PROIECT DE MANAGEMENT

2021-2026

CASA DE CULTURĂ
PLOPENI
ARGUMENT

Motto :

Cultura e o formă de viaţă prin care o colectivitate

umană îşi exprimă forţa creatoare.
Marin Preda, Cel mai iubit din pământeni, 1980.

Cultura este cel mai important element al identității naționale, reprezentând un reper major
al imaginii interne și externe a unui popor. Sistemul cultural împreună cu cel economic constituie
marile subdomenii, fundamentale, ale mediului social din fiecare țară.

Ca un exemplu, la ceea ce se întâmplă azi, în cultura română poți veni cu un exemplu,

paradoxal, din secolul al XIX-lea, spus de Titu Maiorescu, în studiul său despre ceea ce se
întâmpla atunci; expresie directă a conștientizării unei crize a culturii române:

„În aparență, după statistica formelor din afară, românii posed astăzi aproape întreaga
civilizare occidentală. Avem politică și știință, avem jurnale și academii, avem școli și literatură,
avem muzee, conservatorii, avem teatru, avem chiar o constituțiune. Dar în realitate toate aceste
sunt producțiuni moarte, pretenții fără fundament, stafii fără trup, iluzii fără adevăr, și astfel
cultura claselor mai înalte ale românilor este nulă și fără valoare, și abisul ce ne desparte de
poporul de jos devine din zi în zi mai adânc”.

La nivel european, prin cultură se încearcă să se unească, de la națiuni, etnii, la grupuri

minoritare, sub sloganul: Unitate în diversitate. Uniunea Europeană face eforturi să conserve
patrimoniul cultural comun al Europei și să sprijine și să promoveze artele și industriile creative
din Europa. Inițiativele precum Anul european al patrimoniului cultural sunt menite să faciliteze
accesul tuturor la această cultură dinamică și diversă.

Componentele culturale sunt integrate în numeroase politici ale Uniunii Europene, printre
care educația, cercetarea, politica socială, dezvoltarea regională și relațiile externe. Crearea și
promovarea culturii în lumea interactivă și globalizată de astăzi evoluează în paralel cu
tehnologiile media și tehnologiile digitale. Uniunea Europeană promovează colaborarea între
guvernele naționale și pe cea dintre guverne și organizațiile internaționale în ceea ce privește
politicile pentru cultură.

Prin intermediul programului Europa creativă, Uniunea Europeană sprijină

cinematografia, arta și industriile creative europene, pentru a crea locuri de muncă și creșterea

2
economică în Europa și pentru a le oferi artiștilor acces la noi oportunități, piețe și categorii de
public din întreaga lume. În același timp, Uniunea Europeană sprijină festivaluri de film,
expoziții culturale, concerte, conferințe și concursuri artistice în întreaga Europă, pe tot parcursul
anului.

Cultura României este ansamblul de valori materiale și spirituale produse pe

teritoriul României. România are o cultură unică, care este produsul geografiei și evoluției sale
istorice distincte. Este fundamental definită ca fiind un punct de întâlnire a trei regiuni: Europa
Centrală, Europa de Est și Europa de Sud-Est, dar nu poate fi cu adevărat inclusă în nici una
dintre ele. Identitatea românească a fost formată pe un substrat din amestecul
elementelor dacice și romane, cu multe alte influențe. În antichitate și în evul mediu, cele mai
importante influențe au fost din partea popoarelor slave care au migrat în spațiul carpato-
dunărean și care s-au format în vecinătatea ei - în Bulgaria, Serbia, Ucraina, Polonia și Rusia, a
grecilor din Imperiului Bizantin și mai apoi, sub protecție turcă, din Fanar, a Imperiului Otoman,
de la maghiari, precum și de la germanii care trăiesc în Transilvania. Cultura modernă română a
apărut și s-a dezvoltat în ultimii aproximativ 250 ani sub o puternică influență din partea
culturilor din vestul Europei, în special, cultura franceză și germană. În plus, sub influența
tradiției bizantine și slavone, românii sunt, de asemenea, singurul popor creștin
ortodox dintre popoarele latine.

Astăzi, Bucureștiul reprezintă cea mai mare piață culturală din România, atât din punct
de vedere al ofertei, cât și din punct de vedere al consumului, iar in ultimii 10-15 ani, au început
să se dezvolte foarte puternic în acest sens orașele Cluj-Napoca și Sibiu. Am putea povesti foarte
multe despre aceste trei orașe, despre produsele lor culturale (Festivalul Internațional de Teatru
de la Sibiu, FITS; Festivalul de Muzică Clasică George Enescu, de la București, Festivalul
Internațional de Muzică Electronică UNTOLD, de la Cluj-Napoca etc.; producțiile instituțiilor de
cultură etc.).

La nivel regional, putem vorbi doar despre viața culturală a Ploieștului, cel mai apropiat
centru așa-zis cultural de localitatea Plopeni, aproximativ 15 km. Aici putem vorbi despre
Filarmonica Paul Constantinescu, Teatrul Toma Caragiu (cu cele 3 secții: dramă, revistă și
teatrul de animație pentru copii), iar sporadic despre Casa de Cultură a Sidicatelor, însă fără a
avea evenimente proprii, doar găzduite. Dar – există un mare dar – aici având loc câteva
evenimente de anvergură: Ploiești Jazz Festival, Festivalul de Teatru Toma Caragiu,
Concursul național de interpretare a muzicii folk "Festivalul Castanilor" etc.

Acum am ajuns să vorbim despre Plopeni. Casa de Cultură a luat ființă, prin Hotărârea
Consilului Local Plopeni, nr. 92 din 6 decembrie 2002. Este o instituție publică cu personalitate
juridică de interes local. În conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului
României, nr. 118 din 2006, priviind înființarea, organizarea și desfășurarea Așezămintelor
Culturale, este o instituție publică de cultură, care funcționează în subordinea Consiliului Local
Plopeni, în temeiul prevederilor Hotărârii Consiliului Local, nr. 10 din 2011, privind aprobarea

3
Regulamentului de Organizare și Funcționare a Casei de Cultură Plopeni. Toate proiectele
culturale s-au desfășurat și se desfășoară sub egida acestuia și a Primarului orașului Plopeni.
Finanțarea instituției se realizează din venituri proprii și/sau subvenții din bugetul local, prin
bugetul local al Orașului Plopeni, conform Caietului de Obiective.

Proiectul meu de management cultural, pe perioada 2021-2026, l-am realizat și construit

plecănd de la o analiză socio-culturală a mediului, unde instituția își desfășoară activitatea.
Tehnicile de analiză SWOT, mi-au permis să fac această evaluarea, poate chiar o radiografie
echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici,
conjuncturali şi politici îl au asupra activităţii unităţii. Planul de dezvoltare instituţională are în
vedere eliminarea punctelor slabe, a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea sau
atenuarea efectelor ameninţărilor identificate. Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la
identificarea punctelor tari şi a oportunităţilor oferite de cadrul legislativ sau de comunitate.
Scopurile strategice asumate izvorăsc din realitatea obiectivă constatată la nivelul comunității.

Îmi doresc foarte tare revitalizarea vieții culturale și a entertainment-ului în localitatea

Plopeni, ținând cont că încet-încet se transformă intr-un oraș dormitor pentru locuitorii săi, dat
fiind faptul că este un cap de pod, cum voi menționa în prima parte, acolo unde voi începe
analiza propriu-zisă, un nod între cele mai importante centre industriale din zonă: Ploiești,
București și Brașov. Pentru asta este imperios necesară o campanie de branding cu tot ce
presupune acest lucru, adică o imagine consistentă de brand, creşterea notorietăţii brand-ului,
vizibilitate optimă şi integrarea tuturor valorilor adiacente strategice, favorabile a fi utilizate ca
motive de întărire a credibilităţii brandului.

Acest proiect propune o strategie care este fundamentată şi pe premisa absolut corectă că
oraşele cu vitalitate culturală constituie centre polarizatoare de care trebuie să ţină cont orice
programe şi strategii de dezvoltare locală sau naţională. Oferta culturală de calitate înseamnă un
număr mare de receptori care dau valoare bunului cultural primit. Pe de altă parte, un număr
mare de participanţi la evenimentele culturale este dorit pentru orice sponsor, pentru că astfel
mesajul său ajunge la cat mai mulţi consumatori, acest lucru însemnând implicit o disponibilitate
mai mare de a investi în evenimentele culturale.

Subliniez faptul că un proiect de management cultural al unui centru cultural, în fapt, al

unui oraş, trebuie să fie actualizat periodic şi în mod constant, prin analize suplimentare şi
aduceri la zi ale datelor cantitative şi calitative prin propuneri şi recomandări de dezvoltare
specifice, în aşa fel încât acesta să rămână un instrument de lucru viabil la dispoziţia managerului
în scopul realizării politicii culturale a administraţiei locale.

4
 A. Analiza socio-culturală a mediului în care își desfășoară activitatea
instituția și propuneri privind evoluția acesteia în sistemul instituțional
existent.

O să încep această analiză asupra mediului socio-cultural al orașului Plopeni, locul în care
își desfășoară activitatea instituția de care vom vorbi pe larg, cu o scurtă istorie și prezentare a
localității și a Casei de Cultură.

Orașul Plopeni este amplasat în apropierea unor importante artere de comunicație, de pe

Valea Teleajenului și a Prahovei, ce au reprezentat vechi axe de legatură între Transilvania și
Țara Românească; este străbătut de traseele cultural-turistice DRUMUL VINULUI și DRUMUL
SĂRII.

Așezarea orașului Plopeni este precum un cap de pod, prin care se poate ajunge pe Valea
Prahovei, Valea Teleajenului, Valea Slănicului, spre Ploiești (15km), spre București (80km) și
Brașov (105km), spre Muntenia și Moldova, prin drumurile județene și Drumul Național 1, cu
deschidere către autostrada A3 (aproximativ 45 de minute, cumva, mai puțin decât să te
deplasezi din centrul capitalei, către margine) .

Cele mai vechi mărturii ale locuirii acestor meleaguri le semnalează colonelul topograf
Constantin Zagoriț, în anul 1940, în urma săpăturilor arheologice din punctul MOVILA, ocazie cu
care s-au descoperit urmele unei cetăți hallstatiene (perioadă a fierului) din secolele VI-V Î.Hr.,
de origine traco-dacă, zonă cunoscută prin cetatea FETEI, de la Valea Humei, după numele
pârâului ce curge la marginea nordică a dealului Găgeni.

Actul de naștere al orașului Plopeni poartă data de 1 iulie 1968, moment în care satul
Stejarul, fosta colonie muncitorească Mărgineanca, devine amintire. Orașul Plopeni s-a dezvoltat
intens economic, pe fundația creată de industria grea, ce își desfășura activitatea pe teritoriul
localității; urmată de un regres cauzat de restructurarea industriei de apărare. Tot în aceeași
perioadă, componenta socială s-a dezvoltat pe aceleași componente tradiționale, funcțiunea
predominantă fiind industria, în ciuda faptului că se afla printre centrele industriale cu capacități
puternic afectate de procesul de destructurare și depopulare a Plopeniului.

În anii grei de după revoluția post-decembristă, managementul defectuos și lipsa fondurilor

financiare, activitatea economică redusă a dus la stagnarea evoluției socio-culturale din zonă.
După anul 2000 a avut loc un mic reviriment financiar; și s-a început modernizarea unor sedii
pentru principalele activități și servicii necesare pentru o bună dezvoltare a unei localități cu
rangul de oraș: magazine, școli, așezăminte de cultură și asistență medicală. Și în prezent
localitatea necesită măsuri de stopare a declinului industrial și social, de reconversie și
revitalizare a industriei și atragerea de obiective noi prin mijloacele disponibile.

5
 În prezent Plopeniul reprezintă o piață mică din punct de vedere al ofertei culturale și mai
ales din punct de vedere al consumului. Dintre factorii relevanți ai acestui aspect o reprezintă
numărul mic de locuitori ai orașului (7 718 locuitori, conform recensământului din 2011); alți doi
factori de aceeși natură fiind: nivelul studiilor, cât și nivelul veniturilor. Mai jos o să prezint un
scurt istoric al activității culturale, de-a lungul vremii, in localitate.

În trecut, activitatea culturală a fost deosebit de intensă în orașul Plopeni, de-a lungul
anilor, aceasta desfășurându-se în cadrul Clubului Muncitoresc, iar după 1982 în actuala Casă de
Cultură. Aici au venit în turnee nume mari ai Scenei Românești, artiști în vogă ai momentului, de
pe toate palierele culturale, Aurelian Andreescu, Dan Spătaru, Mirabela Dauer, Corina Chiriac,
formațiile Savoy, Mondial, Chromatic etc.; interpreți de muzică populară: Ion Dolănescu, Maria
Ciobanu, Irina Loghin, Benone Sinulescu, Maria Văduva etc.; spectacole de teatru și revistă,
importante din București, plecate în celebrele turnee prin țară, iar nume mari ai scenei românești
au urcat pe scena Casei de Cultură: Adela Mărculescu, Florin Piersic, Adriana Trandafir, Eusebiu
Ștefănescu, Rodica Mandache, Costel Constantin, Geo Costiniu etc..

Anii ’90, vitregiți de o stabilitate economică și de o perioadă socială mai prielnică, au fost,
cumva, mai slabi din punct de vedere artistic și cultural, aici desfășurându-se doar evenimente de
mică anvergură, evenimente, mai degrabă, cu caracter local. În schimb, după anul 2000, viața
culturală a renăscut. Au reînceput sa apară evenimentele. La noi în oraș au poposit nume mari de
artiști, recunoscuți la nivelul întregii țări: Phoenix, Cargo, Iris, Compact, Vunk, Direcția 5,
Holograf, Taraful de la Clejani, Mihai Mărgineanu, Mandinga, Taraful de la Vărbilău, Niculina
Stoican, Maria Dragomiroiu, Constantin Enceanu etc.; au venit, din nou, spectacole de teatru din
București, cu capete de afiș importante: Florin Piersic, Ion Caramitru, Horațiu Mălăele, Gigi
Ifrim, Florin Busuioc, Medeea Marinescu, Adela Zamfir etc.

De aici au plecat câteva nume importante de artiști, actori, muzicieni, caricaturiști,

scriitori. Încerc să dau câteva exemple: Gheorghiță Ghinea – Uriașu, unul dintre cei mai
importanți caricaturiști și graficieni români; Julia Vasile, o voce importantă de rock și jazz,
având colaborări importante cu Puiu Pascu, Ozana Barabancea etc.; Salba Prahovei, unul dintre
cele mai importante ansambluri de dansuri populare din România, având la timonă pe maestrul
coregraf, Nicolae Chiriță; Stevie Bass, membru fondator al primei formații de muzică reggae de
la noi, El Negro; mai tânărul actor, Robert Oprea, actor angajat al Teatrului Toma Caragiu, din
Ploiești etc.

În promovarea și dezvoltarea unei vieți culturale în orașul Plopeni, un mare rol l-a jucat
conducerea militară a uzinelor Mărgineanca, trebuie să recunoaștem acest lucru, care periodic
promova organizarea de serbări și șezători culturale. Treptat, activitatea artistică și cultural-
educativă a căpătat un caracter de continuitate. Dotările de care a dispus, bine echilibrate, au
creat condițiile unor activități diverse. Născută din metamorfoza unor anumite stiluri de viață ce
au coexistat in urma infuziilor masive și continue de “noii veniți” , viața culturală a căpatat un
punct nou de sine stătător, permanent alimentat, grație și activității susținute de cei solicitați să o

6
facă. Deși este foarte aproape de reședința județului Prahova, aceasta nu a fost un impediment in
frânarea activității culturale, ci dimpotrivă, un imbold.

Printre dotările care au contribuit la susținerea activității culturale se pot aminti Clubul
Muncitoresc, Casa de Cultură, Cinematograful, Biblioteca uzinei. În 1947 au fost înființate: teatrul
popular, orchestra de muzică populară, fanfara, echipa de dansuri populare, brigada artistică și formația
de gimnastică ritmică.

În anul 1950, baza materială s-a întregit prin amenajarea unui club în cadrul căruia una dintre
activitățile cultural-artistice care s-a menținut la loc de cinste a fost teatrul, care s-a transformat în teatru
popular cu stagiune permanentă, la care s-au adăugat încă patru formații de teatru, organizate în cadrul
unor secții de producție, participând anual la concursul organizat la inițiativa “Omul de lângă tine”.

Preocupările artistice au fost complexe și diversificate iar calitatea lor a putut fi apreciată prin
numeroasele trofee obținute, atât la nivel național cât și internațional. În activitatea artistică au fost
antrenați peste 500 de artiști amatori organizați în zece brigăzi artistice, șase formații de dansuri, de
muzică ușoară, de muzică populară, grupul folk, ansamblul de cântece și dansuri “Salba Prahovei”. S-a
detașat ca valoare artistică formația de dansuri populare.

De-a lungul anilor o carieră stralucită a făcut Taraful de muzică populară românescă, laureat al
numeroaselor concursuri republicane.

Cineclubul sindicatului a cucerit 2 trofee în anii 1974 și 1975 la festivalul cineaștilor amatori
pentru filmele de scurt metraj de 16 mm “Bun venit tinere!” și “Rostul vieții”, cu subiecte inspirate din
generozitatea colectivului uzinei față de tinerii nou veniți.

Activitatea cenaclului “Miron Radu Paraschivescu” care a reunit artiști de mare talent la care s-au
adăugat și cercurile tehnico-aplicative de radio, foto, aeromodelism, de limbi străine, informatică, steno-
dactilografie, croitorie, cercul de arte plastice, iar mai recent, de caricatură.

Sub conducerea sindicatului uzinei a funcționat o perioadă revista lunară de informare “Flacăra”,
al cărei conținut cuprindea teme cu caracter politic dar și din viața și activitatea colectivului uzinei.

După anul 1989, activitatea culturală a cunoscut un regres, ca răspuns negativ al organelor
abilitate față de actul de cultură întrucât fondurile alocate erau insuficiente. Fosta Casă de Cultură a
sindicatelor uzinei a trecut în prezent sub egida Primăriei care a încercat să revigoreze activitatea
artistică prin închegarea unor formații artistice în cadrul inițiativei “Imaginea ta contează”. Actualmente,
în Casa de Cultură se desfășoară zilnic activități de educare și formare.

În încheierea acestei prime părți, voi aminti contextul actual socio-cultural al localității și implicit
al acestui așezământ cultural. Cu o bună colaborare între principalele instituții din oraș, Primăria și
Consiliul Local pe de-o parte, iar pe de altă parte instuțiile de învățământ pre-universitare din oraș,
Liceul Carol I și Grădinița Frunză de stejar, Școala Specială Profesională și Biserica Înălțarea
Domnului, putem întări parteneriatele și putem revitaliza împreună viața culturală și socială a orașului.

7
 Ca o concluzie: beneficiarii activităților instituției sunt toate categoriile sociale şi de vârstă din
localitate care trebuie atraşi în continuare prin diferite manifestări de un nivel artistic, pe termen scurt şi
pe termen lung deopotrivă. Din experiența acumulată de-a lungul anilor de fosta conducere, din
contactele permanente cu presa locală şi cu celelalte instituții de cultură, Casa de Cultură, prin specificul
foarte variat al activității, a reuşit să cunoască diferitele categorii de beneficiari şi să îi canalizeze pe
manifestările specifice.

8
 B. Analiza activității profesionale a instituției și propuneri de îmbunătățire a
acesteia in contextul actual.

Acum o să încep să povestesc despre misiunea, direcția și implicarea Centrului Cultural în

asigurarea accesului la bunuri culturale și a participării locuitorilor la viața comunitară. Aceasta
s-a concretizat într-un calendar cultural bogat și diversificat, care se adresează tuturor
categoriilor de beneficiari, identificate la nivelul orașului, dar și partenerilor regionali, naționali
și internaționali, aflați în schimburi culturale cu localitatea.

Misiunea Casei de Cultură a Orașului Plopeni este de a contribui la promovarea și

valorificarea patrimoniului cultural al orașului Plopeni. Casa de Cultură a Orasului Plopeni
inițiază și desfășoară proiecte cultural-educative și de dezvoltare personală, oferă alternative
pentru petrecerea timpului liber , se adresează tuturor categoriilor de public, vine în întâmpinarea
nevoilor culturale și spirituale ale comunității, depistează noi talente in multiplele domenii ale
culturii, prin crearea unui cadru cultural de valoare pentru societate. Casa de Cultură a Orașului
Plopeni se focalizează pe public, iar în realizarea activității sale specifice, poate colabora cu alte
instituții publice, societăți, organizații, precum și cu persoane fizice din țară si străinatate.

Conform studiului „DIAGNOZA SECTORULUI CULTURAL” realizat de Centrul de

Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii şi publicat la Editura Polirom – 2009, cultura este un
indicator al calităţii vieţii comunităţii, dar şi unul dintre principalii factori ai aşa-zisei
„revitalizării urbane” de care societatea românească are nevoie în această perioadă. Cultura este
un pilon de bază al dezvoltării locale, contribuind la schimbul de capital, bunuri culturale şi chiar
tehnologie. Activităţile culturale se circumscriu cotidianului urban nu numai în sens de
„entertainment”, de spectacol, ci şi în sens de cultură civică, de valorificare a resurselor de
patrimoniu, contribuţie economică la bugetul local şi facilitare a coeziunii sociale. Evenimentele
culturale oferă ocazia interacţiunilor sociale, promovarea identităţii locale şi a responsabilităţii
civice, întărind astfel legăturile comunitare. Activităţile artistice, alături de patrimoniul urban,
trebuie valorificate ca atracţii turistice, generând notorietate (prin dezvoltarea brandurilor locale)
şi, în final, economia locală.

Programele actuale realizate de fostul directorat și cele viitoare sunt și vor fi rezultatul unei
cerințe a comunității. Au apărut şi s-au dezvoltat ca o necesitate pentru activități culturale
profesioniste după o perioadă nefastă de opresiuni politice și financiare. În urma diseminărilor
făcute la încheierea programelor se poate concluziona că acestea trebuie continuate, există multe
posibilități de îmbunătățire a celor existente precum şi extinderea acestora.

9
 Evenimente organizate la nivelul Orașului Plopeni (expoziții, spectacole, festivaluri,
datini/tradiții) :

*SĂRBĂTORI NAȚIONALE:

- Ziua Culturii Naționale - 15 Ianuarie - spectacol “Salba Prahovei”

- Unirea Principatelor - 24 Ianuarie – Expoziție de carte

- Ziua Europei - 9 Mai - Expoziție de carte

- Ziua Națională - 01 Decembrie – Expoziții și spectacole aniversare;

*SĂRBĂTORILE ORGANIZAȚIILOR ȘI ASOCIAȚIILOR PROFESIONISTE:

- Ziua Femeii: 01-08 Martie

- Expoziție „Primăvară, primăvară”

- „Femeia, floare pentru suflet” - spectacol de divertisment

- Ziua Copilului: 01 Iunie

- „Copilăria invadează Plopeniul”

- Festival „Frunză de stejar”

- Ziua Internațională a Persoanelor de Vârsta a IIIa - 01 Octombrie;

*SĂRBĂTORI RELIGIOASE :

*RETROSPECTIVĂ *: expoziție de icoane pe sticlă lucrate în tehnică tradițională

- “ICOANA…LUMINĂ DIN LUMINĂ A COPILĂRIEI”

- Sărbătoarea Paștelui: Martie-Aprilie-Mai

- Expoziție de Icoane

- ÎNĂLȚAREA - Hramul Bisericii: Mai, Iunie,

- Sf. Nicolae - Hramul Bisericii: 06 Decembrie

- Sărbătoare a Crăciunului – Expoziție “Vine, vine Moș Crăciun”

10
- Spectacol “Crăciunul bucurie copiilor”,

- Concerte de Colinde;

*MANIFESTĂRI TRADIȚIONALE PERIODICE:

- “Scriitorii lunii“ – expoziții de carte

- Festivalul-concurs pentru copii de grădiniță « Frunza de stejar » 01 iunie

- Festival național- concurs de muzică populară “Salba Prahovei” 15 august

*Zilele Orașului Plopeni - 15-17 august

- Festival de datini, colinde si tradiții - 10-25 Decembrie

- Sărbătoarea Anului Nou,

*MANIFESTĂRI INTERNAȚIONALE:

„Nichita la Plopeni” : 29 - 31 martie – serate literar – muzicale

* Festival-Concurs Internațional de Epigrame : “Întoarse ca la Ploiești”

*Tabere Internaționale la Plopeni: 18.08 - 28.08:

-Tabăra Internațională de Creație Plastică: “Vintilă Făcăianu” Plopeni

-Tabăra Internațională de Sculptură : “Nicolae Kruch” Plopeni

-Tabăra de Pictură pentru Copii : “Vara în culori”

*RETROSPECTIVĂ

Tabăra Internațională de Creație Plastică “Vintilă Făcăianu” (2004 -2018)

*EXPOZIȚIE “100 OPERE DE ARTĂ PENTRU ROMÂNIA 100” .

Actualmente, Casa de Cultură are o intensă activitate, în cadrul acesteia funcționând :

- Cercul de Desen și Pictură – 35 de membri,

- Cercul de Dans Modern – 3 grupe - 90 de membri,

11
- Trupa de dans „Arabesc dans”,

- Ansamblurile folclorice „Salba Prahovei” și „Salba Prahovei Jr.” – 50 de membri,

- Cursul de chitară – 11 elevi,

- Cursul de pian – 32 de elevi,

- Cursul de canto muzică ușoară – 8 elevi,

- Biblioteca, cu cele peste 35 000 de volume și Programul – Biblionet – dotat cu patru calculatoare, este
vizitată zilnic de cel putin 20 de persoane, copii, tineri și adulți.

- Expoziție temporară a Muzeului Județean de Științele Naturii Prahova

Tot în cadrul Casei de Cultură, pentru persoanele de vârsta a treia, s-a deschis un Club al
Seniorilor – peste 25 de membri, unde, prin Biblionet, membrii clubului citesc zilnic presa, iar în spațiile
puse la dispoziție se desfășoară jocuri de societate – șah, rummy, table etc.

Periodic în Casa de Cultură se desfășoară ședințele Consiliului Local Plopeni, cununiile civile,
întrunirile social-politice și economice, expoziții de desen și pictură, expoziții de carte - scriitorii lunii,
expoziții de artă tradițională, flori, festivaluri naționale și internaționale; spectacole de teatru,
divertisment, muzică, dans, circ.

Cele trei instituții de învățământ din Plopeni, Liceul ”Carol I” Plopeni, Grădinița „Frunză de
Stejar”, Școala Specială Profesională, își desfășoară toate manifestările cultural-artistice și educative in
Casa de Cultură.

Ca o scurtă descriere a patrimoniului instituţiei (sediu, spaţii, dotări etc.): Casa de Cultură a
Orașului Plopeni își desfășoară activitatea în imobilul situat în orașul Plopeni, Bulevardul Republicii nr.
2, județul Prahova, cu o suprafață construită de 1166 mp. Instituția are în dotare următoarele spații: sală
de ceremonii, sală de spectacole (387 locuri), sala studio (100 locuri), sala de balet, două foaiere, săli de
expoziții, sală de protocol și ceremonii, atelier de pictură, săli de cursuri și repetiții, scenă, cabină și
fosă, echipamente de sunet și lumini, biblioteca orășenească, cu un fond de carte de peste 45 000 de
volume, Biblionet (dotat cu patru PC-uri).

Plecând de la o analiză a instituției, in urma studierii CAIETULUI DE OBIECTIVE, pentru

concursul de proiecte de management al Casei de Cultură a Orașului Plopeni, pe o perioadă de 5 ani, mi-
am permis să fac o analiză SWOT (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats; însemnând ”Puncte
tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări”) .

12
ANALIZA SWOT

Puncte forte (Strenghts)

- susținerea instituției şi buna colaborare cu Primăria şi Consiliul Local;

- personal cu pregătire şi experiență în domeniul organizării de activități cultural-educative;

- singularitatea instituției și a activității acesteia in localitatea Plopeni;

- vrea și este pregătită să răspundă provocărilor/nevoilor culturale actuale;

- parteneriat cu unitățile de învățământ care asigură educația generațiilor de elevi și care au efect
direct în nivelul de cultură;

- includerea și adresabilitatea activităților culturale organizate pentru toate categoriilor sociale; -

gradul ridicat de incluziune socială;

- revitalizarea, popularizarea, valorificarea, reconstituirea, recuperarea, păstrarea și

perfecționarea tuturor valorilor culturale autohtone;

Puncte slabe (Weakness)

- insuficiența dotărilor tehnice necesare;

- insuficienta implicare a societății civile în viața culturală;

- lipsa unui sprijin coerent național pentru activitățile culturale zonale;

- subfinanțarea cronică la nivel național a domeniului cultural în ansamblul său;

Oportunități (Opportunities)

- crearea unei imagini multiculturale pentru oraş care să permită atragerea de personalități din
lumea artistică;

- organizarea perpetuă a unor evenimente care au un precedent şi care sunt deja cunoscute pe
plan local și național;

- stabilirea unui dialog socio-cultural cu membrii comunității;

- organizarea de evenimente culturale pentru toate categoriile sociale;

- crearea unei imagini multiculturale pentru oraşul Plopeni;

13
- parteneriatele cu instituțiile de cultură din județ şi din țară;

Amenințări (Threats)

- Înmulțirea altor forme de petrecere (culturale sau nu) a timpului liber;

- poziționarea în afara marilor centre culturale ale țări;

- exodul tinerilor;

- diminuarea populației prin migrare și spor natural scăzut;

Ca o concluzie, în vederea alegerii unei direcţii de urmat este importantă desăvirşirea imaginii
multiculturale a orașului Plopeni, fapt care va permite atragerea de personalităţi din lumea artistică şi
creșterea numărului de spectatori la evenimentele instituţiei. Analiza activităţii profesionale a instituţiei
confirmă faptul că în conformitate cu destinaţia, scopul şi specificul instituţiei s-au organizat o serie de
programe adresate unui grup larg de beneficiari, de toate categoriile si de toate vârstele ce merită a fi
continuate și valorificate la adevăratul lor potențial cultural. Conform cu noile orientări și ritmul rapid al
schimbărilor care survin în organizarea social-politică, instituțiile de cultură au misiunea de a promova
valoarea și de a conserva tradițiile, de a stoca imagini ale trecutului și prezentului viu pentru a oferi
cunoaștere aprofundată viitorului.

Indiferent sub ce unghi este privită misiunea Casei de Cultură, prin însăși definiția acesteia,
activitatea profesională a instituției este de interes public, nediscreționar orientată către publicul de toate
categoriile ca beneficiar cultural și/sau creator de servicii sau produse culturale. O mare parte a
publicului beneficiază direct de transpunerea, imortalizarea aspectelor valorice ale vieții ca evoluție
spirituală și material, iar alte categorii de public (nativ dotat cu aptitudini și înclinații artistice)
beneficiază de descoperirea, formarea și promovarea calităților artistice personale, lansarea unei posibile
cariere artistice; Casa de Cultură ar trebui să fie prima scenă, rampa de lansare cu cost redus, aproape
inexistent în viața artistică zonală și/sau națională. Vizibilitatea este optimă şi permite integrarea tuturor
valorilor adiacente, strategice şi favorabile a fi utilizate ca motive de întărire a credibilităţii. Declaraţiile
de intenţii şi promisiunile care sunt facute publicului ţintă, beneficiarilor actului cultural, partenerilor şi
posibilor parteneri trebuie obligatoriu însoţite de explicaţii și de un plan concret de acțiune care să aibă
ca rezultat realizarea obiectivelor propuse.

14
 C. ANALIZA ORGANIZĂRII INSTITUȚIEI ȘI PROPUNERI DE
RESTRUCTURARE ȘI/SAU REORGANIZARE, DUPĂ CAZ.

În temeiul prevederilor HCL nr.10/2011 privind aprobarea Regulamentului de Organizare

și Funcționare a Casei de Cultură a Orașului Plopeni , această instituție funcţionează în
subordinea Consiliului Local al Orașului Plopeni ca aşezământ cultural de drept public.
Finanţarea Casei de Cultură a Orașului Plopeni se realizează din venituri proprii şi/sau subvenţii
din bugetul local, prin bugetul local al Orașului Plopeni.

Având in față a CAIETUL DE OBIECTIVE, afișez mai jos organigrama instituției:

ORGANIGRAMA
CASEI DE CULTURA A ORASULUI PLOPENI

CONSILIUL LOCAL
PLOPENI

MANAGER

COMPARTIMENT DE SPECIALITATE COMPARTIMENT ADMINISTRATIV

6 3

Vorbind de aspecte ale managementului instituțional, referitoare la planificarea

obiectivelor și a resurselor structurii organizatorice, voi încerca să împart pe trei noi categorii sau
compartimente o așa-zisă viitoare structură organizatorică din cadrul Casei de Cultură a Orașului
Plopeni. Voi ține cont de resursa umană, resursele material și tehnice, și resursele financiare.

Deciziile manageriale, adică procesul decizional, propun să promoveze și să ducă la

îndeplinerea obiectivelor viitoare, asumate, printr-o atitudine rațională și conștientă, construită
printr-un proces laborios și care necesită timp, iar deciziile intuitive să fie înlocuite.

15
Mai jos o să prezint succint această înșiruire de obiective.

Obiectivele managementului cultural pentru mandatul următor, care trebuie urmărite:

- conceperea sistemului vieții culturale şi modelarea organizatorică a sistemului în interiorul

comunității;

- planificarea dezvoltării culturale ce presupune stabilirea țelurilor, priorităților şi a metodelor de

realizare a politicii culturale;

- conceperea sistemelor de parteneriat;

- realizarea infrastructurii instituției de cultură precum şi coordonarea şi organizarea activităților;

- organizarea managementului proiectelor;

- formele şi metodele de colaborare culturală națională internațională;

- diseminarea şi evaluarea activităților realizate.

Directorul are următoarele atribuții:

- asigură conducerea curentă a instituției;

- asigură condițiile de îndeplinire şi respectare a criteriilor de autorizare a instituției;

- gestionează şi administrează, în condițiile legii, patrimoniul instituției;

- selectează, angajează, promovează, eliberează din funcție personalul de specialitate şi auxiliar

în concordanță cu reglementările în vigoare;

- hotărăşte măsuri disciplinare sau de recompensare a personalului din subordine, în condițiile

legii;

- este ordonator terțiar de credite;

- elaborează programele de activitate anuale şi de perspectivă;

- reprezintă şi angajează instituția în raporturile cu persoanele juridice şi fizice din țară şi

străinătate şi în fața organelor jurisdicționale;

16
- conduce nemijlocit şi concret un domeniu distinct din activitățile specifice instituției;

- stabileşte colaboratorii instituției (persoane fizice sau juridice), pe termen scurt şi mediu, în
vederea realizării programelor şi proiectelor culturale, artistice şi de educație permanentă
propuse;

- întocmeşte fişele posturilor prevăzute în structura organizatorică şi urmăreşte îndeplinirea

sarcinilor şi respectarea atribuțiilor concrete ale personalului din subordine;

- elaborează şi aplică stretegii specifice în măsură să asigure desfăşurarea în condiții performante

a activității curente şi de perspectivă a instituției;

- asigură condițiile ca fiecare salariat să-şi poată îndeplini obligațiile de serviciu.

În organizarea compartimentelor voi avea în vedere:

- ordonarea şi disciplinarea efortului solidar;

- asigurarea unui climat organizațional performant;

- descătuşarea forțelor creatoare latente;

- impulsionarea dezvoltării fenomenului cultural;

- alocarea judicioasă a resurselor financiar-administrative.

Compartimentul Financiar – Administrativ are următoarele atributii principale:

- coordonează partea financiar-administrativă;

- coordonează activitatea financiar-contabilă şi de salarizare;

- organizează şi răspunde de efectuarea înregistrărilor financiar-contabile;

- organizează şi răspunde de efectuarea inventarierilor periodice ale patrimoniului instituției;

- participă în mod nemijlocit la elaborarea bugetului de venituri şi cheltuieli a instituției;

- îndeplineşte orice alte atribuții specifice funcției pe care o ocupă, potrivit legii.

Compartimentul Creație-Artistic

- susținerea creației originale cu formațiile artistice;

17
- coordonare şi instruire formații artistice (dans, muzică, teatru, cenaclu);

- înregistrări şi procesare audio-video;

- redactare şi tehnoredactare reviste, broşuri, pliante.

Compartimentul Organizare Activități Cultural-Educative

- organizarea de manifestări culturale (concerte, festivaluri, spectacole);

- organizare cursuri de formare profesională şi vocațională;

- organizare seminarii, workshopuri, simpozioane, conferințe;

- relații cu publicul;

- colaborări artistice;

- relațiile cu mass-media.

18
 D. ANALIZA SITUAȚIEI ECONOMICO-FINANCIARE A INSTUȚIEI

Cultura este una din activitățile cele mai vitregite şi care dintotdeauna au fost finanțate
insuficient. Odată cu declanşarea crizei economice mondiale, se simte lipsa unei finanțări în ceea
ce priveşte activitățile de investiții, cercetare, studii, infrastructură, formare profesională,
achiziții, pe plan național și regional.

Casa de Cultură Plopeni este o instituție publică cu funcția de aplicare a obiectivelor și

programelor culturale aprobate de Consiliul Local Plopeni și sprijinită de Instituția Primarului
Orașului Plopeni, având personalitate juridică. Activitatea instiției se desfășoară conform
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului României nr.118/2006, priviind înființarea,
organizarea și desfășurarea activității Așezămintelor culturale.

Având în vedere lipsa informațiilor necesare în Caietul de Obiective, această analiză nu a

putut fi realizată. Ulterior, analiza va fi realizată după obținerea datelor necesare și va fi integrată
în Proiectul de Management al instituției.

Voi ține cont de următoarele:

a) Analiza datelor de buget completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie

- bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii)

- bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor

speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru
reparaţii capitale)

b) Analiza comparativă a cheltuielilor completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie.

c) Analiza gradului de acoperire din surse atrase/venituri proprii a cheltuielilor instituţiei:

- analiza veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii de
bilete/tarife practicate: preţ întreg/ preţ redus/ bilet profesional/ bilet onorific, abonamente, cu
menţionarea celorlalte facilităţi practicate

- analiza veniturilor proprii realizate din alte activităţi ale instituţiei

- analiza veniturilor realizate din prestări de servicii culturale în cadrul parteneriatelor cu alte
autorităţi publice locale

d) Analiza gradului de creştere a surselor atrase/veniturilor proprii în totalul veniturilor.

19
e) Analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor.

f) Analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total.

În încheierea acestui capitol, voi menționa ce trebuia să menționez în deschiderea analizei

situației economico-financiară a instituției; și anume: finanțarea instituției se realizează prin
transferuri alocate de ordonatorul principal de credite, de la bugetul local, din venituri proprii,
donații și sponsorizări. Programele și proiectele sunt realizate în funcție de cerere, de
oportunitățile și posibilitățile pe care le are Casa de Cultură, în condițiile pe care le traversează
societatea de astăzi. Consumul bugetar trebuie bine structurat pe intervale regulate de timp, care
să determineo derulare ritmică a comenzilor si livrărilor pe parcursul unui an, evitându-se
aglomerările de operațiuni financiare la incheierea anului fiscal. Eficacitatea este reprezentată, în
mod normal, de raportul dintre preț și calitate, în analiza acestui important indicator, am adăuga
aici și feed-back-ul, pentru că eu consider răspunsul publicului esențial în realizarea misiunii pe
care o are o astfel de instituție.

20
 E. Strategia, programele şi planul de acțiune pentru îndeplinirea misiunii
specifice a instituției, conform sarcinilor şi obiectivelor

Cultura este una dintre componentele esenţiale ale serviciilor sociale pe care orice stat
democratic are datoria de a le oferi cetăţenilor săi. Ea se constituie într-un bun social public
atipic comparativ cu celelalte, unul a cărui valoare creşte proporţional cu numărul celor care îl
acceptă. Oferta culturală a statului se exprimă prin politici culturale bazate pe principii bine
determinate:

 principiul protejării patrimoniului cultural naţional prin care valorile şi bunurile care
aparţin moştenirii culturale au calitatea de surse fundamentale ale cunoaşterii trecutului şi
prezentului nostru;
 principiul libertăţii de creaţie potrivit căruia libertatea de exprimare artistică şi de
comunicare publică a operelor şi prestaţiilor artistice reprezintă nu numai un drept
fundamental, ci şi un element esenţial al progresului uman;
 principiul autonomiei instituţiilor de cultură potrivit căruia iniţierea şi desfăşurarea
programelor şi proiectelor culturale nu pot fi restrânse ori cenzurate pe criterii etnice,
religioase, politice ori pentru satisfacerea unor interese de grup;
 principiul primordialităţii valorii care asigură condiţiile materiale şi morale pentru
afirmarea creativităţii şi talentului;
 principiul şansei egale la cultură, potrivit căruia, prin armonizarea politicilor culturale la
nivel naţional cu cele la nivel local se asigură accesul şi participarea tuturor cetăţenilor la
cultură, precum şi dezvoltarea vieţii spirituale a colectivităţilor, în toată diversitatea
acestora;
 principiul identităţii culturale în circuitul mondial de valori, potrivit căruia se asigură
protejarea şi punerea în valoare a moştenirii culturale, se susţine şi se promovează
introducerea în circuitul cultural naţional şi internaţional a valorilor spiritualităţii
naţionale şi se înlesneşte circulaţia în ţară a valorilor culturii universale.

Componentele strategiei sunt următoarele:

- misiunea

- viziunea

- obiectivele

Fundamentarea măsurilor strategice și a obiectivelor este relaționată/asimilată analizei

partenerilor instituționali și a persoanelor interesate care influențează sau condiționează

21
activitatea instituției. Astfel, în urma acestei analize se pot stabili beneficiile absenței sau
prezenței unui anumit grup pentru implementarea măsurilor managementului.

Beneficiile maxime se pot obține în urma parteneriatelor cu Unitățile de Învățământ din

Plopeni, cu Administrația Publică Locală iar pentru percepția corectă, pentru a forma o imagine
pozitivă a instituției, pentru stimularea intereselui pentru activitățile acesteia prin realizarea de
parteneriate cu massmedia.

Crearea unui mediu cultural, informațional și social în care creativitatea, diversitatea și

pluralismul să poată fi exprimate neîngrădit; creșterea capacității administrative; atingerea cu
seriozitate a obiectivelor instituționale.

Obiectivul strategic al Casei de Cultură este reprezentat de conservarea, promovarea,

crearea valorilor culturale pentru dezvoltarea optimă umană la nivel local.

Obiective pe termen lung:

 Armonizarea tendințelor și preocupărilor culturale la nivel local cu politicile culturale naționale

și europene

 Susținerea diversității culturale ca factor de coeziune social-comunitară

 Susținerea de proiecte și parteneriate cultural-educaționale cu implicare multi-instituțională

 Dezoltarea de proiecte de formare educațională continuă

 Conservarea, promovarea și transmiterea valorilor locale

 Susținerea inovației culturale

 Descoperirea și promovarea talentelor fără limită de vârstă

 Dezvoltarea de proiecte culturale care să ajute la dezvoltarea comunitară

 Implicarea comunității în viața culturală comunitară reprezentată prin intermediul Casei de

Cultură și descoperirea tendințelor și așteptărilor îndreptățite din partea acestora

 Realizarea schimburilor de experiență culturală la nivel județean, național și internațional

 Cunoașerea avantajelor și responsabilităților derivate din accesul liber la cultura de orice natură

 Afirmarea indentității culturale locale prin intemediul actelor de cultură, a evenimentelor de

gen

22
Obiective imediate:

-diversificarea cursurilor organizate de instituție și atragerea unui număr cât mai mare de cursanți

-organizarea unor evenimente culturale cu implicații social-economice

-implicarea publicului larg în viața culturală locală

-parteneriate și proiecte organizate împreună cu instituțiile de învățământ din localitate

-organizarea de concursuri și festivaluri cu impact local, județean și interjudețean

-informări și mese rotunde realizate pe teme economice, dezvoltare comunitară, de protecție și

siguranța locală

-crearea unei imagini corecte a actelor culturale și evitarea imaginii desuete a acesteia

-adaptarea actelor culturale la realitățile social-economice prezente

Strategia culturală pentru întreaga perioadă de management:

Creşterea nivelului de satisfacţie pentru toți beneficiarii prin:

• diverisificarea activităților/cursurilor

• atragerea de posibili creatori culturali din întreagă zonă

• participarea la cât mai multe concursuri și festivaluri în care să fie valorificat specificul
comunitar-zonal

• păstratrea festivalurilor și concursurilor care aduc recunoaștere la nivel zonal și județean

• modernizarea Casei de Cultură, dotarea cu aparatură de sonorizare și lumini, aparatură specifică

proiecției de film, care să răspundă cerințelor actuale în aducerea sau creearea de spectacole de
teatru, dans sau concerte, etc.

• implicarea în activități de educație civică

• consolidarea, promovarea imaginii instituției în raport cu beneficiarii și publicul.

23
Strategia stabilită pentru următoarea perioadă de management, în continuare vor face
parte:

• parteneriatele încheiate cu diverse structuri organizatorice vor fi îmbunătăţite şi vor reflecta

informaţii mult mai diversificate despre instituție şi despre activităţile culturale organizate;

• înserarea în presa locală a articolelor de popularizare a acţiunilor şi serviciilor instituției;

• informaţiile despre instituție vor fi susţinute în mediul on-line;

• menţinerea şi intensificarea relaţiei cu mass-media prin introducerea în sfera informării a vieţii

culturale din comunitate.

Programele pe care le voi propune în perioada de management 2021-2026 vor urmări

aceeași linie ca pentru anii precedenți, adică evenimentele organizate anual până acum descrise
mai sus, când am detaliat și analizat activitatea institiției, cu câteva noi evenimente pe care îmi
doresc să le aduc comunității noastre locale, în completare, dar contextual, vor fi supuse spre
aprobare forurilor administrative superioare alte activități apărute în urma ideilor și propunerilor
survenite pe parcurs. Și va depinde foarte mult de finanțarea de care vom dispune la momentul
respectiv.

Programe și proiecte propuse în perioada 2021-2026:

 Festival, național de artă, pentru liceeni (poezie, teatru, artă fotografică, dans, muzică
etc.);
 Festival, național de umor (literatură satirico-umoristică, caricatură, teatru, film, artă
fotografică etc.);
 Târg de carte, anual;
 Festival de artă contemporană (muzică, grafică, gastronomie);
 Festival de film

Obiective pentru promovarea imaginii orașului Plopeni:

 Organizarea unui muzeu al Uzinei Mecanice Plopeni

 Dezvoltarea unui centru cultural zonal
 Realizarea unei tabere populare, pe timp de vară
 Reînființarea unui cenaclu literar
 Reînființarea trupei de teatru , pentru tineret
 Reîmprospătarea și dezvoltarea fondului de carte din cadrul Bibliotecii Orășenești.
 Aducerea periodică (săptămânal ar fi ideal, sau bisăptămânal), în localitate, a
spectacolelor de teatru, stand-up comedy, dans; organizarea de concerte, proiecții de film.

24
 F. Previzionarea evoluției economico-financiare a instituției

Una din principalele preocupări și îndatoriri ale managementului în cadrul organizației

culturale o constituie atragerea de fonduri. Cultura implică un cost, oarecum ridicat, iar
precaritatea de ordin financiar acționează în acest domeniu într-o manieră deosebit de inhibantă,
distructivă chiar, ea obligându-l pe omul de cultură, în special, să evolueze sub posibilitățile sale
artistice.

Din analiza datelor financiare pe care le avem la dispoziţie rezultă un efort substanţial de
finanţare din partea Consiliului Local Plopeni, fiind coordonatorul principal de credite. Având în
față Caietul de Obiective, înainte de o predicție proprie pentru perioada 2021-2026, o să
subliniez mai jos indicatorii economici din intervalul 2018-2020, după cum urmează:

2018

Credit: 106500 lei; Pondere autofinanțare: 2,07%

2019

Credit: 131200 de lei; Pondere autofinanțare: 1,74%

2020

Credit: 92400 de lei; Pondere autofinațare: 0,93%

Ținând cont de datele de mai sus și de situația creată de pandemia de SARS-COV2, voi
încerca să nu mă hazardez în ceea ce privește predicția de autofinanțare.

Evoluția economico-financiară 2021-2026:

Anul 2021 2022 2023 2024 2025 2026

Credite 99% 98,6% 98,1% 97,5% 97% 96,7%
Autofinanțare 1% 1,4% 1,9% 2,5% 3% 3,3%

Mi-am permis să fac o analiză de costuri viitoare pe trei categorii de proiecte – mari,
medii și mici, bazându-mă pe datele oficiale din Caietul de Obiective, astfel:

- proiectele mici: de la 100 de lei, până la 2 500 de lei;

- proiectele medii: de la 2 500 de lei, până la 8 000 de lei;

- proiectele mari: de la 8 000 de lei, până la 20 000 de lei.

25
 Veniturile proprii vor fi atrase din vânzare de bilete, sponsorizări, cursuri, închirierea
spațiului pentru diferite evenimente social-economice, târguri, seminarii etc. Costurile pentru
programele şi proiectele propuse vor rămâne la fel în funcție de amploarea evenimentelor, dar se
va trece la diversificarea programelor şi proiectelor culturale care se vor realiza prin fonduri
extrabugetare. Pentru buna funcționare a instituției voi avea o continuă preocupare pentru
autoreglarea întregului sistem în funcție de finalitatea sa principală – valoarea de ordin spiritual,
estetic, artistic şi circulația acesteia în societate – iar pe de altă parte voi acorda atenția necesară
aspectelor de ordin material ce țin de supraviețuirea organizației şi de dezvoltarea ei din punct de
vedere economic.

26