UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Veronica Gheorghiță

Absolvent:
Larisa-Maria Cioablă

CRAIOVA
2020
 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE SOCIALE
SPECIALIZAREA: ASISTENȚĂ SOCIALĂ

LUCRARE DE LICENŢĂ

ASISTENȚA SOCIALĂ ÎN
ȘCOALĂ

Coordonator ştiinţific:
Lect. Univ. Veronica Gheorghiță

Absolvent:
Larisa-Maria Cioablă

CRAIOVA
2020
 Cuprins

Introducere ............................................................................................................................... 3
CAPITOLUL 1. Aspecte teoreticie privind asistența socială în școală .................................. 6
1.1 Accepțiuni conceptuale ..................................................................................................... 6
1.2 Metodologia privind calificarea muncii de asistent social în Europa ................................. 8
1.3 Situația la nivel european a fenomenului de violență în școală ........................................ 10
1.4 Serviciile oferite de asistența socială în școală ................................................................ 13
CAPITOLUL 2. Sarcinile administrativ-profesionale oferite de asistența socială în școală
la nivel național ...................................................................................................................... 18
2.1 Rolul asistenței sociale în școală ..................................................................................... 18
2.2 Principalele mijloace și oicetive ale asistenței sociale în școală ....................................... 20
2.2.1 Serviciile oferite de către asistența socială școlară elevului și familiei....................... 21

2.2.2 Serviciile sociale oferite de asistenul social personalului educativ ............................ 22

2.3. Dimensiunile profesiei de asistent social școlar ............................................................. 24

2.3.1 Școala românească- instituție de protecție a copilului ............................................... 24

2.3.2 Asistența socială și rezolvarea problemelor sociale școlare ....................................... 25

2.4 Asistența socială școlară și consilierea vocațională.......................................................... 29

CAPITOLUL 3. Cercetare cantitativă privind rolul asistentului social școlar ................... 31
3.1 Argument pentru alegerea temei de cercetare .................................................................. 31
3.2 Ipotezele și obiectivele cercetării .................................................................................... 32
3.3 Metodologia cercetării .................................................................................................... 33
3.5 Eșantionul și colectarea datelor ....................................................................................... 34
3.6 Rezultatele cercetării ....................................................................................................... 35
3.7 Concluziile cercetării ...................................................................................................... 60
Concluzii ................................................................................................................................. 63
Anexe ...................................................................................................................................... 64
Bibliografie ............................................................................................................................. 67
 Introducere

În prezent, educația este considerată una dintre funcțiile vitale ale societății
contemporane, deoarece prin educație societatea își menține existența, transmițând generațiilor
viitoare tot ceea ce umanitatea a învățat despre ea însăși. Așteptările pe care societatea de la
școala contemporană sunt deosebit de pretențioase, dorind ca această etapă a vieții să le
transmită tinerilor o perspectivă foarte vastă despre realitatea care îi înconjoară și să îi ajute să se
adaptgeze la această realitate care este în continuă transformare, pregătindu-i pentru un viitor
imprevizibil.
Scopul funademntal al școlii îl reprezintă sprijinirea tinerilor de a se integra în
societate, pe de o parte, dar și dezvoltarea maximă a potențialului pe care aceștia îl au, pe de altă
parte, școala este menită să îi ajute pe tineri să se cunoască și să se accepte, să-si poată proiecta
singuri idealuri pe care să le poată interioriza mai apoi în identitatea lor, să-i ajute să-și asume
responsabilitatea pe care o au în dezvoltarea comunității din care fac parte, mai târziu,
contribuind la dezvoltarea întregii societăți.
Școala reprezintă principalul indicator care prevede calitatea consuitei
socioproseionale a unui adult.
Marile teorii sociologice subliniază importanța unor experiențe școlare calitative pentru
ca indivizii să se poată integra în societate și să dezvolte standarde conforme cu aceasta.
Din punctul de vedere al politicolor sociale, în momentul de față este preferată
investirea resurselor în școală, în scopul creșterii calității serviciilor educative oferite elevilor
decât în sistemele de protecție socială.
Aceasta este una dintre strategiile care corespnde cel mai bine intervenției timpurii, care
spune că este mai bine să prevenim, decât să vindecăm, dar și intervenției eficiente, conform
căreia, o investiție în educație se finalizează cu o calitatea itelectuală, morală, profesională a
absolvenților, aceșia dobândind pe parcursul școlii calități pozitive față de învățare, capacitate de
adaptare la schimbări, devenind apți pentru a-și rezolva singuri și corect deciziile și făcând
alegeri corecte.
Cu alte cuvinte, investiția în școală este, de fapt, investiția în societate, pentru că tinerii
de azi vor fi adulții de mâine, care vor controla societatea, iar modul în care aceștia se dezvoltă
poate contribui, sau nu, la creșterea disfuncționalităților sociale.

3
 Un alt obiectiv major al școlii este să ofere un context potrivit pentru învățare și
dezvoltare, care va oferi copiilor pregătirea necesară pentru a înțelege lumea în care trăiesc care
îi va ajuta să devină activi în viitor.
Serviciul de asistență socială școlare urmărește să faciliteze realitatea acestui obiectiv,
iar principalul scop al asistenței sociale în școală îl reprezintă creearea ondițiilor necesare pentru
ca elevii să-și satisfacă trebuințele educative, să-și dezvolte capacitatea de adaptare la schimbare
și să fie pregătiți să-și asume responsabilitatea pentru propriile sale acțiuni.
Elevii care sunt susținuți să găsească satisfacții, practice sau intelectuale, în procesul de
învățare, își dezvoltă un sens al conduitei personale și sociale potrivit pentru integrarea sa în
comunitate.
Cu alte cuvinte, scopul asistenței sociale în școală este de a identifica barierele de
învățare și de a găsi soluții de îndepărtare.
Dat fiind faptul că obiectivele pe care le are educația școlare coincid cu cele urmărite de
asistența socială școlară, rezultă faptul că schimbările din sistemul educativ au o influență
puternică asupra dezvoltării indivizilor.
Existența asistenței sociale școlare a devenit o necesitate în cursul deceniilor de după
cel de-al doilea război mondial, fiind în strânsă legătură cu o serie de evoluții majore ale
societății, precum:
 Democratizarea educației
 Extinderea drepturilor civice asupra copilului
 Creșterea rolului educativ în viața socială modernă
Familiarizarea copilului cu mediul școlar este un eveniment care este benefic pentru
dezvoltarea acestuia, însă, în acelaș timp poate afecta direct atât copilul, cât și familia acestuia.
Copilul este desprins de mediul infromal și pășește într-un mediu formal care este caracterizat de
un regim de îndatoriri școlare, iar educatorul preia sarcina părintelui timp de câteva ore, însă în
relația educator-elev nu mai există o relație de acceptare neccondiționată, iar elevul își pierde
statutul de privilegiat și este privit în egală măsură cu modul în care se comportă cu ceilalți elevi,
cu personalul educativ, cu cei din jur.
Astfel, în această atmosferă, copilul se confruntă cu situația de incongruență între
modelele de socializare pe care le-a dobândit în familie și cel promovat de școală.
Există trei astfel de situații întâlnite în practica educațională:
1. Paralelismul - atunci când valorile unei modalități de socialiare nu se regăsesc în
cealaltă.
2. Divergența – atunci când ceea ce este evaluat a fi pozitiv într-o modalitate de
socializare devine negativ în cealaltă
4
 3. Contradicția –atunci când între două seturi de valori specifice fiecărei modalități
de socializare există relații de contradicție;
Asistența Socială în mediul școlar este considerată a fi benefică societății
contemporane, și totuși, prea puțin valorificată în sistemul actual.
Serviciile de asistență socială aduc un beneficii dezvoltării indivizilor, în special în
sistemul școlar, unde pot apărea cele mai multe conflicte, atât între profesori, cât și între elevi,
iar în ultimii ani numărul tinerilor cu probleme de integrare socială/școlară a crescut
considerabil, acest lucru ducând chiar la creșterea ratei de abandon școlar.
În primul capitol „Aspecte teoreticie privind asistența socială în școală” este
evidențiat rolul școlii în societatea contemporană și influența acesteia asupra dezvoltării tinerilor.
De asemenea sunt evidențiate principalele servicii sociale oferite de asistentul social în mediul
școlar care ar putea contribui la îmbunătățirea calității educației.
Cel de-al doilea capitol„Sarcinile administrativ-profesionale oferite de asistența
socială în școală la nivel național” formează un cadru general cu privire la modalitățile de
intervenție a asistentului social în principalele disfuncții care pot apărea în comunicarea dintre
membrii aceleiași instituții, fie între profesori, fie între elevi, fie între profesori și elevi :
abandonul școlar, violența școlară, violența instituționalizată.
Ultimul capitol are ca scop principal identificarea problemelor actuale cu care se
confruntă școala și urmărește percepția elevilor, a profesorilor și a reprezentanților instituțiilor
școlare cu privire la necesitatea unui asistent social școlar și modul în care acsta ar putea sprijinii
dezvoltarea comunității.

5
 CAPITOLUL 1. Aspecte teoreticie privind asistența socială în
școală

1.1 Accepțiuni conceptuale

Privind școala ca unitate socială, în care tinerii petrec între 4-8 ore/zi, timp de 8-12 ani,
este inevitabil să nu ne gândim la faptul că, în această unitate ar trebui să investim mult mai
multe resurse decât în altele, deoarece aici se pun bazele dezvoltării fizice și cognitive ale
fiecărui individ.
Una dintre necesitățile unei instituții școlare este formarea,motivarea și instruirea unui
bun lucrător social. În afară de problemele educaționale,elevii și profesorii se pot întâlnii și cu
altfel de probleme de natură psihologică și socială, iar asistentul social este persoana ideală
pentru a sprijini înlăturarea problemei prin găsirea unor soluții și mijloace potrivite.
În societatea contemporană, există destul de multe probleme sociale, economice și
familiale cu care se confruntă poopulația și care generează de cele mai multe ori conflicte,
abuzuri de orice natură și violență în famile, fiind o problemă destul de gravă, care nu poate fi
ignorată.
Obiectivul principal al acestui studiu este de a atrage atenția asupra nevoii de
introducere a asistenților sociali în cât mai multe școli din România, prin prezentarea beneficiilor
aduse de aceștia, prin conștientizarea importanței unui personal cât mai bine pregătit și
înțelegerea cât mai bună a situației actuale, la nivel național și la nivel european.
Adaparea școlară presupune obținerea de performanțe școlare, dar și acomodarea
elevului cu mediul școlar, care are la bază asimilarea unor valori specifice vârstei. Între reușita
școlară și adaptarea la colectivul elevilor există o relație foarte puternică, exprimată prin
definirea succesului școlar ca ș indice al adaptării școlare.
Astfel, se apreciază că elevul poate înregistra un insucces școlar atunci când se nu se
poate adapta la mediul din care face parte și la colectivul în care trăiește
Ca principal obiectiv, școala are în vedere oferirea unui context adecvat pentru a-i ajuta
pe tineri să se integreze pe piața muncii,dar și pentru a putea înțelege lumea în care trăim.
Asistența Socială fiind un mijloc de realizare al acestui obiectiv prin identificarea barierelor de
învățare și îndepărtarea acestora.
Având ca scop principal găsirea unor mijloace menite să îi ajute pe tineri să se
inegreze cât mai bine în societate, dar și dezvoltarea cât mai bună a potențialului acestora,
școala are menirea de a-i ajuta pe tineri să se cunoască și să se se accepte, să devină capabili
6
de a-și inetrioriza propriile idealuri îm viață și să-și poată asuma și conștientiza responsa-
bilitatea pentru propriile sale acțiuni.
Este de obervat faptul că, prin statutul ei privilegiat, educația și școala suportă
presiuni tot mai mari din partea celorlalte subsisteme ale societății. Acestea vin dinspre celelalte
sectoare de activitate, cărora școala le livrează forța de muncă ,dar și din partea elevilor si
părinților.
Acestia așteaptă de la școală garanția reușitei unei vieți sociale împlinite, adică
concomitentul satisfacției materiale, relații sociale stabile, dar si contribușia activă la
construirea socieății. 1
Una dintre principalele probleme cu care se confruntă tinerii, atât în România, cât și în
Uniunea Europeană o reprezintă participarea la educație și integrarea pe piața muncii, în vederea
asigurării unui venit și a unor condiții de trai decente.
Din această cauză, migrația tinerilor în ale țări ale Uniunii Europene a crescut
consiferabil, acest lucru atrăgând după sine și creșterea ratei de abandon școlar încă de la o
vârstă fagedă.
Cauzele care generează această situație sunt multiple, participarea la educație poate fi
influențată de asemenea la o diponibilitate materială, de atitudinea familei cu privire la
importanța dezvoltării intelectuale ale copiilor, de potențialul și propriul nivel al intelegenței
elevului, dar și de motivarea de a-și continua studiile prin beneficiile obținute continuând
studiile, comparativ cu intrrea imediată pe piața muncii.
Creșterea rolului educației în viața socială a atras atenția asupra fenomenului
de inadaptare școlară. Inadaptarea școlară și insuccesul școlar au evoluat, de la stadiul de
probleme izolate, specifice anumitor elevi și interpretate ca probleme ce țin de deficiențele
subiectului, până la stadiul de adevărate fenomene sociale, pe măsură ce integrarea socială cerea
un nivel al studiilor tot mai înalt.
În condițiile în care pretutindeni în societate se cere o calificare școlară tot
mai înaltă și nivelul școlarității obligatorii se prelungește, din insuccesul școlar al individului i se
deduce insuccesul lui social.
Inadaptarea școlară este fenomenul pe care trebuie să-l prevină sau/și să-l
rezolve asistenții sociali din școală, ceea ce presupune următoarele direcții de acțiune:
 investigarea cauzelor sociale ale inadaptării școlare
 ameliorarea relației școală – familie
 formarea competențelor specifice maturității sociale. 2

1
Neamțu, Cristina, Specificul asistenței sociale în școală, în George Neamțu(coordonator), Tratat de Asistență
Socială, Iași, Polirom, 2011, p 998
7
 1.2 Metodologia privind calificarea muncii de asistent social în Europa

Conform unui studiu realizat de Consiliului general de Asistență Socială privind statul
profesiei de asistent social și regulamentul acesteia în spațiul european, numărul asistenților
sociali a crescut considerabil în ultimii ani, însă această analiză globală indică o variație a
activității de asistent social, în special în Europa.
Există, prin intermediul sistemului de Informare al Pieței Interne (IMI), o posibilitate de
a efectua shimburi reciproce de informații privind calificările și aptitudinile de a practica această
meserie fără a întâmpina anumite dificultăți. Această opțiune este deschisă recent pentru
asistența socială.
Studiul realizat la nivel european identifică faptul că doar 6 dintre țările implicate au
confirmat că există stndarde practicate de practicare a profesiei de asistent social și funcționează
conform unui cod de etică profesională.
Alte țăti, par să indice faptul că deși nu au un standard pentru aptitudinea de a practica
această profesie, se așteaptă să facă schimb de informații și își doresc să se dezvolte în
permnență.
Această directivă conferă dreptul fiecărei țări de a furniza informații privind stabilirea
unei bune conduite și absența oricărei proceduri disciplinare sau sancțiuni de ordin profesional.
Aceste proceduri de comunicare între țări pot fi dificile pentru accesarea registrului
permanent și a asistenților sociali temporari în cazul în care autoritățile competente nu pot avea
acces la informații privind caracterul adecvat și capacitatea de a profesa în timp ce li se aprobă
acreditările de calificare.
Din literatura de specialitate, se constată faptul că există o înțelere largă și variată
privind munca unui asistent social, iar istoria educației în domeniul muncii variază în fiecare
dintre țări.
De asemenea, din cercetarea amintită anterior, reiese faptul că, în unele țări, califiicarea
profesiei de aistent social este foarte bine stabilită și integrată în sistemul de învățământ
superios, în timp ce în altele, asistența socială este un domeniu relativ nou. Ca exemplu, în
Bulgaria, asistența socială ca profesie a fost introdusă în anul 1990, utilizând modelul german de
pedagogie, iar de atunci asisnța socială s-a extins în multe dintre Universitățile Bulgare.

2
Pilonul european al Drepturilor Sociale,reducerea inegalităților și a decaljelor sociale în România. Evoluții ale
politicilor și inițiativelor europene în domeniul tineretului,București, 2018, pp 72-80.
http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2019/03/FINAL_Studiul-4_Spos-2018-1.pdf accesat 07.09.2019
8
 În România, recunoașterea juridică ca a aistenței sociale ca profesie independentă și
domeniul de practică au intrat în vigoare în 2005, prin Legea asistenței sociale din acel an.
Prezenta lege a instaurat o reglementare și o licențiere pe patru niveluri în sistem:
 licență provizorie (Debutant) pentru absolvenții recenți;
 Titlul de Practicant; după ce asistentul social a încheiat un an de practică;
 specialist, pentru cei cu trei până la cinci ani;
 asistent social principal, pentru cei cu cinci sau mai mulți ani de experiență.
Obiectivele programului de studiu, la nivel european:
Programul de studiu are ca principal scop pregătirea unui asistent social prin
formarea unui simț critic, care să își demonstreze competența de a face față unei provocări,
conștientizând nevoia de schimbare a comunității și dezvoltarea acesteia, prin oferirea de servicii
profesionale în asistenșa socială, aplicând principiile, teoriile și metodele specifice într-un mod
creativ și dezvoltându-și competențele prin asimilarea de cunosțințe pe tot parcursul vieții.

În ciuda faptului că, în toate țările europene există anumite fundamente juridice și
politice sunt definite în mod similar, cauzele culturale au efecte diferite aspura realizării
strategiilor naționale.
Statele centale precum Anglia, Finlanda și republica Cehă pot dezvolta strategii practice
de management. Regatul unit, spre exemplu, este caracterizat printr-un sistem de reglementări
foarte strict. Guvernul central controleazp toate prevederile autorităților locale și există sisteme
consultative/ administrative și de reglementare pentru asistenții sociali.
Metodele de școlarizare sunt, de asemenea, foarte stricte și în statele federale, cum ar fi
Germania, Austria și Franța, iar acest lucru poate conduce la standarde total difeite de asistență
socială, în funcție de politica care este dominantă.
În țările nordice, însă, aceste diferențe stricte nu există, iar fiecare cetățean are dreptul
de a primii nevoile de bază. Norvegia vizează o ”societate socială”, unde fiecare cetățean are
obligația de a participa la bunăstarea socială. 3

Modelele de asistență socială combinate cu gândurile practice:

Astfel de modele sunt, de exemplu:
 Managementul cazurilor
 Asistența socială centrată pe sarcini

3
Fondul Social European, Ghid de certificare şi recunoaştere pentru profesia de asistent social, iulie 2013.
https://main.components.ro/uploads/12c6a09675620f589055800ba6ceceee/2016/09/GHID_DE_CERTIFICARE_I_
RECUNOA_TERE.pdf accesat 20.09.2019
9
  Munca în grup
 Munca în folosul comunității
Astfel de modele europene, oferă asistentului social autonomia de a acționa în
conformitate noile tendințe la nivel european.
Aceste tendințe pot fi:
- Modelul de management al îngrijirii, care a devenit un model de bază în asistența
socială, care are drept scop stabilizarea situației vieții.
- Asistența socială în cadrul "contextelor forțate", acolo unde beneficiarul este obligat să
coopereze în procesul de ajutorare.
- Modelele de lucru în grup sunt aplicate în două forme diferite astăzi.
1. grupurile sunt motivate să activeze procesele de învățare.
2. conștientizarea și rezolvarea problemelor este dezvoltată (de exemplu, părinții
copiilor cu handicap, clienții care au datorii și așa mai departe).
- Modelele de îmbunătățire a coeziunii sociale, cu privire la minimizarea violenței
publice și așa mai departe, sunt în curs de elaborare și din ce în ce mai mult în Europa de astăzi.

1.3 Situația la nivel european a fenomenului de violență în școală

Violența în școli este considerată a fi una dintre problemele sociale majore, care pot
afecta atât bunăstarea și dezvoltarea educațională a elevilor, cât și valorile democratice ale
statelor.
În 1998, Comisia Europeană a relatat o serie de inițiative care au ca subiect principal
problema violenței în școli.
Astfel au fost creeazte 6 proiecte de intervenție, bazate pe combaterea violenței școlare.
Proiectul ”CONNECT UK-001„ este unul dintre cele 6, iar obiectivul principal al
acestuia a fost reprezentat de producerea unor rapoarte despre situația cu privire la violența din
școli a 15 state membre ale Comisiei Europene, și încă două asociate.
Cele 17 țări din nordul, vestul, sudul și centrul europei au oferit o priveliște detaliată
asupra modului în care trebuie acționat. Astfel, acest proiect a fost divizat în alte 3 proiecte de
intervenție precum:
- scheme de sprijin de la egal la egal- în Italia
- O abordare largă- în Norvegia
Inițiative pentru reducerea violenței în școli :

10
 Multe dintre ministrele naționle de educație solicită ca școlile să ofere ”un mediu de
respect pentru ceilați„, cu toate acestea, însă, numai Belgia, Franța, Findalnda, Germania,
Irlanda, Luxemburg, Suedia și Regatul Unit au solicitat cerințe foarte concrete și specifice
pentru a prevenii violența în școli.Cele mai multe ministere naționale de educație cer ca școlile
să ofere „un mediu de respect pentru ceilalți ”. Cu toate acestea, numai Belgia, Finlanda, Franța,
Germania, Irlanda, Luxemburg,
Suedia și Regatul Unit au cerințe legale specifice pentru prevenirea violenței sau
bullyingul în școli.
Violența în școli: o perspectivă europeană:
 Abordări generale preventive
În multe dintre țările europene, a fost lansată o serie de inițiative care au în vedere
reducrea și îmbunătățirea violenței în școli, ca de exemplu, un climat favorabil și dezvoltarea
sentimentului de responsabilitate al elevilor. Atfel că în Danemarca a fost înființată o ”zi a
Parlamentului„ în care elevii pot dezbate diferite teme și pot vota problemele legate de școală.
Acest gen de activități le oferă elevilor sentimentul de apartenență la societate și poate ajuta
chiar la reducerea violenței și comportamentelor violente din școli.
„Ziua Parlamentului„ a luat amploare și în alte țări precum Franța și Suedia.
Alte țări descriu munca în folosul comunității, îmbunătățirea climatului școlii și a
claselor prin educarea cadrelor didactice și o îmbunătățire a serviciilor sociale și educaționale ca
fiid cele mai bune soluții de prevenire sau combatere a violenței școlare( Progrmul Life Skills în
Islanda este un exemplu). Alte măsuri pentru îmbunătățirea mediului școlar au fost discutate în
raportul de la Luxemburg. Câteva exemple fiind acestea : Formarea unor clase mai mici, cu un
număr redus de elevi, asigurarea mai multor facilități sportive, școli mai mici, etc..
 Evaluari ale acțiunilor de reducere a violenței școlare
Una dintre temele regăsite în multe rapoarte a fost lipsa de evaluare a inițiativelor, astfel
că, raportul austriac menționează că „există o multitudine de materiale, dar niciuna nu se bazează
pe cercetarea empirică” , iar raportul suedez descrie lipsa unei evaluări independente. De
asemenea, taportul suedez menționează faptul cănu există o evaluare independentă.
Foarte puține evaluări finașizate au conținut baze de date care să cuprindă reducerile
procentuale și nr. Analizelor rentabile în astfel de intervenții.
Calitatea unei astfel de evaluări putând fii influențată de o multitudine de factori, printre
care putem enumera:
1. Echipa de evaluare
2. Sursele de date
3. Scara evaluării
11
 1. Evaluările constituie un proces extraodrinar de important în acțiunile de reducere
a violenței școlare și sunt completate, de obicei de cei care au creeat intervenția. Cu toate
acestea, nu toate evaluările realizate au un interes specific în rezolvarea situației.
2. Multe dintre evaluări se bazează pe rapoartele unor profesioniști, însă datele
acestor rapoarte pot fi subiective și oferă doar o indicație despre situațiile cu care se confruntă
elevii. Există o serie de factori care pot influența raportarea incidentelor, spre exemplu, evaluări
bazate pe rapoartele elevilor ( rapoarte personale, rapoartele colegilor, rapoarte cu privire la
victime). Totuși datele observaționale pot fi mai eficiente, deși consumă timă și sunt mai greu de
obținut pe scară largă.
3. Unele dintre evaluări sunt realizate la scară largă și pot acoperii sute de școli și
mii de elevi. Acestea pot permite analiza variației dintre școli și pot oferi o perspectivă mai
detaliată despre violența în școli, ca o perspectivă europeană, dar cu toate acestea, este destul de
dificil de înțeles care este procesul care contribuie la succesul sau eșecul unei intervenții.
Utilizarea metodelor cantitative versus calitative:
Metodele calitative, precum interviurile detaliate și crearea unor focus-grupuri, pot ajuta
la descoperirea motivelor reale ale violenței în școli. Astefel de informații nu pot fi analizate
cantitativ și sunt adesea neglijate.
Analizele cantitative diferă în funcție de tipul de individ și pot produce un rezultat
înșelător. În 1994, autorul Cowie, împreună cu colegii săi, au încercat să combine metodele
calitative cu cele cantitative pentru a putea descoperi efectele programelor de lucru . Au realizat
studii individuale cu mai multe grupuri de elevi și profesori, iar rezultatele au fost mixte.
Elevilor activi le-a plăcut sau nu le-a plăcut munca de grup cooperativă, dar existau
unele tendințe generale pentru care munca de grup poate fii cooperativă sau poate reduce
agresivitatea, acesta fiind un rezultat calitativ. Îm mod asemănător, proiectarea cercetării cu un
singur participant investighează rezultatele, experiențele și procesul de schimbare al elevilor de
la caz la caz. Acest lucru implica studii de caz ale elevilor deosebit de agresivi și examinează
4
modul în care școala intervine și ce impact are asupra elevului.

4
Peter K. Smith, Violence in Schools: a european perspective, pp 140-141.
https://www.oecd.org/education/innovation-education/34739292.pdf accesat 12.01.2020
12
1.4 Serviciile oferite de asistența socială în școală

Există o legătură impresionantă între școală și comunitate, tocmai de aceea, serviciile

oferite de asistența socială în școală pot fi folositoare în dezvoltarea comunității.
Sarcinile profesionale oferite de asistența socială în școală, pot servii în mod direct
nevoilor comunităților locare, prin diferite moduri, precum :
 Implicarea elevilor în activități de voluntariat, pentru a putea sprijinii alte
persoane din comunitate aflate în nevoie ( ex: persoane vârstnice, copii cu dizabilități, copii care
nu frecventează școala,copii orfani,etc..) În acest caz, asistentul social poate coordona activitatea
unor elevi care doresc să își folosească timpul liber pentru a spijini comunitatea din care fac
parte
 Prevenirea delincvenței juvenile, dar și a altor fenomene precum
alcoolismul,consumul de droguri și vandalismul prin programe de prevenire a acestor
comportamnete,
Se consideră că modelel de conduită deviantă deviantă din comunitate pot fi reproduse
în școală și vice-versa.
Într-un considerând că problemele școlii afectează în același timp și comunitatea, de
aceea nu trebuie ignorate. cadru general, asistentul social școlar vine în sprijinul familiilor
elevilor prin utilizarea rezurselor existente în comunitatea din care aceștia fac parte ;
Ei oferă informații acestora cu privire la organizațiile specializate în protejarea
drepturilor, realizând o conexiune între familie și comunitate. În acest fel, ei pot contribui la
dezvoltarea politicilor de folosire a resurselor locale, pot shimba direcția de orientare a
serviciilor sociale și pot face mai bine cunoscute nevoile școlii la nivel local.
Pe de altă parte, nu trebuie ignorat faptul că exmatriculările, suspendările, sau părăsirea
timpurile a școlii pot facilita legăturile elevilor cu alte persoane ce manifestă un comportamnet
deviant, facilitând imitarea socială a acestor comportamente, de aceea este indicat ca relația
școală- comunitate fie supravegheată constant, in egală măsură cu relația între școală-familie, în
măsura în care se poate avea acces la astfel de informații.
Asistența socială școlară are rolul de a ameliora relația dintre școală și celelalte instituții
ale comunității, facilitând astfel adaptarea școlară a elevilor și sprijinind integrarea acestora în
societate, iar mai apoi putând fi integrați cu ușurință pe piața muncii.
Această acțiune terapeutică folosită de asistentul social școlar poate servi la dezvoltarea
comunității, prin pregătirea unor tineri echilibrați, motivați, competenți și cu o capacitate de
adaptare la schimbările sociale din lume în care trăiesc.

13
 Asistentul social școlar poate contribui la identificarea unor elevi sau a unor grupuri de
elevi care prezintă dificultăți de adaptare la mediul școlar și de a le oferi ajutorul necesar.
Acești copii pot atrage atenția asupra riscului de inadaptare socială prin
comportamentul pe care îl manifestă, astfel, atunci când sunt desfășurate activități recreeative
sau extracurriculare, se poate observa cum unii copii au un comportament ostil, sunt agresivi sau
excesiv de dominatori,fie sunt retrași, izolați și nu intercționează deloc cu alți copii.
În timpul anumitor activități, postura corporală sau reacțiile comportamentale ale
elevilor pot oferi semnale despre dificultățile de adaptare școlară. De aceea, este esențială
identificarea cât mai rapidă a acestor categorii de elevi, care se poate face prin observațiile
cadrelor didactice care interacționează cu elevii sau pe baza altor sesizări făcute de alți mebrii ai
școlii.
Conduita socială a colectivului elevilor și atitudinea acestora față de necesitatea
respectării regulamentului școlar oferă indicii importante pentru identidicarea elevilor care se
află în risc de inadaptare școlară
De fiecare dată când un anumit elev manifestă una dintre aceste comportamente pe o
durată mare de timp sau de mai multe ori consecutiv, atunci este vorba despre o problemă de
inadaptare școlară care trenuie să declanșeze un demers de sprijin al elevului :
- Citește și descifrează greu un text;
- Confundă anumite litere;
- Omite anumite caractere;
- Scrie greșit din punct de vedere ortografic și gramatical;
- Are dificultăți în exprimarea ideilor;
- Are dificultăți în rezolvarea calculeor;
O altă serie de indicii cu privire la inadaptarea școlară a elevului poate fi sesizată și de
către părinți în urma observării unor comportamente pe care elvii le au acasă, precum :
neîndeplinirea sarcinilor și obliogațiilor școlare ;lipsa informării părinților cu privire la
activitățile sau sarcinile școlare pe care le are de realizat, dificultățile sau conflictele cu care
acesta se confruntă ;
Aceste serii de indicii servesc unui diagnostic de inadaptare socială. În mod frecvent,
przența acestor indicatori avertizează asistentul școlar faptul că trebuie să caute care sunt cauzele
producerii acestei probleme, investigând pentru început mediul familial în care elevul se
dezvoltă, deoarece majoritatea copiilor care se confruntă cu astfel de probleme provin din familii
slab dezvoltate financiar/ emoțional.Pe măsură ce aceste simptome sunt identificate la vârste mai
înaintate, cauzele producerii acestui fenomen trebuie căutate în următoarea ordine :
- În schimbările majore apărute în viața elevului și
14
 - În schimbările apărute în mediul familial al acestuia ;
- În relația dintre elev și profesori
- În relația dintre elev și colectivul din care acesta face parte
Este foarte important ca un cadru didactic să îi comunice asistentului social școlar
imediat ce observă anumite scăderea bruscă a randmanetulului și anumite modificări în
comportamentul elevului deoarece acest lucru poate semnala o problemă cu care elevul se
confruntă, iar cu cât mai repede se va sesiza acest lucru, cu atât mai repede procesul de
5
remediere a acestei probleme va fi mai rapid și va da rezultate mult mai evidente.
Totuși, nu poate fi exclusă ipoteza conform căreia, problema de inadaptare socială a
elevului poate avea ca punct principal chiar comportamentului unui cadru didactic,
uncomportaent centrat pe autoritatea acestuia și dominarea elevului sau un comportament
agresiv, jignitor, umilitor pe care acesta îl manifestă.
În măsura în care elevii se apropie de vârsta adolescenței, aceste cauze ale inadaptării
școlare pot fi generate de specificul psihologic al vârstei, dar și de conformismul pe care aceștia
îl au față de grupul din care fac parte. În cazul elevilor care sunt marginalizați, etichetați de
profesori sau de ceilalți elevi drept „incapabili ”, ”proști„ , ”tocilari„, etc.. există următoarele
variante de a reacționa :
- Etichetează, la rândul lor grupurile „ atacante”
- Recurg la comportamente care să îl elibereze de acest context ( chiulul,
abandonul școlar, consumul de substanțe psihoactice, etc..)
- Își canalizează energia în lucruri care să îi aducă starea de bine, care să îi distragă
atenția de la critici și încearcă să își canalizeze atenția spre abilitățile pe care le are
- Încearcă să se identifice cu ceilalți, abordând comportamente asemânătoare cu
aceștia, pentru a scăpa de etichetare, însă acest lucru poate afecta trăsăturile personalității
elevului
- Se mobilizeaza pentru a-si depasi situatia si pentru a micsora diferenta dintre ei si
cei din grupul cu status scolar inalt.
Asistentul social din școală apreciază atât etichetele negative ale elevilor, precum și
apartenența acestora la grupuri, ca fiind ambii indicatori importanți ai inadaptării școlare, iar
susținerea acestor elevi de către asistentul social este benefică pentru a putea remedia această
probloemă, prin realizarea unor activități de consiliere, de motivare și de dezvoltare a
personalității elevului .

5
Ungureanu, Dorel., Educatia integrată și școala incluzivă, Editura de Vest, Timisoara, 2000, pp.40-56
15
 Cu privire la dinamicile psihosociale, asistentu social școlar este nevoit să evalueze
relația dintre fenomenul de etichetare și scoprile competiționale pe care le propune o anumită
școală.
Aflat în competiție cu alți elevi pentru a realiza o sarcină aflată într-un cadru evaluativ,
elevul inferiorizat va cauta sa devină incomparabil, realizând acțiui care nu țin de criteriile
stabilite pentru evaluarea sarcinii. 6
Asistentul social poate influența în mod pozitiv prcesud de adaptare școalară a elevului,
prin creearea unor relații de prietenie între elevi și formarea unei serii de oportunități de
dezvoltare a relațiilor sociale din afara mediului școlar. Studiile psihologiei sociale demonstrează
că a avea un prieten poate reprezenta o influență majoră asupra atitudinii și comportamentului
individului.
Condiția necesară pentru dezvoltarea unor relații de prietenie este apropierea, iar în
mediul școlar această condiție este îndeplinită. 7
Apropierea în clasă nu este însă și o condiție suficientă, mai ales în cadrul desfășurării
unor activități competitive. Așadar, cea mai convenabilă variantă este organizarea unor activități
extracurriculare, care să poată stimula apropierea între elevi într-un mediu nonformal.
Creearea unor rețele de socializare ar putea configura un ethos al școlii care să ofere
numeroase alternative de exprimare, valoriziare și formarea unui status social.
Soecificul cultural al școlii poate genera anumite avantaje atât pentru elevi, cât și
pentru profesori. Pentru elevi, acesta reprezintă cea mai bună variantă de a învăța să-și asume
responsabilități și de a-și cultiva propriile interese, talente. Pentru profesori, ethos-ul reprezintă o
cale de a asigura deschiderea școlii către valorile comunității.
Izolarea școlii de modelele culturale și valorile comunității contribuie la sistemul de
dezrădăcinare și pierdere a identității. De accea este esențială organizarea unor activități cu
caracter sportiv, cultural,umanitar, științific, economic.
Școala are puterea de a influența caracteristicile elevului și poate deveni o bază pentru
recunoașterea socială și pentru legarea unor relații de prietenie de calitate și durabile.
Oferirea unor responsabilități specifice elevilor, va stimula interacțiunile dintre aceștia.
Experimentele realizate în mai multe colțuri ale lumii demonstrează eficiența acestei strategii,
practic, toți elevii au posibilitatea de a-și asuma responsabilități precum :
 Experiența într-un anumit domeniu( matematica, istorie, geografie, etc..)
 Organizator al evenimentelor festive sau al excursiilor,vizitelor educative
 Fotograf sau reporter al clasei

6
Cadariu, Loredana., Asistența socială în școală, Editura Eurobit, Timisoara, 2005 pp.19-29
7
Neamțu,George, Tratat de asistență socială, ediția a II-a, Editura Polirom, Iasi,2004, pp 1002-1004
16
  Responsabil cu relația de direcțiune( cantina, biblioteca,etc..)
 Responsabil cu umorul
 Responsabil pentru cooperare și munca în echipă
 Purtător de cuvânt
 Expert într-o anumită procedură
S-a observat faptul că pe măsură ce elevii își asumă responsabiltățile și experimentează
tot mai multe alstfel de practici pozitive, școlile se transformă în mici colectivități solidare,
marcate de progresele tuturor elevilor și de asiduitatea în muncă.
Fiecare elev conștientizează că succesul tuturor depinde și de el, conștientizează că
ceilalți îl recunosc după propria responsabilitate și nimeni nu este marginalizat. Școala devine
astfel un adevărat centru de activități, în care fiecare elev îsi poate găsi calea de afirmare.
Rolul pe care îl are asistentul social școlar în acest proces este de a forma noi rețele
sociale și de încuraja toți elevii să-și asume astfel de responsabilități, ajutându-i să
experimenteze cât mai multe roluri în perioada școlii. Aceste rețele sociale pot fi create atât în
interiorul școlii, cât și în afara acesteia, iar asistentul social trebuie să ofere elevilor informații
despre toate resursele existente în comunitate, precum : cluburi sportive, asociații civice
umanitare, asociații de protejare a mediului înconjurător, cluburi de carte, cluburi de joacă, etc..

17
 CAPITOLUL 2. Sarcinile administrativ-profesionale oferite de
asistența socială în școală la nivel național

2.1 Rolul asistenței sociale în școală

Asistența socială din interiorul sistemului școlar s-a dovedit a fi o necesitate în cursul
deceniilor de după cel de-al doilea război mondial, aflându-se într-o corelație cu o serie de
evoluții majore la nivelul societății: democratizarea educației,extinderea drepturilor civice asupra
copilului, cât și creșterea rolului educației în viața socială modernă.
 Democratizarea educației a apărut pentru prima dată în anii 1960, ca urmare a
rezultatelor unor cercetări sociologice care demonstrau faptul că școala preia și accentuează
inegalitățile. Autorii acestor studii atrag atenția asupra sistemului școlar, care la acea vreme avea
să aibă un efect negativ asupra elevilor proveniți din mediul rural, care faceau parte din clasa
muncitoare sau asuprea minorităților etnice și rasial

 Extinderea drepturilor civice asupra copiilor a apărut în cea de-a doua jumătate a
secolului XX și reprezintă introducerea valorilor democratice în relația copil-adult.

Se punea accentul pe dimensiunile psihologice ce defineau rolul copilui în familie, dar

și în școală. S-a vorbit despre diferitele tipuri de abuz, dar și despre necesitatea de a proteja
copilul, astfel luând naștere sistemul de protecție a copilului.

 Creșterea rolului educației în viața socială modernă. În Noiembrie 1989,

adunarea generală O.N.U a adoptat convenția drepturilor copilului, iar odată cu aplicarea acestor
principii au luat naștere două efecte specifice care au susținut implementarea serviciilor de
asistență socială în școală. Este vorba despre apariția principiului educației integrate și a cartei
drepturilor elevilor.

Așadar, nevoia asistenților sociali școlari este susținută de o realitate în care există din
ce în ce mai multe probleme de ordin social, psihologic și medical cu care elevii se pot
confrunta. 8

8
Neamțu, George, op.cit., p 1000
18
 Creșterea rolului educativ în viața socială a atras după sine apariția unui fenomen numit
„ inadaptare școlară”, unde este nevoie de intervenția unui asistent social pentru prevenirea sau
rezolvarea aestuia. Acest fenomen poate fi remediat de către asistentul social școlar printr-o
serie de direcții de acțiune, precum îmbunătățirea relațiilor ce au loc între școală și mediul
familial și formarea unor competențe specifice maturității sociale.

Un alt beneficiu al prezenței unui asistent social în școală ar putea fi prevenirea ratei de
abandon școlar, care, potrivit mai multor studii este din ce în ce mai ridicată , în special în rândul
țărilor cu o dezvoltare economică slabă. Motivul cel mai des întâlnit pentru care elevii aleg să
abandoneze școala este de natură economică, încurajt de părinții care au o condiție de locuire
precară, iar nevoia de forță de muncă a familei facilitează decizia abandonului școlar.
Intervenția asistentului social ar asigura o prevenție mai eficientă asura acestui
fenomen, în primul rând prin convingerea familiilor sărace că școala le-ar putea asigura un viitor
mult mai bun, însă pentru acest lucru va fi nevoie ca persoana calificată să argumenteze acest
lucru cu rezonanță potrivit fiecărei familii. Este un demers continuu de identificare a resurselor
atât ale școlii, cât și ale familiei pentru a putea avea efect pozitiv asupra elevilor și familiilor
acestora.
O altă problemă identificată în școli, care necesită intervenția unui asisten sociale este
„violența școlară ”. Acest fenomen este unul destul de complex și poate avea consecințe grave
asupra mai multor dimensiuni: personale, școlare, familiale, sociale și culturale.
Violența din școală este adesea, confirmarea existenței violenței în societate, iar
producerea unui astfel de fenomen poate reduce considerabil șansele ca elevii să beneficieze de o
educație de bună calitate. 9
Intervenția asistentului social în acest caz poate ajuta la ameliorarea acestui fenomen,
iar primul pas al acestui realizării acestei activități îl reprezintă conștientizarea de către
personalul educativ al modului în care acțiunile sale îi pot afecta pe elevi, făcându-i să adopte
un comportament vioent. Atunci când vine vorba despre producerea evenimentelor violente în
școală, majoritatea cadrelor didactice tind să îndrepte totă vina asupra familiei,mass-mediei și a
personalității elevilor, însă niciodată propriul comportament. De aceea, asistentul social are rolul
de a acorda servicii de consiliere nu numai elevilor și părinților, cât și personalului educativ, care
pot fi benefice în îndreptarea anumitor conduite ale profesorilor.
Serviciiloe de asistență ofetită familiei elevilor pot contyribuii și ele semnificativ la
reducerea fenomenului de violență școlară. Părinții care adoptă orice fel de comportamente

9
Ibidem, pp 1000-1001.
19
violente asupra copiilor pot dispune de programe speciale de gestionare a agresivității, sau de
programe de consiliere care le pot reconfigura îndeplinirea corectă a rolului de părinte în familie
. De asemenea, elevul care manifestă un comportament violent în societate, în special în mediul
școlar pot beneficia de programe de educare a autocontrolului. Tot asistenți sociali pot sprijinii
reduerea unor comportamente violente în școli prin organizarea unor activități educaționale
menite să crească încrederea elevilor în propriile capacități, să distrugă barierele discriminării
sociale și să inducă elevilor valorile importane în societate.
Dacă în mediul școlar, elevii s-ar simții valorizați, respectați și protjati, abandonul
școlar și violența în interiorul școlilor ar scădea considerabil .
Așadar, fără un lucrător specializat în domeniul asistenței sociale, care să intervină
pentru a facilita rezolvarea conflictelor apărute în interiorul școlilor, mediul de învâțare nu ar fi
unul benefic dezvoltării sănătoase a tinerilor, neputând fi apreciat la adevărata sa valoare. 10

2.2 Principalele mijloace și oicetive ale asistenței sociale în școală

În perioada înființării asistenței sociale școlare, principalii clienți erau elevii și familiile
acestora, însă începând cu anul 1977, după introducere prin lege a asistenței sociale în școlile din
S.U.A, serviciile date de asistentul social s-au diversificat, fiind atribuite atât elevilor și
familiilor acestora, cât și personalului didactic și non-didactic al școlii. 11
Astfel că, asistenții sociali școlari aveau de îndeplinit următoarle patru funcții :
1. Pregătirea istoricului social și/sau al dezvoltării elevului.
2. Analizarea activității de consiliere individuală sau de grup cu elevii și părinții
acestora.
3. Susținerea adaptării școlare a elevilor cu diferite probleme.
4. Identificarea problemelor de care școala și/sau comunitățile dispun pentru
realizarea obiectivelor educației școlare.
Obiectivele asistenței sociale școlare pot fi încadrate în câteva categorii:
 Prevenirea eșecului școlar
 Sprijinirea elevilor care întâmpină probleme de adaptare în societate sau la
învățare
 Intervenția de specialitate în cazul copiilor car sunt neglijați/ abuzați/ exploatați în
familie sau chiar în sistemul școlar

10
Conf. Dr. Denizia Gal, Centrul de Formare continuă, învățămândt la distanță și cu frecvență redusă, Conf.,Cluj,
2017, pp 11-13.
11
Neamțu, George, op. cit, p 1004.
20
  Dezvoltarea comunicării
 Educația pentru sănătate și prevenirea unor comportamente nefirești
 Sprijinirea și consilierea copiilor cu diferite forme de handicap, care au nevoie de
însoțire specializată
Asistenții sociali pot intervenii în toate aceste situații prin acordarea unor acțiuni
specializate care se pot adresa elevilor și familiilor acestora.
Aceste acțiuni sau metode de intervenție specializate sunt :
 Consilierea și interviurile realizate atât în școală, cât și, la nevoie, la domiciliul
beneficiarilor.
 Organizarea unor grupuri care au ca scop principal ameliorarea unor bariere în
comunicare și a unor problme generate din diferite cauze.
 O serie de acțiuni comunitare cu scopul dezvoltării, integrării școlii în comunitate
și a îmbunătățirii calității serviciilor sociale pentru elevi.

Prin acesre acțiuni, asistentul social școlar contribuie la sprijinirea elevilor și la

dezvoltarea competențelor sale școlare. 12

2.2.1 Serviciile oferite de către asistența socială școlară elevului și familiei

Una dintre principalele sarcini ale asistentului social școlar este aceea de a identifica
elevii care au anumite dificultăți de adaptare. De regulă, aceștia pot avea diverse comportamente
care indică apariția unor probleme de inadaptare la mediul școlar. Ei pot avea unele manifestări
impulsive, reacții ce atrag atenția asupra lor prin comportamente nefirești, exagerate, sau chiar
vilolente. Sau, dimpotrivă, pot fi foarte retrași, refuză să execute unele acțiuni sau nu comunică
cu nimeni. O altă serie de indicii cu privire la riscul inadaptării școlare pot fi furnizate și de către
părinți, prin observația comportamentelor acestora, atunci când elevul refuză să îndeplinească
obligațiile școlare, sau nu le comunică acetsora rezultatele obținute, sau dificultățile pe care le
întâmpină.
În acest caz, odată confirmată apariția problemei de inadaptare socială și/sau
școlară a elevului, asistentul social are sarcina de a identifica cauza care a declanșat apariția ei,
în primul rând în mediul familia, deoarece acesta poate fi unul dintr principalii factori de
producere a acestui fenomen,

12
Centrul de Formare Continuă, Învățămândt la Distanță și cu Frecvență Redusă, Conf. Dr. Denizia Gal,Cluj, 2017,
pp17-18.
21
 Elevul poate proveni dintr-o familie care să nu-i fi acordat suficientă atenție sau sprijin
moral și material . Sau s-ar putea lua în calcul faptul că elevul poate fi supus unui abuz
fizic,psihic sau sexual. Tot în această categorie se pot afla și copii porveniți din familii sărace,
cărora părinții nu le pot oferii necesarul de care au nevoie penru o dezvoltarea optimă, iar din
acest motiv acesta se poate simții marginalizat de ceilalți colegi, astfel că asistentul social va
trebui să exploreze mediul din care provine elevul vizat.
Odată identificate aceste cauze, asistentul social poate începe oferirea sprijinului, care
va lua forma consilierii individuale, sau de grup, cu un anumit număr de elevi care au probleme
asemănătoare, sau în cuplu elevi-părinți.
Asistenții sociali pot oferii elevilor exple similiare, sfaturi, încurajări, informații,
îndrumare, sugestii.
Această consiliere este bazată pe dezvoltarea unei relații de încredere între asistentul
social și elev pentru a-l putea ajuta să-și înțeleagă condiția și să o poată depăși.
Consilierea părinților poate fi similară, bazată pe înțelegerea necesităților și trebuințelor
copilului și susținută în scopul ameliorăriipracticilor educative aplicate acestora.
Pentru eficiența consilierii cu părinții, asistentul social va trebui mai întâi să înțeleagă
motivele care ii dentermină să acționeze într-un anumit mod . Scopul acestor consileiri fiind de
a-i ajuta pe părinți să conștientizeze modul în care acțiunile lor îi afectează pe copii.
În cazul în care asistentul social constată faptul că inadaptarea copilui este rezultatul
unui comportament abuziv din partea familiei, acesta va propune instituirea unei măsuri de
protecție a copilui în conformitatea cu legea nr. 272/2004 .13

2.2.2 Serviciile sociale oferite de asistenul social personalului educativ

Școala este o instituție socială în care sunt regăzite diverse serii de conflicte. Între
profesori și elevi, între profesori și părinți, între profesori, între elevi și elevi (etc..), iar dacă
aceștea nu sunt rezolvate, într-un final ajung să pună bariere în învățare și în procesul de
dezvoltare.
În acest context, asistentul social școlar poate avea mai multe sarcini, în special sarcini
cu caracter informativ precum urmează:
 Oferirea de informații către acdrele didactice, cu privire la relațiile interpersonale
dintre elevi și căutarea unor eventuale soluții de ameliorare a posibilelor conflicte.

13
Neamțu, George, op. cit, p 1005.
22
  Furnizarea de informații cu privire la mediul familial al elevului. Este absolut
necesar ca profesorul să cunoască aceste detalii deoarece:
1. Îl poate ajuta să înțeleagă semnificația conduitei elevului, spre exemplu, dacă un
elev este sancționat drastic pentru că a obținut o notă mică, elevul va dezvolta reacții de teamă,
iar din acest motiv va apela la o conduită evazivă, pentru a evita pedepesele de acasă.
2. Poate afla care este nivelul de interes al elevului și care sunt aspirațiile sale
profesionale.
3. Poate aprecia corect nivelul de responsabiltate al elevului
 La anumite intervale de timp, asistentul social școlar, împreună cu medicul,
profesorul și psihologul/consilierul școlar, vor realiza o evaluare a progreselor unui elev sau a
funcționării unor programe educative, iar acolo unde va fi necesar, va căuta eventuale soluții de
îmbunătățire.
În cazul apariției unor conflicte de orice natură, existente în școală, asistentul social
școlar va îndeplini următoarele sarcini:
 Conflictul profesor-profesor, este determinat, în cele mai multe cazuri de
concurența și lupta pentru putere. Medierea acestor conflicte reprezintă o sarcină pe care
asistentul social școlar o va realiza împreună cu directorul instituției școlare, prin crearea unui
context în care părțile implicate să își poată exprima liber opiniile. Rezolvarea se va realiza
printr-un proces de negociere

 Conflictul profesor-elev, este unul dintre cele mai des întâlnite probleme apărute
în mediul educativ. Acesta decurge din conceperea relației profesor-elev, ca o relație de putere,
în care profesorul tinde să dețină controlul. Unele comportamente ale profesorilo, precum
injuriile, etichetările, sau nedreptăților acordării unor calificative reprezintă forme de violență
pentru elevi. În acest caz, asistentul social intervine prin cunoașterea amabelor versiuni,
verificarea de eventuale antecedente( dacă elevul a mai avut în trecut probleme cu alți profesori
sau dacă profesorul a mai avut probleme cu alți elevi) și medierea conflictului prin identificarea
sursei acestuia, a verificării avantajelor și dezavantajelor produse și găsirea unor soluții de
mijloc.
 Conflictul profesori-părinți care pot preveni din implicarea părinților asupra luării
deciziilor privind activitățile educative ale școlii. Acest gen de comportament necesită un alt gen
de abordare și mai multe etape care vor trebui efectuate de asistentul social școlar:
 Ascultarea activă a părintelui- presupune înțelegerea sentimentelor care îi
generează anumite reacții.

23
  Rezolvarea și evaluarea situației părinților agresivi – Acest gen de remediere a
conflictului se va realiza de asistentul social împreună cu profesorul, iar dificultățile școlare ale
elvului vor fi abordate ca o problemă de situație, nicidecum ca o problemă de personalitate a
copilului. În acest sens este nevoie de realizarea unei situații de empatie între profesor și părinte.
Cu cât această relație este mai stabilă, cu atât conflictul va fi remediat mai ușor.
Asistentul social din școală trebuie să creeze un context în care profesorii șă își poată
exprima nevoile, nemulțumirile și propunerile, într-o atmosferă constructivă. În acest sens,
asistentul social împreună cu directorul instituției pot organiza activități într-un cadru non-
formal cu profesorii, unde aceștia se vor simți încurajați să-și exprime opiniile și frustrările pe
care le resimt la clasă. De asemenea, acest gen de activități pot crește nivelul de apropiere între
ceilalți mebrii ai personalului educativ al școlii . 14

2.3. Dimensiunile profesiei de asistent social școlar

2.3.1 Școala românească- instituție de protecție a copilului

În societăție dezvoltate din punct de vedere al gradului de civilizație, școala este privită
ca o instituție de protecție a copilului, însă deși în România s-au dezvoltat numersoase activități
de informare cu privire la drepturile copilului, mentalitatea tradițională privind scopul și modul
de funcționare a școlii românești a rămas aceeași ca acum mulți ani, școala devenind o instituție
în care adulții își manifestă puterea în fața elevilor, devenind tot mai preocupați de drepturile pe
care le au și uitând cu desăvârșire să respecte drepturile pe care le au copii.
Câteva exemple de încălcare a drepturilor copilului în școală pot fi următoarele :
1) Comportamente abuzive ale cadrelor didactice, deși articolul 157 din legea
învățământului interzice orice fel de pedeapsă/sancțiune aplicată alevului, în România este bine
cunoscut faptul că unii profesori se abat de la această regulă în detrimentul aplicării unor forme
de pedepse.
2) Încălcarea principiului nondiscriminării; cu toate că școala trebuie să fie o
instituție care oferă tuturor elevilor șanse egale, la nivelul practicilor educaționale se poate
observa marginalizarea sau favorizarea unor elevi.
3) Colaborarea cadrelor didactice cu serviciile de asistență socială.
Legea 272/2004 specifică faptul că responsabilii didactici ai școlii au obligativitatea de
a sesiza serviciului public de asistență socială orice fel de comportamente ale elevului care pot

14
Neamțu, George, op. cit, pp 1013-1019.
24
pune în pericol starea sa fizică/emoțională sau a celor din jur. În realitate este demonstrat că
foarte multe cadre didactice ignoră aceste semnale. În acest fel, cadrele didactice stimulează
comportamentele agresive ale elevilor, iar atitudinea indiferentă a acestuia este la fel de mare
precum abuzul propriu-zis.
Activitatea principală a asistenței sociale în școală este de a forma percepții corecte
asupra rolului și misiunii școli,atât în cazul cadrelor didactice, cât și ale elevilor și părinților.
De asemenea, asistentul social școlar mai are rolul de coordonator al resurselor pentru a
putea oferi elevului servicii adaptate nevoilor acestuia, iar colaborarea asistentului social cu alte
cadre didactice în beneficiul elevilor care au nevoie de sprijin ar putea transforma școala într-o
instituție autentică de protecție a copilului.

2.3.2 Asistența socială și rezolvarea problemelor sociale școlare

Potrivit datelor Eurostat, în anul 2018, România a înregistrat o rată a abandonului școlar
timpuri de 16,4%, aceasta fiind printre cele mai mari în Europa, precedată de Spania cu 17,9% și
Malta cu 17,5%. La polul opus în clasament se află Croaţia (3,3%), Slovenia (4,2%), Lituania
(4,6%), Grecia (4,7%), Polonia (4,8%) şi Irlanda (5,0%).15
Legea învățământului consideră că fapta părinților care nu-și îndeplinesc obligația de a
asigura frecventarea copiilor la învățământul obligatoriu, este considerată contravenție și se
pedespsește conform cu Legea 84/1995, articolul 180( alin.2) : „(2) Părintele sau tutorele legal
instituit este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenței școlare a elevului în învățământul
obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit,
constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500.000 lei și 2.000.000 lei.”16
Acest fenomen, deosebit de complec, a avut nenumărate consecințe socioeconomic, iar
problema abandonului școlar a reprezentat obiectivul nenumărator proiecte realizate la nivel
local și central, însă fără a avea rezultate vizibile de reducere a eevilor care părăsesc timpuriu
școala.
La nivel mondial, pentru a explica abandonul școlar trebuie să ținem cont de diferențele
economic-culturale între diferite regiuni și țări, astefel că, în țările puternic industrializate,
precum Statele Unite ale Americii cercetările se bazează mai mult pe relația dintre rezultatele

15
Eurostat- Europe 2020 Education Indicators in 2018.
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9751510/3-26042019-AP-EN.pdf/49c38a50-52b5-4f97-95f7-
483a570fbb36 accesat 20.02.2020
16
Portal legislativ, Legea nr. 84/1995.
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/20215 accesat 20.10.2020
25
școlare și comportamentul elevilor. Acest lucru evidențiază faptul că unii factori ai debutuli
școlar pot afecta adaptarea școlară a elevilor.
Între principalele cauze ale abandonului școlar, putem regăsi următoarele :
 Cauze de ordin economic.
La nivel general, rata abandonului la nivelul ciclului primar este mai scăzută în țările cu
un venit mare pe cap de locuitor, pe când în țările sărace rata abandonului școlar este foarte
crescută. În aceste țări, elevii care părăsesc timpuriu școala fac parte, în marea majoritate, din
familii cu un statut socioeconomic scăzut.
 Cauze de ordin sociocultural sau religios.
Din această categorie fac parte indicatorii de putere și status social( de exemplu, unii
adulți consider că fetele nu au nevoie de o educație aprofundată, ele având un rol casnic-matern
).
Unele studii raportează o rată semnificativ mai mare în rândul fetelor, decât în cel al
bărbaților. Dacă în rândul țărilor slab dezvoltate acest lucru se explică prin participarea acestora
la realizarea activităților casnice sau la prestarea unor activități aducătoare de venit, în țările cu o
economie ridicată, abandonul școlar în rândul fetelor poate fi explicat prin schimbările
caracteristice pubertății, astfel interesul pentru sexul opus, finalizat în mariaje și în graviditate,
atrage după sine abandonul școlar.
 Cauze de ordin psihologic.
Face referire la moldul în care reacționează fiecare elev la apariția insuccesului școlar și
la apariția conflictelor apărute între elev și autoritățile școlare
 Cauze de ordin pedagogic.
Acest tip de cauze este influențat de calitatea vieții școlare și a educației școlare,, care
pot influența apariția abandonului școlar.
Elevii care abandonează timpuriu școala sunt aceeași care s-au făcut remarcați prin
absenteism și alte deviații comportamentale pentru care au fost sancționați de către școală, însă
școala nu este singurul factor care favorizează acest tip de comportament. Tebuie luat în calcul și
contextul social în care trăiește copilul.
În România, problema abandonului școlar este una destul de evidentă din punct de
vedere al dezvoltării economice la care ne raportăm, iar motivația elevilor care abandonează
școala este , într-un procentaj foarte mare de ordin economic, însă una dintre cauze ar putea fi și
caracterul neatractiv al educației în școli.
Prezența unui asistent social școlar ar putea asigura, prin conținutul său însuși al
activității, un mod de prevenire a abandonului școlar, deoarece, experiența profesională a

26
acestuia ar putea asigura realizarea unui demers continuu, conform cu așteptările pe care le au
elevii.
Pentru a convinge elevii care provin din medii defavorizate că școala le poate
îmbunătății calitatea vieții este necesară cunoașterii fiecărei situații în parte și utilizarea
argumentelor potrivite fiecăreia dintre acestea.
De asemenea, este esențială o bună colaborare între asistentul social- profesori- familie
și reprentanți ai instituțiilor de protecție a copilului, deoarece în situația abandonului școlar
crearea unei astfel de rețele poate accelera procesul de soluționare.
În ceea ce privește tipul de comunitate rural-urban, este consemnată o rată a
abandonului școlar mult mai ridicată în mediul rural, fapt care poate fi explicat prin: distanța
mare între școală și domiciliu, în cadrul școlii, mentalitatea tradițională conform căreia școala
nu este la fel de importantă precum munca ;17
Un alt fenoment care marchează evoluția școlilor românești, îl reprezintă violența în
mediul școlar. Acest fenoment este prezentat ca un ansamblu de comportamente violente, care
poate proveni atât din mediul școlar, cât și din afara școlii.
Fenomenul violenței școlare este unul deosebit de complex și poate fi regăsită pe mai
multe planuri: violența între elevi; violența între profesori-elevi și violența instituțională.
1) Violența între elevi- Acest tip de violență este centrat pe contribuția adusă de
familie, școală, societate și mass-media elevului. În general, ne confruntăm tot mai des cu
problema violenței în școli, iar acest lucru poate fi observat atât în cazul fetelor, cât și în cazul
băieților. Dacă în cazul băieților, abordarea unui comportament violent este centrată pe
principiul de a-și demonstra masculinitatea, în cazul fetelor, acestea devin violente din cauza
rivalității, iar cel mai întânit gen de rivalitate apare din cauza relației de concurență pentru
atenția aceluiași băiat.
2) Violența între profesori și elevi
Acest tip de violență poate fi determinat de atitudinea de suerioritate a profesorului în
fața elevilor. Pe de o parte, elevii vor să fie tratați ca niște ființe mature și sesponsabile, iar pe de
altă parte, profesorii își percep elvii ca fiin dependenți de cunoștințele lor.
Un alt gen de abordare al acestui tip de violență îl reprezintă tipologia ptofesorului și a
elevului. Elevii își doresc să aibă profesori înțelegători, apropiați, empatici și deschiși la dialog,
în timp ce profesorii își doresc elevi liniștiți si conformiști.

17
Neamțu, Cristina, Devianța Școlară,Polirom,Iași, 2003, pp. 159-160
27
 3) Violența instituțională (sistematică) - Acest gen de violență decurge chiar din
funcționarea școlii. Ea se manifestă prin sancțiunile cu care școala răspunde la violențele
elevilor, care este resimțită de elevi tot ca un fel de violență.
Aplicarea sancțiunilor pentru conduitele violente în școală, precum avertizările,
amenințările, mustrarea, observația sau scăderea notei la purtare reprezintă pentru elevi un
mijloc de constrângere de către profesor. 18
Între principalele surse ale violenței instituționale se numără:
 Conceperea relației pedagogice- care este privită ca o relație de putere, unde
profesorul domină, iar elevii sunt dominanți.
 Decalajul între așteptările elevilor și practicile școlare oferite- Această sursă se
poate explica prin următoarele:
a) Tipul disciplinei- Elevii își doresc un tip de discipline care să fie bazat pe negocieri, în timp ce
profesorii își doresc un tip de disciplină bazat pe supraveghere și control excesiv.
b) Tipul valorilor- Elevii vizează aspectul practiv al unei profesii și utilizarea acesteia în încadrarea
pe piața muncii. În caz contrar, atunci mesajul transmis de profesori li se pare prea banal, prea
lung sau prea dificil de înțeles, elevii pot interpreta ca o formă de agresivitate dată de indiferență
sau ostilitate, iar acest paft îi poate face să reacționeze violent.
c) Tipul profesorilor- Elevii își doresc profesori cât mai empatici, înțelegători și deschiși unui
dialog, în timp ce profesorii își doresc elevi supuși și, ascultători. Acest lucru poate împinge
ambele categorii la folosirea unor forme de violență.
d) Atitudinea profesorilor față de elevi- Elevii își doresc să fie tratați ca niște ființe mature și
responsabile, iar pe de altă parte, profesorii își tratează elevii ca fiind imaturi și iresponsabili.
În România, un studiu experimental a relatat faptul că cele mai întâlnite forme de
violență ale profesorilor față de elevi se numără și : intimidarea, adresarea de injurii,
amenințarea,excluderea de la ore, manifestările autoritare, desconsiderarea, ironia, ignoranța,
etc..
Victimele violenței școlare sunt, în primul plan profesorii și elevii, iar studiile
demonstrează că autorii violenței sunt, în fapt, victime ale violenței care au dezvoltat un model
de reacție agresivă.
Victimele elevi au în general o stimă de sine scăzută, indiferent dacă devin sau nu
agresori. Deseori, ei sunt victime ale neglijării sau abuzului emoțional din partea părinților,
Psihologii demonstrează că un copil care dezvoltă relații armonioase cu părinții este va deveni
mult mai puțin vulnerabil la agresiune.

18
Institutul de Științe ale Educației,UNICEF, Violeța în Școală, Bucrești,2005, pp 41-42
28
 Cu privire la victimele profesori, cercetările evidențiază că 60% dintre aceștia sunt
femei, iar dintre bărbați, cei mai agresați sunt cei tineri, care nu au încă o experiență vastă în
domeniu.
Consecințele violenței în școală pot fi deosebit de grave, atât pe termen scurt, cât și pe
termen lung. Orice tip de agresiune fizică, verbală sau emoțională își tipăresc adânc amprenta
asupra victimei, iar consecințele pe plan psihologic afectează uneori victima pentru tot restul
vieții.
Un obiectiv important al aistentului social școlar este să ajute cadrele didactice să
conștientizeze faptul că modul de conduită, atitudinea pe care o au față de elevi și practicile
educaționale ale acestora pot alimenta circuitele agresivității elevilor.
Serviciile oferite de asistentul social școlar personalului noneducativ pot deveni utile
pentru fixarea comportamentelor pozitive ale profesorilor și îndepărtarea celor ofensive sau
discriminante. 19
De asemenea, serviciile oferite familiei de către asistentul social școlar pot avea o
contribuție majoră la reducerea violenței școlare. Părinții care își disciplinează copii prin
violență pot beneficia de programe de gestionare a agresivității. Colaborarea asistentului social
cu familia elevului poate deveni cheia unui parcurs educațional de succes, iar colaborarea
asistentului social școlar cu asistentul social familial ar putea fi benefică pentru integrarea
școlară a elevilor ce manifestă probleme în acest sens. 20

2.4 Asistența socială școlară și consilierea vocațională

Consilierea vocațională este definită ca un proces în cadrul căruia un profesionist

reușește să dezvolte o relație de încredere cu o persoană aflată într-o situație vulnerabilă .
Prin această relație este asigurată facilitarea exprimării gândurilor, emoțiilor și
sentimentelor unei persoane care trece printr-o situație delicată, și totodată asigură suportul
necesar pentru clarificarea unor situații, precum și identificarea unor tipare de valoare care pot
servi ca bază a formulării unei anumite soluții.

Asistentul social și consilierea vocațională

Ca urmare a definirii procesului de consiliere vocațională, se pune întrebarea care este
rolul asistentului social în legătură cu acest serviciu? Răspunsul la această întrebare este

19
Neamțu, Cristina, Devianța Școlară,Polirom,Iași,2003, pp 170-171
20
Ibidem pp. 62-104
29
evidențiat de identificarea unor aemănări între competențele cerute unui asistent social și
competențele cerute unui consilier vocațional.
Printre principalele competențe ale consilierului vocațional putem regăsi:
 Planificarea activităților;
 Comunicarea cu beneficarii;
 Lucrul în echipă;
În ceea ce prevește sarcinile unui asistent social, putem deja să observăm o primă
asemănare între cele două profesii. Și acesta din urmă lucrează într-o echipă, aceasta fiind
multidisciplinară, există de asemenea interacțiunea și comunicarea cu beneficiarii în vederea
oferirii sprijinului de care aceștia au nevoie, iar pentru toate acestea asistentul social trebuie să
își planifice activitățile
De asemenea, un consilier vocațional trebuie să-și însușească o serie de roluri atunci
când interacționează cu beneficiarul : Coordonator, facilitator, mediator, consultant, furnizor de
informații, etc..Aceasta este o altă asemănare între asistentul social școlar și consilerul
vocațional, deoarece și asistentul social trebuie să-și însușească aceleași roluri în munca cu
beneficiarii săi: consultant- acesta se sfătuiește împreună cu beneficiarul și caută să găsească
soluții cât mai rezonabile pentru acesta; facilitator- prin implicarea persoanelor asistante în
procesul de schimbare; mediator- prin coordonarea, distribuirea și dezvoltarea resurselor și prin
realizarea unor conexiuni între sisteme; rescunoscând astfel că resursele de care dispun aceste
sisteme (individul, familia, școala/locul de muncă, alte instituții) sunt vitale pentru soluționarea
unei probleme.
Așadar, atât asistentul social, cât și consilierul vocațional facilitează procesul prin care
o persoană învață șă își dezvolte competențele personale și sociale, reușind astfel să se intehreze
mai ușor în comunitate. În cadrul procesului de consiliere vocațională, asistentul social
facilitează dezvoltarea unor competențe profesionale și oferă informații despre piața muncii,
creând astfel pentru beneficiar accesul către găsirea unui loc de muncă. 21

21
Universitatea Titu Maiorescu ,Facultatea de Psihologie ,Consiliere Educationala si vocationala, support id,
București.
https://www.academia.edu/25883352/CONSILIERE_EDUCATIONALA_SI_VOCATIONALA_SUPORT_ID_BU
CURESTI_CONSILIERE_EDUCATIONALA_SI_VOCATIONALA accesat 19.03.2020
30
 CAPITOLUL 3. Cercetare cantitativă privind rolul asistentului
social școlar

3.1 Argument pentru alegerea temei de cercetare

Asistența Socială în mediul școlar este considerată a fi benefică societății

contemporane, și totuși, prea puțin valorificată în sistemul actual.
Conform statisticilor Eurostat, în anul 2018 , România a înregistrat un nivel destul de
ridicat al abandonului școlar timpuriu, 16,4%, dar și o rată foarte scăzută a populației cu vârste
cuprinse între 30- 35 de ani care au absolvit învățământul superior( 24,6%).
Acest fenomen este îngrijotător dacă îl comparăm cu statisticile întregistrate în ultimii
ani, mai ales făcând comparația cu alte state Europene, spre exemplu Grecia, care înregistrează
în același an o rată a abandonului școlar de 4,7%, Lituania(4,6%) și Croația, care înregistrează
cea mai mică rată a abandonului timpuriu( 3,3%). 22
Conform acestor date statistice, se poate aprecia faptul că existența unui asistent social
școlar este deosebit de importantă și totodată benefică pentru dezvoltarea comunității, deoarece
tinerii de azi vor deveni adulții de mâine, iar societatea are nevoie de oameni stabili din punct de
vedere emoțional, care să aibă principii și valori bine definite, pentru a putea evolua.
Conform datelor Eurostat, Uniunea Europeană are drept obiectiv strategic reducerea
ratei abandonului școlar până în anul 2020 și de asemenea, își dorește ca cel puțin 40% dintre
persoanele cu vârsta cuprinsă între 30-40 de ani să fi absolvit o facultate până la sfârșitul
aceluiași an.
Cu toate acestea, problema abandonului școlar nu este singura care afectează mediul de
dezvoltare a școlilor din România. Violența în școală, violența instituționalizată și apariția a
numeroase conflicte, fie între elevi și alți elevi, fie între elevi și profesori, fie chiar între
profesori pot transforma mediul de învățare și educare a tinerilor într-o instituție nesigură, care
nu servește unui mediu favorabil de dezvoltare, iar în societățile civilizate, școala este privită ca
o instituție de protecție a copilului și de protejare a drepturilor acestora.
Tema de cercetare aleasă, reprezintă un real interes, fiind un subiect abordat destul de
rar, nu numai în România, ci și în alte state ale Europei. Una dintre marile provocări cu care se

22
Biroul de Statistica Eurostat, Europe 2020 Education Indicators in 2018.
https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9751510/3-26042019-AP-EN.pdf/49c38a50-52b5-4f97-95f7-
483a570fbb36 accesat 19.03.2020

31
confruntă domeniul asistenței sociale îș reprezinta lipsa asistenților sociali profesioniști, în
special în mediul rural.
în România, deşi avem asistenţi sociali foarte bine pregătiţi, nu sunt angajaţi în servicii;
Un studiu realizat de Banca Mondială și citat în Strategie a evidențiat că: 38% din
localitățile din mediul rural și 9% din cele din orașele foarte mici (max. 10.000 locuitori) nu au
înființate Servicii Personale de Asistență Socială , deși încă din 2011 legea nr.292 a asistenței
sociale prevede ca toatr localitățle să aibă astfel de servicii !
Serviciile publice de asistenţă socială se confruntă cu o lipsă acută de personal în zonele
rurale şi omunităţile urbane mici. în majoritatea comunităţilor rurale, există doar unul sau doi
angajaţi cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale (şi foarte puţini asistenţi sociali profesionişti)
ce răspund nevoilor unei populaţii care, de obicei, este răspândită în mai multe sate.
În ceea ce privește asistența socială în mediul școlar, nu putem spune cu exactitate dacă
ne confruntăm cu aceeași problemă a lipsei de personal sau câte dintre școlile din România au un
asemenea serviciu, însă putem presupune acest lucru.
Pornind de la această presupunere, am realizat un studiu de cercetare întins pe aria
județului Dolj, pentru a-mi putea forma o imagine de ansamblu cu privire la modul în care elevii,
profesorii sau chiar reprezentanții unor instituții de învățământ se raportează la un asitent social
școlar, dar și pentru a afla în ce măsură ar fi/ este apreciată prezența acestuia.

3.2 Ipotezele și obiectivele cercetării

OBIECTIVUL GENERAL

Identificarea măsurii în care este considerată a fi necesară prezența unui asistent social,
cât și măsura în care acesta există în școlile din județul Dolj,în mediul rural și în cel urban .

OBIECTIVE SPECIFICE

 Identificarea unei liste de probleme sociale întâmpinate de instituțiile școlare;

 Stabilirea gradului de recunoaștere a principalelor activități desfășurate de
asistentul social școlar;
 Găsirea modalităților și căilor de intervenție ale asistentului social școlar pentru a
putea spijinii dezvoltarea tinerilor din mediul școlar într-un cadru cât mai favorabil;

32
  Identificarea opiniilor grupului țintă cu privire la asistența socială din mediul
școlar ;

Ipotezele de la care am pornit pentru realizarea temei de cercetare au fost următoarele:

Ipoteza 1: În prezent, activitatea desfășurată de asistentul social școlar nu este

apreciată în măsura în care ar trebui de către membrii societății actuale ai școlilor ;

Ipoteza 2: În ultimii ani, rata abandonului școlar și rata violenței școlare au

înregistrat o creștere majoră, iar implicarea unui personal calificat în domeniul asistenței sociale
ar putea intervenii asupra modificării acestor statistiti;

Ipoteza 3: În majoritatea școlilor, nu se face o distincție corectă între sarcinile

unui asistent social școlar și sarcinile unui consilier educațional, iar foarte multe persoane
consideră neimportantă prezența unui asistent social școlar, câtă vreme există un consilier
educațional

3.3 Metodologia cercetării

Metoda de cercetare utilizată este ancheta de opinie, structurată pe baza unui chestionar
administrat, care se realizaează ulterior sub forma unei baze statistice a datelor recoltate.
Tehnica de investigare este reprezentată de un chestionar alcătuit din 12 întrebări cu
răspunsuri preformulate și libere.

Completarea chestionarelor a fost realizată în mediul on-line, în perioada 20 Mai- 1

Iunie 2020.
Perioada de descărcare a datelor este cuprinsă între 1 Iunie- 10 Iunie 2020.

Lotul de exploratoriu este format dintr-un număr de 56 de responsenți cu vârste

cuprinse între 12-50 ani, 48 din mediul urban și 8 din mediul rural. Toți cei 56 de respondenți se
încadrează în grupul țintă, 42 dintre aceștia fiind elevi, 12 fiind profesori, iar 2 fiind
reprezentanți ai instituțiilor de învățământ.

33
3.5 Eșantionul și colectarea datelor

Eșantionaul cercertării este format dintr-un lot de 56 de persoane care fac parte din
următoarele categorii:
 Elevi;
 Profesori;
 Reprezentanți ai instituțiilor de învățământ;
Aceștia sunt distribuiți după cum urmează :
 În procent de 75% elevi
 În procent de 21% profesori
 În procent de 3,6% reprezentanți ai instituțiilor școlare
Dintre aceștia, 14,3% aparțin mediului rural, iar 85,7% aparțin mediului urban .
Pentru a putea forma un cadru general al asistenței sociale în mediul școlar, întins pe
aria județului Dolj, am realizat un chestionar de lucru care să se adreseze elevilor, profesorilor și
reprezentanților instituțiilor școlare, atât din mediul rural, cât și din mediul urban.

Pentru ca reultatele obținute să fie cât mai reprezentative, s-a stabilit un obiectiv de
lucru specific.
În acest chestionar au fost incluse două tipuri de întrebări:
 Întrebări închise ( cu variante de răspuns)
 Întrebări deschise ( cu răspunsuri libere)
După funcția îndeplinită în cadrul chestionarului, au fost folosite următoarele tipuri de
întrebări:
 Întrebări de introducere
 Întrebări de trecere
 Întrebări de opinie
 Întrebări de identificare

34
3.6 Rezultatele cercetării

Nr. Vă rog să precizați care este ocupația

crt dumneavoastră actuală? %
1 Elev 75,0
2 Profesor 21,4
3 Reprezentant al unei instituții școlare 3,6
TOTAL 100,0

3.1. Ocupația actuală

Eșantionul căruia i-a fost aplicat instrumentul de cercetare a fost format în proporție de
75% din elevi, reprezentând un număr de 42 de respondenți, 21,4% profesori, în număr de 12 și
3,6%, cu numărul de 2 respondenți reprezentând directori ai instituțiilor de învățământ

35
 Nr. crt Mediul de rezidență? %
1 RURAL 14,3
2 URBAN 85,7
TOTAL 100,0

3.2 Mediul de rezidență

Cele 56 de personae care formează eșantionul au mediul de rezidență atât în mediul

rural cât și în mediul urban.
În mediul rural, totalul respondenților este de 8, însumând un procentaj de 14,3%
În mediul urban, totalul respondenților este de 48, însumând un procentaj de 85,7%

36
 Nr. crt Care este vârsta dumeavoastră? %
1 Între 12-18 ani 64,3
2 Între 18-30 ani 14,3
3 Peste 30 de ani 21,4
TOTAL 100,0

3.3 Încadrarea în vârstă

Chestionarul a fost aplicat în cel mai mare procent elevilor cu vârste cuprinse între 12-
18 ani, într-un procent de 64,3%.
Din totalul de 56 de respondenți, 36 se încadrează în categoria de vârstă 12-18 ani, 8 au
vârsta cuprinsă între 18-30 ani(14,3%), iar restul de 12 respondenți( 21,4%) fac parte din
categoria de vârstă de peste 30 de ani.

37
 Nr. Pe o scară de la 1 la 5, cât de imoortantă credeți
%
crt că este existența unui asistent social școlar ?
1 1 1,8
2 2 1,8
3 3 7,1
4 4 21,4
5 5 67,9
TOTAL 100,0

3.4 Importanța unui asistent social școlar

Din punct de vedere al aprecierii existenței unui asistent social școlar,unde cifra 1 este
desemnată ca fiind „neimportantă”, iar cifra 5 „foarte importantă”, cei mai mulți dintre
respondenți au apreciat cu nota maximă existența unui asistent social școlar, reprezentând un
număr de 38 de respondenți din totalul acestora.
12 respondenți apreciază existența unui asistent social cu nota 4 ; 4 dintre aceștia
aprecizază cu nota 3 , iar ceilalți 2 respondenți apreciază în mod egal notele 1 și 2, reprezentând
neimportanța existenței unui asistent social școlar.

38
 Imi puteți argumenta alegerea făcută?
Nu
Îi sprijină pe copii, sprijină procesul instructiv-educativ
Nu știu cu ce se ocupă
Dezvoltare personală și emoțională
Asistentul social la școală, eu îl consider important deoarece ajută copii să înțeleagă
școală așa cum trebuie și să aibă un ajutor precum un părinte și la școală
Exista în fiecare școală copii care au nevoie de asistenta sociala, de interventii
specializate in acest domeniu. Consider ca psihologul sau consilierul scolar nu are
aceasta expertiza.
Asistentul social modelează caracterul elevului
Am ales numărul 5 deoarece un asistent social te poate ajuta sa te vezi pe tine cu
adevărat si sa iti dai seama ca esti un erou
Multi elevi nu au parte de sprijin din partea familiei, un asistent social ar putea ajuta .
Cred ca existenta unui asistent social scolar este foarte importanta deoarece in
majoritatea scolilor sunt elevi care au deficiente psihice/fizice si au nevoie de cineva care
sa ii ajute.
Avem deja un consilier și un profesor itinerant. Nu știu de ce resurse depinde scoala și
nu inteleg prea bine diferenta intre un asistent social și un psiholog/ consilier..
Fiecare sprijin in plus, mai ales din partea unei persoane care poate sa vorbească si sa
gândească liber, ajuta
Deoarece mulți copii au probleme, atat la școala cât și de acasă
Consider ca existența unui asistent social este foarte importantă dat fiind faptul ca in
zilele noastre, foarte mulți copii suferă din cauza bullying-ului. Copiii sunt marginalizați,
subestimati, jigniți, toate acestea făcându-i sa își piarda încrederea in fortele proprii.

Deoarece ajuta copii fără posibilități,cu probleme

In prezent, in școlile din romania se întâlnește foarte frecvent fenomenul bullying, plus
faptul ca la varsta adolescenței multi tineri sunt nu au încredere in ei, au anumite
complexe. De asemenea, desi scoala(liceul) ar trebui sa fie cea mai frumoasă perioadă
din viata unei persoane de multe ori suntem expusi la foarte mult stres inutil, alergand
dupa notele perfecte si incercand sa fim cei mai buni la toate materiile. Avem nevoie de
o persoana cu care sa vorbim si sa ne sfătuiască.
Pentru ca este nevoie de personal care sa ajute la integrarea și intrajutorarea elevilor care
au dificultăți
39
Există cazuri de elevi problemă.
Un asistent social ajuta și îndruma elevii, deci este destul de importanta prezenta lui în
cadrul scolii.
Pentru ca pot exista cazuri care sa necesite interventia astistentului social: copii aflati in
situatii speciale, copii fara parinti sau copii crescuti in familii cu probleme.
Este important să avem personal calificat în domeniul asistenței sociale în școală pentru
că ne confruntăm tot mai des cu probleme de indaptate socială, cu elevi care au
comportamente deviante sau elevi care vor să abandoneze școală, în special în mediul
rural.
Pentru a asigura faciltatea conexiunii scoală-familie-comunitate
Un asistent social școlar are un rol deosebit de important. Acesta, prin comunicare, poate
ajuta elevii la cunoașterea de sine, îi poate ajuta să își rezolve conflictele - indiferent de
natura lor, îi poate susține moral și, nu în ultimul rând, le poate oferi o nouă viziune
asupra lucrurilor și, în general, asupra vieții.
Eu consider că este forte important existența unor asistenți sociali în școli deoarece poate
ajuta copiii cu niște sfaturi,îndrumări și încurajări!
Este importanta asistenta sociala pentru ca, la varsta adolescentei, copiii trec prin
anumite perioade mai dificile si este vital pentru ei sa aiba un specialist in aceasta
categorie
Consider că este important un asistent social
Cred ca copiii din scoli au nevoie de un ajutor la nevoie
Eu lucrez in mediul rural si cred ca acolo este vitală existența unui asistent social in
scoala.
In generala am avut parte de un asemenea asistent social care m-a ajutat foarte mult

Deoarece fiecare copil din școala respectivă poate avea probleme, și necesită ajutor.

Existența unui asistent școlar este foarte importantă deoarece stresul pe care îl impune
școala, în general viața nu este atât de ușor de combătut singur
Cred ca profesorii nu au timpul sau pregătirea necesară sa se ocupe de conflictele între
elevi sau sa ajute un elev cu problemele sale personale

40
 Solicitarea argumentului pentru întrebarea nr. 4 ( vezi graficul 3.4) a înregistrat un
număr de 32 de repondenți din totalul acestora, majoritatea aducând argumente pozitive în ceea
ce privește importanța unui asistent social școlar.
Doi dintre respondenți afirmă faptul că asistența socială este importantă și necesară în
mediul rural.
Doi dintre respondenți declară că nu cunosc cu exactitate diferența dintre un asistent
social școlar și un consilier educațional.
Un singur respondent din numărul total afirmă faptul că a avut în trecut parte de
consilierea unui asistent social școlar, iar acest lucru i-a fost de mare ajutor.

41
Nr. Care considerați că sunt calități pe care ar trebui să Nr.
crt le aibă un asistent social școlar? respondenți
1 Empatic 42
2 Calm 51
3 Impunător 3
4 Să aibă simțul umorului 35
5 Sever 2
6 Un bun ascultător 56
7 Să fie cât mai direct 7
8 Înțelegător 45
Să aibă răbdare 1
Să nu judece 1
Să se priceapă în a lucra cu 1
adolescenții și să fie oarecum
carismatic.
Să aibă tact, inteligență lingvistică și,
mai ales, inteligență emoțională. 1
Inteligent, bine pregătit, profesional,
diplomat, să nu fie critic. 1
9 Altele Să fie deschis la minte și să înțeleagă
că generația de azi este mult mai
complexă față de generațiile trecute.
Trebuie să fie prietenos și să știe cum 1
să discute cu elevii, astfel încât aceștia
să poată să vorbească deschis cu el.
Bune abilități de comunicare. 1
Să știe să-și gestioneze sarcinile. 1
TOTAL 56

42
 3.5 Calitățile unui asistent social școlar

În privința calităților practice pe care ar trebui să le aibă un asistent social școlar,

respondenții au evaluat în procent de 100% calitatea de a fi un bun ascultător. La polul
opus, cu un procent de 3,6% s-a aflat varianta „sever”, fapt pozitiv din care reiese că cei mai
mulți dintre respondenți apreciază corect calitatea unui asistent social școlar profesionist.
14,4% din numărul respondenților au selectat varianta „altele”, precizând punctul
propriu de vedere cu privire la calitățile pe care trebuie să le însușească un asistent social școlar.
( vezi Fig. 5)

43
 Nr. În instituția din care faceți parte, există un
%
crt asistent social școlar ?
1 Da 23,2
2 Nu 39,3
3 Nu știu 37,5
TOTAL 100,0

3.6 Prezența unui asistent social școlar

În ceea ce privește existența unui asistent social școlar, cei mai mulți dintre respondenți
afirmă faptul că în instituția din care aceștia fac parte nu există un asistent social școlar. (39,3%)
Doar 23,2% au afirmat pozitiv acest lucru. Restul de 37,5% nu cunosc detalii legate
despre existența unui asistent social școlar.

44
 Nr. Care considerați că sunt activitățile cu care se ocupă un asistent Nr.
crt social școlar respondenți
1 Prevenirea bullyingului în școală 44
2 Integrarea persoanelor cu dizabilități 41
3 Remedierea conflictelor apărute între profesori 11
4 Diminuarea violenței școlare 39
5 Prevenirea abandonului școlar 42
6 Consilierea părinților 26
7 Prevenirea unor situații grave( violul, sinuciderea,crima) 37
8 Educarea și reabilitarea unor comportamente deviante 41
9 Motivarea și susținerea elevului 44
TOTAL 56

3.7 Activitățile cu care se ocupă un asistent social școlar

Dintre activitățile cu care trebuie să se ocupte un asistent social școlar, respondenții consideră
în egală măsură că cele mai importantesarcini sunt : prevenirea bullyingului în școală și
motivarea și susținerea elevului. Aceste variante fiind selectate de un număr egal de
repondenți(44), reprezentând totodată și cel mai mare procent (78,6%).
La polul opus se află remedierea conflictelor apărute între profesori(cu o medie de
19,6%) , care, deși aparent este considerată a fi o sarcină mai puțin apreciată de respondenți,
reprezintă una dintre sarcinile unui asistent social care ar putea ajuta la îmbunătățirea relației
dintre profesori , ducând la o comunicare activă și favorabilă pentru contextul învățării.

45
 Cât de importante considerați că sunt
Nr. următoarele sarcini pe care le îndeplinește un Variante Nr.
crt asistent social școlar pentru a combate violența în răspuns respondenți
școală?
Să informeze cadrele didactice despre modul în Foarte important 47
care practicile educaționale și atitudinea acestora Puțin important 7
1
față de elevi pot alimenta comportamentele
Neimportant 2
agresive ale elevilor
Să informeze familia elevului cu privire la Foarte important 49
comportamentele agresive ale elevilor sau Puțin important 5
2
existența unui conflict în care elevul este implicat
Neimportant 2
și să găsească soluții eficiente
Foarte important 53
3
Să ofere consiliere elevului și familiei Puțin important 1
Neimportant 2
Să susțină activitățile de reducere a violenței prin Foarte important 47
dezvoltarea de activități sportive/culturale/ Puțin important 8
4
educaționale Neimportant 1

Să comunice directorului instituției imediat ce Foarte important 34

sesizează un astfel de comportament și, împreună
5 Puțin important 14
cu acesta să aplice sancțiuni elevului/elevilor
violenți ( exmatriculare, pedepse disciplinare, Neimportant 8
muncă în folosul comunității,etc..)

TOTAL 56

46
 3.8 Importanța sarcinilor asistentului social școlar

Pentru o mai bună înțelegere a conceptului de asistență socială în mediul școlar am cerut părerea
respondenților despre importanța următoarelor sarcini pe care asistentul social le-ar putea
îndeplini pentru a prevenii violența din școală: Să informeze cadrele didactice despre modul în
care practicile educaționale și atitudinea acestora față de elevi pot alimenta comportamentele
agresive ale elevilor; Să informeze familia elevului cu privire la comportamentele agresive ale
elevilor sau existența unui conflict în care elevul este implicat și să găsească soluții eficiente;
Să ofere consiliere elevului și familiei; Să susțină activitățile de reducere a violenței prin
dezvoltarea de activități sportive/culturale/educaționale; Să comunice directorului instituției
imediat ce sesizează un astfel de comportament și, împreună cu acesta să aplice sancțiuni
elevului/elevilor violenți ( exmatriculare, pedepse disciplinare, muncă în folosul
comunității,etc..);
Fiecare dintre acestea având ca și răspuns următoarele varainte : Important, puțin important,
neimportant. Astfel că, din răspunsurile respondenților a reieșit faptul că cea mai bună
modalitate prin care asistentul social școlar ar putea ajuta la diminuarea fenomenului de violență
școlară ar fi ca acesta să ofere consiliere elevului și familiei, dat fiind faptul că un număr de 53
de respondenți din totalul acestora de 56 au apreciat această sarcină ca fiind foarte importantă.
Din totalul respondenților, un număr de 8 persoane consideră a fi neimportantă
comunicarea de către asistentul social directorului instituției, atunci când acesta sesizează un
comportament violent și remedierea acestei conduite prin aplicarea unor sancțiuni.

47
Nr. Vă rog să precizați în ce măsură Variante Nr.
crt sunteți de acord cu următoarele situații? răspuns respondenți

Acord total 5
Nu există nicio diferență între un asistent Acord parțial 27
1
social școlar și un conslier educațional/psiholog Dezacord parțial 16
Dezacord total 8
Acord total 31
Implicarea unui asistent social ar putea Acord parțial 22
2
diminua violența în școli Dezacord parțial 1
Dezacord total 2
Acord total 16
Asistentul social ar putea prelua sarcinile unui Acord parțial 25
3
consilier educațional Dezacord parțial 11
Dezacord total 4
Acord total 13
Consilierul educațional ar putea prelua Acord parțial 19
4
sarcinile unui asistent social școlar Dezacord parțial 19

Dezacord total 5

Acord total 11
Asistentul social intervine doar în situații
Acord parțial 15
5 dificile precum violul, consumul de alcool,
Dezacord parțial 15
consumul de droguri, violență, sinucidere
Dezacord total 15

TOTAL 56

48
 3.9 Grafic de apreciere a unor situații privind specificul asistenței sociale în școală

Pornind de la premiza că în majoritatea școlilor, nu se face o distincție corectă între

sarcinile unui asistent social școlar și sarcinile unui consilier educațional, iar foarte multe
persoane consideră neimportantă prezența unui asistent social școlar, câtă vreme există un
consilier educațional, am inclus inclus în chestionarul de lucru următoarele situații:
 Nu există nicio diferență între un consilier educațional și un asistent social școlar și un consilier
educațional/ psiholog;
 Impilicarea unui asistent social ar putea diminua violența în școli
 Asistentul social ar putea prelua sarcinile unui consilier educațional
 Consilierul educațional ar putea prelua sarcinile unui asistent social școlar
 Asistentul social intervine doar în situații dificile precum violul,consumul de alcool, consumul
de droguri, violență, sinucidere.
Respondenți au fost supuși aprecierii acestor situații folosind următorii indicatori: acord
total; acord parțial; dezacord parțial; dezacord total. Din rezultatele obținute s-a constatat faptul
că, din numărul total al persoanelor chestionate, 31 dintre aceștia sunt de acord cu faptul că
implicarea unui asistent social al putea diminua problema violenței școlare, iar 2 dintre ei sunt
total împotriva acestei presupuneri. Acest lucru înseamnă că respondenții apreciază calitatea
serviciilor acordate de asistentul social și consideră că acesta ar putea îmbunătății caliatatea
educației în școală. 16 dintre respondenți consideră că asistentul social poate prelua atribuțiile
unui consilier educațional, însă în ceea ce privește preluarea sarcinilor unui asistent social de
către consilierul educațional, doar 13 respondenți își exprimă acordul total .

49
Nr. Vă rog să precizați în ce măsură vă identificați Variante Nr.
crt în următoarele situații? răspuns respondenți

Mult 16
În instituția din care fac parte există adesea Puțin 23
1
scene de violență între elevi Deloc 11
Nu știu 6
Mult 26
În instituția din care fac parte sunt organizate
Puțin 21
2 des activități educaționale/sportive/culturale/de
Deloc 5
dezvoltare personală
Nu știu 4
Mult 10
În instituția din care fac parte există adesea
Puțin 8
3 conflicte între profesori
Deloc 16
Nu știu 22
Mult 6
În instituția din care fac parte au existat elevi
Puțin 4
4 care s-au sinucis
Deloc 25
Nu știu 21
Mult 25
În instituția din care fac parte sunt dezvoltate
Puțin 17
5 programe de voluntariat
Deloc 10
Nu știu 4
Mult 14
În instituția din care fac parte există o rată Puțin 7
6 crescută a abandonului școlar
Deloc 24
Nu știu 11
Mult 15
Întâmpin adesea în jurul meu probleme de Puțin 26
7
inadaptare socială Deloc 12
Nu știu 3

Am fost sau sunt implicat/ă într-un conflict cu Mult 9

8 un profesor Puțin 11

50
 Deloc 31
Nu știu 5

Mult 6
Am fost sau sunt implicat/ă într-un conflict cu Puțin 9
9
un elev sau cu familia acestuia Deloc 35
Nu știu 6

TOTAL 56

3.10 Situații întâmpinate de respondenți

Întrebarea menționată ( vezi graficul 3.10) a fost inclusă în chestionar cu scopul de a observa
care sunt cele mai frecvente situații întâlnite în școli și cum anume intervine școala în rezolvarea
aceste probleme.
Din răspunsurile respondenților reiese faptul că în instituțiile de învățământ din care fac
parte există adesea violențe între elevi, conflicte între profesori și este prezent fenomenul
abandonului școlar.
De asemenea, în aceste instituții sunt organizate des activități educaționale, culturale și
sportive, acest lucru fiind afirmat de un număr de 26 de respondenți.

51
 9 dintre aceștia susțin că au fost sau sunt implicați într-un conflict cu un profesor, iar 6
susțin că sunt sau au fost implicați într-un conflict cu un elev sau cu familia acestuia.
În ceea ce privește elevii care s-au sinucis, 21 dintre resondenți spun că în instituțiile
din care aceștia fac parte nu au existat astfel de cazuri, iar 6 afirmă pozitiv acest lucru.
Aceste statistici ajută la formarea unui cadru general referitor la mediul în care se
desfășoară activitățile didactice în județul Dolj și pot servii la creearea unei strategii de
intervenție a asistentului social școlar, identificând care sunt cele mai frecvente situații cu care
mediul școlar intră în contact.
Este foarte important, totuși să apreciem și modalitățile pozitive pe care mediul școlar
le oferă. Iar conform răspunsurilor identificate în tabelul de mai sus, observăm o pondere ridicată
a dezvoltării diverselor programe de voluntariat, a activităților extrașcolare și care să susțină
integrarea elevilor în societate.

52
 Vă rog să-mi spuneți cum anume considerați că poate cotribui un asistent social
școlar la dezvoltarea elevilor sau a comunității?
Nu știu
Consider că îi poate implică pe elevi în diferite activități și îi consiliază.
Este foarte important.
Implicare activă în viața școlară și socială elevului.
Elevii se dezvoltă din punct de vedere personal: aceștia se autocunosc, își
Îmbunătățesc relațiile cu cei din jur și realizează ce probleme există în conduită acestora.
Raportat la comunitate, este esențială interacțiunea dintre indivizi, iar un comportment adecvat
(obținut cu ajutorul unui asistent social școlar) dobândit încă din copilărie duce la
relații armonioase între adulții de mâine.
Consiliere,motivare și informare.
Nu știu cu ce se ocupă.
Să se implice în colborarea scola-famile-comunitate
Consilierul școlar este suficient de implicat în atribuțiile privind dezvoltarea elevii/comunitățîi.
Să încerce să aibă conversațîi cu fiecare elev și să verifice din când în când starea psihică a
elevului să pună întrebări, să fie atent la detalii la atmosfera din școală sau din pauze, la ce fac
elevii atunci când ies afară în pauză, cine nu iese, etc...
Prin prezentarea tuturor problemelor sociale,dar și rezolvarea lor .

Un asistent social poate fi de mare ajutor persoanelor cu probleme de integrare sau cu

o situație familiară delicată.
Implicarea în procesul instructiv-educativ
Nu știu
Ajută la clădirea unei comunități bazate pe altruism și bună înțelegere.
Asistentul social are rolul de a facilita integrarea socială a elevilor care fie provin din medii
defavorizate,fie sunt supuși unor riscuri de excluziune socială. Prezența lui în școli poate
preîntâmpina mai multe probleme. Asistentul scoail este un mediator, o persoană de legătură
între elevul-caz social și comunitatea școlară.
Consilierul poate interveni în îmbunătățirea comportamentului unui copil!
Prin dezvoltarea competențelor elevilor, integrarea persoanelor cu dizabilități în colectivitate și
motivarea acestora de a nu părăsii timpuriu școala.
Un asistent social școlar ar putea rezolva conflictele elev-profesor, elev-elev în cel
mai adecvat mod (privindu-l din toate punctele de vedere), ar putea ajută elevii din punct de
53
vedere emoțional în așa fel încat să le sporească performanță intelectuală.
Poate contribuii cu dezvoltarea problemelor și ameliorarea lor cât mai rapidă.
Prin normalizarea cererii ajutorului, trebuie să fie o persoană plăcută și de încredere care să
poată câștiga simpatia celor care au nevoie de sprijin sau sfaturi sau să fie ascultați. Poate ajuta
la ghidarea persoanelor care se află într-un moment dificil și poate diminua semnificativ
problemele din școală.
Motivându-i, având o relație apropiată cu aceștia
Poate contribui dacă ajută elevul să se integreze sau să își înțeleagă comportamentul
Asistentul social poate ajută elevul să se dezvolte și îi poate înlătura fenomenul de inadaptare
socială.
Prin consiliere/ discuțîi și implicarea în activități școlare sau extrașcolare

Poate ajuta elevii să treacă prin problemele vârstei și să fie că un prieten pentru aceștia.
Să fie alături de elevi și să le înțeleagă problemele
Un asistent școlar poate ajută un elev să fie mai extrovertit, cum să facă față provocărilor
și să învețe să se descopere pe el însăși.
Cred că asistențîi sociali școlari ar face mai mult bine dacă și-ar face mai bine simțită prezența
ca elevii să știe că au unde apela la ajutor.
În al învăța ce e bine și ce e rău
Poate ajuta un elev care are probleme în a se integra în colectiv din cauza modului sau de viață,
sau chiar din cauza familiei
Un asistent social școlar îi poate ajuta pe elevi să înțeleagă anumite lucruri care se întâmplă în
viața lor și îi poate ajuta să învețe să comunice mai bine.
Un asistent social are un impact foaste mare în viață unui copil, poate nu pe moment dar
cu siguranță în viitorul apropiat
Așa cum am bifat în întrebările precedente, consider că un asistent social ar putea prelua cel
puțin majoritatea atribuțiilor unui consilier educațional, doar că este mai important decât acesta
din urmă menționat. Un asistent social ar trebui să aibă o mare contribuție asupra dezvoltării
personale a elevilor si integrării acestora în colectiv și în societate.
Motivarea elevilor; prevenirea violenței, bullying-ului
Un asistent social școlar poate diminua violență în școală și să facă cursuri de voluntariat, iar
copii să nu mai fie atât de răi. Dacă se întâmplă asta nu ar mai fii răutate atât de mare și ar avea
efecte bune asupra comunitățîi.
Nu știu

54
Un asistent social poate contribui la dezvolatrea școlii dezvoltând anumite programe ce
au în vedere renovarea școlii, cu ajutorul elevilor care reușesc să și dezvolte abilitatea de
a lucra în echipa. Pentru elevi se pot organiza concursuri sau campanii ce prevăd proiecte pentru
diferite cazuri sociale.
Un asistent social ar putea contribui la rezolvarea conflictelor serioase ce implică violență atât
verbală cât și fizică și la informarea copiilor în legătură cu drogurile și dependența produsă de
acestea.
Poate ajută elevul să se integreze în comunitate prin diferite activități.
Pentru a se integra un copil cu probleme
Prin faptul că are contact direct cu autoritățile
Să organizeze strângeri în care să prezinte cum este normal să te comporți în instituția din care
faci parte.
Prin a fi mult mai înțelegător cu un elev și a avea o atitudine mult mai empatică cu acesta în
comparație cu alte persoane, de exemplu psihologul sau părintele, care în ochii acestora sunt
uneori o autoritate.
Multor elevi le este frică să vorbească, crezând că nimeni nu îi ascultă. Din perspectiva unui
elev de gimnaziu , suntem curioși să știm mai multe, iar o persoană cu studii care a venit pe
acest post, ne poate explică chestii pe care mulți profesori sau adulți din orgoliu(că "nu suntem
egali") nu ni le vor prezența într-un mod calm și creativ. Problemele cu care
ne confruntăm în viață de zi cu zi pot fi rezolvate cu o singură discuție.
Prin organizarea unor activități de autocunoaștere

Consider că poate contribui cu multe, de exemplu: conflictele dintre elevi, abandonul școlar,
integrarea în societate, creșterea stimei de sine, ajutorul în problemele familiare etc.
Nu știu, mie cele 3 ocupații mi se par asemănătoare.

Prin sfaturile și ascultarea elevului

Această întrebare a fost abordată de 100% dintre respondenți, părerile personale ale
acestora fiind foarte importante în realizarea cercetării, deoarece servesc la implicarea
comunității în dezvoltarea sistemului de asistență socială școlară, iar oamenii trebuie să cunoască
specificul acestui domeniu și să se familiarizeze cu acesta.
Putem identifica faptul că 5 persoane din lotul total al persoanelor chestionate nu știu cu
ce se ocupă un asistent social școlar, iar alți 3 confundă asistentul social școlar cu consilierul

55
școlar,sau psihologul, ceea ce este de așteptat deoarece aceste două profesii se aseamnână destul
de mult, însă specificul acestora diferă semnificativ. Un alt respondent afirmă faptul că asistentul
social ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a-și putea face simțită prezența pentru ca
oamenii să știe la cine să apeleze atunci când se află în nevoie.
Având ocazia să-și poată exprima părerea personală în legătura cu rolul asistentului
social în dezvoltarea comunității, foarte mulți dintre respondenți, majoritatea dintre aceștia fiind
elevi și-au enumerat temerile și problemele cu care aceștia se confruntă. Vizualizând în detaliu
răspunsurile acestora se pot identifica o mulțime de nevoi pe care aceștia le resimt: nevoia de a
se simți înțeleși, ascultați; nevoia de a putea comunica cu o persoană adultă ca și cu „un prieten”,
nevoia de autoexprimare liberă, etc..
Foarte mulți dintre respondenți, cu toate că într-o manieră diferită, susțin în esență
faptul că sunt tratați de către adulți cu o atitudine egoistă, dominantă. Profesorii, părinții sau
chiar pshihologul sunt autoritari și nu le înțeleg problemele. Ei mai susțin că prezența unui
aistent social i-ar putea ajuta să-și rezolve problemele emoționale.
Pe lângă nevoile pe care aceștia le resimt, dacă analizăm răspunsurile putem identifica
și o serie de temeri pe care elevii le au : ”multor elevi le este frică să vorbească, crezând că
nimeni nu îi ascultă..”, teama de a nu fi excluși din societate, frica de singurătate, etc..

56
 Care este părerea dumnavostră personală privind necesitatea asistenței sociale
în școală?
Este foarte important
Consider că prezența unei echipe de asistenți sociali este necesară în fiecare școală, mai
ales pentru clasele 8-12
Consider că prezența unui asistent social în școală este necesară deoarece bullying-ul este
principala cauza a conflicteleor.
Importantă
Aceasta ar trebui să fie un lucru obligatoriu în majoritatea școlilor și nu ceva opțional.
Asistență socială în școală ‘is a must’ din punctul meu de vedere. Am avut parte de această
în școală generală și chiar m-a ajutat foarte mult să mă dezvolt pe plan personal, dar și în
raport cu ceilalți colegi. Consider că asistență socială ar trebui să fie obligatorie în perioada
gimnaziului pentru că atunci este momentul când copiii sunt în formare și mai ușor de
modelat, de orientat spre un drum corect.
Nu știu
În fiecare școală este nevoie de un asistent social școlar deoarece în majoritatea școlilor se
practică bullyingul și această poate îndrepta starea copilului după incident și diminuarea
acestuia
Este foarte mare nevoie de prezența unui asistent social în școli. Cred că este extrem de
valoros că acesta să facă echipa cu psihologul și consilierul școlar pentru intervențîi
complete și cu impact.
Este foarte importantă ,deoarece nu prea există personal calificat .
Nu știu
Serviciile de asistență socială aduc un beneficiu dezvoltării elevilor, în special în sistemul
școlar.
Poate oprii bullyingul
Nu am o părere în acest sens

Eu cred că fiecare școală are nevoie de un astfel de asistent social pentru a preveni
conflictele din cadrul școlii.
Vreau să avem pe cineva în care ne putem baza. Consider că un asistent social în școli
poate să devină prietenul multor elevi care se zbat între bine și rău, din toate punctele de
vedere
Cred că ar trebui cât mai repede să fie câte un asistent școlar în fiecare școala, pentru că

57
avem în clasă anumite probleme cu colegii mei care consider că pot fi rezolvate cu ajutorul
unui asistent social.
Consider că asistență socială în școala este foarte necesară dat fiind faptul că mulți elevi au
nevoie de cineva cu care să se poată exterioriza fără să fie judecați. Adolescențîi sunt foarte
complicați și adesea, aceștia, se îndepărtează ușor de părinții care nu țîn pasul cu ritmul
alert în care se dezvoltă societatea
Este foarte importantă
Asistență socială este ar putea reduce rată abandonului școlar, în special în mediu rural .
Consider că asistență socială ar fi de mare ajutor colectivului unei școli
Consider că prezența lui,poate preveni multe aspecte negative în viață elevului.
Eu cred că este foarte necesară, dat fiind creșterea alarmantă a problemelor psihologice a
elevilor de ciclu gimnazial și liceal.
Am o părere bună, este necesar așa ceva.
Personal, cred că elevii din ciclul primar au cea mai mare nevoie.
Consider că este necesară,mai ales în zonele rurale.
Consider că este necesară prezența unui asistent social în școli
Este necesar
în ziua de azi e foarte importantă prezența unui asistent social în școli
Trebuie să existe câte un asistent social pentru a diminua probleme majore ale unul copil
într o instituție de învățământ
Este suficient consilierul școlar.
Consider că necesitatea asistenței sociale în școală este foarte importantă
În momentul de față mersul la psiholog este văzut că ceva la care doar pesoanele nebune
apelează sau ca ceva negativ, nu ca pe o decizie bună la care au apelat. Asistență socială
poate diminua această preconceptie greșită și poate ajuta pesoanele a căror părinți nu sunt
implicați în educarea lor sau a căror părinți nu vor "să se facă de rușine" ducându-și copilul
la psiholog. Poate diminua conflictele și poate fi un prieten pentru cei în nevoie.
Eu cred că există o nevoie pentru că vedem din ce în ce mai mulți elevi care se confruntă
cu tot felul de probleme emoționale
Este foarte important.
Este foarte importantă asistența socială.
Nu cunosc în detaliu. Nu pot să mă pronunț.
Consider că e necesar, și că ar putea să facă o diferența în viață unor elevi

58
Ar trebui inclusă neapărat astfel nu s-ar mai ajunge la dezechilibre ale copilului
Este foarte importantă
Depinde de nivelul de elevi în nevoie de asistență socială
Este necesar un asistent social în școală.
Consider că este nevoie de asistenți sociale în școli
Consider că este destul de important că asistentul social să existe în școli, dar mai ales
promovarea lui, întrucât mulți elevi nici măcar nu știu de existența acestuia.
Poate aduce îmbunătățiri în comportamentul elevilor.

Sunt director al unei școli din mediul rural. Aici nu avem un asistent social școlar deoarece
sunt puține persoane calificate în domeniul asistenței sociale, însă aceștia nu doresc să se
angajeze în instituțiile din mediul rural din diverse motive. Asistența socială este necesară
pentru dezvoltarea comunitățîi din care facem parte. Vă mulțumesc!
Este necesară.
Asistența școlară în școală are rolul de a-i ajută pe elevii cu probleme de adaptare socială,
prin încurajarea acestora de a lega prietenii noi. De asemenea, acest demers trebuie să fie
adus la cunoșțînță părinților și a elevilor.
Este foarte important că o școala să implementeze anumite programe sau chiar să angajeze
un asistent social pt ale oferi elevilor o figura mai prietenoasă, deoarece în ochii mei, asta
reprezintă un asistent social, o persoană apropiată că vârstă elevilor, zâmbitoare și calmă,
care nu se află în spatele unui birou, ci interacționează cu copii și îl interesează problemele
fiecăruia, fiind dispus să îi asculte oricând.
Eu consider că prezența unui consilier social este foarte importantă într-o școală!
Simt că este nevoie de o astfel de persoană în școli.

Ultima întrebare a instrumentului de cercetare a înregistrat un număr de 51 de

respondenți din totalul de 56 de chesionare aplicate.
Dintre aceștia, 3 au specificat că nu știu/nu cunosc mai multe detalii despre acest aspect,
2 au menționat că este nevoie ca asistentul social școlar să se facă mai bine cunoscut în rândul
elevilor și al părinților, întrucât există foarte mulți care nu știu de existența unui astfel de
profesionist. Cei mai multi au afirmat că aistența socială școlară este foarte importantă și absolut
necesară în mediul școlar, deorece ar putea prevenii multe dintre situațiile actuale cu care se
confruntă elevii, profesorii și școala la nivel general.
Un respondent a specificat că a avut parte de intervenția unui astfel de profesionist, iar
asta i-a fost de mare ajutor în dezvoltarea pe plan emoțional.
59
 Din răspunsurile enumerate mai sus, înțelegem că părinții și profesorii nu pot ține pasul
cu modul în care se dezvoltă societatea, într-un mod foarte alert, iar discrepanțele între generații
nasc diferite conflicte între aceștia.
Intervenția unui asistent social ar putea fi soluția ideală pentru rezovlvarea acestor
conflicte, numai în cazul în care acesta este foarte bine documentat și se conformează cu
standardele noii generații. Altfel, acesta nu va putea fi privit cu seriozitate din partea elevilor.
Să nu uităm, însă, că aistentul social nu are de a face numai cu adolescenții, ci și cu
adulții, fie profesorii instituțiilor în care își desfășoară activitatea, fie cu familiile tinerilor. De
aceea, este esențial ca asistentul social să aibă o experiență vastă în domeniu, să cunoască
traiectoriile conduitelor adoptate de aceștia și să acționeze conform cu acestea, pentru a-și putea
îndeplinii cu succes sarcinile.
Pe lângă respondenții care se încadrează în categoriile de elevi și profesori, au existat și
doi reprezentanți ai instituțiilor școlare, unul fiind în mediul urban și celălalt în mediul rural .
Cel din mediul urban afirmă că în instituția sa există un astfel de personal calificat și
consideră că„ prezența lui,poate preveni multe aspecte negative în viața elevului” , în timp ce
acela din mediul rural recunoaște că este vitală existența acestuia, însă există foarte puține
persoane calificate în acest domeniu, iar acestea nu vor să se angajeze în mediul rural din diverse
motive.

3.7 Concluziile cercetării

Cercetarea cantitativă propusă nu confirmă în totalitate ipotezele inițiale, acestea fiind

identificate pe fiecare dintre palierele de analiză după cum urmează:
 În prezent, activitatea desfășurată de asistentul social școlar este apreciată în mare
măsură de membrii societății actuale ai școlilor, însă acest serviciu este foarte puțin dezvoltat și
nu este suficient de cunoscut în rândul celorlalți.

 În ceea ce privește problemele cu care se confruntă școlile din societatea actuală,

s-a evidențiat faptul că există numeroase probleme de inadaptare socială, există elevi care se
confruntă cu violența școlară și cea instituționalizată, există conflicte apărute între profesori,
elevi marginalizați și școli care au de a face cu problema abandnului școlar, iar părerea
majorității privind intervenția unui asistent social școlar este aceea că un astfel de specialist, cu
siguranță ar putea diminua multe dintre aceste probleme.

60
  Mulți dintre lotul respondenților chestionați confundă asistentul social școlar cu
psihologul sau consilierul educațional, însă acest lucru este de așteptat deoarece aceste profesii
se aseamână destul de mult, însă specificul acestora diferă semnificativ. Asistentul social școlar
având un rol mult mai complex și intervenind în mai multe situații decât consilierul educațional/
psihologul.
Studiul efectuat evidențiază principalele probleme cu care se confruntă școlile: lipsa
personalului calificat în domeniul asistenței sociale, abandonul școlar, violența școlară,
inadaptarea școlară și socială și lipsa de suport emoțional resimțită în rândul tinerilor.
Pornind de la premiza că în majoritatea școlilor, nu se face o distincție corectă între
sarcinile unui asistent social școlar și sarcinile unui consilier educațional, iar foarte multe
persoane consideră neimportantă prezența unui asistent social școlar, câtă vreme există un
consilier educațional, respondenții au fost supuși aprecierii următoarelor situații, având ca
variante de răspuns: acord total; acord parțial; dezacord parțial; dezacord total. :
 Nu există nicio diferență între un consilier educațional și un asistent social școlar
și un consilier educațional/ psiholog;
 Impilicarea unui asistent social ar putea diminua violența în școli
 Asistentul social ar putea prelua sarcinile unui consilier educațional
 Consilierul educațional ar putea prelua sarcinile unui asistent social școlar
 Asistentul social intervine doar în situații dificile precum violul,consumul de
alcool, consumul de droguri, violență, sinucidere.
Rezultatele obținute au sintetizat faptul că, marea majoritate dintre aceștia sunt de acord
cu faptul că implicarea unui asistent social al putea diminua problema violenței școlare.
Doar doi dintre respondenți afirmă că sunt total împotriva acestei presupuneri. Acest
lucru înseamnă că respondenții apreciază calitatea serviciilor acordate de asistentul social și
consideră că acesta ar putea îmbunătății caliatatea educației în școală.
În ceea ce privește diferențele între asistentul social școlar și consilierul educațional, 5
dintre respondenți afirmă că nu există nici o diferență între cele două, 27 dintre ei afirmă parțial
acest lucru, iar 8 își exprimă dezacordul total pentru această precizare.
Acordându-le respondenților ocazia de a-și exprima părerea personală în legătura cu
rolul asistentului social în dezvoltarea comunității, foarte mulți dintre respondenți, majoritatea
dintre aceștia fiind elevi și-au enumerat temerile și problemele cu care aceștia se confruntă.
Vizualizând în detaliu răspunsurile acestora s-au identificat o mulțime de nevoi pe care aceștia
le resimt, dar și o serie de temeri pe care le au.
Foarte mulți dintre respondenți, cu toate că într-o manieră diferită, susțin în esență
faptul că sunt tratați de către adulți cu o atitudine egoistă, dominantă. Profesorii, părinții sau
61
chiar pshihologul sunt autoritari și nu le înțeleg problemele. Ei mai susțin că prezența unui
aistent social i-ar putea ajuta să-și rezolve problemele emoționale.
Cu alte cuvinte, prin metodele de abordare a cercetării cantitative, am concluzionat
faptul că asistența socială școlară este esențială în dezvoltarea comunității și ar trebui introdusă
în majoritatea școlilor din România.

62
 Concluzii

Astăzi, asistența socială își justifică existența mai mult ca niciodată de-a lungul istoriei.
Deși este o profesie fondată cu mult timp în urmă, apărută în mod științific și sistemic în primele
decenii ale secolului XX, la nivel național, trebuie recunoscut faptul că în societatea
contemporană aceasta devenit o necesitate, fiind cu mult mai apreciată decât în ultimele decenii.
În ceea ce privește aistența socială în mediul școlar, putem spune că este unul dintre
domeniile încă insuficient cunoscute și dezvoltate de către multe dintre comunitățile actuale,
fiind înocuită în majoritatea școlilor de consilierul educativ. Este edevărat că între acestea există
foarte multe similarități, însă în ultimii ani, activitățile desfășurate de asistenții sociali s-au lărgit
foarte mult, iar sarcinile efectuate de aaceștia diferă foarte mult de cele efectuate de un consilier/
psiholog. Asistentul social școlar poate sprijinii elevii și familiile acestora nu doar prin
consiliere, ci și prin punerea acestora în legătură cu alte servicii sociale, cum ar fi agenții de
ajutor social, servicii publice de protecție socială și protecția copilului, direcții de muncă și
asistență socială, ONG-uri, etc..
De asemenea, este foarte important ca asistentul social să formeze o echipă cu
psihologul și consilierul educațional pentru a putea intervenii într-un mod mai eficient și să
creeze rezultate pe termen cât mai îndelungat. O dezvoltare necorăspunzătoare a tinerilor
absolvenți poate aduce lipsuri în sistemul de dezvoltare a comunității, prin creșterea abandonului
școlar, incapacitatea tinerilor de a-și forma o carieră, creșterea ratei de delincvență juvenilă,
creșterea șomajului în rândul tinerilor și multe alte probleme care sunt concomitente cu
pregătirea în domenii mai puțin fiabile pentru restructurarea și dezvoltarea durabilă a economiei,
fapt care este resimțit în lipsa reală a personalului calificat pe piața muncii si poate conduce în
timp la scăderea economiei.
Asistența socială în școală reprezintă unul dintre cele mai importante domenii de
intervenție la nivel de comunitate deoarece în școală se formează cu adevărat personalitatea
adolescenților, iar aceștia au nevoie, pe lângă practici educaționale și pregătire profesională și de
suport emoțional. În urma unor studii statistice, a fost constatat faptul că publicul din România
acordă destul de multă încredere școlii, însă analizând evoluția școlii în ultimii ani, a fost
23
constatată o scădere a interesului tinerilor, dar și a încrederii acestora în școală.

23
Revista Sociologică Românească, Sorin Mitulescu, Schimbări în Educația Românească în Perioada de Tranziție
Postcomunistă. Efecte asupra tinerei generații, p. 121.

63
 Anexe

ANEXA 1 – CHESTIONAR PRIVIND ASISTENȚA SOCIALĂ ÎN ȘCOALĂ

Introducere:
Bună ziua,
Numele meu este Cioablă Larisa-Maria și sunt studentă a facultății de Științe Sociale
din Craiova, specializarea Asistență Socială. Realizez un studiu pentru elaborarea lucrării de
licență despre Asistența Socială în Școlile din România, iar răspunsurile dumneavoatră mi-ar fi
de folos pentru a înțelege mai bine situația actuală a Asistenței Sociale în școală, dar și nevoia de
dezvoltare a acestui domeniu.
Vă rog să îmi acordați câteva momente pentru a completa următorul chestionar.
Vă mulțumesc!
Întrebări :
1. Vă rog să precizați care este ocupația dumneavoastră actuală
a) Elev
b) Profesor
c) Reprezentant al unei instituții de învățământ
2. Mediul de rezidență?
a) Rural
b) Urban
3. Care este vârsta dumeavoastră?
a) Între 12-18 ani
b) Între 18-30 ani
c) Peste 30 de ani
4. Pe o scară de la 1 la 5, cât de importantă credeți că este existența unui asistent
social școlar?
(1-foarte important; 5- deloc important)

5. Îmi puteți argumenta alegerea făcută?

........
6. În instituția din care faceți parte, există un asistent social școlar?
a)Da
b)Nu

64
 c) Nu știu
7. Care considerați că sunt calități pe care ar trebui să le aibă un asistent social
școlar?
(selectați cel puțin un răspuns)
a) Empatic
b) Calm
c) Impunător
d) Sever
e) Ascultător
f) Să fie cât mai direct
g) Să aibă simțul umorului
h) Înțelegător
8. Care considerați că sunt activitățile cu care se ocupă un asistent social școlar?
(selectați cel puțin un răspuns)
a) Prevenirea bullyingului în școală
b) Integrarea persoanelor cu dizabilități
c) Remedierea conflictelor apărute între profesori
d) Diminuarea violenței școlare
e) Prevenirea abandonului școlar
f) Consilierea părinților
g) Prevenirea unor situații grave( violul,sinuciderea,crima)
h) Educarea și reabilitarea unor comportamente deviante ale elevilor ( consumul de
alcool, de droguri, absenteismul, comportamente violente)
i) Motivarea și susținerea elevului
j) Altele....
(vă rog să specificați)
9. Vă rog să precizați în ce măsură sunteți de acord cu următoarele situații?
( Bifați cu X doar o singură variantă de răspuns dintre cele 3: acord total;
acord/dezacord parțial; dezacord total )
 Nu există nici o diferență între un asistent social școlar și un consiler școlar/psiholog
 Asistentul social ar putea prelua sarcinile unui consilier educațional
 Impilicarea unui asistent social ar putea diminua violența în școli
 Consilierul educațional ar putea prelua sarcinile unui asistent social școlar
 Asistentul social intervine doar în situații dificile precum violul,consumul de alcool,
consumul de droguri, violență, sinucidere
65
10. Vă rog să precizați în ce măsură vă identificați în următoarele situații?
(Bifați cu X doar o singură variantă de răspuns dintre cele 4: mult; puțin; deloc; Nu
știu/nu răspund) În instituția din care fac parte există adesea scene de violență între elevi
 În istituția din care fac parte sunt organizate des activități
educaționale/sportive/culturale/de dezvoltare personală
 În instituția din care fac parte există adesea conflicte între profesori
 În instituția din care fac parte au existat elevi care s-au sinucis
 În instituția din care fac parte sunt dezvoltate programe d e voluntariat
 În instituția din care fac parte există o rată crescută a abandonului școlar
 Întâmpin adesea în jurul meu probleme de inadaptare soicală
 Am fost sau sunt implcat/ă într-un conflict cu un profesor
 Am fost sau sunt implicat/ă într-un conflict cu un elev sau cu familia acestuia
11.Vă rog să-mi spuneți cum anume considerați că poate cotribui un asistent social școlar la
dezvoltarea elevilor sau a comunității?
……..
12.Care este părerea dumnavostră personală privind necesitatea asistenței sociale în școală?
……..

66
 Bibliografie

Cărți:

1. Cadariu, Loredana., Asistenta sociala in scoala, Editura Eurobit, Timisoara, 2005

2. Chelcea, Septimiu, Metodologia cercetării sociale- Metode calitative și cantitative,
Ediția a treia, Editura Economică, București, 2007
3. Doru, Buzducea, Aspecte contemporane in asistenta sociala, Editura Polirom, 2005;
4. Earl, Babbie, Practica cercetării sociale, Editura Polirom, Iași, 2010
5. Jigau, Mihai, CONSILIEREA CARIEREI, Editura Sigma, Bucuresti, 2001.
6. Leslie, M,. Tutty, Michael A. Routhery, Richard M. Grinnel Jr., Cercetarea calitativă
în asistența socială- Faze, etape și sarcini, Editura Polirom, 2005
7. Malcom, Payne, Teoria modenrnă a asistenței sociale,Vol. 3, Polirom,2011
8. Neamțu, Corina, Devianța Școlară,Polirom,Iași, 2003
9. Neamțu, George, Enciclopedia Asistentei Sociale, Editura Polirom, 2016;
10. Neamțu, George, Tratat de asistență socială, ediția a II-a, Iași, editura Polirom,
2011
11. Pașa, Florin, Pașa, Luminița, Mihaela, Asistenta sociala in Romania, Editura
Polirom, 2004;
12. Stan, Liliana, Dezvoltarea copilului și educația timpurie, Editura Polirom,2016
13. Ungureanu, Dorel, Educatia integrată și școala incluzivă, Editura de Vest, Timisoara, 2000

Articole:

1. Centrul de Formare Continuă, Învățămândt la Distanță și cu Frecvență Redusă, Conf.

Dr. Denizia Gal,Cluj, 2017
2.Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată,
cu modificări și completări;
3.Revista Sociologică Românească, Sorin Mitulescu, Schimbări în educația Românească
în perioada de tranziție postcomunistă. Efecte asupra tinereigenerații.
4.Racoceanu, Nicolina, Matei, Aniela, Sănduleasca, Andra, Bertha, Studiu privin
problematica politicilor familiale la nivel European. Identificarea divergenţelor şi

67
convergenţelor în tendinţele politicilor familiale, Insitutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în
Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
5.The Department of Economic and Social Affairs, World Population Policies 2013,
publicat de United Nations, 2013.

Surse electonice:

1.Biroul de Statistica Eurostat, Europe 2020 education indicators in 2018

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9751510/3-26042019-AP-
EN.pdf/49c38a50-52b5-4f97-95f7-483a570fbb36

2.Eurostat-Europe 2020 education indicators in 2018

https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/9751510/3-26042019-AP-EN.pdf/49c38a50-
52b5-4f97-95f7-483a570fbb36
3.Fondul social european, Ghid de certificare şi recunoaştere pentru profesia de asistent
social, iulie 2013
https://main.components.ro/uploads/12c6a09675620f589055800ba6ceceee/2016/09/GHID_DE_
CERTIFICARE_I_RECUNOA_TERE.pdf
4. Peter K. Smith, Violence in Schools: a european perspective, pp 140-141.
https://www.oecd.org/education/innovation-education/34739292.pdf
5.Pilonul european al drepturilor sociale,reducerea inegalităților și a decaljelor sociale în
România. Evoluții ale politicilor și inițiativelor europene în domeniul tineretului,București, 2018
http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/2019/03/FINAL_Studiul-4_Spos-2018-1.pdf
6.Portal legislativ, legea nr. 84/1995
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/20215
7. Universitatea Titu Maiorescu, Consiliere educațională și vocațională- support ID,
București
https://www.academia.edu/25883352/CONSILIERE_EDUCATIONALA_SI_VOCATIONALA
_SUPORT_ID_BUCURESTI_CONSILIERE_EDUCATIONALA_SI_VOCATIONALA

68