa
noastră.
Grupul 1 și 4: Drumul Pâinii.
Grupul 2 și 5: Drumul Sucului.
Grupul 3 și 6: Drumul Laptelui.
19
GHIDUL PROFESORULUI
Rugați elevii să decupeze imaginile, să le lipească în ordinea logică pe o foaie A3, unindu-le prin
săgeți. Solicitați elevilor, să scrie sub fiecare imagine acțiunile/activitățile prin care trec resursele.
Explicați elevilor că, fiecare acțiune/activitate este o etapă în crearea produsului, iar toate etapele
împreună formează procesul de producție. Oferiți-le exemplul alăturat:
După 20 de minute, fiecare grup își prezintă cât mai creativ proiectul. Exemplu: ,,Eu sunt…şi am
parcurs un drum lung ca să ajung pe masa voastră. La început……….. ”
EXTINDERE:
Rugați elevii să numească tipurile de resurse utilizate în procesul de producție. Solicitați să identifice
o resursă de capital specifică produsului prezentat.
1. Pentru a produce mărfuri calitative este nevoie de resurse umane calificate și
tehnologii moderne.
2. Ideea unei combinații reușite a resurselor poate deveni o idee de produs intelectual.
3. În procesul de producție folosirea rațională a resurselor sporește profitul.
OPȚIONAL: Recomandați elevilor ca împreună cu colegii/colegele, prietenii/pritenele, părinții să
rezolve problema ,,SOS” din Caiet.
20
Țara Noastră
Unitatea de învățare III:

ADMINISTRAREA ȘI INFRASTRUCTURA
ȚĂRII NOASTRE
 Descrierea organelor de administrare a Republicii Moldova, pentru a descoperi mecanismul de
funcționare a instituțiilor economice.
 Identificarea importanței infrastructurii Republicii Moldova în asigurarea unei economii via-
bile.
 Efectuarea unor calcule matematice elementare în estimarea avantajelor și dezavantjelor unei
decizii economice.
1. Cum se administrează o țară.
2. Bugetul țării. Tipuri de bugete.
3. Chișinăul – de la moșie boierească la oraș modern.
4. Capitala Republibii Moldova - centru economic și cultural al țării.
5. Descoperim orașele țării noastre.
6. Patrimoniul Republicii Moldova - parte a patrimoniului universal.
Noțiuni-cheie: stat, parlament, guvern, centru economic, buget echilibrat, buget excidentar, buget
deficitar, municipiu, patrimoniu.
Abilități: analiza informației, orientrea în spațiu, gândire critică, luare de decizii corecte în diverse
situații economice, lucrul în echipă; orientare în spațiu.
Produse recomandate: Bugetul țării; Patrimoniul Republicii Moldova.

Cum se administrează o țară
OBIECTIVE:
 să numească cele trei puteri în stat și instituțiile corespunzătoare;
 să determine procesul de elaborare și funcționare a legii;
 să stabilească legătura dintre calitățile personale și deținerea unei funcții publice.
RESURSE: Caietul elevului, foi albe de hârtie, foi flipchart, carioci.
REALIZARE:
Salutați elevii și recapitulați împreună idei din unitatea anterioară, referitoare la resursele Republicii
Moldova. Informați elevii că, veți începe un nouă unitate, ce ține de modul de administrare a țării no-
astre, începând cu adoptarea legilor, până la administrarea patrimoniului cultural al Republicii Mol-
dova. Spuneți elevilor că, la această lecție vor descoperi cum este administrată Republica Moldova și
ce calități trebuie să dețină o persoană care deține o funcție publică ca să ne bucurăm de o guvernare
bună.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Cele trei puteri în stat, să citească în lanț
informația suport și să completeze spațiile libere, care însoțesc imaginea.
/Răspunsuri posibile: Putere legislativă - Parlament, deputații, președintele Parlamentului.
Putere executivă- Guvernul, miniștrii, prim-ministru.
Putere judecătorească – Instanțe judecătorești: Judecătoriile, avocatura, judecători, avocați/.
21
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE:
După ce au completat spațiile libere care însoțesc imaginea, solicitați elevilor să realizeze sarcinile de
la Activitatea: Cum apare și cum lucrează legea.
Răspunsuri:
Cine face legea în Republica Mol- Cine execută legea în Republica Mol- Cine stă la straja legii în Republica Mol-
dova? dova? dova?
Prim-ministru, miniștri, Președintele

Deputații Judecătorii, avocații
țării
Cum se face legea? Cum se execută legea? Cum se veghează legea?
Prin vot Prin ordin Prin aplicarea legii
Când legea devine lege? Când se execută legea? Când se încalcă legea, ce se întâmplă?
Când este publicată Permanent/cât este în vigoare Se sancționează, se pedepsește

1. Într-un stat democratic puterea aparține cetățenilor prin participarea la vot, drept pe
care îl avem de la 18 ani.
2. Când mergem la vot, îi alegem pe cei care ne reprezintă, care fac/votează legile.
3. O viață mai bună, înseamnă legi mai bune, pentru asta trebuie să mergem la vot și
să alegem oamenii cei mai buni.
OPȚIONAL:
Solicitați elevilor să discute cu părinții fraza înaripată: Nu sunt țări bogate și țări sărace, sunt țări bine
conduse și prost conduse, și să prezinte 4-5 calități pe care le deține persoana pentru care își dau votul.

Cum se gestionează banii țării
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenul de buget;
 să identifice tipurile de buget prin compararea veniturilor și cheltuielilor;
 să determine surse suplimentare de sporire a veniturilor țării.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, carioci.
REALIZARE: Salutați elevii și solicitați-le să prezinte 4-5 calități pe care ar trebui să le dețină o
persoană pentru care și-ar da votul, reieșind din discuția cu părinții asupra frazei înaripate: Nu sunt
țări bogate și țări sărace, sunt țări bine conduse și prost conduse.
Informați elevii că, o țară bine administrată, ca și o familie bine condusă are grijă să-și cheltuie chib-
zuit banii/finanțele și să-și sporească veniturile, adică să-și cântărească prudent bugetul. Solicitați
elevilor să-și amintească ce este un buget.
Apoi, propuneți elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Bugetul Țării, să gândească și să scrie
în spațiile libere din dreapta imaginii de unde cred ei că vin banii/sursele de venit în bugetul țării.
Formulați întrebări care i-ar duce pe copii să descopere următoarele surse de venit. De ex:
22
Țara Noastră
• Mama lucrează medic și are un salariu de 10 000 lei. Primește lunar 10 000 lei sau mai puțin?
• Tatăl tău deține o mașină, are și alte cheltuieli în afară de motorină/benzină?
• Ai încălcat regulile de circulație rutieră, ce costuri vei suporta?
• Ai procurat o mașină de peste hotate, vei achita vreun impozit la vamă?
• Țara se confruntă cu o problemă, vei primi ajutor de la alte țări sau organizații internaționale?
/Răspunsuri posibile: Surse de venit în bugetul țării – impozite de la cetățeni; impozite din afaceri, taxe vamale, taxe pentru
folosirea drumurilor, taxe pentru proprietate, diverse amenzi, finanțare/susținere din exterior, etc./
Pentru a completa spațiile libere din stânga imaginii, unde cred ei că se cheltuie banii din bugetul
țării, întrebați elevii:
• Cine a construit grădinița care ați frecventat-o și școala în care învățați? De unde se i-au bani
pentru salariile educatorilor, profesorilor, persoanelor care fac curățenie în școli, grădinițe?
• Unde mergem când avem probleme de sănătate? Cine a construit Centrul de sănătate, spitalul?
De unde se i-au bani pentru a plăti salariile medicilor, asistenților medicali?
• De unde se i-au bani pentru construcția drumurilor, podurilor, căilor ferate?
• Cine întreține armata, poliția?
• De unde se dau pensii, indemnizații și ajutoare persoanelor în situații de risc?
/Răspunsuri posibile: Cheltuieli din buget – achitatea salariilor pentru bugetari, achitarea pensiilor, indemnizațiilor și diferitor
ajutoare pentru persoanele în situații de risc, cheltuieli pentru educație, pentru sănătate, pentru artă, pentru știință, pen-
tru întreținerea armatei, poliției, pentru construcția drumurilor, pentru dezvoltarea economică a țării, fondul pentru situații
excepționale, etc./
După completarea spațiilor libere, inițiați cu elevii o discuție punând următoarele întrebări:
• La ce servește o balanță/un cântar? /cu ajutorul acestuia se cântăresc lucruri/obiecte/
• Cum va arăta balanța, dacă pe un taler se pun lucruri mai grele decât pe celălalt taler?
/talerul pe care se găsesc lucrurile mai grele va atârna mai jos decât celălalt/
• Cum va arăta balanța, dacă pe talere se pun lucruri la fel de grele? / talerele vor fi la același nivel/
se vor echilibra/
Desenați pe tablă o balanță echilibrată. Apoi scrieți pe un taler - venituri, pe celălalt – cheltuieli.
Explicați elevilor că, balanța poate fi asociată cu bugetul țării: atunci când veniturile au aceiași greu-
tate cu cheltuielile, adică sunt egale, avem un buget echilibrat.
Propuneți elevilor să analizeze imaginile de la Activitatea: Tipuri de bugete și să scrie sub prima ima-
gine BUGET ECHILIBRAT. Explicați elevilor că, atunci când veniturile sun mai mari/mai grele decâd
cheltielile, bugetul este unul excidentar /bani în plus, în exces/, iar când veniturile sunt mai mici/ mai
ușoare decât cheltuielile, bugetul este unul deficitar /bani nu ajung, este deficit de bani/. Propuneți
elevilor să analizeze atent următoarele două imagini și să scrie sub ele tipurile de buget corespunzător.
Repetați experimentul până când veți fi siguri că elevii au înțeles termenii: buget echilibrat, buget
deficitar, buget excedentar.
Propuneți elevilor să scrie semnul =, >, <, între venituri și cheltuieli, în dreptul tipurilor de buget după
modelul careului de mai jos:
Buget echilibrat: VENITURI = CHETUIELI

Buget deficitar: VENITURI < CHETUIELI
Buget excedentar: VENITURI > CHETUIELI
23
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE:
Activitatea: Careu de termeni economici
Spuneți elevilor că, careul de mai jos ascunde termenii economici studiați la lecția de astăzi. Rugați-i
să-i identifice prin trasarea liniilor drepte (direcția și poziționarea liniilor nu contează – orizontală,
verticală, diagonală, de sus în jos și invers, de la stânga la dreapta și invers):
C A K Y P Z B W I U P D B O P L
L I X E R N C U R I T Y Q M N H
C V B N O F H J L K U Y T R R E
E X C E D E N T A R V C N M Q W
W E R Y I H J K L O I U Y T G B
A B V B L G V B M M U I E R T E
C H C G M H B F B N H O T E U R
V G S H U K N G F F N P G T I T
B J N D H J K T D R G U F Y O F
N U M K E C H I L I B R A T P G
M Y B C T F N R S E B D R U L H
J T H B N G I T C S V T T I K J
H R J F K B C C O A C Y Y Q J K
G E Y G R V V U I C F R U S D N
T S T R E C N I N T R Q I D E C
R D R T T X M D H Z A W P C W X
E X D E C Z U S T A E R L G Q Z

1. Bugetul unei țări este elaborat de persoanele responsabile de executarea acestuia,
de miniștri din Guvern.
2. Bugetul este discutat amănunțit și aprobat de cei care fac legea, de deputații din Parlament.
3. De gestionarea cât mai corectă a bugetului țării depinde calitatea vieții fiecărui cetățean.
OPȚIONAL:
Solicitați elevilor să discute cu familia și să aprecieze tipul de buget caracteristic țării noastre și să
argumenteze aprecierea.
24
Țara Noastră

Chișinăul – de la moșie boieriască
la oraș modern
OBIECTIVE:
 să numească evenimente definitorii din istoria localității Chișinău;
 să indice rolul economic al Chișinăului de-a lungul timpului;
 să descrie în termeni economici evoluția Chișinăului de-a lungul timpului.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale de la lecția trecută despre
bugetul țării și importanța gestionării corecte a acestuia pentru asigurarea unei vieți de calitate.
Apoi, inițiați o discuție acordând următoarele întrebări:
• Cum credeți, care este cel mai mare oraș din țara noastră? /Chișinău/
• Știți, voi oare cum a ajuns orașul Chișinău atât de important pentru țara noastră?
Acceptați răspunsurile elevilor, apoi informații că, la lecția de astăzi vor descoperi lucruri
interesante despre apariția și viața/ocupațiile oamenilor din satul, apoi orașul Chișinău.
Chișinăul a parcurs mai multe etape până a ajunge cel mai mare și cel mai important oraș din țara
noastră. Propuneți elevilor să citeacă în lanț textul de la Activitatea: Chişinăul - de la sat la capita-
lă, discutați și explicați elevilor unele neclarități dacă apar, apoi împreună cu elevii completați lanțul, indi-
când în fiecare inel în ordine consecutivă statutul/rolul Chișinăului pentru țara noastră, de-a lungul timpului.
Atenționați elevii asupra cuvintelor înserate.
/Răspunsuri posibile: Așezare rurală/sătească, Bâlci - loc de schimb organizat în zile de sărbători, Iarmaroc - loc
de întâlnire periodică a negustorilor, Târg – oraș ca centru comercial, Centru administativ al Basarabiei, Centru
județean - Lăpușna, Capitala Republicii Moldova./
EXTINDERE: Propuneți elevilor să descrie în termeni economici evoluția Chișinăului de la sat la

oraș/capitala Republicii Moldova, completând spațiile libere din dreapta inelelor.
/Răspunsuri posibile: Așezare rurală/sătească: locuitorii Chișinăului, țăranii, îndeplineau munci agricole: cultivau
cereale, legume și fructe; creșteau animale: cai, oi și vite mari cornute; Bâlci - loc de schimb organizat în zile de săr-
bători: locuitorii, țăranii și meșteșugarii îți schimbau produsele în anumite zile, de obicei de sărbători; Iarmaroc - loc
de întâlnire periodică a negustorilor: Chișinăul devine loc de popas pentru negustorii, care erau în drum spre piețele
orașelor din Europa, deseori negustorii, făceau schimbul pe loc; Târg – oraș ca centru comercial: în Chișinău apar hale
de piatră, dughene, ateliere meșteșugărești, depozite și hanuri; Centru administativ al Basarabiei: în oraș a fost trasată
strada centrală şi delimitat terenul pentru viitoarea piaţă, apar clădiri cu diferite destinații:catedrala şi grădina publică,
Duma orăşenească, Banca, Muzee, apar primele manufacturi, prima rețea de canalizare, calea ferată, sunt pavate străzile;
Centru județean -Lăpușna: apar instituţii de învătământ pentru băieți și fete, ....; Capitala Republicii Moldova..... /.
Acceptați și alte răspunsuri ale elevilor dacă sunt relevante cu cele enumerate mai sus.
1. Locul pe care a apărut Chișinăul a fost populat din cele mai vechi timpuri.
2. Chișinăul a parcurs mai multe etape în evoluția sa de la sat la oraș, de la moșie
boierească la capitala Republicii Moldova.
3. De rând cu creșterea și transformarea Chișinăului în centru economic important, se
conturează și aspectul politic (devine capitală) și cultural al acestuia.
OPȚIONAL: Sugerați elevilor să discute cu familia, să cerceteze diferite surse pentru a prezenta
la lecția următoare una din legendele apariției orașului Chișinău.
25
GHIDUL PROFESORULUI

Orașul Chișinău: centrul politic,
economic și cultural al țării
OBIECTIVE:
 să descopere rolul orașului Chișinău ca centru economic și cultural;
 să stabilească legătura dintre dezvoltarea economică și culturală a Chișinăului și prosperitatea
țării noastre;
 să descrie elementele ce caracterizează identitatea Chișinăului.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint principalele idei de la lecția precedentă, re-
feritoare la rolul economic al Chișinăului de-a lungul timpului. Informați elevii că, la lecția de astăzi
urmează să discutați despre rolul economic și cultural al orașului Chișinău în zilele noastre. Cereţi,
la început, elevilor să formeze grupuri de 4-6 membri şi să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre
Chișinău: întreprinderi, muzee, monumente, etc. În timp ce elevii realizează lista, construiți pe tablă
un tabel cu următoarele coloane:
Ș-ceea ce știm/credem că știm VȘ-ceea ce vrem să știm Î-ceea ce am învățat
Apoi, cereţi grupurilor să spună ce au scris şi notaţi în coloana din stânga informaţiile pe care le știu.
Folosind aceeaşi metodă elevii vor elabora o listă de întrebări: Elevii vor identiﬁca întrebările pe care
ei le au despre subiectul abordat, iar Dvs. le veți scrie în a doua coloană a tabelului. Aceste întrebări
vor evidenţia nevoile de învăţare ale elevilor în legătură cu tema abordată (ce vor să aﬂe, pentru că
nu ştiu).
Propuneți elevilor să deschidă Caietul la tema: Capitala Republicii Moldova: centru economic și cul-
tural al țării și să citească textul, și să analizeze imaginile. Apoi, reveniţi asupra întrebărilor formulate
în a doua coloană, constataţi la care s-au găsit răspunsurile în text şi treceţi-le în coloana Am învăţat
sau lucrurile noi, chiar dacă aceste nu erau în întrebările din coloana din mijloc. Cereți elevilor să facă
comparaţie între ceea ce ei cunoşteau şi ceea ce ei au învăţat prin lecturarea textului. Unele întrebări,
care au rămas fără răspuns, pot constitui temă pentru studiu individual acasă. Solicitați apoi elevilor
să realizeze sarcinile completând cadranele din Caiet.
EXTINDERE: Solicitați elevilor să găsească în Caietul elevului Activitatea: Identitatea
Chișinăului și să realizeze sarcinile, indicând elementele care compun simbolurile Chișinăului: /Răs-
punsuri posibile: drapelul și stema. Drapelul: Pânza dreptunghiulară - spațiul cetății, brâul - timpul în care evoluează
cetatea; Stema: Scutul, cetatea, acvila pe care este scutul cu capul de bour, roza, semiluna, stea./
Apoi, rugați elevii să citească imnul și să identifice resursele naturale, umane și de capital ale
Chișinăului descrise în el/imn.
/Răspunsuri posibile: resurse naturale: piatră, soare, ploaie, castani, trandafiri, etc.; resurse umane: lume, prieteni
de școală; resurse de capital: - șosele/.
1. Chișinău este nu numai Orașul din piatră alba, ci și cea mai verde capitală din Europa.
2. Fiind centrul economic al țării noastre, în Chișinău se produce aproape jumătate din
toate bunurile țării noastre.
3. Chișinăul reprezintă una din atracțiile turistice ale țării noastre. Aici se află cele
mai multe opere de artă cu valoare cultural-istorică.
OPȚIONAL: Audiați împreună cu elevii imnul orașului Chișinău sau solicitați elevilor să audieze
acest imn acasă împreună cu familia.
26
Țara Noastră

Descoperim orașele țării noastre
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenul de municipiu;
 să numească municipiile din Republica Moldova, indicând poziția lor geografică;
 să descopere specificul economic al orașelor țării noastre.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint principalele idei de la lecția precedentă, refe-
ritoare la orașul Chișinău ca centru politic, economic și cultural al țării noastre. Reveniți la întrebările
la care nu s-au găsit răspuns la lecția anterioară și care urmau să le investigheze elevii acasă, împreună
cu părinții.
Informați elevii că, în cadrul lecției de astăzi vor descoperi și alte orașe importante ale țării noastre,
care au titlul (statut) de municipiu.
Propuneți elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Municipiile țării noastre, citiți definiția muni-
cipiu, explicându-le că rolul economic sporit se explică prin faptul că, aici activează multe întreprin-
deri. Analizați tabelul alăturat, care ne arată numărul aproximativ de locuitori prin rotungire către
începutul anului 2020, amintindu-le că acestea sunt resursele umane ale municipiilor. Apoi, analizați
împreună cu elevii harta Republicii Moldova, localizați orașul Chișinău și stabiliți poziția sa geogra-
fică /centrul Republicii Moldova/. După care, identificați și alte orașe ale țării, stabilind poziția lor
geografică, luând ca punct de reper orașul Chișinău: Edineț /în partea de nord a orașului Chișinău/,
Soroca /în partea de nord a orașului Chișinău/, Tiraspol /în partea de sud-est a orașului Chișinău/, etc.
Spuneți elevilor că, vor descoperi 6 din cele mai mari orașe ale Republicii Moldova, care au statut
de municipiu în baza Acivității: Portretul Orașului. Formați 6 grupuri, apoi propuneți fiecăruia să
descopere unul dintre orașele Țării Noastre:
Grupul 1: Edineț.
Grupul 2: Soroca.
Grupul 3: Bălți.
Grupul 4: Tiraspol.
Grupul 5: Comrat.
Grupul 6: Cahul.
Propuneți elevilor în baza definiției, informației din tabel și hartă, să completeze portretul orașului
respectiv. Acordați timp suficient, apoi cereți unui reprezentant al grupului să prezinte Portretul
orașului.
1. Republica Moldova are mai multe orașe, cele mai mari din ele se numesc municipii
și sunt 13 la număr.
2. Orașele-municipii joacă un rol important în viața economică a țării, aici sunt
concentrate cele mai multe fabrici, combinate și centre comerciale.
3. Cele mai mari fabrici sunt întreprinderi mixte, adică înființate sau reconstruite cu
bani și utilaje din diferite țări ale lumii.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute cu părinții și să realizeze Portretul celui mai apropiat
oraș de localitatea sa după modelul propus la lecție.
27
GHIDUL PROFESORULUI

Republica Moldova - parte a
patrimoniului universal
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenul de patrimoniu;
 să descopere elemente ale patrimoniului cultural al Republicii Moldova;
 să asocieze termenul patrimoniu cu denumiri, noțiuni și îmbinări de cuvinte relevane.
RESURSE: Caietul elevului, markere, foi flipchart, creioane colorate.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați împreună câteva idei din tema precedentă despre spe-
cificul economic al orașelor țării noastre. Subliniați că, bunurile materiale și spirituale ale localităților
sau construit în timp, sau transmis din generație în generație, transformându-se în valori naționale
autentice.
Inițiați o discuție despre valori și întrebați elevii:
• Ce este o valoare? /lucruri și stări la care ținem cel mai mult/.
• Numiți o valoare materială și una spirituală a familiei voastre. /răspuns posibil: casa, respectul re-
ciroc/.
• Numiți o valoare materială și una spirituală a țării noastre. /răspuns posibil: costumul național, hora
moldovenească/.
După care, spuneți elevilor că, veți pleca într-o călătorie imaginară cu balonul cu aer cald şi veți lua
valorile ţării/neamului sub formă de bagaje. La un moment dat, balonul se defectează şi va trebui
să-l uşurăm. Veți renunţa la unele valori, pe rând, până când copiii refuză să mai renunţe la unele
lucruri pe care le consideră temeinice, fără de care nu ai cum să supravețuiești: limbă, istorie, tradiții,
obiceiuri, crediță, etc. Mulţumiți elevilor că, ţin la aceste valori și spuneți-le că acestea fac parte din
patrimoniul țării noastre.
Propuneți elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Valori cu care ne mândrim și împreună citiți
explicația noțiunii patrimoniu.
Apoi, propuneți elevilor, pornind de la imagini, să completeze schema din Caiet.
Formulați întrebări care i-ar conduce să descopere patrimoniul Republicii Moldova după exemplu.
• Ce cetate avem în imagine? /Cetatea Soroca/ Ce cetăți din țară mai cunoașteți? /Cetatea Tighina/
Bender/.
• Ce meșteșuguri avem în imagine? /croșetatul mărțișorului/.
• Ce meșteșuguri naționale mai cunoașteți: /țesutul covoarelor, olăritul, brodatul costumelor naționale/.
După ce împreună cu elevii ați completat spațiile libere, spuneți-le că unele valori originale, specifice
poporului nostru au fost înscrise și sunt ocrotite de organizația mondială pentru protecția patrimoni-
ului universal - UNESCO. Cereți elevilor să citească informația despre UNESCO. În caiet aveți două
embleme ale acestei organizații internaționale. Informați elevii că, această organizație acordă ajutor
financiar în reconstrucția multor buniri istorice, de exemplu cu sprijinul UNESCO se restaurează
Cetatea Soroca.
28
Țara Noastră
EXTINDERE: Solicitați elevilor să realizați un acrostih la termenul PATRIMONIU prin a scrie în

dreptul fiecărei litere a unui cuvânt sau îmbinare de cuvinte asociate acestui termen, care să înceapă
cu această literă.
P – Podul de flori de pe Prut.
A – Arcul de Triumf din Chișinău.
T – Turnul de Apă din Chișinău.
R – Rezervația Orheiului Vechi.
I – Iea românească.
M - Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, mărțișorul.
O – Olăritul, ocolul silvic Pădurea Domnească.
N – Nunta moldovenească.
I – Istoria țării, imnul țării.
U – Urătura moldovenească.
EXTINDERE: Cereți elevilor să identifice bunurile materiale și spirituale din localitatea lor care
ar putea fi incluse, după părerea lor, în patrimoniul țării noastre.
1. Studierea și păstrarea patrimoniului cultural este o obligație sfântă a fiecărei
guvernări, a fiecărui cetățean.
2. Protejarea patrimoniului țării prin conservare și restaurare, pentru care guvernul
trebuie să aloce destui bani în acest scop.
3. Patrimoniul țării oferă un potențial important pentru dezvoltarea turismului-ramură
a economiei care în țara noastră este încă slab dezvoltată.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute cu familia despre bunurile materiale și spirituale din
localitatea lor care ar putea fi incluse, după părerea lor, în patrimoniul țării noastre. Argumentează
alegerea. La dorință, elevii ar putea să culeagă informații, imagini, poze despre aceste bunuri pentru
a realiza o expoziție cu genericul: Comunitatea mea - parte a patrimoniului Țării Noastre.
29
GHIDUL PROFESORULUI
Unitatea de învățare IV:

LUMEA AFACERILOR ÎN ȚARA NOASTRĂ
 Descoperirea importanței resurselor în desfășurarea cu succes a activităților de afaceri.
 Recunoașterea diferitor tipuri de afaceri, în scopul rezolvări problemelor cu caracter economic
specific acestora.
 Identificarea ideilor noi de creștere a potențialului economic al țării.
1. Economia țării noastre.
2. Lumea serviciilor în țara noastră.
3. Decizii de afaceri.
4. Producție și productivitate.
5. Atracția turistică a țării noastre.
6. Turismul – o provocare de succes.
7. Piața internă a Republicii Moldova.
8. Culoare verde pentru o economie mai bună.
Noțiuni-cheie: afacere, produs, serviciu, venit, cost, profit, producție, productivitate, producție de
unitate, producție de serie, producție de masă, piață internă, publicitate.
Abilități: de interpretare a informaţiei și hărților, de lucru în echipă, de analiză și sinteză, luare de
decizii, de rezolvare a problemelor cu conținut economic.
Produse recomandate: Itinerar turistic, Tabelul productivității.

Economia țării noastre
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: economie, produs;
 să descopere produsele/serviciile specifice unităților administrativ-teritoriale ale țării noastre;
 să analizeze diverse etichete de produse autohtone.
RESURSE: Caietul elevului, markere, foi flipchart, harta Republicii Moldova.
REALIZARE: Salutați elevii și informați-i că începeți a studia o nouă unitate de învățare, în
cadrul căreia veți discuta despre specificul economic al țării noastre și vor descoperi produsele și ser-
viciile create în țara noastră. Cereți elevilor să-și amintească: Ce este economia? Citiți împreună cu
elevii informația suport și analizați schema simplificată a unui circuit economic.
Cereți elevilor să-și amintească ce sunt bunurile? Ce sunt produsele și serviciile? Rugați elevii să dea
exemple de produse și sercicii.
Formați șapte grupe și propuneți elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Produse și servicii în țara
noastră. Citiți împreună informația alăturată. Apoi, spuneți elevilor că, în continuare vor descoperi
specificul economic al fiecărui raion/unitate administrativ-teritorială din țara noastră. Repartizați fie-
cărui grup sarcina:
Grupul 1: Cereale și produse de panificație.
Grupul 2: Fructe/legume și conserve/sucuri.
Grupul 3: Lapte și produse lactate.
Grupul 4: Struguri și vinuri.
Grupul 5: Confecții: îmbrăcăminte/încălțăminte.
30
Țara Noastră
Grupul 6: Produse de cofetărie.

Grupul 7: Servicii (turism, telefonie mobilă, etc.).
Propuneți grupelor să studieze informația de pe hartă de la Nord la Sud sau de la Est la Vest și să des-
copere raioanele/unitățile administrativ-teritoriale în care este creat produsul sau serviciul indicat în
sarcină și să realizeze un poster, respectând algoritmul indicat. Acordați elevilor timp suficient pentru
realizare. După care, solicitați grupelor să prezinte posterul, indicând pe harta mare a Republicii Mol-
dova unitățile administrativ-teritoriale ale țării noastre în care se produce serviciul/produsul respectiv.
EXTINDERE: Spuneți elevilor că, în continuare vor merge la o Vânătoare de produse. Propuneți
elevilor să studieze etichetele produselor din clasă (rechizite, ghiozdan, vestă, pantofi, etc.) și să des-
copere care din ele sunt produse în țara noastră, completând tabelul din Caietul elevului.
1. Republica Moldova este o țară agrară și deci principala ramură a economiei
este agricultura.
2. Industria în Republica Moldova este reprezentată în cea mai mare parte de fabrici de
prelucrare a producției agricole, pe care o mai numim industria ușoară.
3. Turismul rural, rămâne a fi o activitate economică încă nevalorificată, dar cu mare
potențial de creștere.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute acasă cu părinții despre alte produse/servicii specifice
raionului/unității administrativ-teritoriale din care face parte localitatea în care trăiesc, iar la următoa-
rea lecție să prezinte 1-2 întreprinderi/afaceri și produsele/serviciile produse de acestea.

Lumea serviciilor în țara noastră
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenul de servicii;
 să identifice factorii care afectează calitatea serviciilor;
 să determine abilități antreprenoriale care asigură succesul unei afaceri prestatore de servicii.
RESURSE: Caietul elevului, markere, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la lecția trecută, refe-
ritoare la produsele agricole și industriale autohtone.
Informați elevii că, la lecția de astăzi vor descoperi lumea serviciilor în țara noastră. Spuneți elevilor
să deschidă Caietul la Activitatea: Servicii în notițe paralele, să analizeze imaginile și să asocieze
fiecare imagine cu serviciul corespunzător. Spuneți elevilor să urmeze săgețile și în următorul spațiu
să indice una din așteptările pe care le are de la prestarea acestui serviciu (de ex. deplasarea cu taxi –
siguranța deplasării). Solicitați elevilor să continuie să urmeze săgețile și să numească un factor, care
ar putea afecta negativ calitatea acestui serviciu. (de exemplu, șoferul de taxi ar putea să se deplaseze
cu viteză prea mare, nu se deplasează regulamentar, a cerut o plată prea mare sau la achitare nu a
oferit bonul de plată). Întrebați elevii cum acești factori se răsfrâng asupra imaginii și profitului afa-
cerii prestatoare de servicii.
Spuneți elevilor că, în continuare vor descopri câteva din serviciile autohtone, care sunt apreciate
pentru prestare impecabilă pe piața internă, dar care sunt apreciate și căutate și de străinii care vizitea-
ză țara noastră. Împărțiți clasa în 6 grupuri și oferiți-le acelaș studiu de caz de la Activitatea: Oameni
și servicii de calitate.
31
GHIDUL PROFESORULUI
Grupurile 1 și 4: Povestea de succes StarNet.

Grupurile 2 și 5: Minunile de la Palanca.
Grupurile 3 și 6: Cum să devii ilustrator de cărți.
Cereți elevilor să citească studiile de caz și să determine în grup:
1. antreprenorii/antreprenoarele;
2. serviciile prestate;
3. abilități antreprenoriale care asigură calitatea serviciului și succesul afacerii;
4. lucruri care i-au impresionat.
Grupurile vor prezenta studiile de caz în baza algoritmului. Rugați grupurile care au avut acelaș stu-
diu de caz să se completeze reciproc.
1. Prestarea serviciilor este o ramură a economiei, care este în creștere în Republica Moldova.
2. Calitatea unui serviciu este judecată după percepţia pe care o are clientul/clienta în
funcţie de aşteptările sale.
3. Calitatea prestării serviciilor conduce la creșterea veniturilor și la reducerea costurilor.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să discute cu familia despre câteva din serviciile pe care le uti-
lizează ei și familiile lor și să aprecieze cu calificativele de mai jos. Rugați elevii să argumenteze
răspunsul.
- calitativ, - satisfăcător - nesatisfăcător

Decizii de afaceri
OBIECTIVE:
 să definească termenii: costuri, venit, profit și pierderi;
 să țină o evidență simplă a veniturilor și cheltuielilor unei companii;
 să i-a decizii simple în probleme de afaceri.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la lecția trecută despre
economia țării noastre, despre lumea serviciilor din țara noastră, despre factorii care afectează calita-
tea serviciilor, precum și despre abilitățile antreprenoriale care asigură succesul unei afaceri prestato-
re de servicii. Rugați elevii, la dorință, să prezinte lucrul opțional pentru acasă.
Apoi, arătați elevilor o jucărie /e de dorit să fie confecționată manual/ și întrebații dacă cunosc o com-
panie/firmă din țara noastră care produce jucării. Le puteți spune elevilor că, în Republica Moldova
sunt 6 producători/producătoare de jucării handmade pentru copii, unele din ele fiind TC, creată de
Tatiana Casapo, care confecționează manual jucării croșetate, Pufic Baby, creată de Vlas Antonyna,
etc. Spuneți elevilor că, și Dvs. intenționați să lansați o afacere care ar produce jucării handmade/
manual croșetate. Solicitați ajutorul elevilor pentru a întocmi o listă de resurse umane, naturale și de
capital de care aveți nevoie pentru a produce jucării croșetate. Scrieți lista pe tablă. Apoi, explicați-le
că, banii pe care compania Dvs. îi va plăti pentru a cumpăra resursele necesare reprezintă costurile/
cheltuielile companiei, iar banii pe care firma îi va obține de la vânzarea produselor/jucăriilor sunt
veniturile acesteia. Apoi, pentru a fi siguri/ă că, elevii au înțeles termenii: costuri și venituri întrebații:
32
Țara Noastră
• Ce reprezintă lucrurile enumerate pe tablă? /costurile/cheltuielile companiei/

• Cum va obține compania venituri? /vânzând jucăriile produse/
Explicați elevilor că, unul din motivele pentru care Dvs. deschideți afacerea este obținerea profitului.
Profitul reprezintă banii care rămân după ce au fost achitate toate cheltuielile. Scrieți pe tablă:
Venituri – Cheltuieli = Profit sau Pierderi.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Profit sau Pierderi și spuneți-le că în continuare
vă vor ajuta să determinați câți bani va câștiga sau pierde compania Dvs. Formați perechi și
propuneți-le să studieze situațiile-problemă și să realizeze calculele necesare, completând spațiile
libere. Acordați elevilor timp suficient și interveniți cu explicații dacă e necesar.
Situații-problemă
1. Compania de jucării Juc cumpără zilnic materie primă de la magazinul din localitate în sumă de 200 de lei, din
care croșetează 25 de jucării (unități). Este vacanță și jucăriile se cumpără foarte bine. Compania de jucării vrea
să mai angajeze un meșter sau o meșteriță, cărora să le plătească tot 200 de lei pe zi. De asemenea, ea trebuie să
cumpere de două ori mai multe materiale pentru jucării, adică să investească 200 de lei în plus. Compania își vinde
produsele cu 20 lei bucata.
• Care sunt costurile totale ale companiei?
Costul materiei prime + costul resurselor umane/salarii = total costuri.
400 lei + 400 lei = 800 lei.
• Care este venitul companiei?

Numărul de jucării produse x prețul unei jucării = venitul companiei.
50 jucării x 20 lei = 1000 lei.
• Calculează dacă compania are profit sau pierderi?
Venitul companiei - costuri totale = profitul companiei.
1000 lei - 800 lei = 200 lei.
• Câte jucării trebuie să vândă firma pentru a-și recupera cheltuielile?

Costurile totale : prețul unei jucării = numărul de jucării vândute care recuperează cheltuielile.
800 lei : 20 lei = 40 jucării.
2. Recent proprietarul magazinului a mărit prețul materialelor cu 100 de lei, prin urmare costurile materiale au
crescut de la 200 lei la 300 lei pentru un set de materiale.
• Care sunt costurile totale ale companiei?

Costul materiei prime + costul resurselor umane/salarii = total costuri.
600 lei + 400 lei = 1000 lei.
• Care este venitul companiei?
Numărul de jucării produse x prețul unei jucării = venitul companiei.
50 jucării x 20 lei = 1000 lei.
• Calculează dacă compania are profit sau pierderi:
Venitul companiei - costuri totale = profitul companiei.
1000 lei - 1000 lei = 0 lei.
• Câte jucării trebuie să vândă firma pentru a-și recupera cheltuielile?

Costurile totale : prețul unei jucării = numărul de jucării vândute care recuperează cheltuielile.
1000 lei : 20 lei = 50 jucării.
După expirarea timpului solicitați elevilor la dorință să prezinte calculele.
33
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE: Inițiați o discuție despre situația companiei Juc după mărirea costurilor la materia
primă, punând următoarele întrebări:
• Compania de jucării va obține profit sau pierderi? /nu, deoarece veniturile au fost egale cu cheltuielile/
• De ce companiile au nevoie de profit?/pentru a cumpăra echipament nou, pentru a angaja mai mulți
lucrători, adică pentru a lărgi afacerea și a cumpăra mai multe resurse/.
• Ce decizii ar trebui să ia proprietarul Companiei Juc pentru a obține profit? Rugați elevii să scrie
deciziile în spațiile libere.
/Să negocieze prețul la materia primă; să diversifice producția de jucării, să mărească prețul la jucării; să
folosească mai rațional materia primă din care ar confecționa mai multe jucării./

1. Unul din motivele pentru care oamenii își deschid afaceri este de a obține profit.
2. Firmele au nevoie de profit pentru a cumpăra echipament nou, pentru a angaja mai
mulți lucrători, deci pentru a se dezvolta și a crește.
3. Dezvoltarea fiecărei companiei în parte duce după sine la creșterea economică a țării,
deci și a bunăstării populației.
OPȚIONAL: Faceți o vizită cu clasa la una din afacerile din localitate și discutați cu proprietarul
acesteia despre costurile, veniturile și profitul firmei respective, precum și despre extinderea acesteia.

Producție și productivitate
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: producție, productivitate;
 să calculeze productivitatea producției de avioane;
 să aprecieze importanța tehnologiilor și calității resurselor umane în creșterea productivității.
RESURSE: Caietul elevului, markere, creioane colorate, foi flipchart, foi A4.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile importante de la lecția trecută, refe-
ritoare la importanța luării deciziilor corecte în obținerea profitului și extinderea afacerilor. Pregătiți
din timp în clasă un spațiu de producere special amenajat. Informați elevii că, la lecția de astăzi vor si-
mula o activitate de producere, prin care vor învăța despre producție și productivitate. Solicitați elevi-
lor să deschidă Caietul la tema: Producție și productivitate și citiți împreună explicația termenilor:
producție și productivitate. Apoi spuneți elevilor că, vor fi angajații companiei FantastiCo, iar clasa
reprezintă o întreprindere de producție de avioane, care recent a semnat un contract, care prevede pro-
ducerea și vânzarea unui număr mare de avioane. Avioanele vor fi produse prin trei metode diferite, în
trei etape. Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Producerea de avioane.
Demonstrați elevilor modalitatea de producere a avionului și împreună determinați etapele de produ-
cere a acestuia, făcând trimitere la informația și imaginea din Caietul elevului:
1. Pregătiți o foaie de hârtie de A4. Așezați-o cu partea scurtă orientată spre sine.
2. Îndoiți hârtia în lungime, marcați în centru.
3. Extindeți foaia, conectați colțul de sus la mijlocul foii. Efectuați aceleași manipulări cu un-
ghiul opus.
4. Extindeți hârtia. Poziționați colțurile, astfel încât să nu ajungă în centrul foii.
5. Îndoiți un colț mic, ar trebui să țină toate celelalte colțuri.
34
Țara Noastră
6. Îndoiți dispunerea aeronavei de-a lungul liniei centrale. Părțile triunghiulare sunt situate în
partea de sus, luați părțile laterale către linia centrală.
7. Perfecționați avionul prin al colora.
8. Testați avionul.
I. Producția pe unitate: fiecare elev va fi responsabil de producerea unui avion de la prima etapă
până la produsul finit/avionul.
Atenționați elevii că, imediat ce au finisat de creat un avion, trebuie să înceapă producerea altuia,
continuând procesul până la semnalul Dvs. Chemați în spațiul de producere un grup de șase elevi.
Începeți producția pe unitate, oferind elevilor trei minute. După ce timpul a expirat, cereți fiecărui
elev să numere avioanele confecționate. Apoi rugați-i să numere doar avioanele care au trecut testul
de calitate, adică care zboară pe o distanță mai mare de 2 m.
Desenați pe tablă un tabel pentru a înregistra datele în rândurile 1și 2 din coloana Producție de unitate.
Producție de unitate Producție de masă Producție de serie
Numărul total de avi-
oane funcționale
Numărul de lucrători,
care au participat la
procesul de producție
Avioane pe muncitor
II. Producția de masă: fiecare elev desfășoară o singură operație de producție a avioanelor.
Chemați în spațiul de producție un alt grup de șase elevi. Distribuiți elevilor foi și explicați
esența fiecărei operații:
Elevul 1. Așează foaia A4 cu partea scurtă orientată spre tine. Îndoaie hârtia în lungime, marchează
în centru, transmite Elevului 2.
Elevul 2. Extinde foaia, conectează colțul de sus la mijlocul foii. Efectuează aceleași manipulări cu
unghiul opus, transmite Elevului 3.
Elevul 3. Extinde hârtia. Poziționează colțurile, astfel încât să nu ajungă în centrul foii. Îndoaie un
colț mic, ar trebui să țină toate celelalte colțuri, transmite Elevului 4.
Elevul 4. Îndoaie dispunerea aeronavei de-a lungul liniei centrale. Părțile triunghiulare sunt situate în
partea de sus, ia părțile laterale către linia centrală, transmite Elevului 5.
Elevul 5. Perfecționează avionul prin al colora.
Elevul 6. Testează calitatea avioanelor.
Spuneți elevilor că, au doar trei minute pentru a produce cât mai multe avioane. Începeți producția
în masă. După ce au finisat, rugații să calculeze numărul total de avioane funcționale/care au trecut
testarea cu succes, completând rândurile 1 și 2 din coloana Producție de masă.
III. Producția de serie: elevii lucrează în echipe mici pentru a produce avioane. Selectați alți 6 elevi
pentru a merge în spațiul de producție. Aranjați elevii astfel încât, să fie posibil ca echipe mici
de 3 elevi să îndeplinească aceleași operații. Distribuiți foi și explicați fiecărei echipe sarcina.
35
GHIDUL PROFESORULUI
Pasul 1. Echipa 1. Îndoaie hârtia în lungime, marchează în centru; extinde foaia, conectează colțul de
sus la mijlocul foii. Efectuează aceleași manipulări cu unghiul opus, apoi transmite avionul echipei 2.
Pasul 2. Echipa 2. Extinde hârtia. Poziționează colțurile, astfel încât să nu ajungă în centrul foii.
Îndoaie un colț mic, ar trebui să țină toate celelalte colțuri. Îndoaie dispunerea aeronavei de-a lungul
liniei centrale; perfecționează avionul prin al colora și apoi îl testează.
Acordați elevilor trei minute pentru producere. Începeți producția de serie. După ce timpul a expirat,
rugați elevii să numere avioanele funcționale. Completați rândurile 1 și 2 din coloana Producție de serie.
EXTINDERE: Calculați împreună cu elevii productivitatea/ rândul 3 pentru fiecare metodă de
producție: împărțiți numărul de avioane produse la numărul de muncitori/elevi, care au participat la
producerea avioanelor.
De exemplu: Nr. de avioane produse prin metoda producție de unitate
6 elevi
Cereți elevilor să compare productivitatea înregistrată la cele trei metode de producție și să formuleze o
concluzie referitor la cea mai eficientă metodă de producție, indicând factorii de creștere a productivității
/munca în echipă, comunicare eficientă, specializarea sau diviziunea muncii, etc./ Dacă dispuneți de timp discutați
cu elevii despre avantajele/dezavantajele fiecărei metode de producție.
1. Productivitatea este rezultatul unor obiective bine definite.
2. Munca în echipă, comunicarea eficientă, urmarea instrucțiunilor, dar și tehnologiile
noi sporesc productivitatea.
3. O dată cu creșterea productivității crește și calitatea producției.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să exerseze această activitate împreună cu familia și să calculeze
productivitatea muncii. Puteți alege să confecționați un alt produs: o barcă, o floare, etc.

Atracția turistică a țării noastre
OBIECTIVE:
 să descopere obiective turistice/locuri de vizitat ale țării noastre;
 să descrie obiectivele turistice după algoritmul propus;
 să aprecieze importanța dezvoltării turismului pentru economia țării.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint principalele idei de la lecția precedentă despre
productivitate și importanța muncii în echipă, a comunicării eficiente, a tehnologiilor noi la sporirea
acesteia.
Informați elevii că, la lecția de astăzi veți discuta despre turism și rolul, și locul acestei ramuri a
economiei la prosperitatea țării noastre. Subliniați că construcțilie vechi, de epocă, pe care le mai
numim obiective turistice arhitecturale sunt cele mai importante într-un intinerar turistic. De obicei,
cei care merg într-o excursie își doresc să viziteze cel puțin o atracție turistică arhitecturală: cetate,
mănăstire, casă memorială, etc. Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Unde am putea
călători și propuneți-le să identifice pe hartă obiectivele turistice. Apoi, formați 10 grupuri a câte 2-3
elevi și repartizați fiecăruia câte un obiectiv turistic. Spuneți elevilor că, în calitate de ghid de turism
fiecare grup are sarcina de a face cunoștință cu informația de pe hartă și de a prezenta cât mai original
obiectivul său turistic, indicând următoarele:
• Denumirea obiectivului turistic.
36
Țara Noastră
• Localizarea /în ce parte a Republicii Moldova se află: la Nord, Sud, Est, Vest sau în apropierea
cărei localități cunoscute se află.
• Vechimea /când a fost construit sau câți ani aproximativ are?
• Descrierea obiectivului turistic în 2-3 enunțuri /succintă informație despre acest obiectiv tur-
istic.
• Locul/importanța acestui obiectiv în dezvoltarea turismului în țara noastră.
Acordați timp suficient grupurilor să se pregătească de prezentare, apoi cereți fiecăruia pe rând să-și
prezinte obiectivul său turistic. Interveniți cu întrebări, de exemplu: Ce știți despre…? Ce vi s-a părut
mai interesant? Care este importanța…? etc.
EXTINDERE: Inițiați o discuție despre localitatea lor: Ce locuri, monumente, edificii din lo-
calitate ar putea fi incluse în categoria obiectivelor turistice? Apoi, discutați cu elevii despre aceste
obiective turistice din localitate. Eventual, dacă dispuneți de timp, a-ți putea organiza și o excursie la
unul din obiectivele turistice din localitatea în care trăiți.
1. Țara noastră este bogată în obiective turistice originale, dar este prea puțin cunoscută
ca destinație turistică.
2. Este necesar să creăm și să promovăm imaginea turistică a Republicii Moldova pe
plan național, cât și internațional, această ramură poate spori bugetul țării.
3. Vizitarea obiectivelor turistice arhitecturale pot fi combinate reușit cu participarea
la diverse expoziții, festivaluri și târguri care se desfășoară periodic în localitățile țării.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să aleagă unul din obiectivele turistice din comunitate, despre
care a-ți discutat și să-l descrie succint urmând algoritmul de la lecție.

Turismul – o provocare care
garantează succesul
OBIECTIVE:
 să elaboreze un itinerar turistic în țara noastră;
 să traseze itinerarul turistic pe hartă;
 să argumenteze că turismul este o oportunitate pentru antreprenoriatul din țara noastră.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile de la lecția trecută despre obiectivele
turistice și importanța acestora în dezvoltarea turismului din țara noastră. La dorință, solicitați elevilor
să prezinte tema opțională de acasă.
Informați elevii că, în cadrul lecției de astăzi vor fi reprezentanții unei agenții de turism și vor ela-
bora un itinerar turistic, pornind din localitatea lor, care ar include unele din monumentele culturale/
obiectivele turistice indicate pe harta-suport și în realizarea itinerarului vor ține cont de următoarele
aspecte:
 Istoria locului: legende și curiozități, din activitatea economică a regiunii, etc.
 Natura locului: frumusețea și diversitatea reliefului, rezervații naturale, peșteri, cascade,
etc.
 Artă: monumente istorice, muzee, obiceiuri și tradiții, etc.
 Gastronomie: bucate și delicii culinare tradiționale.
37
GHIDUL PROFESORULUI
Sugerați elevilor că, excursia trebuie planificată pentru o zi, iar itinerarul să includă cel mult trei
atracții turistice, unul din care să fie în drum la întoarcere. Spuneți elvilor că, ar putea organiza o
excursie - drumeție.
Împărțiți elevii în 5-6 grupe și acordați-le timp suficient pentru a realiza itinerarul turistic, prin a
completa Fișa: Itinerarul turistic. Apoi propuneți elevilor să prezinte itinerarul conform algoritmului
indicat pe fișă și să elaboreze un anunț publicitar în favoarea ofertei turistice.
În final, solicitați elevilor să formuleze 2-3 idei, care ar demonstra veridicitatea sintagmei: Turismul
– o provocare de succes pentru antreprenorii/antreprenoarele din țara noastră.
EXTINDERE: Propuneți elevilor să traseze cu markerul sau creionul pe harta de pe fișă itinerarul
realizat. Dacă mai dispuneți de timp, elevii pot calcula costul itinerarului, reieșind din costurile curente
(transport, intrarea la obiectivele turistice, etc.).
1. Turismul sub diverse forme și oferte poate fi una din ideile de afaceri în care se
merită investițiile.
2. Un itinerar turistic trebuie să combine mai multe forme ale turismului: de la turismul
cultural/educativ, prin turismul verde/recreativ, până la agroturism și turism gastronomic.
3. Dezvoltarea turismului rural în țara noastră ar putea fi o șansă de afirmare pentru cei
care locuiesc la sate sau pentru cei care doresc să investească în mediul rural.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să aleagă împreună cu familia un obiect din familie sau o locație
din comunitatea lor, care ar prezenta interes turistic și să discute cu părinții ce ar putea întreprinde,
pentru a-l încadra într-un itinerar turistic?
Piața internă a Republicii Moldova
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: relații marfă-bani, piață, piață internă;
 să enumere locuri și moduri în care au loc relațiile de schimb, relațiile marfă-bani;
 să formuleze concluzii privind relația dintre cerere și ofertă pe piață.
RESURSE: Caietul elevului, foi flipchart, marckere, imagini cu legume, bani multiplicați.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint principalele idei de la lecția precedentă, refe-
ritoare la turism ca oportunitate pentru antreprenoriatul din țara noastră. Rugați elevii care au făcut
calcule privint oferta itinerarului turistic să prezinte costul acestuia. Întrebați elevii:
• Ce rol ați avut elaborând itinerarul turistic, de consumator sau de producător?/de producător/
• Către cine era întreptată oferta turistică? /către consumatori/
• Putem spune că relația dintre producători și consmatori este o relație de vânzare cumpărare? /
da, producătorii propun, oferă marfă; consumatorii cer, adică își doresc să cumpere, achitând bani/
Generalizați răspunsurile elevilor prin a le spune că, aceste relații de vânzare-cumpărare, când pro-
ducătorii oferă marfă, iar consumatorii plătesc cu bani pentru această marfă se numesc simplu de tot
- relații marfă-bani, iar locul unde sau modul în care au loc aceste relații se numește piață.
Solicitați elevilor să deschidă Caietul la tema: Piața internă a Republicii Moldova și să citească
definiția termenilor de piață și piață internă. Apoi, rugați elevii să analizeze imaginile din schema de
la Activitatea: Unde și cum facem cumpărături și să scrie în dreptul fiecărei săgeți locul sau modul,
unde și cum fac oamenii cumpărături. /la magazine specializate, la supermarkete, prin telefon, online, la piețe, direct
de la producător, din gospodării individuale, etc./. Rugați elevii să scrie și alte locuri sau moduri în care au loc
38
Țara Noastră
relații de vânzare-cumpărare.
Spuneți elevilor că, de obicei, noi asociem termenul de piață cu o locație la care mergem să facem
cumpărături, o piață fizică, una agroalimentară, unde vin producătorii din mediul rural să-și vândă
produsele agricole. Fără să uităm definirea pieții sub aspect economic, informați elevii că, astăzi
veți merge, totuși, la o piața de legume – Piața Fermierului, deoarece aveți o sărbătoare de famile,
așteptați și unii oaspeți, și vreți să preparați, pe lângă alte bucate și o salată delicioasă de sărbătoare.
Mergeți la piață împreună cu elevii, prin a da citire poeziei Piața de legume, după care enumărați
mărfurile-legume de la piață. Atrageți atenția elevilor asupra cuvintelor înserate și cereți elevilor să le
explice. Interveniți cu explicații dacă elevii întâmpină dificultăți. /cerere – dorința consumatorilor să procure
legume de la această piață la anumite prețuri; oferă/ofertă – cantitate și calitatea produselor propuse/oferite de producători
spre vânzare la această piață, la anumite prețuri/
Solicitați elevilor să facă cunoștință cu prețurile medii pentru un kg, să zicem de săptămâna trecută.
Spuneți că, sunteți dispuși să cheltuiți cel mult 100 lei pentru procurarea legumelor pentru a pregăti
salata de sărbătoare și că alegerea le aparține, dar au nevoie de anumite ingrediente. Rugați elevii să
facă cunoștință cu rețeta de salată. Spuneți elevilor să se numere de la 1 la 3. Elevii cu numărul 1 vor
fi producătorii/vânzătorii de legume, elevii cu numărul 2 vor fi consumatorii/cumpărătorii de legume,
iar elevii cu numărul 3 vor fi cei care vor face observații cu ceea ce se întâmplă la piață și vor veni la
sfârșitul activității cu unele concluzii. Decupați din timp imaginile de mai jos/ de la sfârșitul temei și
oferiți-le producătorilor, iar consumatorilior oferiți-le bancnote model (le puteți multiplica și decupa
de la tema: Leul moldovenesc –valuta națională a Republicii Moldova). Pregătiți spațiul în clasă în
așa fel ca să puteți simula activitatea elevilor în cadrul unei piețe.
Informați producătorii că, costurile de producție pentru fiecare produs este jumătate din preț, dar că
ei au avut și alte cheltuieli: de transportare a mărfii, plata pentru gherete, salariu pentru vânzători,
etc. Spunți-le că, dacă ar vinde fiecare din produs cu doi lei mai puțin decât prețurile medii pe piață,
veniturile lor s-ar egala cu costurile totale. Încurajați producătorii să comunice respectuos cu consu-
matorii, să-i informeze despre calitățile produselor sale și să vândă marfa cât mai scump.
Informați consumatorii că, trebuie să aleagă produsele necesare conform rețetei, să comunice respec-
tuos cu vânzătorii, să negocieze prețurile și să cumpre produsele cât mai eftin. Simulați activitatea de
piață timp de 10-15 minute. La necesitate interveniți cu explicații.
EXTINDERE: După încheierea activității de piață, întrebați elevii cum a fost, cum s-au simțit în
rolurile lor și dacă sunt mulțumiți de rezultat. Rugați-i să-și argumenteze emoțiile, starea. Întrebați
producătorii dacă au reușit să-și vândă toată marfa și consumatorii daca au cumpărat toate produsele
de care au avut nevoie. Apoi, oferiți cuvântul grupului 3, care v-a descrie comportamentul producă-
torilor și consumatorilor în cadrul relațiilor de vânzare-cumpărare. (Pentru ca elevii să facă concluzii
mai clare, mai bine definite, puteți împărți grupul 3 în două, unii vor observa comportamentul produ-
cătorilor, ceilalți pe cea a consumatorilor.) Apoi, discutați împreună procesul, formulați cel puțin două
concluzii privind relațiile de piață în urma participării la această activitate. Rugați elevii să le scie în
Caiet, prin a completa spațiile libere.
Spuneți elevilor că, în momentul în care ei erau la cumpărături, foarte mulți oameni din țară făceau și
ei acelaș lucru, doar că în locuri diferite și în moduri diferite, procurând mărfuri diferite. Amintiți-le
că, totalitatea relațiilor marfă-bani, care are loc în țară, formează piața internă a țării.
1. Pieţele pot avea o locaţie concretă, fizică, precum Piața Centrală din Chișinău sau
magazinul din localitate, dar sunt şi spaţii virtuale în care oamenii procură și vând online.
2. Fiecare țară are propriile piețe, totalitatea lor formează piața internă.
3. Piața este locul în care se formează preţurile, numite prețuri de piață, care se stabilesc
în dependență de cerere și ofertă.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să observe timp de o săptămână, cele mai practicate moduri de a
39
GHIDUL PROFESORULUI
face cumpărături ale familiilor lor și să determine avantajele și dezavantajele acestora.
40
Țara Noastră

Culoare verde pentru o economie
mai bună
OBIECTIVE:
 să descopere căile de transport în Republica Moldova;
 să citească informațiile oferite de imagini;
 să aprecieze importanța căilor de transport pentru dezvoltarea economică a țării.
RESURSE: Caietul elevului, creioane colorate, markere, foi flipchart, harta Republicii Moldova.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați succint principalele idei de la lecția precedentă refe-
ritoare la piață, piața internă și relațiile marfă-bani.
Informați elevii că, la această lecție vor lucra cu imaginile, în baza cărora vor descoperi cum circulă
mărfurile de la întreprinderi spre piață și invers, de la piață spre consmatori și că acestea sunt însoțite
de persoane, mai bine zis vor descoperi cum circulă mărfurile și persoanele, care fac ca economia să
funcționeze. Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Căi de transport, care cuprinde ima-
gini referitoare la căile de transport din Republica Moldova: hărți și diagrame. Analizați împreună cu
elevii fiecare hartă-imagine separat. Citiți la început titlul hărții, apoi rugați elevii să citească legenda
hărții dacă este, apoi să vă spună ce informații ne oferă aceasta. /De ex: titlul primei hărți este Căi de transport
rutier, adică circulăm cu mașina. Drumurile din Republica Moldova formează o rețea/pânză. Cu culoare roșie mai închisă avem
drumurile principale care unește marile orașe, cu culoare roșie mai deschisă avem drumurile secundare, care unește marile
orașe cu orășele mai mici sau cu sate. La hotar avem puncte de trecere a frontierei, elevii numesc câteva din ele. Țara vecină
din partea de Est este Ucraina, țara vecină din partea de Vest este România./
După ce elevii vin cu această informație, precizați că drumurile sunt publice și sunt întreținute de
către stat și că sunt principala cale de transport intern care leagă orașele mari ale Republicii Moldova.
Elevii citesc a doua hartă după acelaș model, dar în comparație cu prima (mai multe, mai puține).
Elevii numesc principalele intersecții feroviare (se află în Chișinău, Tighina, Ungheni, Bălți, Ocnița)
și numesc și alte orașe prin care trece calea ferată: Cahul, Tiraspol, Chișinău, Rîbnița, etc.
După ce citesc harta Căilor de transport naval, accentuați că transportul naval joacă un rol neînsemnat
în sistemul de transport de mărfuri, în schimb are o importanță majoră în circulația persoanelor în
domeniul turismului. Pe Nistru se organizează excursii turistice spre Odesa cu vapoare de capacitate
de 200-400 de locuri și diferite nave mici rapide și șalupe.
Subliniați importanța Portului Internațional de la Giurgiuleși, ca port comercial, prin care trec vase
mari încărcate cu mărfuri. Unele corăbii sunt încărcate cu mărfuri care se exportă din Republica Mol-
dova, (de exemplu, cu cereale), alte corăbii aduc mărfuri în Republica Moldova, (de exemplu, vase
încărcate cu petrol).
După ce elevii citesc harta a patra subliniați că, calea aerului devine o modalitate dintre cele mai
preferate pentru turiștii străini care vizitează țara noastră. Principalul aeroport al țării este Aeroportul
Internațional Chișinău
Rugați elevii să citească ultima hartă și întrebați-i de ce pe imagine sunt indicate două distanțe între
orașele Chișinău și Bălți: 109 km și 136 km și două perioade de timp 1 h 50 min. și 4 h 26 min.
Informați elevii că, trenul de la Chișinău la Bălți parcurge o distanță de peste 180 km. Întrebați elevii:
• Cu ce e mai convenabil să circule persoanele de la Chișinău la Bălți? De ce?
• Cu ce e mai convenabil să transportăm mărfurile de la Chișinău la Bălți? De ce? În ce condiții?
Apoi analizați succint cele două diagrame, utilizând legenda.
41
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE: După ce ați citit împreună cu elevii toate imaginile, completați spațiile libere din
enunțurile de mai jos. Lăsați elevii să revadă una sau altă imagine, dacă au nevoie și să vină ei cu
răspunsul corect. Ultimul enunț, fiecare elev îl completează singur și îl împărtășesc celorlați colegi,
doar cei care doresc.
1. Drumurile/șoselele este principala cale de transport a mărfurilor și persoanelor în
Republica Moldova.
2. În Republica Moldova transportul naval și aerian ocupă un loc important în
acordarea serviciilor de turism.
3. Datorită căilor de transport bunurile circulă de la producător spre consumator și fac
economia să funcționeze.
OPȚIONAL: Solicitați elevilor să discute cu părinții despre experiențe de călătorii pe teritoriul
Republicii Moldova cu diverse mijloace de transport: cu automobilul, cu trenul, cu vaporul, cu avio-
nul sau cu alte mijloace de transport. Cu ce probleme s-au confruntat? Care ar fi soluțiile de rezolvare.
Solicitați-le să fie gata să împărtășească experiența cu colegii/colegele de clasă.
42
Țara Noastră
Unitatea de învățare V:
REPUBLICA MOLDOVA PE PIAȚA INTERNAȚIONALĂ
 Identificarea varietății de bunuri și servicii autohtone, în prezentarea posibilităților de export.
 Analiza beneficiilor comerțului extern în creșterea economică a țării.
 Promovarea produselor Republicii Moldova în diverse contexte.
1. Țara noastră: import/export. Parteneri comerciali ai Republicii Moldova.
2. Mărci autohtone. Creat în Moldova, apreciat în lume.
3. Publicitate/prospectul unui produs de export.
4. Afaceri autohtone de talie mondială.
Noțiuni-cheie: import, export, marcă, etichetă, publicitate, afacere.
Abilități: de a gândi critic, de a lua decizii corecte în diverse situații economice, de a lucra în echipă,
de a rezolva probleme cu caracter economic.
Produse recomandate: Ambalajul și eticheta produsului.

Țara noastră: import/export
OBIECTIVE:
Elevii vor fi capabili:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: comerț, import, export;
 să descopere bunurile importate și exportate de țara noastră;
 să aprecieze importanța comerțului pentru oameni, firme și țării în general.
RESURSE: Caietul elevului, harta lumii, markere, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați ideile principale din unitatea precedentă. Apoi, rugați-i
să-și amintească definiția termenului comerț /schimb de bunuri și servicii pe bani/. Informați elevilor că,
comerț fac oamenii, firmele și țările. Explicați elevilor că, atunci când oamenii sau firmele fac comerț
în interiorul țării este vorba de comerț intern, iar atunci când oamenii, firmele fac comerț cu oameni,
firme din alte țări este vorba de comerț internațional. Spuneți elevilor că, pe parcursul câtorva lecții
vor descoperi produsele și țările cu care statul nostru face comerț.
Arătați elevilor unul din bunurile de import și determinați împreună în ce țară a fost fabricat
acest obiect. Scrieți pe tablă cuvântul IMPORT, sub acesta scrieți denumirea produsului utilizat drept
exemplu, iar în drept cu el scrieți țara în care a fost fabricat. Apoi, scrieți pe tablă cuvântul EXPORT.
Întrebați elevii:
• Care este diferența dintre import și export?
Acceptați toate răspunsurile elevilor, după care solicitați-le să deschidă Caietul la tema: Țara
noastră: import/export și citiți împreună cu ei definiția noțiunilor import și export. Apoi, reveniți
la întrebarea: Care este diferența dintre import și export? /importurile sunt bunurile cumpărate din alte
țări, iar exporturile sunt bunurile vândute în alte țări/
Formați perechi și cereți elevilor să găsească în Caiet Activitatea: Găsește țara de origine. Rugați
elevii să-și amintească Activitatea: Produse și servicii în țara noastră la tema: Economia țării noas-
tre și să scrie la rubrica: Mărfuri exportate, bunurile care cred ei că sunt exportate/vândute de țara
noastră în alte țări. Apoi, propuneți elevilor să se deplaseze prin sala de clasă și să descopere cât mai
43
GHIDUL PROFESORULUI
multe obiecte importate și să completeze la rubrica: Mărfuri importate. Puteți interveni pentru a aju-
ta elevii să determine țara în care a fost produs un obiect sau altul. După 3-5 minute cereți elevilor
să revină la locurile lor. Propuneți elevilor să prezinte bunurile exportate de țara noastră în alte țări,
apoi bunurile importate din alte țări. Încurajați elevii să utilizeze expresiile: importat sau exportat. De
exemplu: Țara noastră exportă....; Noi am găsit un pix importat din... .
EXTINDERE: Propuneți elevilor să găsească în Caiet Activitatea: Parteneri comerciali ai Repu-
blicii Moldova. Citiți împreună textul, apoi propuneți elevilor să completeze diagrama. În continuare
analizați schema: Primele șapte state cu care Republica Moldova face comerț, și cereți elevilor să
realizeze sarcinile. După care, propuneți elevilor să citească textul: Uniunea Europeană – principa-
lul partener comercial al Țării Noastre și împreună realizați sarcinile, completând spațiile libere. Pe
parcurs puteți interveni cu anumite explicații la necesitate.
1. Principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova sunt țările Uniunii Europene,
în special România.
2. Principalele produse de export ale Republicii Moldova sunt cele agroalimentare,
care trebuie să respecte anumite standarde de producție și distribuire.
3. Extinderea relațiilor comerciale cu țările lumii sporește beneficiile firmelor și
persoanelor implicate, duce la creșterea economica a Republicii Moldova și la
creșterea bunăstării populației țării noastre.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să discute cu părinții despre importanța comerțului /importului și
exportului de mărfuri/ pentru țara noastră, iar la următoarea lecție, la dorință, să prezinte 1-2 beneficii
ale acestuia.
Mărci autohtone. Creat în Moldova,
apreciat în lume
OBIECTIVE:
 să definească termenul marcă;
 să prezinte o marcă autohtonă, apreciată în lume.
 să determine calitățile/caracteristicile produselor apreciate pe piața internațională.
RESURSE: Caietul elevului, harta lumii, markere, creioane colorate, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale de la lecția trecută despre
import, export și partenerii comerciali ai Republicii Moldova. Rugați elevii, la dorință, să prezinte
tema de acasă: 1-2 beneficii ale importului/exportului de mărfuri pentru locuitorii țării noastre.
Demonstrați elevilor marcă autohtonă cunoscută, de exemplu: Nefis și întrebați:
• Ce vă spune acest simbol? /denumirea fabricii Nefis/
• Ce produce această fabrică? /biscuiți și bomboane/
• Cum deosebim o bomboană produsă la Fabrica Bucuria și una produsă la Fabrica Nefis? /
după însemnele/simbolurile de pe ambalaj/
Acceptați răspunsurile elevilor, apoi spuneți-le că aceste simboluri/însemne împreună creează o
marcă numită și brand. Propuneți elevilor să deschidă Caietul la tema: Mărci autohtone. Creat în
Moldova, apreciat în lume și citiți împreună definiția termenului marcă. Informați elevii că, drept
însemne a unei mărci sunt: denumirea companiei, sigla/simbolul companiei, sloganul companiei.
Dați exemplu: sloganul Compniei Bucuria ,,Cu noi viața este mai dulce!”; sloganul Companiei Nefis
44
Țara Noastră
,,Surpriză de fiecare dată!”

Propuneți elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Fabricat în Moldova, dumneavoastră formați
grupe de lucru și repartizați fiecăruia câte un text despre Companiile propuse. Sugerați elevilor să ana-
lizeze textul și să prezinte colegilor Compania după algoritmul propus în Caiet. După care, întrebați
elevii:
• Care este rolul unei mărci pentru o companie/întreprindere? /recunoașterea produselor companiei,
comunică informații despre produs/calitate, poate fi rezistentă în timp, face publicitate produselor com-
paniei, menține clienții, atrage consumatori noi, etc./
EXTINDERE: Propuneți elevilor să realizeze sarcina din Caiet, care presupune stabilirea
corespondenței dintre produse, mărci și țările în care acestea sunt exportate.
1. Calitatea produsului este cea care face ca marca să devină una competitivă, atât pe
piața internă, dar îndeosebi pe piața internațională.
2. Marca deseori poate influența decizia de cumpărare a consumatorului.
3. Piața internațională este o piață deschisă pentru Republica Moldova, dar cu reguli
civilizate și de modernizare, care corespund și intereselor noastre ca stat.
OPȚIONAL: Încurajați elevii să cerceteze din diferite surse, inclusiv internetul, și să descopere
încă un brand din Republica Moldova apreciat în lume, pe care să-l prezinte colegilor după modelul
propus la această lecție.
Publicitate/prospectul unui produs
de export
OBIECTIVE:
 să explice cu cuvintele proprii termenul publicitate, etichetă;
 să analizeze diverse anunțuri publicitare;
 să elaboreze ambalajul și eticheta unui produs de export.
RESURSE: Caietul elevului, markere, creioane colorate, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva idei importante de la lecția trecută, referitoare
la mărci. Rugați elevii să prezinte tema de acasă, la dorință.
Informați elevii că, principalul scop al unei afaceri este de a face cât mai multe vânzări. Dar pentru ca
vânzarea produsului să aibă loc, este necesar ca acesta să fie cunoscut de consumatori, adică produsul
să fie promovat. O metodă de promovare a unui produs este publicitatea. Întrebați elevii:
• Ce modalități de a face publicitate, cunoașteți? /în ziare, la televizor, prin poștă, radio, în centru
comercial, în mijloace de transport, panouri de afisaj, rețele de socializare/internet, etc./
Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Anunț publicitar. Acordați elevilor timp pentru
a studia anunțul și a răspunde la întrebările din Caiet. Cereți l-a dorință, câtorva elevi să prezinte
sarcinile. Apoi, întrebați elevii:
• Ce face mai eficient/convingător un anunț publicitar?
Informați elevii că, prin publicitate companiile au drept scop:
Captarea atenției - anunțurile trebuie să-i facă pe oameni să citească, să privească, să asculte.
Menținerea interesului - oamenii acordă atenție anunțului dacă acesta le este interesant și ușor de
înțeles.
Crearea satisfacției - oamenii trebuie să simtă că au nevoie și își doresc acest produs.
45
GHIDUL PROFESORULUI
Obținerea acțiunii - anunțul trebuie să-i motiveze pe oameni să cumpere acest produs.
• Ce alt lucru, nu mai puțin important ar însoți produsul? /eticheta, ambalajul/
• Ce este o etichetă? /o bucată de carton sau hârtie care se aplică sau se leagă de produs și pe care se
indică conținutul, prețul, producătorul, termenul de valabilitate și alte informații necesare despre produs/
Solicitați elevilor să găsească în Caiet Activitatea: Ambalarea și etichetarea produsului. Citiți îm-
preună informația suport. Formați 5-6 grupe și propuneți-le să realizeze ambalajul și eticheta unui
produs destinat exportului, utilizând recomandările privind ambalarea și etichetatea produsului, din
informația suport. La ambalarea și etichetarea produsului elevii pot utiliza simbolurile convenționale
recunoscute internaţional, pe care le cred relevante/potrivite produsului, oferite în Caiet. Acordați
grupelor timp suficient pentru realizare.
EXTINDERE: Informați elevii despre posibilitatea de a participa la o expoziție cu genericul: Cele
mai originale etichete. Propuneți fiecărui grup să prezinte eticheta și ambalajul realizat. Organizați
în sala de clasă o trecere în revistă a acestora sub formă de expoziție: Cele mai originale ambalaje și
etichete autohtone.
1. Publicitatea își are originea încă din cele mai vechi timpuri, atunci când vânzătorii chi-
nezi, ca să atragă consumatorii, cântau cântece și recitau poezii despre diverse produse.
2. De rând cu publicitatea, ambalajul și eticheta sunt elemente importante de promovare
a produselor pe piață.
3. Eticheta este un „act de identitate” al produsului și o modalitate de a convinge clientul.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să aleagă o etichetă a unui produs alimentar, să examineze
informația oferită de aceasta și să-și expună opinia în raport cu respectarea recomandărilor privind eti-
cheta unui produs. Întrebați elevii dacă eticheta acestui produs corespunde standardelor internaționale.
Afaceri autohtone de talie mondială
OBIECTIVE:
 să descrie afaceri autohtone cunoscute în lume;
 să indice pe harta lumii țările în care sunt cunoscute produse autohtone;
 să aprecieze rolul afacerilor autohtone de talie mondială în creșterea economică a țării și pro-
movarea Republicii Moldova peste hotare.
RESURSE: Caietul elevului, harta lumii, markere, creioane colorate, foi flipchart.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva dintre ideile principale de la lecția trecută des-
pre publicitate la standarte europene, rolul acesteia în promovarea produselor pe piața internațională,
despre eticheta și ambalajul produselor.
Informați elevii că, la această lecție vor descoperi una din afacerile autohtone de talie mondială.
Rugați elevii să-și amintească definiția termenului afacere /întreprindere care produce bunuri pentru a le
vinde și a obține profit/. Solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Legenda unei bucurii, citiți
împreună textul și interveniți cu explicații la necesitate. După care, propuneți elevilor să realizeze
sarcinile:
• Indică pe harta lumii prin săgeți, 5 țări în care se exportă produsele Bucuria, după modelul
prezentat – conduceți elevii spre a trasa pe hartă săgeți de la simbolul Bucuria la țările: Canada, Franța,
Germania, Mongolia, România.
46
Țara Noastră
• Argumentează printr-un enunț că, fabrica Bucuria este o întreprindere de talie mondială – Bu-
curia este una din cele mai mari întreprinderi din Republica Moldova, cunoscută departe peste hotarele
țării noastre sau Produsele Bucuria sunt calitative, ecologice, corespund standartelor internaționale, sunt
cerute de consumatorii din multe țări./
EXTINDERE: Spuneți elevilor că, vor avea ocazia să trimită peste hotare o cutie de ciocolată
marca Bucuria. Pentru acest proces, propuneți elevilor să găsească în Caiet Activitatea: Trimit bucurii
peste hotare, să descopere diferite denumiri de ciocolată, apoi să decidă: ce asortiment de ciocolată,
numărul de ciocolate de acelaș fel și țara unde o vor trimite. /Răspuns posibil: legenda, Moldova, meteorit,
duet, clepsidra, griliaj, favorit, brăndușa, bucuria, spicușor/. Spuneți elevilor că, în cutie trebuie să pună cel
puțin o ciocolată de fiecare fel. În cutie încap 15 ciocolate, ei au descoperit 10 asortimente, pentru
mai multe ciocolate de acelaș fel, elevii sunt rugați să argumenteze alegerea. Apoi, rugați elevii să
descopere mesajul de mai jos și să-l scrie pe cutie.
1. Crearea unei mărci cu renume internațional necesită organizare modernă, accent pe
calitate și inovații permanente.
2. Pe piețele externe rezistă companiile care în tot ce fac, sunt cu gândul la satisfacerea
nevoilor și dorințelor consumatorilor/consumatoarelor.
3. Astfel de mărci ca Bucuria transformă spre bine imaginea țării noastre pe piețele
externe și contribuie la creșterea economică a țării.
OPȚIONAL: Propuneți elevilor să investigheze împreună cu părinții și să numească la următoarea
lecție alte afaceri de talie mondială din țara noastră.
47
GHIDUL PROFESORULUI
Unitatea de învățare VI:

ȚARA MEA DE VIS
 Identificarea rolului statului în creșterea nivelului de trai al populației.
 Determinarea rolului deciiziilor economice responsabile în păstrarea mediulu natural.
 Propunera unor acțiuni de implicare activă în creșterea bunăstării țării.
• Afaceri autohtone prietenoase mediului.
• Republica Moldova – aspiraţii spre Uniunea Europeană!
• Economia verde - garanția unei țări sănătoase.
• Țara mea: cum este, cum o vreau.
Noțiuni-cheie: Uniunea Europeană, economie verde, economie circulară, reciclare selectivă.
Abilități: de a gândi critic, de a lua decizii corecte în diverse situații economice, de a lucra în echipă,
rezolvarea problemelor cu caracter economic.
Produse recomandate: Călătorie ecologică, Deșeuri la locul lor, Mărul ecologic.

Afaceri autohtone prietenoase mediului
OBIECTIVE:
 să identifice probleme de mediu cu care se confruntă Republica Moldova;
 să determine factori care ar motiva afacerile să fie prietenoase mediului;
 să aprecieze impactul promovării unei legislații economice prietenoase mediului pentru viața
și activitatea oamenilor.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale din unitatea precedentă,
pe care le socotiți a fi cele mai importante. Puteți organiza o licitație de idei sun forma Cine dă/spune
mai mult!
Informați elevii că, în cadul acestei lecții veți discuta despre problemele de mediu cu care se confruntă
toate țările, inclusiv țara noastră, vor încerca să determine factorii care ar motiva afacerile să fie pri-
etenoase mediului și să aprecieze impactul promovării unei legislații economice prietenoase mediului
pentru viața și activitatea oamenilor.
Împărțiți clasa în 5-6 grupuri, solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activtatea: Oameni, legi și afaceri
în schimbare, să analizeze mitul în grup și să realizeze sarcinile propuse, prin a completa spațiile libere
sau a realiza un poster sub formă liberă.
EXTINDERE: Rugați grupurile de elevi să-și prezinte produsul lor în fața colegilor/colegelor de
clasă. Interveniți în prezentările elevilor doar dacă credeți că e necesar.
48
Țara Noastră
IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ:
1. Mediul înconjurător este prietenul nostru, el ne primeşte și ne oferă ambianța în care
trăim şi ne asigură viața și traiul.
2. Lăcomia și exploatarea nesăbuită a resurselor naturale este modul în care trăim
astăzi, consumând în mod necugetat mult mai mult decât avem nevoie, astfel mediul
natural având de suferit.
3. Cum ne comportăm cu un prieten care ne oferă beneficii? Îl răsplătim! Fiecare din
noi să răsplătim natura prin acțiuni concrete prietenoase mediului, fie că suntem copii,
oameni de afaceri sau persoane aflate la guvernare.
OPȚIONAL: Rugați elevii să propună spre citire și discuție mitul de la ora de astăzi și să propună
un alt titlul, care ar avea o conotație economică prietenoasă mediului.
Republica Moldova – aspiraţii spre
Uniunea Europeană!
OBIECTIVE:
 să prezinte preocupările Uniunii Europente pentru bunăstarea statelor membre și a cetățenilor săi;
 să discearnă argumente pentru promovarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană;
 să-și expună opiniile /visurile asupra viitorului țării noastre.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale, referitoare la necesitatea
promovătii unei economii prietenoase mediului.
Informați elevii că, statele lumii sunt preocupate de protejarea mediului natural și că vom reuși acest
lucru acționând în comun, deoarece natura este una și că fiecare acțiune locală are impact global.
Amintiți elevilor că, Republica Moldova este o țară europeană, doar că comparativ cu multe alte
state europente este mult mai slab dezvoltată și are nevoie de sprijin. Subliniați că, în situația în care
se află țara noastră avem nevoie, în primul rând, de sprijinul celor mai puternic dezvoltați, cum ar fi
Uniunea Europeană, organizație a țărilor europene care se preocupă de bunăstarea statelor membre și
deci a cetățenilor săi. Informați elevii că, Uniunea Europeană este preocupată și de țările vecine ale
acesteia, pentru că își dorește liniște și pace la hotarele ei. Această organizație duce o politică de bună
vecinătate, de colaborare benefică pentru ambele părți, susține statele vecine sub toate aspectele, in-
clusiv financiar, pentru ca acestea să-și dezvolte economia, să-și îmbunătățească calitatea în educație
și medicină, să înfăptuiască reforme care ar duce la respectarea drepturilor și libertăților oamenilor.
Puteți oferi exemple concrete de susținere a localității lor din partea Uniunii Europene.
(diverse proiecte realizate cu sprijinul UE pentru școală, grădiniță, apeduct și canalizare, etc.)
Împărțiți clasa în 8 grupuri, solicitați elevilor să deschidă Caietul la Activitatea: Unde găsim sprijin?
și împărțiți fiecărui grup câte un aspect de subiect. Rugați elevii să citească în grup informația suport
și să discearnă din informația suport dovezi pe care le-ar putea prezenta drept argumente în promo-
varea aderării Republicii Moldova la UE. Fiecare grup își va prezenta argumentele, iar elevii, după
fiecare prezentare își scriu câte un vis în spațiile din rubricile laterale de pe imaginea Și EU am un vis,
dacă este preocupat de una din realizările UE și dacă își dorește ca și în țara noastră să fie la fel.(de
exemplu: la subiectul Agricultură și alimente, elevul fără să scrie tema prezentării poate scrie: vreau
reguli care să asigure, că animalele să fie bine tratate; la subiectul Energie și climă: să ne încălzim
locuința cu energie solară.)
49
GHIDUL PROFESORULUI
EXTINDERE: Solicitați elevilor să analizeze cele citite și ascultate, și să scrie pe fiecare panou din
imaginea Drumul spre UE câte o acțiune concretă pe care ar trebui să o întreprindă Republica Moldova,
dacă dorește să adere la Uniunea Europeană. Rugați elevii să se împărtășească reciproc, apoi după ce au
ascultat și acțiunile scrise de colegii lor, să selecteze și să scrie trei din ele în PUȘCULIȚA cu IDEI.
OPȚIONAL: Rugați elevii să discute cu familia despre avantajele și riscurile aderării Republicii
Moldova la Uniunea Europeană și să prezinte viziunea lor la lecția următoare.
Economia verde - garanția unei
țări sănătoase
OBIECTIVE:
 să definească cu cuvintele proprii termenii: economie verde, reciclare selectivă;
 să argumeteze alegerea de a trăi împreună cu familia într-un mediu natural sănătos;
 să argumenteze că acceptarea și promovarea conceptului de economie verde este garanția unei
economii durabile și a unei țări sănătoase.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale, referitoare la procesul de
aderare a Republicii Moldova la UE, la beneficiile și riscurile acesteia. Subliniați că, orice eveniment,
proces are șanse să se întâmple, dacă se fac pași mici, dar concreți care duc spre rezultatul dorit.
Informați elevii că, la această oră vor discuta despre economia verde – un concept apărut recent,
dar cu esență veche, decând lumea de a trăi și activa în armonie cu natura. Solicitați elevilor să
deschdă Caietul la Activitatea: Pro economie verde, să analizeze atent imaginile și să stabilească
corespondența dintre mediile propuse și imaginile recomandate, unindu-le prin săgeți de culori po-
trivite, apoi să realizeze sarcinile propuse prin a completa spațiile libere. Rugați unul – doi elevi să
prezinte cele scrise. Atrageți atenția asupra concluziilor/judecăților de valoare formulate de elevi. Ar
fi frumos să veniți și dumneavoastră cu un motto, proverb relevant.
În continuare spuneți elevilor că, un mediu curat și bunăstarea nu apare de la sine, este nevoie de
implicare nu prin a ,,rupe stele de pe cer”, ci prin acțiuni și gesturi mici, care suntem în stare să le
facem și nu ne costă nimic decât bucuria de a face acest lucru. Subliniați că un mic gest, atunci când
este făcut de milioane de oameni, are un impact mare asupra mediului înconjurător. Accentuați că, vă
referiți la acumularea masivă de deșeuri, care am putea să le transformăm în materie primă dacă le-am
,,arunca” separat /reciclare selectivă a deșeurilor.
Solicitați elevilor să analizeze Călătoria unei sticle din plastic prin procesul de reciclare de la Activi-
tatea: Gesturi mici cu impact mare și să scrie în dreptul fiecărei imagini acțiunea prin care trece sticla
de plastic într-o economie verde. /vânzare-cumpărare; consum, concentrare/boțire, reciclare selectivă, transportare,
prelucrare și transformare în granule, prelucrare și transformare în fibre, producție de maiouri/.
Rugați elevii să se expună asupra acestor acțiuni pentru o dezvoltare de lungă durată, pentru o
dezvoltare economică de viitor, pe care o numim dezvoltare durabilă și să prezinte impactul acesto-
ra prin două argumente concrete./economisirea resurselor, un mediu natural mai curat/
Apoi, rugați elevii să rezolve un test simplu de autoevaluare, încercuind răspunsul cu care este de
acord. S-ar părea că, în esență nu e nimic grozav în el, dar anume acest test ar duce la conștientizarea
necesității de economisire a resurselor și acceptarea unui mod sănătos de viață.
EXTINDERE: Spuneți elevilor că, așa cum deja cunosc ce înseamnă reciclare selectivă, vor avea
de realizat un exercițiu practic de selectare a deșeurilor. Solicitați elevilor să analizeze imaginile de
la Activitatea: Pentru că fiecare lucru are locul lui și să ,,arunce” deșeurile în containere după princi-
piul selectiv, unindu-le prin linii-săgeți, utilizând relevant/potrivit creioanele colorate. Subliniați că,
50
Țara Noastră
deșeurile care sunt câte unul/a, să le încercuiască de culoarea respectivă și să le ,,arunce” la fel. După
încheierea activității de reciclare selectivă, rugați elevii să formuleze, pornind de la titlul temei și din
experiența activităților de astăzi, care ar fi impactul unui comportament proactiv în raport cu economia
verde și să le scrie la IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ.
Sugerați elevilor ca în perioada vacanței să formeze o echipă de adepți ai reciclării selective a
deșeurilor: dintre colegii de clasă, prieteni și membri de famlie. După care, să formuleze împreună un
mesaj pro reciclare selectivă a deșeurilor, să scrie mesajul pe fișă, să multiplice fișele și să le distribuie
în comunitatea lor.
Țara mea: cum este, cum o vreau
OBIECTIVE:
 să descrie starea/situația Republicii Moldova așa cum o văd ei în prezent ;
 să propună sugestii de îmbunătățire a stării/situației Republicii Moldova, pentru un viitor mai bun;
 să discearnă cele mai reușite/relevante propuneri ale colegilor, pentru realizarea produsului
Mărul ecologic.
REALIZARE: Salutați elevii și recapitulați câteva din ideile principale, referitoare la economia
verde și reciclarea selectivă, ca fiind soluții pentru o dezvoltare durabilă a țării noastre.
Informați elevii că, la sfârșit de programă ei vor face o analiză a stării/situației Republicii Moldova,
așa cum o văd ei, cu mențiunea că cel mai ușor lucru e să critici, după care ei vor trebui să vină cu
propuneri concrete de îmbunătățire a acestei stări/situații pentru un viitor mai bun. Solicitați elevilor
să deschidă Caietul la Activitatea: Moldova pe care mi-o doresc și să citească mesajul autorilor aces-
tui caiet. Propuneți elevilor să continuie mesajul cu un enunț laconic și relevant.
Apoi, împărțiți clasa în 6 grupuri, rugați elevii să discute în grupuri despre situația din țara noastră
în domeniul dat/extras, apoi să propună sugestii de îmbunătățire. Accentuați că, la sfârșit de lecție,
datorită activtății tuturor grupurilor, ei vor avea construită imaginea țarii pe care și-o doresc.
Domeniile de discuție:
1. Reguli, atitudini și acțiuni prietenoase omului.
2. Reguli, atitudini și acțiuni prietenoase mediului.
3. Reguli, atitudini și acțiuni prietenoase economiei țării.
4. Reguli, atitudini și acțiuni prietenoase culturii/patrimoniului.
5. Reguli, atitudini și acțiuni prietenoase educației.
6. Reguli, atitudini și acțiuni prietenoase familiei, copilului.
Oferiți elvilor 10-15 minute pentru realizare, apoi rugați grupurile să prezinte produsul. Rugați elevii
să fie atenți la prezentări, deoarece vor avea de selectat din toate, 6 sugestii/propuneri/idei care le-au
apreciat mai relevante, mai originale pentru schimbarea ,,la față” a ȚĂRII NOASTRE și pe care le vor
scrie pe MĂRUL ECOLOGIC ca idei, care reprezintă simbolic Republica Moldova.
Sugerați elevilor ca în vacanță să formeze o echipă de voluntari și să realizeze împreună un sondaj
în comunitatea lor sau să inițieze un sondaj online la tema: Moldova pe care mi-o doresc. (sondaj
cu un singur răspuns). După realizare, să facă totalurile acestui sondaj și să scrie cinci cele mai
des întâlnite răspunsuri. Produsul pot să-l prezinte familiei, prietenilor, membrilor comunității, îl pot
plasa pe rețelele de socializare, etc.
51

GHID Tara Noastra - Rom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID Tara Noastra - Rom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCAŢIA ECONOMICĂ

Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA CAIETULUI:

Unitatea de conținut 1.1:

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 1.2:

Trocul este schimbul unui produs pe alt produs.

Unitatea de conținut 1.3:

EXTINDERE: Propuneți elevilor să realizeze un rebus la termenul: COMERȚ.

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 1.4:

Moldova pe harta Europei plasată la tablă.

EXTINDERE: Propuneți elevilor să elaboreze un cinquen cu specific economic la tema Evoluția

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 1.5:

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de învățare II:

Unitatea de conținut 2.1:

Unitatea de conținut 2.2:

3. Una din cauzele acestei schimbări este că:

trist-neputincios; vesel-bucuros; indiferent-nepăsător

Unitatea de conținut 2.3.

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 2.4:

Bancnota de 100 lei - Cetatea Tighina.

Unitatea de conținut 2.5:

mai puțin cunoscute.

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 2.6:

Solicitați elevilor să citească definiția de brevet și s-o explice cu cuvintele proprii.

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 2.7:

Unitatea de învățare III:

Unitatea de conținut 3.1:

Prim-ministru, miniștri, Președintele

Cum se face legea? Cum se execută legea? Cum se veghează legea?

Prin vot Prin ordin Prin aplicarea legii

Când este publicată Permanent/cât este în vigoare Se sancționează, se pedepsește

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 3.2:

Buget echilibrat: VENITURI = CHETUIELI

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 3.3:

EXTINDERE: Propuneți elevilor să descrie în termeni economici evoluția Chișinăului de la sat la

Unitatea de conținut 3.4:

Unitatea de conținut 3.5:

Unitatea de conținut 3.6:

EXTINDERE: Solicitați elevilor să realizați un acrostih la termenul PATRIMONIU prin a scrie în

Unitatea de învățare IV:

Unitatea de conținut 4.1:

Grupul 6: Produse de cofetărie.

Unitatea de conținut 4.2:

Grupurile 1 și 4: Povestea de succes StarNet.

- calitativ, - satisfăcător - nesatisfăcător

Unitatea de conținut 4.3:

• Ce reprezintă lucrurile enumerate pe tablă? /costurile/cheltuielile companiei/

• Care este venitul companiei?

• Câte jucării trebuie să vândă firma pentru a-și recupera cheltuielile?

• Care sunt costurile totale ale companiei?

• Câte jucării trebuie să vândă firma pentru a-și recupera cheltuielile?

IDEI ÎN PUȘCULIȚĂ: Formulați întrebări care i-ar conduce pe elevi să descopere și să

Unitatea de conținut 4.4:

Unitatea de conținut 4.5: