CASA DE CULTURĂ

A MUNICIPIULUI PAȘCANI

” MIHAIL SADOVEANU”

PLAN DE MANAGEMENT

PENTRU PERIOADA 2015-2020

Preambul

În România, după schimbările din anul 1989, restructurarea economiei naţionale şi “infuzia
culturală” venită din “afară”, tot ce ţinea de cultură a devenit brusc neinteresant; muzeele şi-au
închis porţile, nemaifiind nici suficient susţinute financiar de către stat; teatrele şi-au pierdut
spectatorii în favoarea televizorului; în detrimentul culturii veritabile, monumentele de
patrimoniu au căzut în paragină; artiştii au devenit celebrii…“muritori de foame”, iar arta şi
cultura naţională un subiect incomod şi inutil….de ce oare ?

Să fie cultura unui popor situată pe un plan inferior şi atât de neimportantă încât să poată
fi lesne neglijată? Să fie influenţele externe mai “culturale” şi mai bine venite decât propria
noastră cultură?
Nicidecum. ”Cultura unui popor este, aşadar, cartea lui de identitate, respiraţia lui spirituală şi
paşaportul pentru un viitor care ia forma destinului”. (Tomislav Sunic)1

Ce s-a întâmplat atunci? Şi ce este de făcut? ……Avem o cultură cu vechime redutabilă,

valori inestimabile în toate domeniile culturale, frumuseţi şi monumente care fac parte din
patrimonial internaţional, personalităţi unice şi neimitabile pe plan mondial...însă nu ştim să ne
promovăm propria cultură ca pe o caracteristică de bază, ca pe acel ceva fiinţial, care atestă
apartenenţa noastră la neamul românesc. Nu putem fi cu adevărat întregi din punct de vedere
spiritual fără a fi români, iar din păcate sentimentul patriotic, atât de mediatizat în perioada
comunistă a dispărut odată cu aceasta “ciumă”, fiind fals atribuit respectivei ideologii greşite.

Preţuirea culturii naţionale este o formă de patriotism şi de autocunoaştere, cum spunea şi

marele scriitor Mihail Sadoveanu “în aceste urne sacre în care poeţii şi cugetătorii şi-au înscris
inimile, găsim acea putere fără moarte, care mişcă umanitatea înainte în progresul ei necontenit.“

Înzestrat cu simţul frumosului, poporul român receptiv la multiple şi diverse tendinţe

artistice străine, cu care venea în contact, datorită aşezării sale geografice la intersecţia marilor
căi de comunicaţie dintre Orient şi Occident, le-a asimilat în mod creator, realizând o artă
proprie, originală, specifică, cu valenţe spirituale tradiţionale.

Pentru a valoriza în ziua de astăzi cultura și a o readuce în lumina sa binemeritată,

managementul unei instituții de cultură devine în prezent un termen complex ce trebuie corelat şi
cu cel de marketing cultural. Această nouă formă de organizare, bazată pe ideologii moderne, nu
va depăşi însă nivelul de organizare a culturii, neintenţionând un proces de restructurare sau
modificare, ci dimpotriva, promovarea, mediatizarea şi aprecierea valorilor culturale ale fiecărei
naţiuni, păstrând pentru fiecare, specificul ei naţional.

În cadrul noilor situaţii de pe plan mondial şi european, valoarea noastră naţională trebuie
să fie gândită ca o achiziţie flexibilă, perfectibilă în marea familie europeană.

Integrarea României în noile structuri europene este şi o integrare culturală aşa că trebuie
evitate cu orice preţ comparaţiile cu alte valori naţionale. În locul comparaţiei se doreşte o piaţă

1
-Interesul public, cotidian naţional, 2007, sursa web: www.interesulpublic.ro/print.php;
maleabilă de valori naţionale, în care fiecare naţionalitate europeană să aibă acces la statutul de
originalitate, iar nu la cel de superioritate.

Casa de Cultură ” Mihail Sadoveanu”, Paşcani este cea mai importantă instituţie de
cultură din municipiu, fiind reperul cultural principal pentru un oraş cu o populaţie de peste 40
000 de locuitori. De aceea ideea de ”casă” trebuie să se regăsească în activităţile sale, nefiind
doar o simplă instituţie publică în slujba cui solicită servicii culturale.

Casa de Cultură trebuie să vină ea în întâmpinarea publicului, să promoveze, să producă

acte de cultură, să genereze progresul comunităţii locale din acest punct de vedere, nu să se
limiteze la solicitările sau propunerile cu caracter general şi ultracunoscut. Ea trebuie să deschidă
publicul, să îl educe şi să îl sensibilizeze, nu doar să livreze servici artistice la preţ rezonabil sau
gratuit.

Atunci când pierdem motivaţia din spatele acţiunilor noastre or când natura
manifestărilor culturale este insuficient cunoscută sau nu există o cultură locală în domeniul
abordat, ele devin neproductive. Un exemplu ar fi prezenţa unui public infim la manifestări de
cultură gratuite, sprijinite prin fonduri de la Bugetul Local. Asfel de situaţii trebuie analizate cu
mare atenţie şi căutate soluţii pentru eficientizarea actelor de cultură la nivel local în cadrul
acestei instituţii.

**

Casa de Cultură ”Mihail Sadoveanu” din Paşcani funcţionează din anul 1961 într-o
clădire impozantă, aflată în centrul oraşului. Clădirea a trecut printr-un proces de reabilitare, în
urma căruia a fost refăcută şi sala de spectacole. Activităţile sale cele mai cunoscute sunt din
următoarele cercuri:

• teatru (în Teatrul pentru copii şi tineret Rudi Nesvadba);

 • muzică şi dans popular (Ansamblul Rapsozii Siretului);
• dans modern (trupa Arena);
• dans de societate (formaţia Dream Dance);
• muzică corală (grupul Carmina);
• muzică rock (trupa Alternative);
• grafică şi pictură;
• fotografie;
• cenaclu literar.

Casa Municipală de Cultură din Paşcani, a fost inaugurată în anul 1960 şi poartă
numele scriitorului Mihail Sadoveanu din anul 1971. Este o instituţie publică cu personalitate
juridică, care funcţionează sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Paşcani, cu
finanţare din alocaţii de la bugetul local şi din venituri proprii.

În instituţie îşi desfăşoară activitatea doisprezece angajaţi: un director, cinci referenţi

culturali, un administrator/magazioner, patru muncitori, o îngrijitoare.

Consiliul consultativ, propus de director şi aprobat de Consiliul Local, este format din
şapte personalităţi ale oraşului, care participă voluntar la elaborarea programelor şi la
organizarea diferitelor manifestări culturale.

Casa Municipală de Cultură ”Mihail Sadoveanu” din Paşcani găzduieşte numeroase

manifestări artistice: spectacole, expoziţii, simpozioane, concursuri, conferinţe ş.a. De asemenea,
aici îşi desfăşoară activitatea mai multe cercuri culturale şi se ţin cursuri de formare profesională.

***
Activitatea Casei de Cultură se desfăşoară pe baza unui proiect de dezvoltare
instituţională, precum şi pe baza unui program anual de activităţi, o sinteză a celor mai
importante manifestări cultural-artistice propuse, cărora li se mai pot adăuga multe altele.

În cadrul unei astfel de instituţii trebuie luată în calcul realizarea unor proiecte şi
programe flexibile şi a unor variante alternative de înlocuire sau completare deoarece unele
activităţi propuse pot fi anulate sau înlocuite, din motive obiective, fie că e vorba de susţinere
financiară sau programul artiştilor, de aceea, programul poate fi reluat pe trimestre sau chiar
luni.

Orice manifestare culturală, presupune o componentă financiară, ce rezultă din suma

cheltuielilor pentru artiştii-colaboratori, pentru cercul de teatru al Trupei de teatru pentru copii
şi tineret Rudi Nesvadba, cel de dans (dans modern -Arena- şi dans de societate - Dream-
Dance), interpreţi de muzică uşoară şi populară, expoziţii, decoruri, afişe, transportul invitaţilor,
fotografii etc. Suma totală considerată de Casa de Cultură necesară bunei desfăşurări a
activităţilor din fiecare an este aprobată, împreună cu programul manifestărilor, de către
Consiliul Local al Municipiului Paşcani. Desigur, se au în vedere şi cheltuieli suplimentare
pentru desfăşurarea unor manifestări culturale cu specific pentru Casa de Cultură, cuprinse în
cadrul Zilelor Municipiului Paşcani sau Zilelor “Mihail Sadoveanu”.

Trecerea scurtă în revistă a oportunităţilor oferite de zona Paşcani, din punct de vedere al
mediului social, economic, al infrastructurii transporturilor, dar şi al mediului cultural şi
educativ, relevă existenţa atât a unor elemente favorizante, cât şi a unor puncte slabe pentru
dezvoltarea interesului faţă de oferta culturală în general.

Astfel, apropierea de cel mai important centru cultural al Moldovei – Iaşi, este un factor
favorizant care ar trebui valorificat. În Iaşi cultura este un element important în viaţa comunităţii,
există artişti consacraţi care pot fi incluşi şi promovaţi în proiectele din comunitatea noastră, fie
că e vorba de scriitori, artişti plastici, actori, muzicieni, trupe de teatru şi muzică.
Apoi, distanţa relativ mică faţă de Suceava, poate conduce la un parteneriat fructuos pe tema
tradiţiilor populare cu instituţii consacrate din localitate, precum: Centrul National pentru
Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (C.N.C.P.C.T.), care este urmaşul, din 2003,
al Centrului National de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare sau cu
Centrul Cultural "Bucovina" (CCB).

Din punct de vedere al populaţiei se constituie ca avantaje: nivelul mediu de instruire,

ponderea majoritară a populaţiei majore, un grad înalt de toleranţă şi nivel redus de conflicte
sociale. Un factor important din perspectiva culturală este şi dezvoltarea economică şi
industrială, prin crearea în ultimii ani a noi locuri de muncă, în special în domeniul
comercial(Lidl, Kaufland, Profi) şi de entertainment( Art cafe, Incanto, Pizza Pasta e basta, La
Castani Pabo Sports), fapt ce a dus la creşterea veniturilor populaţiei. Punctele slabe ar fi
părăsirea localităţii a unui număr în creştere de tineri, în special absolvenţi de liceu, a unui
segment de populatie cu grad mai mare de educaţie către alte zone ale ţării şi către cele
europene(Franţa, Germania, Olanda, Italia, Spania, Marea Britanie).

Localitatea Paşcani dispune de un patrimoniu cultural valoros, legat de prezenţa unor

clădiri vechi precum Palatul Cantacuzino - Roznovanu - Brătianu, construit între 1640 - 1650
de Marele Vistiernic Iordache Cantacuzino, cumnatul domnitorului Vasile Lupu.
Altă clădire la fel de veche construită în anul 1664, aflată chiar în apropiere şi unită pe vremuri
de acest palat, este Biserica Sfintii Voievozi , unde se află şi o icoană făcătoare de minuni a
Maicii Domnului.

Potenţialul turistic şi/sau de pelerinaj religios este în zonă încă neexploatat, această
biserică fiind una din cele care pot fi incluse într-un circuit turistic, alături de Palatul
Cantacuzino, după reabilitarea acestuia.

Tradiţiile folclorice zonale încă nealterate sunt frumos păstrate şi promovate în

apropierea Paşcaniului, la Tătăruşi sau Moţca, fapt pentru care ar trebui să existe parteneriate cu
aşezămintele de cultură din aceste zone, cu meşterii populari şi oamenii de cultură implicaţi,
pentru cunoaşterea şi mediatizarea folclorului şi a artei populare specifice locale.

Casa de Cultură ”Mihail Sadoveanu” colaborează cu toate şcolile din localitate şi

împrejurimi, cu O.N.G.-uri cu activitate culturală, Clubul Copiilor, Muzeul Municipal,
Biblioteca Municipală “Mihail Sadoveanu”, artişti şi meşteri populari, cu colaboratori
permanenţi şi ocazionali, profesori de diferite discipline, specialişti în artă fotografică, actori,
instructori-educatori, cinefili, cântăreţi, un maestru coregraf.

Reţeaua de învăţământ este foarte bine reprezentată în Paşcani, diversificată şi

multiculturală, prin: două licee, Liceul Teoretic “Miron Costin” şi Liceul economic “Nicolae
Iorga”, două colegii, Colegiul Naţional „Mihail Sadoveanu” şi Colegiul de Căi Ferate „Unirea”,
Şcoala Postliceală Sanitară “Ştefan cel Mare şi Sfânt”, şcoli şi grădiniţe din localitate şi
împrejurimi, arondate municipiului Paşcani din zonele Blăgeşti, Boşteni, Gîşteşti, Lunca şi
Sodomeni, Şcoala Specială “Mihail Sadoveanu”, Paşcani.

Biblioteca „Mihail Sadoveanu” este o instituţie de cultură care s-a remarcat în ultimii ani
prin organizare de proiecte, cursuri şi evenimente deosebite, ca şi Clubul Copiilor din localitate,
aşadar parteneriatul cu aceaste instituţii datorită experienţei şi beneficiilor rezultate în urma
schimburilor culturale, este unul prioritar.

Casa de Cultură a Municipiului Paşcani „Mihail Sadoveanu”, deşi nu derulează încă proiecte
de nivel european sau internaţional, prin programele culturale desfăşurate, respectă şi va respecta
în continuare valorile europene, prin realizarea urmatoarelor obiective:

- Creşterea sentimentului de solidaritate al tinerilor, în sensul apartenenţei la un spatiu

european;
- Implicarea activă a tinerilor aparţinând minorităţilor etnice în programele Casei de
Cultură;
- Implicarea activă a tinerilor şi adulţilor din medii defavorizate, precum şi a celor aflaţi în
dificultate în programele Casei de Cultură, în vederea incluziunii sociale a categoriilor
marginalizate şi excluse social.

În iulie 2011 în cadrul manifestării Zile şi nopţi albe de Cultură a avut loc un schimb
intercultural cu delegaţia din Elveţia care a susţinut un program coral, activitate ce poate fi un
exemplu de deschide spre oportunităţi şi proiecte de anvergură europeană.

Uniunea Europeană se bazează pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii,

democraţiei, egalităţii, statului de drept şi a respectării drepturilor omului, inclusiv drepturile
persoanelor aparţinând minorităţilor.

Fiind membră a Uniunii Europene, ţara noastră obligă instituţiile de cultură la impunerea
pregnantă a identităţii culturale naţionale, iar misiunea Casei de Cultură „Mihail Sadoveanu” va
avea un rol important prin conservarea tradiţiilor folclorice locale şi a culturii autohtone şi prin
transmiterea acestora publicului local, naţional şi, sperăm, european.

Prin Legea 292/2003 de organizare şi funcţionare a aşezămintelor culturale, apoi prin

Ordonanţa de Urgenţă nr. 118 din 27 dec. 2006, O.U.G. nr.189/2008 şi prin alte două legi (Legea
nr. 143 din 21 mai 2007 şi O.U.G. nr. 65 din 27 iunie 2007), Guvernul României a încercat să
nuanţeze şi să definească şi mai bine rolul acestor instituţii, acela de ,,conservare, cercetare,
protejare, transmitere, promovare şi punere în valoare a culturii tradiţionale şi a patrimoniului
cultural imaterial”, adaptând structura acestor instituţii la imperativele secolului XXI:
salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, naţional şi universal.

În ultimii ani s-a putut constata o uşoară monotonie şi degradare a mediului cultural al
municipiului Paşcani, pe fondul lipsei disponibilităţilor financiare şi cel al crizei economice, cât
şi a lipsei de motivaţie şi interes din partea publicului, ajungând să manifeste în prezent o
situaţie îngrijorătoare.

Trebuie găsite soluţii pentru atragerea de fonduri, motivarea personalului pentru

implicarea activă în organizarea actelor de cultură, aşadar, finanţarea de la bugetul local trebuie
obligatoriu completată prin surse financiare complementare.

O propunere în acest sens poate susţine înfiinţarea unui O.N.G. aferent, pe lângă instituţia
de cultură , care să asigure facilitatea de a primi fonduri prin intermediul contribuţiei de 2 %,
cotizaţii, sponsorizări până la 20% din impozitul pe venit din partea firmelor locale sau
oportunitatea de a accesa granturi şi finanţări europene pentru dezvoltarea Casei de Cultură
”Mihail Sadoveanu”, Paşcani.

În aceeaşi structură aferentă, particularitatea voluntariatului poate atrage colaboratori

tineri, motivaţi, resurse financiare reduse pentru organizare de evenimente, implicarea
comunităţii pe toate categoriile de vârstă în actele de cultură, fie că vorbim de public, sau
participanţi direcţi.
 Dacă analizăm caracterul interetnic, multicultural al populaţiei municipiului Paşcani, aici
trăind oameni cu apartenenţe etnice(rromi, lipoveni) şi religioase diferite- ortodocşi, catolici,
neoprotenstanţi(evanghelişti, baptişti, adventişti, Martorii lui Iehova), va fi necesară o
diversificare a ofertelor de programe şi facilitarea deschiderii, care să satisfacă toate categoriile
populaţiei. Un exemplu – Valentine’s day, deşi în ultimul timp s-a constatat un curent anti-
valentine’s day, pentru locuitorii de religie catolică Sf. Valentin are o semnificaţie importantă,
așadar această sărbătoare poate fi încadrată cultural prin activități specifice cu îndeplinirea unor
condiții. Condiţia de bază presupune ca aceste manifestări să aibă obligatoriu şi clar un caracter
cultural educativ, să respecte principiile morale şi civice, să nu prioritizeze distracţia în
detrimentul actului de cultură.
Apoi la Paşcani avem manifestări care promovează oarecum în opoziţie cu această
sărbătoare, Dragobetele, dar din punct de vedere intercultural putem promova ambele
manifestări, printr-o bună informare a publicului larg și o prezentare distinctă, neconcurențială a
acestora.

Trupa de teatru şi cele două trupe de muzică pot fi încurajate să participe la Festivaluri şi
Concursuri specifice, după modelul remarcabil al celor două trupe de dans care activează în
cadrul Casei de Cultură. Este necesară mediatizarea şi promovarea tinerelor talente, nu numai
pentru că tinerii sunt cei care atrag cel mai numeros public, datorită categoriei de mijloc din care
fac parte, implicând sprijinul părinţilor, profesorilor şi susţinerea prietenilor, fraţilor,
cunoştinţelor, ci mai ales pentru că ei pot deveni repere şi exemple în domeniul cultural,
propulsând, corectând şi mediatizând întreaga comunitate locală.

Pentru început, fie că e vorba de participare individuală sau de grup prin intermediul
trupelor deja formate, talentele din comunitatea noastră se pot remarca prin participarea la
manifestări organizate la nivel judeţean, într-un context cultural apropiat, urmând ca pe viitor, cu
instruire specializată și resurse corespunzătoare, să se poată obţine rezultate frumoase și în cadrul
unor concursuri naționale sau internaționale.
Din păcate, activitatea instituţiei nu este suficient reflectată în presa locală şi naţională,
deşi există articole referitoare la activităţile desfăşurate, nu toate sunt pozitive sau suficient
argumentate de organizatori, astfel încât să atragă publicul.
 Odată cu creşterea calităţii programelor artistice prezentate publicului, trebuie sporită
mediatizarea şi promovarea evenimentelor culturale produse de Casa de Cultură ”Mihail
Sadoveanu” Paşcani. Astfel, pot fi delegate atribuţii specifice prin înfiinţarea unui departament
media în cadrul instituţiei, care poate colabora cu un club înfiinţat pe aceeaşi tematică, format
din tineri interesaţi de domeniul precizat.

Site-ul de prezentare a activităţii instituţiei, www.cultură.pascani.ro, care completează

imaginea activităţii culturale, este bine realizat şi structurat, dar necesită îmbunătăţiri urgente.
Există în prezentarea instituţiei şi enumerarea link-urilor câteva greşeli inadmisibile pentru o
instituţie de cultură precum ”Bibleoteca Academiei Române”, fapt ce demonstrează necesitatea
revizuirii atente şi avizate a postărilor de către un profesor de limba şi literatura română, ce poate
fi cooptat ca şi colaborator voluntar.

Tot pe site pot fi adăugate secţiuni foto/video pentru o mai bună vizibilitate şi o
mediatizare mai eficientă a manifestărilor. Site-ul poate fi îmbogăţit cu un forum de discuţii
culturale pe diferite tematici propuse de către Clubul Media sau pe tema activităţilor desfăşurate
pentru un feedback mai clar din partea publicului participant sau interesat. Paginile de facebook
ale Casei Municipale de Cultură din Paşcani, nu sunt suficient de bine administrate, în urma
analizei se observă că nu sunt mediatizate nici măcar un sfert din activităţile desfăşurate, fapt ce
necesită o actualizare imediată.

Numărul publicaţiilor locale din zona judeţului Iaşi fiind relativ mic (Orizontul-
newspascani.ro; Actualitatea-newspascani.com, Buna ziua Iasi-bzi.ro, etc), primând presa
online, articolele despre activitatea Casei de Cultură au fost sporadice, cele din revistele şi
publicaţiile de specialitate nu se regăsesc, iar la nivel naţional se poate constata o vizibilitate
remarcabilă doar prin premiile obţinute de membrii trupelor de dans la competiţii naţionale.

Din această analiză rezultă necesitatea promovării şi celorlalte secţiuni artistice (teatru şi
muzică), a promovării artiştilor locali pentru sporirea popularităţii autohtone, căutând să fie
publicate postări sau articole şi în presa de specialitate.
 Presa locală trebuie să fie un partener principal prin toţi reprezentanţii ei, indiferent de
simpatiile sau aversiunea faţă de anumite persoane sau instituţii care reprezintă actele de cultură.
Ea trebuie să fie obiectivă şi bine informată, de aceea Casa de Cultură trebuie să aibă cel puţin
un reprezentant care să răspundă de relaţia cu organele de presă, să fie deschis, coerent,
responsabil, clar şi echivoc.

Beneficiarii direcţi ai programelor instituţiei sunt locuitorii municipiului Paşcani,

indiferent de vârstă, spectatorii de la spectacolele de teatru, muzică, divertisment, expoziţii,
simpozioane, conferinţe, concerte, participanţii la cursurile de educaţie artistică şi profesională,
etc.

Casa de Cultură oferă o paletă diversificată de programe culturale care acoperă profilul
general al beneficiarului, dar mai sunt necesare completări de programe pe secţiunea de film şi
teatru, fotografie, pe latura de promovare a tinerelor talente, a tradiţiilor şi obiceiurilor locale, cât
şi a portului popular şi meşteşugurilor.

Cu ocazia derulării unor noi proiecte şi programe pot fi atraşi iubitorii de film, fotografie,
teatru, poezie, proză, tradiţii şi obiceiuri, cât şi cei de muzică specifică tuturor genurilor.

Principala sursă de cunoaştere a categoriilor de beneficiari activi trebuie să o reprezinte

baza de date cu numărul de participanţi la acţiunile şi activităţile instituţiei: numărul de
participanţi la cursuri, spectacole, expoziţii, numărul de bilete vândute. Beneficiarii potenţiali ai
activităţilor organizate în cadrul Casei de Cultură sunt analizaţi pe baza cererilor de înscriere la
cursuri sau alte activităţi, a datelor furnizate în formulare, putându-se realiza un profil specific al
beneficiarului, pentru fiecare gen de activitate.

Încercările de diversificare a ofertei culturale şi de atragere a unui public variat sunt

relativ noi şi încă insuficiente. Instituţiile culturale lansează programe pentru tineret, care să
formeze publicului interesul către frecventarea instituţiilor de cultură, însă procesul este de
durată şi rezultatele se vor arăta lent, dar continuarea acestui cadru de adaptare la cerinţele
publicului este obligatoriu.
 Ca şi propunere se poate face o interogare a publicului larg şi specific pe categorii de
vârstă prin intermediul organizării unor sondaje de opinie, interviuri, emisiuni, în parteneriat cu
voluntarii O.N.G.-urilor partenere şi a reprezentanţilor presei locale, în cadrul şcolilor,
instituţiilor, cluburilor sau chiar stradal.

Pentru recurgerea la colaborarea eficientă cu O.N.G.-urile, se constată încă persistenţa

unei reţineri în colaborarea cu instituţii culturale private şi organizaţii neguvernamentale. Pentru
Casa de Cultură, astfel de colaborări pot asigura o diversificare rapidă şi eficientă a
adresabilităţii evenimentelor culturale organizate, precum şi atragerea interesului publicului
către patrimoniul cultural insuficient cunoscut.
Trebuie ţinut cont că beneficiarii pe termen scurt sunt publicul cu care interacţionează
organizatorii activităţilor culturale, însă ţinta este publicul pe termen lung, generator de venituri
proprii pentru instituție.
Atunci când avem un public dedicat unei secţiuni artistice sau când avem oferte atractive
pentru atragerea unor categorii de public, putem discuta despre menţinerea unor programe
eficiente şi de constanţa actului cultural autofinanţat.
Generarea de abonamente pentru participarea la manifestările culturale este o propunere,
care la un sondaj minimal în rândul tinerilor de liceu, a primit nu doar un feedback pozitiv, ci
entuziast. Trebuie adaptată strategia de atragere a cetățenilor către actul de cultură la cerinţele şi
necesităţile publicului larg, iar prezentarea ei într-o formă cât mai atractivă şi avantajoasă, poate
fi o soluţie de succes.
În acest sens se pot face oferte cu reduceri, adresate direct instituţiilor de învăţământ, fie
că e vorba de numărul de bilete achiziţionate, de ora sau perioada din cursul săptămânii în care se
desfăşoară spectacolele sau de numărul de evenimente incluse.

Educarea publicului este element de bază necesar bunei desfăşurări a tuturor activităţilor
culturale. Fără un public educat, de fapt nu avem public şi riscăm să pierdem şi puţinii oameni
interesaţi de actul de cultură derulat.
 În acest sens, condiţiile de acces sau vizionare în spaţiile Casei de Cultură trebuie să fie
clare, afişate, precizate şi repetate de fiecare dată publicului, chiar dacă este vorba de Sala de
spectacole, de holuri sau orice alte spaţii.

Personalul Casei de Cultură trebuie să aducă la cunoştinţa publicului condiţiile de

participare la manifestările culturale, fie că e vorba de spectacole, expoziţii, cercuri tematice, etc.
şi să supravegheze buna desfăşurare a acestora pentru a preîntâmpina producerea de stricăciuni
sau perturbarea actului cultural.

Casa de Cultură a Municipiului Paşcani „Mihail Sadoveanu”, îşi desfăşoară activităţile în

sediul situat pe str. Moldovei, nr. 2, judeţul Iaşi. Spaţiul folosit de către Casa de Cultură este
potrivit şi moderizat, specific gamei de activităţi derulate, având în mare parte asigurate utilităţile
necesare: toaletă adecvată, vestiare pentru dansatori şi instrumentişti, săli de curs amenajate
corespunzator, săli de repetiţie , sală de spectacole.

Ar mai fi necesare achiziţii pentru îmbunătăţirea sistemelor de sonorizare, având în

vedere că multe din manifestările desfăşurate necesită completări exterioare în acest sens, dar
aceste achiziţii se pot face în urma creşterii de buget preconizate ca rezultat al implementării
noilor programe culturale.

Analizând schema de personal existentă (total 12 posturi: din care : 1 director ; personal/
funcţii de execuţie: din care: adiministrator-1, referenţi-5, muncitori calificaţi-4, îngrijitor-1)
coroborată cu programele artistice în derulare, volumul de muncă, specializările necesare, se
constată deficienţe la partea de instruire artistică, necesară desfăşurării activităţilor și necesitatea
intruirii referenţilor prin programe specifice pentru a susţine profesionist buna organizare şi
derulare a proiectelor și programelor specifice.

Ca şi precizare, personalul pentru asigurarea curăţeniei este insuficient, având în vedere

că în spaţiul Casei de Cultură îşi desfăşoară activitatea zilnic în medie şi minim peste 50
persoane, care au nevoie de condiţii de igienă şi salubritate perfecte, aşadar propun
suplimentarea cu măcar un post de îngrijitor sau externalizarea serviciilor prin contractarea unei
societăţi specializate, care să presteze servicii de curăţenie periodic şi la evenimentele mari.

Deasemenea pentru stimularea reluării activităţilor din cadrul Corului „ Carmina”, care
au avut un răsunet deosebit în comunitatea noastră, propun o remunerare diferenţiată şi
stimulativă pentru referenţii care se ocupă înafara atribuţiilor precizate în fişa postului şi de
organizarea unor astfel de activităţi, care necesită atât prestarea unor ore suplimentare, cât şi
studiu individual dedicat.

Programele şi proiectele culturale derulate anterior, au scopul de a satisface în mare

măsură nevoile publicului păşcănean, manifestările artisitice fiind ca pondere, în medie de 3-4 pe
lună, însă numărul lor este unul insuficient.

Programul propus pentru fiecare an a fost pus în practică în linii mari, dar ca sugestii de
îmbunătăţire se pot adăuga programe şi proiecte noi, care să tragă publicul dedicat sau larg.

Activitatea remarcabilă a trupelor de dans prin cursurile organizate la cererea publicului,

în incinta Casei de Cultură, sub îndrumarea coregrafului Alin Sebastian Haşmăşan, constituie un
exemplu de activitate culturală productivă care aduce Casei de Cultură din Paşcani nu numai
beneficii financiare, ci şi prestigiu.
După cum reiese din caietul de sarcini şi informaţiile din presă, pe alte secţiuni artistice
nu au fost semnalate realizări deosebite, cursanţii şi/sau participaţii nu au participat la festivaluri
şi concursuri şi nu au adus rezultate mediatizate.

Programul minim a asigurat o echilibrare lunară a manifestărilor organizate, cu o

concentrare preponderentă însă, pe expoziţii ca şi vizibilitate, fapt ce cataloghează activitatea
generală ca fiind una statică.
Vor fi menţinute programele consacrate din anii anteriori(Zilele Mitropolit Visarion Puiu,
Săptămâna Școala Altfel, Zilele „Mihail Sadoveanu”, Zilele Municipiului Paşcani, Cenaclul
Literar, lansări de carte, expoziţii, concerte, manifestări dedicate zilelor şi sărbătorilor naţionale
sau marilor personalităţi culturale româneşti, etc ) la care se pot adăuga noi proiecte şi programe:
 1. PROGRAMUL „FILMUL SĂPTĂMÂNII „ include în fiecare săptămână rularea unui
film cunoscut sau solicitat de către public.

Pentru alegerea filmului se pot face propuneri pe pagina de fb sau site-ul instituţiei, iar în
funcţie de solicitări să se nominalizeze proiecţia. Astfel se adaptează oferta la cererea
publicului, marja de reuşită a manifestărilor fiind mai ridicată din start.

Se pot emite promoţii pe categorii de vârstă şi numărul de bilete achiziţionate sau pe anumite
perioade din cursul zilei la care numărul de spectatori este mai mic. Nominalizarea filmelor,
costurile biletelor şi promoţiilor, organizarea vizionărilor şi supravegherea lor vor fi propuse în
cadrul şedinţelor de lucru ale Consiliului Consultativ şi în şedinţele lunare de lucru ale Casei de
Cultură, având în vedere că este vorba de un program nou, care impune flexibilitate în ce
priveşte aspectele menţionate.

Scopul principal al programului vizează atragerea publicului de toate vârstele, filmele

difuzate fiind proiecţii cunoscute, cât şi creşterea veniturilor proprii ale instituţiei.

2. CLUBUL CINEFILILOR

În colaborare cu o fundaţie culturală, spre exemplu fundaţia Culturală Timpul, Clubul poate
organiza săptămânal, într-o zi a aleasă, stabilită de comun acord cu membrii clubului şi referenţii
implicaţi, vizionări de filme ale marilor regizori ai lumii, dezbateri pe marginea filmelor
prezentate, discuţii între membrii clubului şi diverşii invitaţi sau specialişti- regizori, scenariști,
actori, care să prezinte filmele.

Pentru fiecare lună poate fi ales un regizor şi vizionate astfel 4 filme reprezentative, după
care să aibă loc dezbaterile.

Scopul acestui program săptămânal vizează dezvoltarea culturii legate de cinematografie şi a

interesului pentru film şi proiecţii de calitate. Acest club poate veni şi în sprijinul programului
FILMUL SĂPTĂMÂNII, ajutând la propunerea şi organizarea proiecţiilor prin sondaje și
participare voluntară.
 3. PROGRAMUL „CONFERINȚE ȘI PRELEGERI PENTRU TOȚI„ – presupune
organizarea lunară a unui astfel de eveniment, pe tema propusă de cei interesaţi pe forumul de
pe site-ul Casei de Cultură sau aleasă de invitatul susţinător.
Scopul acestor manifestări urmăreşte creşterea nivelului de informare şi implicare socială în
rândul populaţiei municipiului Paşcani.
Organizate în anii precedenţi, astfel de evenimente au avut răsunet în rândul păşcănenilor de
orice vârstă, aşadar organizarea lunară conform programului propus va genera un număr ridicat
de participanţi interesaţi.

4. CLUBUL FOTO MEDIA - iniţiat cu scopul de a creşte nivelul de promovare al

activităţilor artistice desfăşurate, de administrare eficientă şi facilă a mijloacelor digitale de
mediatizare (site, pagini, blog, forum).
Acest club este adresat cu precădere tinerilor de liceu şi studenţilor care doresc să se
implice astfel în actul de cultură, să se perfecţioneze prin aplicabilitate în arta fotografică şi
design.
Programul va fi stabilit deasemenea în funcţie de sugestiile şi propunerile membrilor şi va
fi desemnat un referent responsabil cu supravegherea şi coordonarea activităţilor din cadrul
clubului.
5. FESTIVALUL JUDEȚEAN DE TRADIȚII ȘI OBICEIURI POPULARE
ROMÂNEȘTI „MIHAIL SADOVEANU„ PAȘCANI - manifestare culturală anuală cu
participarea artiştilor populari din judeţ, organizat în luna mai(propunere) a fiecărui an.

Scopul festivalului vizează atragerea copiilor şi tinerilor, cât şi a populaţiei adulte, pentru
participarea şi promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor autentice româneşti, cât şi atragerea de
fonduri şi sponsorizări din partea agenţilor comerciali locali şi nu numai.

6. CERCUL DE PICTURĂ ȘI GRAFICĂ „ ȘTEFAN LUCHIAN„- activitate menită să

atragă şi să promoveze mai ales copiii şi tinerii talentaţi în acest domeniu.
 Cercul poate fi condus de un colaborator, profesor de educaţie plastică, iar fondurile pentru
materiale se pot completa prin găsirea unor sponsori.

Tot în sprijinul acestui cerc, lucrările participanţilor vor fi expuse, cu posibilitatea de a fi

achiziţionate de către public.

7. PROGRAMUL „ PARTENERI PENTRU COMUNITATE„ – presupune implicarea

şi atragerea de parteneri noi şi activi care să dinamizeze activităţile din cadrul Casei de Cultură
„Mihail Sadoveanu„ Paşcani.

Scopul vizează creşterea şi îmbunătăţirea relaţiilor de colaborare între Casa de Cultură

„Mihail Sadoveanu„ şi alţi parteneri precum şcolile, grădiniţele, O.N.G-urile, bisericile,
instituţiile publice sau colaboratori liber profesionişti.

Prin intermediul acestui program şi al voluntarilor implicaţi, se pot mediatiza, spre

exemplu, evenimente culturale în mod verbal, direct, interactiv, chiar în cadrul şcolilor,
instituţiilor sau stradal. Astfel putem avea ca şi rezultat o promovare maximă cu resurse minime.

8. CURSURI DE LIMBI MODERNE (GERMANĂ, SPANIOLĂ, FRANCEZĂ,

ENGLEZĂ)

Casa de Cultură a Municipiului Paşcani „Mihail Sadoveanu” şi-a dezvoltat şi elaborat

actitivităţile din anii anteriori, urmărindu-se îndeplinirea celor două laturi ale muncii specifice
caselor de cultură, instrucţia şi educaţia.

Pentru completarea secţiunii care priveşte educaţia se doreşte susţinerea mai multor
cursuri dedicate tuturor vârstelor, cu participarea şi sprijinul cadrelor didactice.
La cursuri se poate percepe o taxă modică, pentru stimularea implicării cadrelor didactice
şi susţinerea cheltuielilor necesare.
 9. FESTIVALUL JUDEȚEAN ESTIVAL DE TINERET „ MOZAIC ART
FESTIVAL„ -manifestare cultural artistică dedicată tinerilor, dar adresată întregii comunităţi,
care să cuprindă secţiuni de muzică , dans, teatru de improvizaţie şi teatru stradal, invenţii,
expoziţii cu lucrări handmade.

Festivalul se poate desfăşura în luna iulie a fiecărui an, în piaţa Casei de Cultură „Mihail
Sadoveanu„ din Paşcani, cu sprijinul şi participarea furnizorilor de acte culturale din întregul
judeţ.

****

Perfecţionarea artistică a personalului de specialitate se va face continuu în cadrul

instituţiei, fiind absolut necesară bunei organizări a activităţilor.

Se vor revizui documentele interne, cele de inventar și cele de organizare interioră,

inclusiv cele specificate la anexa 1, cu privire la Regulamentul de Organizare și Funcționare, în
plenul ședințelor Consiliului Administrativ, venind cu propuneri de completare la regulamentul
existent. Propunerile presupun completări clare pe responsabilități de funcție, verificarea
periodică a inventarului, alcătuirea unei condici de prezență și activitate, refacerea fişelor de
post pentru fiecare angajat (cu atribuţii clare și indicatori de performanţă), cât și modificarea
programului de lucru și cel cu publicul.

Programul Casei de Cultură necesită schimbări care să corespundă cerinţelor publicului,

deoarece multe din activităţile culturale se regăsesc seara sau în programul de week-end şi nu pot
fi susţinute din lipsă de personal. Se poate face un program flexibil care să urmărească rotaţia
responsabililor, cu urmărirea pe grafic a numărului de ore, Casa de Cultură fiind deschisă
publicului în zilele de marţi, miercuri, vineri, sâmbătă, între orele 10-21, duminică între orele 11-
19 şi luni fiind zi liberă.
 Programul activităților mici se va organiza în cadrul ședințelor lunare, desemnându-se
responsabilii pentru fiecare activitate și atribuțiile directe. Proiectele mari vor fi consemnate clar
în propunerea de buget anuală.

Referitor la analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei, pentru perioada specificată,

din datele obţinute din caietul de sarcini, rezultă că veniturile din surse proprii, implicit
participarea acestor venituri în acoperirea cheltuielilor se diminuează de la an la an, intrând pe un
trend descendent.

Propuneri

Identificarea a cât mai multor surse alternative de finanţare (resurse proprii obţinute din
prestarea de diverse servicii culturale, atragere de fonduri nerambursabile din granturi puse la
dispoziţie de diverse instituţii de stat sau private, pentru a diminua sarcina financiară asupra
bugetului local. Există numeroase proiecte care pot fi depuse în vederea atragerii de granturi
pentru diverse activităţi culturale, social-educative benefice pentru populaţia municipiului nostru.

Privind bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/ convenţii/ contracte încheiate în

baza legilor speciale; bunuri şi servicii, cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli
pentru reparaţii capitale);

Analiza

Pe perioada analizată, respectiv 2011-2013, din datele extrase din caietul de sarcini, reiese o
creștere a cheltuielilor materiale cu 24% în 2013 față de 2011, fără a identifica o creștere
considerabilă a activității culturale, concomitent cu scăderea cheltuielilor cu personalul,
cheltuieli acoperite 100% din subvenţia bugetară (lucru datorat cel mai probabil deceselor a doi
dintre angajaţii Casei de Cultură în perioada 2010-2011). Se observă în același timp o lipsă a
cheltuielilor de capital pe întrega durată analizată. Ponderea veniturilor proprii în total venituri
atrase este în ușoară creștere (dar înregistrează încă valori foarte mici de doar 11 % la nivelul
anului 2013).
Propuneri

Identificarea continuă a modalităţilor de diminuare/conservare a cheltuielilor materiale

(având în vedere că marea parte a veniturilor provin din bugetul local) sau în imposibilitatea
diminuarii, prospectare continuă pentru identificarea unor surse alternative de finanţare din
activităţi- prestări servicii culturale, din granturi nerambursabile puse la dispoziţie de diverse
entităţi de stat sau private, pentru a permite degrevarea bugetului Casei de Cultură; până la
finalului mandatului de 5 ani ar trebui cel puţin egalizate ponderea veniturilor proprii si ponderea
subvenţiei/alocaţiei în total venituri ale instituţiei.

Creşterea aportului veniturilor proprii în bugetul total al instituţiei, ar permite deblocarea

capitolului cheltuielilor de capital și reluarea treptată a cheltuielilor pentru investiţii în
aparatură, pentru modernizarea sălilor/ locaţiilor de desfăşurarea a activităţilor culturale.
Anexa 2

Tabelul valorilor de referinţă ale costurilor aferente investiţiei

Categorii de investiţii în Limite valorice ale investiţiei Limite valorice ale investiţiei
proiecte în proiecte din perioada în proiecte propuse pentru
precedentă (de la ___la__) perioada de management (de
la __la__)

1 2 3

Mici (de la 0 la 999 lei) (de la 0 la 1500 lei)

Medii (de la 1000 la 3999 lei) (de la 1501 la 5000 lei)

Mari (de la 4000 la__) (de la 5001 la__)

 Anexa 3

Tabelul investiţiilor în programe:

Nr. Programe/ Categorii Nr. de Investiţie Nr. de Investiţie Total investiţie în

surse de de proiecte în proiecte în anul program
crt
finanţare investiţii în proiecte în anul
”2019” Primul Anul
în primul în primul 2019
an 2015
proiecte an (anul an (anul 2019
2015) 2015)

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Programul Mici 40 39960 120 120000

Medii 12 47988 36 143964

Mari 8 320000 12 480000

Total din Total nr. Total Total nr. 743970

care: Proiecte investiţie Proiecte
în în în anul
primul proiecte 2019: 168
an: 60 în primul
an (lei),
407952

Surse 122385 443970

atrase

Bugetul 285566 300000

autorităţii
Anexa 4

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de bază, specifică instituţiei pe categorii
de bilete- tarife practicate:

Perioada Nr. de proiecte Nr. de beneficiari Nr. de bilete Venituri propuse

proprii
(mii lei)

2013 33 ? - 49326

Perioada Nr. de proiecte proprii Nr. de Nr. de bilete Venituri

beneficiari propuse (mii
lei)

2015 60 6000 6000 70

2016 80 8000 8000 80

2017 100 10000 10000 96

2018 130 13000 13000 120

2019 168 16800 16800 150

Total 538 53800 53800 516

La sfârșitul anului 2019 ținta privind autofinanțarea (venituri proprii), în condițiile

păstrarii aceleiași cote de alocație bugetară va fi de 38%, în situația în care ponderea
veniturilor proprii în total surse ale Casei de Cultură era de 11% .
Bibliografie:

1. Regulamentul de organizare și desfășurare a Concursului de Management Caiet de

obiective pentru concursul de planuri de management organizat pentru Casa Municipală
de Cultură „ Mihail Sadoveanu”, Pașcani – H.C.L 96 /30.06.2014

2. Hotărârea Guvernului nr.1301/2009 privind aprobarea Regulamentului cadru de

organizare și desfășurare a concursului de proiecte de management;

3. Lucrare de dizertație cu titlul „ Specificitatea sistemului de management cultural ” -

Rusu (căs. Spiridon) Mihaela Iulia, Iași, iunie 2008;

4. O.U.G. nr.189/2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură;

5. Ordinul nr.2883/2003- norme metodologice privind desfășurarea activităților specifice

așezămintelor culturale;

6. Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și

completările ulterioare.