MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII

AL REPUBLICII MOLDOVA
IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI
FINANŢE
CATEDRA FINANŢE

STUDIUL INDIVIDUAL Nr.2

,,Taxele locale în Chișinău”

A elaborat: Stela COTELEA

Eleva grupei: IPF1905G
Profesor coordonator: Adriana STAMATE

Chișinău, 2022
 CUPRINS

CAPITOLUL I Generalizarea istoricului și realizărilorlocalității în 2022 ... 3

1.1 Istoricul orașului Chișinăului..............................................................3

1.2 Realizările orașului Chișinău din ultimii 4 ani...................................5

CAPITOLUL II Studiu de caz..........................................................................7

2.1 Partea practică..........................................................................................7

CONCLUZIE.....................................................................................................8

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................9

ANEXE.............................................................................................................10

2
 CAPITOLUL I Generalizarea istoricului și realizărilorlocalității în
2022
1.1 Istoricul orașului Chișinăului
Chişinăul este atestat documentar prima dată la 1436 în calitate de localitate, aşezată pe
malurile râului Bâc. Dar acest loc a fost populat din timpuri străvechi. Arheologii au
descoperit aici aşezări umane, care datează încă din epoca de piatră (35-8 mii ani î. Hr.),
aşezări din epoca timpurie a fierului (sec. 10-8 î. Hr.) şi altele. De asemenea, au fost
descoperite şi monede romane din sec. 4, care arată legătura populaţiei băştinaşe cu
provinciile romane de la Dunărea de Jos şi nordul Mării Negre.
Prima menţiune documentară a Chişinăului ca localitate datează din 17 iulie 1436, când
domnii Ţării Moldovei Ilie şi Ştefan... au dat şi i-au întărit lui Oncea-logăfăt pentru
credicioasă slujbă mai multe sate pe Răut . Stabilind hotarele acestor sate, documentul
menţionează : ...şi la Băc, de cealaltă parte , pe valea ce cade în dreptul Cheşenăului lui
Acbaş, la Fântâna unde este Seliştea Tătărească în dreptul păduricii.
A doua menţiune documentară despre Chişinău datează din 1466. Este vorba de un
document de proprietate ieşit din cancelaria domnească a lui Ştefan cel Mare, prin care
voievodul i-a dat unchiului său Vlaicul o selişte la Chişinău, la Fântâna Albişoarei, moşie
cumpărată de la Toader feciorul lui Fedor, cu 120 de arginţi tătărăşti. Documentul mai spune
că Chişinăul cu întreaga sa moşie şi cu moara este dată boierului Vlaicu şi tuturor urmaşilor
săi. Istoricii presupun că aşezarea număra 5-10 gospodării ţărăneşti, cu oameni care se
îndeletniceau cu agricultura şi măcinau grâul la moara din partea locului. Mai bine de 100 de
ani moşia a fost stăpânită de urmaşii lui Vlaicu Pârcălab.
În 1576 o strănepoată de-a lui Vlaicu Pârcălab vinde moşia cu deja 500 de galbeni
tătăreşti, ceea ce denotă că satul Chişinău a crescut şi s-a dezvoltat cu mult, i-a crescut preţul
având şi mai multe mori pe Bâc. În evul mediu satul Chişinău era dens populat. În secolele
XV-XVII, în vecinătatea Chişinăului se atestă mai multe localităţi : Buiucani, Hrusca,
Vovinţeni, Visterniceni, Gheţioani, Munceşti, Schinoasa, care treptat, pe parcursul sec. 19 au
devenit suburbii ale Chişinăului. În 1641 Chişinăul devine moşie mănăstirească, când Vasile
Lupu, domnul Ţării Moldovei, trece moşia Chişinău în stăpânirea Mănăstirii Sfânta Vineri
din Iaşi. Chişinăul a rămas în proprietatea acestei mănăstiri până în secolul 19. În perioada
când Chişinăul se afla în stăpânirea mănăstirii ieşene se constată o creştere evidentă a
populaţiei. Pe lângă ţărani aici se stabilesc meşteşugari, negustori. Chişinăul devenea un mic
târg, un centru comercial nu prea mare, adică un orăşel, pentru că localnicii erau numiţi
târgoveţi într-un
3
document din 1666. În sec 16, când Tighina este transformată în raia turcească, iar Bugeacul
şi împrejmuirile Căuşenilor sunt în stăpânirea tătarilor, căutând căi mai sigure în drumul de la
Cetatea Albă spre Iaşi, negustorii şi călătorii ocolesc centrul de ţinut Lăpuşna, trecând tot mai
des prin Chişinău. Treptat, Chişinăul devine un important centru comercial, în care se
consolidează comerţul permanet, de iarmaroc. Apar cârciumele şi dughenele, creşte şi se
diversifică asortimentul mărfurilor negustorilor locali. Locuitorii au trăit şi timpuri mai grele.
Chişinăul a fost devastat de turci şi tătari în mai multe rânduri. Războaiele ruso-turceşti din
sec 18 şi 19 au provocat multe daune şi au ruinat oraşul. Paralel cu creşterea şi transformarea
Chişinăului într-un târg, urbea începe să se profileze şi ca centru cultural-ecleziastic şi de
învăţământ. Prima şcoală organizată şi susţinută de stat şi de Mitropolia Moldovei o aflăm
activând la Chişinău în sec 18. Şcolile funcţionau pe lângă bisericile oraşului. În urma
răboiului ruso-turc din 1812, când spaţiul dintre Prut şi Nistru este anexat la Imperiul rus,
centrul regiunii Basarabiei e stabilit la Chişinău. Treptat Chişinăul se extinde teritorial spre
actualul bd. Ştefan cel Mare, numit pe atunci strada Moskovskaia. În 1830-36 este înălţată
Catedrala cu clopotniţa şi pusă baza unei grădini publice. Creşterea oraşului a făcut ca satele
Buiucani, Schinoasa, Tăbăcăria, Mălina să devină suburbii ale Chişinăului în anii 1830-40.
Chişinăul şi-a schimbat mult aspectul general în anii 50-70 ai sceolului al XIX-lea, când l-
a avut ca arhitect al oraşului pe Alexandr Bernardazzi. El a proiectat unele străzi şi cartiere, a
participat la proiectarea şi construirea apeductului din Chişinău, precum şi cele mai
importante clădiri. Oraşul îşi recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii cu
România în 1918. Aici sunt deschise mai multe şcoli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să
funcţioneze un şir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica
de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas şi limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de
încălţăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziţii de mărfuri industriale şi
maşini agricole. Chişinăul se intergrează în reţeaua de drumuri a României. În anii 20-30 la
Chişinău activează mai multe bănci: Moldova, Unirea României, Dacia, Iaşi. Sunt editate un
şir de reviste şi ziare. Se dezvoltă învăţământul. În 1934 Pantelimon Halippa a fondat prima
instituţie de ştiinţe academice din Basarabia - Institutul Social Român. Încă în 1918, tot sub
preşedinţia lui Halippa a fost fondată Universitatea Populară Moldovenească. La Chişinău
activau Teatrul Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a Naturii, Cinematografele Odeon,
Orfeum, Colosseum, Expres, Clubul Polonez. În perioada intebelică au activat trei şcoli
superioare muzicale: Conservatorul naţional, Conservatorul Municipal şi Conservatorul
Unirea.

4
 1.2 Realizările orașului Chișinău din ultimii 4 ani
Proiectul ,,Promovarea educației pentru sănătate a tinerilor”
04.09.2018 — 04.09.2019
Scopul proiectului:
Scopul proiectului este de a creşte nivelul de cunoştinţe ale adolescenților (10-19
ani) despre sănătatea lor și de a-i abilita să solicite predarea în școli a educaţiei pentru
sănătate adecvată vârstei și sensibilă la mediul cultural, inclusiv sănătatea reproductivă,
drepturile omului și prevenirea violenței bazate pe gen.

Obiective principale:

- Consolidarea calităţii educaţiei pentru sănătate în şcoli, inclusiv sănătatea

reproductivă, drepturile omului și prevenirea violenţei bazate pe gen.
- Pilotarea disciplinei opţionale „Educație pentru sănătate”
- Instruirea formatorilor de la egal la egal privind sănătatea adolescenților,
inclusiv sănătatea reproductivă, drepturile omului și prevenirea violenţei bazate
pe gen.
- Instruirea cadrelor didactice/formatorilor privind sănătatea adolescenților,
inclusiv sănătatea reproductivă, drepturile omului și prevenirea violenţei bazate
pe gen.

Aspecte
generale

Donatori Implementatori

UNFPA Rețeaua de Tineri Educatori "DE LA EGAL LA EGAL"

Ambasada Olandei Y-PEER Moldova

Figura 1 Aspecte generale

Sursa: Elaborat de autor

5
Proiectul Mellow Parenting – pentru copii sănătoși și fericiți
01.03.2018 — 28.02.2019

Scopul proiectului:
Proiectul „Programul Mellow Parenting – pentru copii sănătoși și fericiți” îşi
propune să intervină de timpuriu pentru a îmbunătăți siguranța, bunăstarea și
dezvoltarea copiilor vulnerabili pînă la 5 ani, în special celor cu risc sporit de abandon
și separare din cauza lipsei de îngrijire parentală adecvată și a atașamentului și
relațiilor părinte-copil slab dezvoltate.
Obiective principale:

- Îmbunătățirea cunoștințelor și abilităților părinților de a oferi îngrijire adecvată

copiilor, dezvoltarea atașamentului și relațiilor cu copiii săi, faptul, contribuind
la prevenirea separării copilului de familie.
- Promovarea programului de educație parentală “Mellow Parenting” pentru a
deveni un program de educație parentală oferit părinților și copiilor în situație
de risc și prestat în întreaga țară.
- Recunoașterea Programului Mellow Parenting ca o măsură eficientă de sprijin
și de intervenție timpurie atât pentru mame, cât și pentru tați.

Inovația proiectului:
Programul de educație parentală “Mellow Parenting” este o metodă de intervenție
timpurie bazată pe relaţii şi concentrată pe îmbunătățirea relaţiei părinte-copil.
Grupurile Mellow Parenting sunt intense şi se derulează timp de 14 săptămâni, 1 zi pe
săptămână. Grupurile vizează familii dezavantajate, inclusiv cele în care există
dificultăţi în relaţia părinte-copil.

Aspecte generale

Donatori Implementatori Cost

World Childhood Foundation

Parteneriate pentru fiecare copil
80 300 $

Figura 2 Aspecte generale

Sursa: Elaborat de autor

6
 CAPITOLUL II Studiu de caz
2.1 Partea practică
Determinați taxele locale pe care urmează să le achite entitatea SRL ,, STELA ” în
trimestrul II al anului 2022 și termenul limită de achitare a acestora, reieșind din
următoarele date:
1. Numărul de angajați: aprilie - 40 persoane, mai - 50 persoane; iunie - 60 persoane;
Cota concretă în Chișinău este de 165 lei/anual persoană.
2. Au fost prestate servicii de amplasare a publicității în valoare de 10 500 lei fără
TVA. Cota concretă este de 5,2%.
3. Se achită taxa pentru dispozitivele publicitare, baner de 3 𝑚2, cota concretă 775 lei
anual/ 𝑚2.
4. Entitatea este administrator al parcării cu suprafața de 450 𝑚2. Cota concretă este de
31 lei anual pentru 1𝑚2.
5.Au fost prestate servicii pentru cazare în sumă de 25 000 lei fără TVA. Cota concretă
este de 3%.
Rezolvare:

Numărul mediu de angajați = (40+50+60)/3 = 50 persoane

1. Taxa pentru amenajarea teritoriului = 50*165/4 = 2062,5 lei
2. Taxa de amplasare a publicității = 10 500 * 5,2% = 546 lei
3. Taxa pentru dispozitivele publicitare = 775 *3/4 = 581,25 lei
4. Taxa pentru parcare = 450*31/4 = 3487,5 lei
5. Taxa pentru cazare = 25 000*3%= 750 lei
Termen de achitare: până la 25.07.2020

7
 CONCLUZIE
În concluzie pot spune că de-a lungul timpului, taxele locale au intrat în vizorul mai
multor autorități din Republica Moldova, stârnind și polemici uneori, fapt ce denotă interes
față de acestea, atât din partea autorităților, cât și a contribuabililor. Administrarea autonomă
a veniturilor fiscale ale autorităților publice locale, în fapt esența descentralizării fiscale, nu
este un scop în sine. Într-un stat de drept, autonomia și descentralizarea administrativ-
financiară nu reprezintă decât măsuri de corectare și clarificare a centralismului uneori
excesiv.
Chiar dacă au un anumit grad de autonomie în stabilirea taxelor locale, autoritățile locale
sunt ținute de anumite reguli și principii stabilite de legislație, cu scopul de a se evita
stabilirea arbitrară a obligațiilor fiscale sau a unor sume exorbitante. În contextul legislației
fiscale, în prezent nu există o plafonare sau limite pentru stabilirea taxelor locale de către
autoritățile administrației publice locale, deși lucrurile nu au stat mereu așa. Istoric vorbind,
în cazul Republicii Moldova, până în anul 2011 taxele locale au fost plafonate în conformitate
cu prevederile Legii nr. 186 din 19 iulie 1994 privind taxele locale, iar ulterior cu cele
cuprinse în Titlul VII din Codul fiscal, respectivele plafoane fiind eliminate odată cu
adoptarea Legii nr. 48 din 26 martie 2011 pentru modificarea și completarea unor acte
legislative
Stabilirea unor limite ale taxelor locale sau plafonarea acestora are argumentare și bază
juridică, fără a fi afectat principiul autonomiei locale, mai ales deoarece legislația aplicabilă
prevede competența autorităților locale, inclusiv prin prisma principiului autonomiei, de a
stabili cotele taxelor locale, în limitele legii. Or, autoritățile locale nu pot, în mod arbitrar și
nelimitat, stabili anumite taxe, sau cote ale taxelor locale, excesive și neechitabile. Dreptul
legiuitorului de a stabili unele limite sau de a plafona taxele locale este indicat inclusiv în
conținutul raportului explicativ care însoțește Carta Europeană a Autonomiei Locale, unde se
explică că legislaţiile centrale sau regionale pot fixa limite generale pentru împuternicirile
colectivităţilor locale în materie fiscală, totuşi acestea nu trebuie să împiedice funcţionarea
eficace a responsabilităţii politice la nivel local.

8
 BIBLIOGRAFIE

1. CODUL FISCAL PRIVIND IMPOZITELE ȘI TAXELE LOCALE

2. Iordache, E. si altii, Manualul specialistului in fiscalitate, Editura Irecson

3. Popescu, N., Finante Publice-Finante. Bugete. Fiscalitate , Editura
Economica
4. Voinea,Gh. si altii, Impozite, taxe si contributii, Editura Junimea

WEB-BIBLIOGRAFIE

5. https://sfs.md/ro/cautare?q=TL+13

6. https://juridicemoldova.md/10178/plafonarea-taxelor-locale-in-republica-
moldova-consideratii-juridice.html
7. https://www.chisinau.md/lib.php?l=ro&idc=531&t=/Informatii/Taxe-
locale