Florin Florea

SIMBOLUL SI ICOANA
INTRODUCERE GENERAL
SCOPUL SI PLANUL LUCRRII
n crtile de teologie pe care am avut ocazia s le parcurgem apologia icoanei se !ace prin intermediul
S!intei "raditii si este #ncadrat de o$icei #ntre dovezile istorice si argumentele !iloso!ice %teologice& ale
S!intilor 'rinti( ns despre autoritatea "raditiei ecclesiatice si #n special despre autoritatea S!intei "raditii
asupra artelor vizuale se poate vor$i doar p)n la *enastere( +in acest moment re#nvie si capt amploare
traditia pg)n a antic,ittii greco-romane( Bun parte din artistii epocii renunt la vec,ile canoane
iconogra!ice #n !avoarea unora mai noi inspirate #ns din antic,itate( n plus *e!orma protestant
desv)rseste aceast ruptur prin anularea oricrei autoritti religioase a S!intei "raditii a Bisericii nu numai
#n domeniul artelor ci si pe tr)m doctrinar( .eacurile ce au urmat continu #n acelasi sens si pe plan
cultural dezvoltarea stiintelor devine prile/ pentru unii intelectuali de a re!uza autoritatea si inspiratia S!intei
Scripturi anticip)nd ast!el epoca ateismului modern(
Biserica primului mileniu a celor sapte sinoade ecumenice a !ost caracterizat prin unitatea opiniei(
Odat cu rupturile e!ective din secolele 0I %Sc,isma din 1234& si apoi 0.I %*enasterea si *e!orma& aceast
unitate a !ost a!ectat iar adevrul unic si universal al credintei a !ost pus su$ semnul #ndoielii( Se dovedeste
ast!el c Sc,isma #nceput #n 1234 a !ost doar primul pas pe un drum care nu a #ncetat s !r)miteze Biserica
%su$ aspect vizi$il& at)t #n Apus c)t si #n *srit5 #n Apus prin multiplicarea credintelor si #nmultirea
$isericilor neoprotestante6 #n *srit prin a%uto&ce!alizarea Bisericii Ortodo7e prile/ de mesianism national -
erezie cunoscut #n istorie su$ numele de !iletism
1
819(
"rind #ntr-o vreme #n care putini mai cunosc S!)nta "raditie si S!)nta Scriptur si #nc mai putini le
#nteleg ne #ntre$m cum mai putem avea acces noi nsine la #ntelesurile originare iar mai apoi s le putem si
apologia:
Mi/locul ne este o!erit tot de +umnezeu si este !oarte $ine e7ploatat si valorizat #n vremurile noastre
at)t de unii din teologii contemporani c)t si de anumiti istorici ai religiilor si !ilozo!i contemporani( Ast!el
!ie c este vor$a de o #nt)lnire personal !ie c este vor$a de una universal si es,atologic #ntotdeauna
semnele sunt cele care #nsotesc descoperirea lui +umnezeu(
Legtura dintre semne si sim$oluri este una de su$stant( ;le sunt semnalate ca sinonime semnele
av)nd calitate sim$olic iar sim$olurile !iind semne ale unei prezente mai #nalte( +ac semnele sunt
rezultatul unor interventii directe deci accidentale din partea lui +umnezeu simbolurile perpetueaz #n
timp aceste inerventii( +omnul nostru Iisus <ristos #n #ntreaga Sa oper de m)ntuire s-a !olosit si se
!oloseste at)t de semne c)t si de imagini simbolice. Amintim aici c)teva din cele mai cunoscute semne si
preziceri de semne consemnate de S!)ntul evang,elist Matei5 =Neam viclean si des!r)nat cere semn si semn
nu i se va da !r numai semnul lui Iona> %Mt( 1? 4&( Sau #n alt parte5 =Spune-ne c)nd vor !i acestea si
care este semnul venirii "ale si al s!)rsitului veacului: %@& Atunci se va arta pe cer semnul Fiului Omului
si vor pl)nge toate semintiile pm)ntului si-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere si
cu slav mult> %Mt( 1? A2&( M)ntuitorul nu a !cut economie nici #n ceea ce priveste sim$olurile5 =Iisus le-
a rspuns si le-a zis5 +r)mati templul acesta si #n trei zile #l voi ridica( %@& +ar ;l le vor$ea de templul
trupului Su> %In( B 1CB1&( +e asemenea cele mai multe para$ole care privesc mprtia lui +umnezeu sunt
prezentate su$ !orm de Imagini sim$olice5 =Atunci asemna-se-va #mprtia cerurilor cu zece !ecioare
care@> %Mt( B3 1& sau =Aceasta este asemenea unui om care@> %Mt( B3 14&( Si e7emplele s-ar putea
#nmulti(
1
1
Fr a intra aici #n detalii !ilologice remarcm totusi c at)t semnul c)t si sim$olul au calitatea de
intermediar de mediator( Realitatea ultim nu este semnul sau sim$olul ci ea este doar semnificat de
acestea( Ne-am putea #ntre$a atunci5 la ce $un semnele si sim$olurile dac ele tot nu sunt ceea ce ne
intereseaz %adic realitatea ultim&: Credem c nu vom gresi !at de nimeni dac la aceasta vom rspunde
prin glasul #nteleptului 'avel5 =Cci acum vedem prin oglind ca #n g,icitur6 dar atunci !at ctre !at(
Acum cunosc n parte6 atunci #ns deplin voi cunoaste asa cum si eu deplin sunt cunoscut> %I Cor( 1A 1B&
sau =pe cele ce oc,iul nu le-a vzut si urec,ea nu le-a auzit si la inima omului nu s-au suit pe acelea le-a
gtit +umnezeu celor ce-L iu$esc> %I Cor( B C&( Cunoasterea deplin apartine numai lui +umnezeu si ea este
vesnic( n cazul nostru putem vor$i despre deplintate #ns la un alt nivel dar si despre lipsa acesteia(
*ealitatea #nsesi a conditiei umane actuale nu ne permite dec)t o cunoastere partial a lui +umnezeu( Fat de
ceea ce este posi$il acum veacul viitor este situat la nivelul deplinttii( +e aceea mi/loacele prin care noi
apreciem prezenta lui +umnezeu acum sunt semnele si sim$olurile(
+ragostea adevrat a !cut posi$il unitatea de credint a Bisericii primului mileniu( Unicitatea
credintei era dovedit de aderarea li$er a tuturor credinciosilor la unicul Simbol de credint( M)ntuitorul a
e7primat credinta prin sim$oluri de aceea nici Biserica nu putea proceda #ntr-un cu totul alt mod( +e atunci
#ns symbolon-ul unic este s!r)mat #n nenumrate !ragmente astept)nd parc vremurile #n care toti cei ce
cred c #l detin n ntregime s !ac gestul cutrii unei philia originare care i-a unit pe 'rintii nostri( Si
aceasta de dragul Celui care #n ceasul preaslvirii Sale S-a rugat =ca toti s !ie una>(

*

Ilustrul si inspiratul istoric al religiilor Mircea ;liade a demonstrat #n multe r)nduri c sim$olismul
este prezent #n cele mai rudimentare acte religioase si camu!lat se regseste si #n gesturile pro!ane(
Concluzia domniei sale o putem considera ipoteza lucrrii noastre( Ceea ce #ncercm s realizm prin
intermediul tezei de !at este apro!undm pe c)t ne permit limitele lucrrii studiul sim$olului prin
perspectiva o!erit de cunoasterea crestin(
Si pentru c spatiul de dezvoltare a crestinismului european a !ost cultura greco-roman prima
parte destinat #n e7clusivitate sim$olului de$uteaz cu cazul particular al o$iectului care a dat numele
conceptului general de sim$ol symbolon-ul( 'rin aceasta avem convingerea c nu a!ectm natura general a
pro$lemei ci din contr pornim #n studiul sim$olului c,iar de la origini(
O singur remarc vom !ace aici cu privire la modelul o!erit de cultura greco-roman( +omnul <(-*(
'atapievici #ntr-o con!erint de acum cele$r prin continutul si mediatizarea ei
B
8B9 pe $un dreptate sustinea
c sim$olismul grec este unul de #mprumut pentru theoria crestin( Si c acest model atunci c)nd spiritul
stiinti!ic european l-a concurat si-a pierdut multe din atuurile sale( ns av)nd #n vedere universalitatea
conceptului de sim$ol e7pus magistral si de pro!esorul de !ilozo!ie Dean Borella putem pleca de la un caz
particular cultural pentru #ntelege un cod prezent de !apt #n toate culturile antice( Capitolul al doilea va da
cuv)ntul istoriei religiilor si concluziilor propuse de Mircea ;liade #n ce priveste !unctia si logica
sim$olului( Iar cel de-al treilea capitol prin intermediul e7celentului studiu a lui Dean Borella Criza
simbolismului religios va !ace o incursiune prin istoria g)ndirii europene urmrind totodat deconstructia si
disparitia conceptului de sim$ol prin e7emplul celor mai reprezentativi g)nditori ai anti-sim$olismului
religios(
'artea a doua va supune atentiei cel mai important sim$ol al religiei crestine icoana( 'e seama ei au
!ost puse at)t $ine!acerile lui +umnezeu c)t si m)nia Lui provocat de !aptul c cinstirea ei este o inc,inare
la idoli( +up c)teva precizri introductive capitolul int)i al prtii a doua prezint cele mai importante
dispute teologice care au !ost provocate de reprezentarea iconogra!ic a c,ipului lui +umnezeu( Capitolele
B
B
al doilea si al treilea vor scoate #n evident #n mod apologetic !undamentele treimice si ,ristologice ale
icoanei precum si posi$ilitatea reprezentrii c,ipului Fiului lui +umnezeu( 'e l)ng !aptul estetic icoana
este #n primul r)nd un o$iect de cult care se #ncadreaz #ntr-un spatiu mai larg $iserica( ndrepttirea
!olosirii icoanelor #n cultul ortodo7 pu$lic si privat si modul de dispunere al acestora #n $iseric - aspectul
liturgic al icoanei - vor !i #n atentia ultimelor dou capitole al patrulea si al cincilea ale lucrrii noastre(
'A*";A N"EI5 SIMBOLUL
PARTEA NTI

SIMBOLUL


Capitolul I

SIMBOLUL N ANTICHITATEA GRECO-ROMAN

Ca s putem #ntelege semni!icatia unui cuv)nt cercetarea unui dictionar reprezint un gest elementar
indispensa$il( Lucrarea noastr va de$uta prin cercetarea c)torva din cele mai reprezentative dictionare ale
lim$ii rom)ne urmrind si consemn)nd eventualele modi!icri semantice ale cuv)ntului sim$ol #n lim$a
noastr(
'rimul dictionar de amploare al lim$ii rom)ne cel alctuit de A( "( Laurianu si D( C( Massimu
pu$licat la Bucuresti #n 1FG? gsea c sim$olul este #n sens general =semn imagine !igura conventu etc(>
iar #n sens special =sHm$olle alle religionei crestinilor sau sacramentele5 ec,aristiIa de essemplu e data su$
sHm$olulu p)nei si vinului6 dara sHm$olulu sHm$olelor unui crestin e crediulu in unulu +omnedieu in trei
persone=
A
8A9(
n dictionarele mai noi gama semantic #nt)lnit la autorii citati nu se #m$ogteste cu semni!icatii
esentiale( +e e7emplu Ana Canarac,e si .asile Bre$an mentioneaz #nc dou sensuri secundare5
=procedeu e7presiv #n art si literatur prin care se sugereaz o idee sau stare su!leteasc> si =semn
conventional !olosit #n di!erite discipline si care reprezint notiuni operatii cantitti sume etc(>
4
849(
A
4
A
Masivul Dictionar al limbii romne %+L*& editat de Academie red #n modul cel mai sistematic si
complet continutul cuv)ntului cercetat de noi5
=1(& %Art(6 mai ales #n sintagma sim$olul credintei&
*ugciune care reprezint e7punerea succint a dogmelor !undamentale ale religiei crestine6
crezul %livresc& credo %#nvec,it& credint(
B(& %+e o$icei urmat de determinri #n genitiv&
Ceea ce reprezint indirect %#n mod conventional sau #n virtutea unei corespondente
analogice& un o$iect o !iint o notiune o #nsusire un sentiment etc@6 #nsemn semn(
A(& %v@&
4(& %n literatur si art& element sau enunt descriptiv sugestiv care este suscepti$il de o serie de
interpretri(
Spec( J Semn conventional sau grup de semne conventionale !olosit #n stiint si te,nic care
reprezint sume cantitti operatii !enomene !ormule etc(>
3
839(

+in cele artate p)n aici rezult asa cum scria pro!( Anton +umitriu #ntr-unul din remarca$ilele sale
eseuri =c Ksim$olL #nseamn un semn o$iect imagine etc( care reprezint sau evoc altceva dec)t ceea ce
este #n realitate>( Alt!el spus =este vor$a de doi termeni care printr-o conventie pot !i nlocuiti unul prin
altul>(
+ac acesta este modul propriu de a #ntelege sim$olul al tuturor culturilor occidentale moderne =nu
acesta era #ns sensul sim$olului la greci>
?
8?9( A!irmatie scurt dar categoric prin care savantul rom)n
reclam necesitatea unei incursiuni #n istoria cuv)ntului cut)ndu-i originile si #ntelesurile primare(
+ictionarele lim$ii grecesti vec,i cum ar !i cel alctuit de pro!( BaillH sau cel al pro!( Liddell si
Scott indic pentru su$stantivul neutru MNOPQRQS %lat( sHm$olum& patru nuclee semantice( 'rimul dintre
acestea care d cuv)ntului semni!icatia de =semn de recunoastere> indic zece sensuri( nt)iul este cel mai
important #ntruc)t conserv #ntelesul primitiv al termenului( +ar s dm cuv)ntul dictionarului !rancez5 =un
o$iect tiat #n dou ale crui dou gazde conserv !iecare o /umtate pe care o transmit urmasilor lor6 aceste
dou prti apropriate servesc pentru recunoasterea detintorilor si pentru a dovedi relatiile de ospitalitate
#nc,eiate anterior>
G
8G9(
'entru a #ntelege si mai $ine sensul originar al termenului vom arunca o privire #nspre institutia
antic unde #si are rdcinile anume cea a ospitalittii( Ne va cluzi o lucrare su$stantial a marelui savant
Tmile Benveniste dedicat voca$ularului institutiilor indo-europene
F
8F9(
La romani oaspetii se numeau hostis cuv)nt tradus prin =strin>
C
8C9( Benveniste atrage atentia c
hostis nu tre$uie con!undat cu peregrinus care si el este =strin> dar #n alt sens5 =un hostis nu este un strin
#n general( Spre deose$ire de peregrinus care locuieste #n a!ara limitelor teritoriului hostis este =strinul
cruia i se recunosteau drepturi egale ca ale cettenilor romani> =
12
8129(
3
?
G
F
C
12
4
+up aceste precizri importante savantul italian noteaz o idee esential pentru #ntelegerea
institutiei ospitalittii5 =ea este !ondat pe ideea c un om este legat de un altul %hostis are mereu o valoare
reciproc& prin o$ligatia de a compensa o anume prestatie de care el a !ost $ene!iciar>
11
8119(
"rec)nd din lumea roman #n cea greac gsim o institutie asemntoare dar su$ un alt nume5
=xnos indic relatii de acelasi tip dintre oameni legati printr-un pact care implic o$ligatii precise
#nteleg)ndu-se de asemenea si descendentii>
1B
81B9( Iar *o$ert FlaceliUre su$liniaz c =strinul care vine
cer)nd adpost se a!l su$ protectia zeilor mai ales a lui Veus 0enios si a Atenei 0enia> iar =alungarea lui
ar !i o grav /ignire adus acestor divinitti puternice si ar atrage dup sine rz$unarea lor>
1A
81A9(
Initiativa apartinea strinului %xnos& care venea cer)nd prietenia %philia& potentialului prieten
%philos&
14
8149( +in momentul #n care stp)nul casei #i o!erea prietenia %philia&
13
8139 sa strinul era oaspete si
philos =prieten> cpt)nd drepturi egale cu cettenii cettii( Aceast relatie era vital pentru =musa!irul #n
vizit #ntr-o tar unde ca si strin el este privat de orice drepturi de orice protectie de orice mi/loc de
e7istent>
1?
81?9( Se poate c,iar a!irma c strinul care se a!la #ntr-o cetate greac e7ista numai datorit celui
cu care se a!la #n raporturi de prietenie %phil!t"s&(
Numit #n latin tessera hospitalis #$%&'(')-ul era un o$iect asemntor !ie cu un $aston !ie cu un
disc( 'e o parte si pe alta a discului sau pe muc,iile $astonului erau inscriptionate numele celor #ntre care se
sta$ilea alianta( Sim$olul era rupt #n dou si #mprtit #ntre stp)nul casei si oaspete( Fragmentele ast!el
o$tinute erau pstrate de cei doi prieteni si transmise mai departe !iilor lor spre amintirea prieteniei ce leag
cele dou !amilii( +ac urmasii se #nt)lneau cele dou /umtti erau alturate iar potrivirea lor atrgea
recunoasterea mostenitorilor(
*egsim asadar trei ni*eluri de prezent ale unei singure realitti5 philia =prietenia>( Mai #nt)i ea este
o virtute a Veilor cu care ei #i #ncon/oar pe strini( Al doilea este nivelul uman5 pentru a do$)ndi virtutile
divine omul tre$uia s !ac !apte asemntoare Veilor( 'rimirea de strini era una dintre ele si aceasta
atrgea asupra lui virtutea prieteniei( La al treilea nivel gsim sim$olul propriu-zis5 prietenia se materializa
=#n MNOPQRQS semnul recunoasterii un disc rupt ai crui parteneri pstrau /umttile concordante>
1G
81G9(
;7emplul o!erit de cultura greac creioneaz #ntr-un cu totul alt mod #ntelegerea sim$olului dec)t ne
este accesi$il #n zilele noastre( Ceea ce am dorit s su$liniem este !aptul c termenul sim$ol #l gsim #n
legtur cu cel de prietenie si de ospitalitate at)t divin c)t si uman( +in acest punct de vedere continutul
semantic al termenului devine mai $ogat !at de ceea ce ne pot o!eri dictionarele lim$ilor moderne(
Capitolul II

SIMBOLUL DIN PERSPECTIVA ISTORIEI RELIGIILOR

n acest capitol vom arta c acest mod de a g)ndi realitatea nu a !ost unul accidental raportat la un
singur o$iect %sim$olul& si o singur institutie %ospitalitatea& a unei culturi religioase ci era o caracteristic
general a lumii antice( +emersul ni se pare o$ligatoriu pentru a constientiza c #n ansam$lu #ntre
mentalitatea ar,aic si cea modern e7ist o deose$ire esential iar nu numai una de dictionar(
11
1B
1A
14
13
1?
1G
3
n zilele noastre atunci c)nd ne re!erim la sim$oluri sau la Imagini sim$olice mintea noastr nu are
#n vedere aceleasi realitti ca autorii S!intei Scripturi de e7emplu contemporani acelei lumi si acelui tip de
g)ndire( +e aceea prin e7emplele o!erite de istoria religiilor vom #ncerca s ne apropiem cu pasi mai siguri
de #ntelegerea $ogatului univers al religiei crestine(
n prima parte a lucrrii am cutat provenienta termenului sim$ol din lim$a rom)n si am constatat
c originea lui se a!l #n termenul grecesc MNOPQRQS cuv)nt al crui #nteles este sustinut de un #ntreg univers
spiritual si materializat #ntr-un semni!icant numit sim$ol(
C sim$olul =reprezint indirect %#n mod conventional sau #n virtutea unei corespondente analogice&
un o$iect o !iint o notiune o #nsusire un sentiment etc(>
1F
81F9 nu este un lucru strin dictionarelor
lim$ilor moderne dar c el poate !i c,iar garantul unei legturi spirituale scap de o$icei #ntelegerii
contemporane( *ealitatea divin poate !i sim$olizat prin intermediul celei terestre( Bine#nteles
sim$olizantul respectiv primeste o valorizare nou superioar prin participarea lui la realitate divin(
Simbolizantul primeste *aloare de simbol pentru c este semn +simbol, al unei prezente di*ine( Ne a!lm
asadar #n !ata unui sistem de g)ndire numit #n termeni de specialitate simbolism(
"raditia religioas si g)ndirea anticilor greci nu este singura #n msur s ne reveleze o atare
!unctiune a sim$olului( Acest mod de a g)ndi realitatea caracteriza #n ansam$lu lumea antic( .om preciza
totusi c un sim$olism at)t de coerent si de $ine precizat precum este cel grecesc poate !i regsit doar #n
marile culturi si traditii religioase( Si #n acest sens istoria religiilor ne va a/uta s ne sustinem a!irmatiile
prin e7emplele pe care le pune la dispozitie(
=Fr #ndoial orice !apt magico-religios este o Wrato!anie o ,iero!anie ori o teo!anie si asupra
acestui lucru nu mai e de insistat( +ar ne a!lm adesea #n !ata unor Wrato!anii,iero!anii sau teo!anii mediate
o$tinute printr-o participare sau integrare #ntr-un sistem magico-religios care e #ntotdeauna un sistem
sim$olic adic un sim$olism>
1C
81C9( Asadar ne putem a!la #n !ata unor ast!el de !enomene direct dar si
mediat( Fundamentul unui sistem sim$olic %sau sim$olism& deci a unui !enomen mediat este o$iectul sau
actul sim$olic( 'entru a arta cum era prezent sim$olismul si #n alte culturi dec)t #n cea greac vom lua ca
e7emplu pietrele sim$olice(
Unele pietre devin s!inte pentru c ele prezenti!ic su!letele strmosilor o !ort divin sau c,iar o
divinitate( +e e7emplu #n .ec,iul "estament Iaco$ a vzut #n vis o scar care se spri/inea pe piatra lui de
cpt)i si ducea p)n la cer( 'e scar se urcau si se co$orau multime de #ngeri
B2
8B29( Apoi aceast piatr a
devenit s!)nt pentru c ea a !ost =o$iectul> unei revelatii( 'entru g)ndirea ar,aic =cele trei niveluri
cosmice J 'm)ntul Cerul regiunile in!erioare J pot comunica( Aceast comunicare este uneori e7primat
cu a/utorul imaginii unei coloane universale %scara Jn(n(& Axis mundi care leag si sustine #n acelasi timp
Cerul si 'm)ntul si care este #n!ipt #n lumea de /os %ceea ce este numit #ndeo$ste =in!ern>&( O asemenea
coloan cosmic nu se poate a!la dec)t #n centrul Universului pentru c #ntreaga lume locui$il se #ntinde de
/ur #mpre/ur>
B1
8B19( Locul de #nt)lnire al celor trei regiuni cosmice se numeste =Centrul lumii> si este
sim$olizat de piatra de pe care a avut loc viziunea( n lim$a e$raic ea a primit si un nume care s e7prime
sensul ,iero!aniei5 bethel sau =Casa +omnului>(
+ar istoria religiilor este plin de betheli care poart #n ele #ncrctura unei ,iero!anii( Orice ast!el de
bethel este un sim$ol al =Centrului lumii> ca loc unde =nu se produce doar o ruptur #n spatiul omogen ci si
revelatia unei realitti a$solute care se opune non-realittii imensei #ntinderi #ncon/urtoare>
BB
8BB9(
+ar unele pietre pot deveni =pretioase> si alt!el anume prin integrarea lor #ntr-un sim$olism
grandios(
1F
1C
B2
B1
BB
?
Dadul este o =piatr pretioas> si a /ucat un rol esential in sim$olistica C,inei antice( n ordinea
social el semni!ica puterea si suprematia6 #n medicin era un leac universal6 se credea c este ,ran a
du,urilor6 iar daoistii credeau c acord nemurirea( +e asemenea era cunoscut #n alc,imie si #n practicile
!unerare( +ar toate acestea erau posi$ile pentru c se stia c /adul #ncarneaz principiul cosmologic yang si
de aceea era investit cu o seam de calitti solare imperiale indestructi$ile(
'erla era cunoscut c,iar din preistorie pentru multiplele ei valente religioase( Cu timpul rolul ei s-a
restr)ns !iind utilizat mai ales #n magie medicin si #n epoca modern doar pentru calittile sale estetice(
'entru c era =nscut din Ape> pentru c era =nscut din Lun> pentru c a !ost descoperit #n scoic -
sim$ol al !eminittii creatoare perla a reprezentat principiul cosmologic yin( ;ra !olosit #n magie pentru c
#nglo$a !orta germinativ a apei din care ea provine6 de asemenea legtura sa cu Luna o recomanda s !ie
!olosit #n podoa$ele !emeilor iar provenienta din scoic si legtura acesteia cu se7ualitatea !eminin a !cut
s !ie !olosit ca piatr ginecologic( Medicina a !olosit-o p)n t)rziu pentru vindecarea $olilor =lunare>5
melancolie epilepsie ,emoragie( Ca piatr !unerar avea rolul de a regenera pe cel mort inser)ndu-l #n
ritmul cosmic( Mortul acoperit cu perl do$)ndeste un destin lunar poate spera s reintre in circuitul cosmic
deoarece e ptruns de toate virtutile creatoare de !orme vii ale Lunii
BA
8BA9(
Ca s lum #n discutie numai ultimele dou cazuri calitatea /adului si a perlei %!aptul de a !i socotite
pietre =pretioase>& este determinat #n primul r)nd de sim$olismul #n care se #ncadreaz( ;le au devenit
pietre magice numai atunci c)nd omul a a/uns constient de ansam$lul cosmologic Soare -
suveranitate%putere& - nemurire #n cazul /adului si Lun J ap%malea$ilitate& - devenire #n cazul perlei(
+in e7emplele anterioare #ntelegem c pietrele devin simboluri sacre prin participarea lor la o
revelatie divin( Unele dintre ele #si datoreaz aceast calitate pentru c se a!l pe locul revelatiei altele #ns
pentru forma si utilitatea lor(
B4
8B49 +e asemenea unele pietre sunt consacrate direct %piatra lui Iaco$& #n
urma unei ,iero!anii iar altele indirect %/adul si perla& prin participarea la un sim$ol de/a consacrat( ns #n
am$ele cazuri originile sim$olismului nu sunt empirice ci teoretice si sunt legate de gsirea unei e7plicatii a
unui sens al o$iectului sim$olizant( 'ierderea #n timp a sensului autentic a condus la degradarea sim$olului
p#n la superstitie si la valoarea economico-practic ca #n cazul celor dou pietre pretioase e7empli!icate(
Asa stteau lucrurile pentru cei din antic,itate( Odat cu trecerea timpului se produc mutatii dintre
cele mai importante la nivelul #ntelegerii sim$olurilor(
Un !oarte $un e7emplu de deplasare a sensului unui sim$ol este o!erit de =piatra de sarpe>( 'e o arie
!oarte vast din C,ina p)n #n Anglia se credea c pietrele pretioase !ie sunt czute din capul serpilor sau al
dragonilor !ie provin din $ale de sarpe( Aceste credinte ar,aice au su!erit #n timp un proces de rationalizare(
Ast!el 'liniu va spune c dracontia sau dracontites se !ormeaz #n creierul dragonilor( Filostrat merge #nc
mai departe sustin)nd c =oc,iul unor anumiti dragoni este o piatr cu o =strlucitoare or$itoare> #nzestrat
cu virtuti magice>
B3
8B39(
Originea teoretic a acestor legende este mitul ar,aic al monstrilor pzitori ai 'omului .ietii ai unei
zone s!inte prin e7celent ai unei su$stante sacre sau ai valorilor a$solute( +in aceast tem mitic prin
rationalizare si degradare s-a a/uns la toate credintele #n comori pietre magice si nestemate( 'omul .ietii
care sim$oliza o stare a$solut a devenit o comoar de aur ascuns #n pm)nt si pzit de dragoni sau de
serpi( -alorile spirituale #n calea crora se a!lau $alauri si serpi se trans!orm #n obiecte concrete care se
gsesc #n capul oc,iul sau g)tul serpilor( Iar pietrele care erau socotite semn al a$solutului prin degradare a
sensului devin pietre magice medicinale sau estetice( n mare msur s-a pierdut directia vertical de
semni!icare pe care o are sim$olul( Nu mai e7ist re!erentul meta!izic ci doar cel terestru J utilitatea
imediat %sntate estetic&( 'ierderea din vedere a valorilor spirituale a sim$olului a condus la desacralizare
sau la secularizare( "inem s precizm c acesta este un !enomen care nu e caracterizat de lipsa sim$olurilor
ci de neputinta omului din urm de a #ntelege legtura pe care acestea o au cu realitatea divin(
BA
B4
B3
G
Mai e7ist #ns un !enomen decadent #n legtur cu sim$olul5 infantilismul( Nu se pierde din vedere
valoarea spirirual a sim$olului #ns #n acest caz !ormularea savant a sim$olului este #nlocuit cu diverse
variante populare( Ast!el sim$olismul corect s!)rseste #ntr-o superstitie %act magic&( +e e7emplu o vec,e
retet popular rom)neasc spune c dac un om este constipat s se scrie pe o !ar!urie nou numele celor
patru r)uri pomenite #n Xenez c ar !i str$tut *aiul si apoi s se toarne ap #n ea( 'rin simplul contact al
numelor s!inte scrise pe !ar!urie cu apa aceasta din urm se s!inteste si $olnavul se va vindeca $)nd
apa
B?
8B?9(
Coerent si corect sau degradat si in!antil !unctia sim$olului rm)ne aceeasi si anume de a valoriza
un o$iect sau un act de a-l trans!orma #n altceva dec)t reprezint el #n e7perienta o$isnuit(
n mod esential ,iero!ania este ceea ce consacreaz un o$iect sau un act( 'rin consacrare adic prin
participare la realitatea transcendent o$iectul sau actul din pro!an se trans!orm #n sim$ol(
Sim$olul este ast!el mrturia *izibil a unei realitti spirituale superioare in*izibile( Sim$olul
prelungeste n timp ,iero!ania initial %care are caracter accidental& si continu procesul de ,iero!anizare
adic reveleaz - prin locul !orma sau utilitatea sa - o realitate sacr pe care nici o alt mani!estare nu ar !i
#n msur s o arate( Sim$olul este #nsotit #ntotdeauna de un sens c,iar dac nu este #nteles corect de la
#nceput(
Functia esential a sim$olului este unificarea( =Un sim$ol reveleaz #ntotdeauna unitatea
!undamental a mai multor zone ale realului(>
BG
8BG9 Fiind punte de legtur #ntre zone calitativ di!erite
sim$olul !ace ca ceea ce este superior s !ie accesi$il #n zonele in!erioare si ceea ce este in!erior s poat
accede la realittile superioare( Uni!icarea diverselor zone ale realului se !ace #n sensul c o$iectul
sim$olizant #ntrupeaz realitatea transcendent tinznd spre anularea limitelor sale concrete( =La limit un
o$iect care devine sim$ol tinde s coincid cu .otul>
BF
8BF9(
Capitolul III

SIMBOLUL O ABORDARE !ILO"O!IC

Ast!el logica sim$olului este determinat de trei poli importanti5 o$iectul simbolizant sensul
sim$olului si realitatea sim$olizat sau simbolizatul J a!lat #ntotdeauna pe un nivel superior de realitate !at
de sim$olizant(
+up acest periplu prin istoria religiilor prin care am #ncercat s artm c sim$olul si sim$olismul a
!ost prezent #n #ntreaga cultur traditional ne vedem o$ligati a gsi care sunt precis elementele constitutive
ale aparatului sim$olic si ce legtur e7ist #ntre ele( 'entru aceasta !ilozo!ia este cea care ne pune la
dispozitie lim$a/ul si conceptele cele mai potrivite( +ar nu orice !ilozo!ie pentru c asa cum vom arta in
cele ce urmeaz ea #nssi a !ost a!ectat #n decursul timpului de grave a$ateri de la ceea ce #nsemna
odinioar sim$olul( *emarcm #n acest sens o e7celent lucrare a domnului pro!esor Dean Borella care prin
universalitatea si ad)ncimea cunostintelor sale a !cut posi$il un demers prin #ntreaga istorie a g)ndirii
europene din antic,itate p)n #n timpurile noastre( Nou nu ne revine dec)t simplul gest ca !olosindu-ne de
autoritatea d)nsului #n materie de !ilozo!ie s redm aici cele mai importante precizri cu privire la sim$ol
care decurg din lucrarea dumnealui =Criza sim$olismului religios>
BC
8BC9(
B?
BG
BF
BC
F
ntr-o lucrare anterioar celei #n discutie Dean Borella precizase de/a cum este constituit aparatul
sim$olic si anume pe =relatia asemntoare ce uneste semnificantul sensul si referentul particular 8@9
su$ /urisdictia unui al patrulea element pe care l-am denumit referentul metafizic %sau
transcendent&>
A2
8A29(
Cele trei elemente =orizontale> sunt caracterizate ast!el5 semnificantul %sau sim$olizantul& este de o$icei
de natur sensi$il6 sensul este de natur mental si se identi!ic cu ideea pe care noi o avem despre
semni!icantul respectiv6 iar referentul particular este non-vizi$il !ie accidental !ie #n mod esential si
este desemnat de sim$ol #n !unctie de sensul lui( Al patrulea element referentul metafizic este de !apt
cel care con!er unui semn oarecare valoare de sim$ol( Acesta este arhetipul =#n raport cu care
semni!icantul sensul si re!erentul particular nu sunt dec)t mani!estrile sale distincte>
A1
8A19(
.om #ncepe analiza noastr asupra aparatului sim$olic cu o precizare esential si care priveste modul #n
care sim$olul sim$olizeaz( Fiecare nivel ontologic al realittii este sim$olizat de gradul in!erior si este
sim$olizant pentru cel superior( Singura realitate care niciodat nu este sim$olizant ci #ntotdeauna
sim$olizat de gradele in!erioare este +umnezeu cel necreat deasupra cruia nu e7ist o realitate mai
cuprinztoare care s !ie sim$olizat( 'entru c ceea ce este superior este prezent #n ceea ce este in!erior
=sim$olul sim$olizeaz prin prezentificare nu prin reprezentare>
AB
8AB9(
Am$ivalenta sim$olului remarcat prin e7emplele anterioare din istoria religiilor este concretizat #n
calitatea sa de o$iect care #n acelasi timp !ace distinctii dar si uni!ic( +ar elementul esential care d
consistent si permite atari !unctii este re!erentul transcendent meta!izic5
=+in punctul de vedere al re!erentului meta!izic sim$olul nu opereaz doar o =distinctie - uni!icatoare>
*ertical a diverselor grade de realitate ci ca o consecint realizeaz si o =di!erentiere J mi/locitoare>
orizontal #n planul e7istentei umane( Ca semn el mediaz #ntre om si lume trezindu-ne la realitatea
constiintei di!erentiale a su$iectului si o$iectului si permit)ndu-ne #n acelasi timp s intrm #n relatie cu
lucrurile( 'e scurt legtura triung,iular semni!icant J sens J re!erent este #nluntrul sim$olului #nsusi
o consecint a triung,iului semn J om J lume %sau cultur J constiint J natur sau revelatie J su!let -
creatie& care structureaz c)mpul e7istentei umane>
AA
8AA9(
Iat deci c structura intim a sim$olului poate !i dedus din structura intim a omului mai e7act din
cea a posi$ilittii de cunoastere a omului(
La un alt nivel despre posi$ilitatea cunoasterii celor ceresti prin mi/locirea sim$olurilor sensi$ile ne
vor$este S!)ntul +ionisie Areopagitul #n lucrarea sa =Ierar,ia cereasc>( Aceast cale el o numeste
pozitiv sau apofatic( Mai e7ist #ns o cale superioar acesteia si ulterioar ei calea negativ sau
catafatic5
=n mod cuvenit ni s-a propus deci c,ipuri ale celor !r c,ipuri si !orme ale celor !r !orm( Un motiv
pentru aceasta ar putea !i nu numai cunoasterea noastr prin analogie care nu poate s se #nalte
nemi/locit la vederile %contemplatiile& spirituale si are nevoie de a/utoare potrivite cu !irea noastr care
ne duc la vederile mintilor %spiritelor n(n(& !r !orm si mai presus de lume prin !orme ce ne sunt
apropiate ci si !aptul c potrivit cu cuvintele tainice ale Scripturii acelea se ascund prin negrite si
s!inte g,icituri si tre$uie !cut de neapropiat celor multi adevrul adevrul s!)nt si ascuns al mintilor mai
presus de lume( Cci nu !iecare e s!intit si nu e a tuturor cum spun Scripturile cunostinta lor %I Cor( F
G6 c!( Mat( 1A 116 Luc( F 12&( +ac #ns ar #nvinovti cineva descrierile !igurate nepotrivite spun)nd c
e rusine s se alipeasc asemenea c,ipuri ur)te cetelor de c,ip dumnezeiesc si preas!inte a/unge s i se
spun c modul s!intei descoperiri este #ndoit(
Unul din cele dou moduri se !oloseste precum se cuvine de c,ipurile s!inte asemntoare( Iar altul
plsmuieste alctuiri de !orme neasemntoare pentru ceea ce e cu totul neasemntor si de
ne#nteles>
A4
8A49(
A2
A1
AB
AA
A4
C
+up cum deducem din remarca$ila lucrare a lui Dean Borella ne#ntelegerea sim$olului #n structura sa
prezentat anterior #si #ntinde rdcinile p)n #n antic,itate( +econstructia sim$olului s-a !cut treptat si
ea si-a gsit adepti #n msura #n care i s-au #mputinat sustintorii( ;lementele constitutive ale sim$olului
au !ost !ie negate !ie li s-a pervertit sensul originar( Bine#nteles #n msura #n care #ncercm s recuperm
sensul initial al sim$olului ne vom lovi de nenumrate o$stacole mentale aduse de !luviul istoriei #n
constiinta noastr a celor de la s!)rsitul celui de-al doilea mileniu crestin(
'entru c orice critic presupune un gest rational referentul metafizic care este suprarational a scpat
de la #nceput oricrei #ncercri critice a !ost negli/at si deci negat #n realitatea sa( Aceast negare initial
permite masinriei critice s se pun #n miscare #ns ea nu poate a!ecta dec)t ceea ce-i cade su$
incident adic referentul particular sensul si semnificantul propriu-zis( Iat-ne limitati de la #nceput #n
cercul %triung,iul& str)mt al orizontalei vietii si cunoasterii !iind privati odat pentru totdeauna oricrei
dinamici verticale spre cunoasterea si unirea cu Cel etern si in!init(
+ac cosmologia lui 'laton este desc,is =#nspre trii>> ls)nd s se #nteleag c e7ist un =dezec,ili$ru
vertical #ntre inteligi$il si sensi$il> lumea corporal aspir)nd spre lumea spiritual odat cu Aristotel
=#ntre sensi$il si inteligi$il nu e7ist nici o tensiune dezec,ili$rant ci acord si aproape c,iar
identi!icare>
A3
8A39( Acesta a !ost primul pas ma/or spre distrugerea mitocosmosului traditional( 'entru
'laton conceptele sunt simbolurile mentale ale Ideilor eterne( 'entru Aristotel ele sunt #ntelese din
lucruri care #nc mai poart urma Ideilor divine( Odat cu Xalilei deci #ncep)nd cu secolul 0.II lumea
%adic realitatea& este cea construit dup imaginea conceptelor ea put)nd !i modi!icat dup $unul
nostru plac( Se desc,ide ast!el drumul unei dominatii te,nice a lumii sim$olismul cu desc,idere spre
transcendent devenind imposi$il( Negarea referentului #l determin pe Dean Borella s concluzioneze5
=Neutralizarea ontologic las viat semni!icantilor sim$olici si sensului lor dar un sens care se
desc,ide vidului( 8@9 'rin aceast ruptur epistemic su!letul european descoper c ceea ce considera
de o$icei a !i surs semantic inepuiza$il perpetu izvor)re de semni!icatii vitale a!ective cognitive
nu-i dec)t un imaginar monstruos dezordine a unei g)ndiri smintite o oar$ privire ce nu va !i niciodat
coplesit de lumina realittii>
A?
8A?9(
Nee7ist)nd un re!erent real al sim$olului omul s-a trezit #n !ata unui !apt cel putin straniu5 #n interiorul
spiritului su ca un !el de =corp strin> e7ista o constiint care mereu #l #ndemna spre a!irmarea unei
ine7istente( Asa a luat nastere cea de-a doua critic a sensului( 'entru c si-a pierdut orice relatie cu un
re!erent real rezult c singurul mediu de producere si de e7istent al sim$olului este spiritul uman(
Sim$olul este redus la doi termeni ai si semni!icantul si sensul su$iectiv produs de mintea uman( n
opinia lui Yant +umnezeu este =o iluzie> iar comportamentul religios al omului nu are alt temei #n a!ara
unui =temei su$iectiv>
AG
8AG9( Negresit dac ideea de +umnezeu tot era o iluzie tre$uia gsit o solutie
care s ne scoat din impas( 'recursorii lui Yant au #ncercat s atri$uie non-sensului aparent un sens care
s !ie adevrat d)nd nastere pseudo-gnozei ,egeliene( Iar psi,analiza cu un anume reprezentant de
seam J Freud J pentru c sensul aparent este de !apt un non-sens real a decretat starea =unei demente
universale a speciei umane dec)t s recunoasc !ie o clip doar adevrul semnelor lui +umnezeu>
AF
8AF9(
Sensul !iind elementul de legtur dintre semnificant si referent odat cu disparitia lui %alturi de cea a
re!erentului& =sim$olului nu-i mai rm)ne nimic dec)t propriul su cadavru>
AC
8AC9( n societtile
traditionale sim$olul %sHm$olon& avea !unctia de a uni!ica de a aduna la un loc un re!erent cu un
semni!icant( n societatea modern sim$olul redus numai la semni!icant devine ceea ce separ
%dia$olos& ceea ce dez-uneste un loc al dispersrii indeterminate( Si dac ar !i s ne re!erim numai la
arta modern a$stractizarea %sustragerea& sensului si mai apoi a !ormelor de e7primare plastic le
regsim a !i consecinta !ireasc a rsturnrii semnului sim$olic #n semn dia$olic(
Ultima critic se #ndreapt asupra semnificantului sim$olic care asa cum am precizat poate !i un o$iect
sau un act ritualic( Critica !iind #n mod esential un act de constiint un !apt al spiritului uman iar
A3
A?
AG
AF
AC
12
semni!icantul !iind un lucru sensi$il el nu poate !i supus criticii pentru c aceasta ar #nsemna negarea
materialittii lui adic suprimarea o$iectului criticii( +e aceea critica semni!icantului nu poate avea
dec)t o singur logic5 sc,im$area sensului initial al semni!icantului( 'rin aceasta se dovedeste #nc
odat c de !apt critica sim$olului #ncepe si se s!)rseste printr-o revolutie epistemologic strin
sim$olisticii religioase5 =Xalilei #n secolul 0.II Saussure #n secolul 00 ei !iind e7emplele
semni!icative %@& ilustreaz #nc,iderea episteic a conceptului de sim$ol si anume %@& disparitia
acestui concept>
42
8429(
+esigur des!iintarea re!erentului si al sensului originar al sim$olurilor sacre a condus lumea la
#nlocuirea lor cu idolii !anteziei omenesti care au purtat de la *enastere #ncoace numele diverselor
ideologii si plceri trectoare( La s!)rsitul criticii sim$olismului sacru #n pustiul unui #nceput de drum
odat ,otr)ti s prsim ;giptul celor trei secole de critic !iloso!ic putem a!irma eli$erati de orice
constr)ngere c5 =*ealitate a$solut este singurul o$iect demn de spiritul nostru( Adevrata patrie a
inteligentei este In!initul>
41
8419(
'A*";A A +OUA5 ICOANA
Capitolul I

ISTORIA TEOLOGIEI ICOANEI

Ultima mare controvers care a opus ortodo7ia si ,eterodo7ia a !ost pricinuit de conceptia
re!eritoare la imaginile sacre utilizate #n cultul $isericesc( +es!surat #n secolele .III si I0 d( C,(
controversa a anga/at toate personalittile de prim rang ale vremii de la #mprati si no$ili p)n la cele$rii
mona,i ai mnstirii Studion #ntre care s-a remarcat S!)ntul "eodor Studitul( +esigur alturi de el tre$uie
#n mod o$ligatoriu mentionat cellalt mare apologet al icoanelor S!)ntul Ioan +amasc,inul( Nu vom re!ace
istoricul detaliat al polemicii descriind toti =actorii> implicati( O e7celent prezentare de acest gen poate !i
citit #n lucrarea clasic a lui Leonid UspensWH ="eologia icoanei> %Bucuresti ;ditura Anastasia 1CC4&( Ne
vom re!eri #ns la dimensiunea cea mai important a dez$aterii anume cea strict doctrinar teologic(
Mai #nt)i tre$uie s distingem #n interiorul iconoclasmului dou tendinte5 una radical con!orm
creia icoanele tre$uiau #nlturate complet din spatiul liturgic si altul moderat care accepta #ntr-o anumit
msur imaginile sacre dar nu recunostea atitudinea care tre$uie adoptat !at de ele( Cum zice si Leonid
UspensWH =dup unii icoana nu ar !i tre$uit s !ie venerat deloc6 altii admiteau imaginea lui <ristos dar nu
si pe cele ale Fecioarei si ale s!intilor6 #n s!)rsit altii a!irmau c <ristos poate !i reprezentat #nainte de
nviere dar c dup aceea ;l nu mai poate !i #n!tisat>
4B
84A9( *eaction)nd apologetii dreptei credinte au
aprat icoanele insist)nd #n mod deose$it asupra argumentelor de ordin ,ristologic pentru a le /usti!ica
#ntemeierea( Si aceasta a rmas atitudinea teologic constant de-a lungul controversei( Momentul cel mai
important de de!inire a !undamentului ,ristologic al imaginii a !ost Sinodul Zuinise7t des!surat la s!)rsitul
secolului al .II-lea cu al su canon FB #n cuprinsul cruia este de!init icoana( Iat ce a!irm el5
='e anumite picturi %graphais& se a!l mielul pe care naintemergtorul #l arat cu degetul6 acest miel
a !ost pus acolo ca model al ,arului pre!igur)nd - prin mi/locirea Legii - adevratul Miel <ristos
+umnezeu( +esigur c onorm !igurile %typos& si um$rele - ca pe niste sim$oluri si #nc,ipuiri ale Bisericii
dar pre!erm ,arul si adevrul primind acest adevr ca plinire a Legii( <otr)m deci ca de acum #nainte
plinirea aceasta s !ie tuturor vdit prin picturi ast!el #nc)t #n locul mielului din vec,ime s !ie reprezentat -
42
41
4B
11
dup !irea Sa omeneasc %anthropinon charactera& - Cel ce a ridicat pcatul lumii <ristos +umnezeul
nostru( Asa #ntelegem mrirea smereniei lui +umnezeu-Cuv)ntul si a/ungem s-I pomenim locuirea #n trup
'atima Moartea Lui m)ntuitoare si de aici iz$virea pe care a druit-o lumii>
4A
8449(
Canonul #n discutie #si vdeste importanta #n !aptul c pentru prima oar Biserica de!ineste clar
raportul ine7trica$il dintre teologia icoanei si ,ristologie( ntotdeauna aprtorii icoanei vor !olosi cu
temeinicie de aici #nainte aceast argumentatie( Umanitatea concret a M)ntuitorului <ristos legitimeaz
imaginile sacre si venerarea lor(
'ro$lema iconoclasmului provine din caracterul unilateral al atitudinii sale doctrinare5 imaginile sau
se identi!ic con!und)ndu-se cu prototipul sau se deose$esc de acesta #n mod radical( 'entru iconoclasti nu
e7ist cale de mi/loc( n acest sens putem spune c iconoclasmul reprezint - alturi de erezia monotelit
com$tut de S!)ntul Ma7im Mrturisitorul - ultima etap a ereziilor ,ristologice care nu pot concepe !irile
lui Iisus sau con!undate sau deose$ite #n mod ireconcilia$il( Su$tila doctrin a =ipostasului compus> a lui
Leontiu din Bizant dus la desv)rsire de Ma7im Mrturisitorul le este cu desv)rsire strin la !el cum
strin le rm)ne dogma ,ristologic !ormulat la Calcedon( +e !apt #n opinia noastr pro$lema ma/or a
iconoclasmului este naturalismul e7agerat care re!uz drepturile personalismului a!irmat prin #nsusi
evenimentul ntruprii( Ast!el pentru iconoclasti singura /usti!icare a cinstirii icoanelor ar putea !i unitatea
de natur dintre imagine si prototip ceea ce-i !ace pasi$ili pe iconoduli de acuza de panteism( ns cum
stim unitatea dintre =cele vzute> si =cele nevzute> se realizeaz #n persoana M)ntuitorului si nu #n natura
Sa( Acesta este punctul decisiv al argumentatiei ortodo7e5 =Icoana nu reprezint natura ci persoana5
perigraptos ara o Christos /at0hypostasin /an te .heoteti aperigraptos e7plic S!)ntul "eodor Studitul(
Atunci c)nd #l #n!tism pe +omnul nu-i reprezentm nici umanitatea nici divinitatea ci 'ersoana care
potrivit termenilor dogmei de la Calcedon uneste #n sine #n c,ip negrit ->neamestecat si ne#mprtit> - cele
dou naturi>
44
8439(
Materia poate si este s!intit prin ,arul dumnezeiesc acesta ar !i mesa/ul !undamental al aprtorilor
icoanei( n !ond ceea ce resping ei este atitudinea tri$utar gnosticismului con!orm creia lumea ar !i rea #n
sine m)ntuirea neput)nd !i o$tinut dec)t #n a!ara ei(
Ultimul mare moment al clari!icrii teologiei icoanei #l reprezint cel de-al saptelea sinod ecumenic
de la Niceea care precizeaz distinctia dintre adorare %latreia& si venerare %douleia& art)ndu-se c doar cea
din urm este #ndreptat #nspre icoane #n timp ce prima este destinat #n e7clusivitatea M)ntuitorului
<ristos(
"oate aceste de!initii dogmatice care astzi ne par clare si simple sunt rodul unor dez$ateri
#ndelungate des!surate #ntr-o perioad de mare tul$urare din istoria Bisericii crestine( Urmrile perioadei
iconoclaste au !ost grele de consecinte pentru dreapta credint !iind distruse ma/oritatea icoanelor realizate
#n primele secolele ale comunittii crestine( Asa se e7plic si a$senta #n zilele noastre a icoanelor mai vec,i
de secolele 0-0I d( C,( Semni!icatia si miza luptei contra iconoclasmului ne-o relevezeaz Leonid
UspensWH5 =Catastro!a iconoclasmului a necesitat un e!ort de rezistent considera$il reunirea tuturor
!ortelor Bisericii s)ngele martirilor si al mrturisitorilor ei e7perienta spiritual si #ntelepciunea 'rintilor
aprtori ai icoanelor credinta de neclintit a poporului dreptcredincios tria si cura/ul ;piscopilor rmasi
!ideli Ortodo7iei( A !ost realmente un e!ort al Bisericii #n ansam$lul ei( +ar miza luptei nu era arta si nici
rolul didactic sau decorativ al icoanelor6 nu era vor$a nici de vreo =suprastructur> teologic nici de vreo
discutie despre rituri sau despre un oarecare o$icei crestin( Adevrata miz a luptei era mrturisirea dogmei
ntruprii si implicit antropologia crestin( =;ra #n mod clar o discutie dogmatic prin care s-au dezvluit
anumite pro!unzimi teologice> >
43
84?9(
Capitolul II
4A
44
43
1B

!UNDAMENTELE TRINITARE ALE ICOANEI

Asum)ndu-ne rigoarea =stiintei sacre> %c!( S!( "oma& tre$uie s cunoastem dintru #nceput miezul
a$ordrii teologice a icoanei care este structurat pe dou planuri5 triadologic si hristologic( +in punctul de
vedere al primului icoana este semni!icativ si legitimat prin #nsesi teologia trinitar crestin( +up cum se
stie aceasta a !ost edi!icat #n conte7tul marilor dez$ateri din perioada primelor Sinoade ecumenice( Fr a
insista asupra doctrinelor sinodale vom evidentia punctele esentiale ale doctrinei trinitare ela$orate #n acest
conte7t cu re!erire la teologia icoanei(
+up cum su$liniaz diaconul Ioan Ic /r( #ntr-unul din studiile sale studiul su pericolul cel mai
mare pe care l-a avut si-l are de #n!runtat teologia crestin este ruperea ec,ili$rului dintre persoanele S!intei
"reimi si natura divin( ;7act #n acest cadru se #nscrie pro$lema icoanei( C,ristop, Sc,[n$orn arat #n
primul capitol al lucrrii sale =Icoana lui <ristos> =nodul gordian> al relationrii icoanei cu teologia trinitar
#l reprezint conceptul de =c,ip>( ;7ist mai multe pasa/e $i$lice care vor$esc despre Fiul ca si chip al
"atlui5 =;l este chipul +umnezeului Celui nevzut> %Col 1 13&6 =Cel care m-a vzut pe Mine a vzut pe
"atl> %Ioan 14C& s(a(( 'ro$lema care se pune cu re!erire la notiunea de c,ip !ost suscitat de erezia lui
Arie5 dac Fiul este c,ip %icoan& al "atlui atunci nu cumva Fiul este in!erior Celui Care L-a nscut:
Interpret)nd e7agerat de personal at)t !ilozo!ia greac c)t si teologia crestin Arie percepea !r o #ntelegere
pro!und a naturii divine comun celor trei Ipostasuri persoana Fiului ca !iind in!erioar celei a "atlui
tocmai din cauz c nu era dec)t un c,ip %#n-c,ipuire& al Acestuia( Am a!irmat locul minor pe care #l detinea
conceptul de natur di*in #n g)ndirea lui Arie( 'rin aceasta mrturisim c doar o #ntelegere adecvat a
acestuia ne poate permite depsirea arianismului( C,iar dac e7ist di!erente nota$ile din punct de vedere
!unctional #ntre cele trei 'ersoane ale S!intei "reimi natura unic le confer deplina egalitate( Nici Fiul nu
este su$ordonat si in!erior "atlui la !el cum nici "atl nu poate !i su$ nici o !orm in!erior unuia din
celelalte dou Ipostasuri( n acest conte7t caracterul creat al Fiului a!irmat mai mult sau mai putin e7plicit
de arieni pare a$surd( Iat ce a!irm despre aceasta S!)ntul Atanasie cel Mare5 =Asadar tre$uie s privim
#nsusirile "atlui ca s recunoastem dac c,ipul este al Lui( "atl este .esnic Nemuritor 'uternic Lumin
mprat *ege Atotputernic +umnezeu +omn Creator si Fctor( "oate acestea tre$uie s !ie si #n c,ip
#nc)t cel care a vzut pe Fiul s vad #ntr-adevr pe "atl %Ioan 14 C&( +impotriv dac dup cum cred
arienii Fiul este creat si nu vesnic atunci ;l nu este c,ipul adevrat al "atlui dac nu le este rusine s
spun c Fiul se numeste chip c,iar dac nu e de o !iint cu "atl ci numai se numeste asa>
4?
84G9( Conceptul
de c,ip nu implic deci in!erioritatea Fiului !at de "atl( Cci cum arat #n c,ip !ericit acelasi C,ristop,
Sc,[n$orn =prin revelarea tainei S!intei "reimi s-a dezvluit o nou dimensiune a c,ipului>
4G
84F9( Autorii
ela$orrii #n sensul unei depline clari!icri a acestei doctrine despre c,ip sunt S!intii Atanasie cel Mare si
Xrigorie de Nazianz( Ultimul sta$ileste o corelatie decisiv #ntre c,ip si !iinta divin5 =l numim c,ip pentru
c el este de aceeasi !iint %cu "atl& si pentru c vine de la "atl si nu "atl de la ;l( ntr-adevr !irea
c,ipului este aceea de a !i imitarea ar,etipului si a aceluia al crui c,ip se spune c este( Numai c aici este
ceva mai mult( Cci acolo este c,ipul nemiscat a ceva misctor6 aici #ns este c,ip viu al Celui viu si av)nd
nesc,im$area mai mult dec)t Set !at de Adam si tot ceea ce se naste !at de cel care naste( Fiindc aceasta
este #ntr-adevr !irea celor simple5 nu cumva s semene cu unul si s se deose$easc de altul ci #ntregul este
c,ipul #ntregului mai mult este acelasi si nu o asemnare>
4F
84C9( n aceast ordine de idei Sc,[n$orn este
#ndrepttit s a!irme c =conceptul de c,ip este analog6 nu-l putem aplica lui +umnezeu si creatiei !r s
acentum #n acelasi timp di!erenta( n s!era lumii create #ntre c,ip si model neasemnarea este #ntotdeauna
mai mare dec)t asemnarea( n natura a$solut simpl a lui +umnezeu c,ipul si modelul sunt #n mod
desv)rsit una>
4C
8329(
4?
4G
4F
4C
1A
Ce legtur are aceast dez$atere teologic cu doctrina icoanei: n mod analogic la !el cum Fiul este
=c,ip> al "atlui si icoana este =c,ip> al Fiului( Ast!el icoana este legitimat de teologia trinitar mai e7act
de iconomia relatiilor dintre "atl si Fiul( "otusi ne putem #ntre$a este oare comensura$il relatia dintre
"atl si Fiul cu aceea dintre icoan si prototipul reprezentat: Iat o #ntre$are la care orice rspuns poate
prea pripit( 'roiectarea =sim$olic> a teologiei trinitare asupra teologiei icoanei poate prea arti!icial( Si
totusi ea este legitim( +ar aceast legitimitate provine din dimensiunea ,ristologic at)t a triadologiei c)t si
a iconogra!iei(
Capitolul III

!UNDAMENTELE HRISTOLOGICE ALE ICOANEI

='entru teologia icoanei conceptul cu totul parado7al al unui =c,ip consu$stantial si desv)rsit>
rm)ne !undamental>
32
8319( Aceast a!irmatie a lui C,ristop, Sc,[n$orn sintetizeaz contri$utia cea mai
important a teologiei patristice #n planul triadologiei( Nucleul su intim este #ns de natur ,ristologic
cci su$iectul este Fiul =c,ip desv)rsit> al "atlui(
n conte7tul disputei iconoclaste argumentul decisiv al iconodulilor este de natur ,ristologic(
Faptul c Fiul s-a #ntrupat valorizeaz pozitiv calitatea deose$it a sim$olizantului care #n cazul nostru este
=trupul> sim$olului( +ac pentru <ristos !irea Sa omeneasc indic asumarea deplin de ctre nsusi
+umnezeu #n 'ersoana Sa a lumii a omului si a istoriei pentru icoan dimensiunea sa vizi$il sensi$il
indic valoarea meteriei a!lat #n relatie analogic cu prototipul reprezentat( Meta!oric am putea spune c
icoana are un =trup> - sim$olizantul si totodat un =su!let> - sim$olizatul( +in acest punct de vedere cum
am mai spus at)t iconogra!ia c)t si ,ristologia reprezint trium!ul deplin al cosmismului #n de!avoarea
agnosticismului( Lumea =celor vzute> poate si tre$uie s !ie pretuit pentru ea #nssi6 ea nu este doar o
re!lectare in!idel deci degradat a =lumii supralunare>(
ntreaga dez$atere triadologic des!surat #n timpul marilor Sinoade ecumenice are ca punct de
=punere #n a$is> ,ristologia lui Origen( Xeorge FlorovsWi s-a !cut purttorul de cuv)nt al opiniei con!orm
creia Origen a !undamentat o ,ristologie care contine premisele luptei #mpotriva icoanelor( Mai multi
specialisti s-au aplecat asupra acestei pro$leme( i mentionm aici doar pe <enri Crouzel cu a sa =",eologie
de lIimage c,ez Origene> %'aris 1C3?& si Marguerite <arl cu lucrarea =Origene et la !onction revelatrice du
.er$e incarne> %'aris 1C3F&(
Cel putin #n comentariul la ;vang,elia dup Ioan e7ist o a!irmatie e7trem de ciudat5 =+omnul este
numit KadevratL %+eut( AB 4& spre deose$ire de um$r de !igur de c,ip6 cci asa este Cuv)ntul #n cerul
desc,is( ;l nu este pe pm)nt asa cum este #n cer6 cci !iindc S-a !cut trup ;l se e7prim prin intermediul
um$relor al !igurilor al c,ipurilor( Multimea celor care se pretind credinciosi este #nvtat prin um$ra
Cuv)ntului adevrat al lui +umnezeu care este #n cerul desc,is>
31
83B9( S #nsemne oare aceasta c <ristos
nu este egalul "atlui dup natur: n unele momente e7cesul de alegorism mistagogic origenian pare s
indice acest lucru( Acuza care se #ndreapt #mpotriva lui este c ar !i !ost mult mai platonician dec)t i-ar !i
permis propria credint( +e !apt pro$lema cea mai mare este valoarea redus pe care Origen o acord
trupului lumii si istoriei( Fr a le nega pentru el esential este su!letul =lumea celor nevzute> #n !unctie de
care se organizeaz armonic #ntregul( Unii autori precum C,ristop, Sc,[n$orn citat din a$undent de noi
cred c viziunea origenian contine o grav lips pricinuit de incapacitatea de a da =corporalittii omului
cel putin un sens pozitiv #n creatie si #n planul de m)ntuire al lui +umnezeu>
3B
83A9( ;ste adevrat c pentru
Origen cultul crestin se adreseaz #n primul r)nd su!letului icoanele sale !iind virtutile( n opozitie cu
32
31
3B
14
pg)nismul decadent el respinge imaginile sacre antice #n consecint pun)nd #n paranteze orice !el de
imagine sacr( 'recizm c nu aceptm integral aceast interpretare atri$uit doctrinei origeniene( +esi
recunoastem c marele g)nditor ale7andrin privilegiaz su!letul respectiv alegoria #n raport cu trupul adic
cu litera nu credem c el ar !i mers at)t de departe #nc)t s nege cosmosul respectiv dimensiunea somatic a
omului( Oricum am aprecia doctrina lui Origen #n conte7tul teologiei patristice cel care a e7primat #n mod
ec,ili$rat o viziune unitar despre imagine este S!)ntul C,iril al Ale7andriei( "re$uie s a$ordm cu o
seriozitate deplin #ntruparea Logosului lucru care pretinde s nu vedem #n !irea acestuia =un instrument un
vesm)nt o locuint e7terioar ci =!irea omeneasc a lui +umnezeu celui nestriccios>( Aceasta #nseamn c
dac !irea uman asumat apartine realmente Cuv)ntului si dac Cuv)ntul rm)ne Cuv)ntul de aceeasi !iint
cu "atl atunci el pstreaz asemnarea cu +umnezeu "atl chiar n faptul c S1a fcut 2m>
3A
8349(
Unul din aspectele cele mai spectaculoase ale dez$aterii este cel re!eritor la =ur)tenia> Fiului( ntr-
adevr #n raport cu caracterul necreat si ne!init al !irii dumnezeiesti !irea omeneasc este =ur)t>( Acesta ar
!i deci caracterul neasemntor al relatiei dintre sim$olizant si sim$olizat( n ciuda acestui !apt +umnezeu
S-a !cut om mai e7act si-a luat trup =co$or)ndu-se #n cele mai de /os>( +imensiunea c,enotic a ntruprii
este singurul punct necesar #n raporarea oricrui credincios la icoan( Fr a accepta smerenia lui +umnezeu
!cut =carne> %sar7& #n marea Sa milostivire !at de neamul omenesc nu te poti smerii #n !ata imper!ectiunii
reprezentrilor Sale icoanele(
'ersoana M)ntuitorului <ristos este realmente parado7al( +esi #l reveleaz pe "atl #n acelasi timp
#l ascunde( S ne e7plicm( n calitatea Sa de a doua persoan a S!intei "reimi <ristos #l reprezint ca si
c,ip desv)rsit pe Cel care L-a nscut( "otusi dup te7tul evang,elic ;l s-a dez$rcat de slav =c,ip de ro$
lu)ndu-si>( Acest lucru ne arat msura #n care persoana Sa divino-uman oculteaz prezenta lui +umnezeu
#n lume( Fr a se dezvlui #n plenitudinea strlucirii sale ;l este c,ipul celui care L-a trimis datorit
identittii sale de natur cu Acesta( Iat deci continuitatea dintre c,ip si 'rototip( n acelasi timp e7ist o
discontinuitate #ntre !irea Sa creat si cea necreat dar care nu a!ecteaz identitatea de natur( Similar #n
icoan regsim ideea de continuitate si pe cea de discontinuitate( 'ractic desi asemntoare dup continut
adic dup prototipul reprezentat icoana si cel zugrvit #n ea sunt deose$ite dup natur( 'rima este
con!ectionat de iconar din materia a!lat la #ndem) creat si limitat #n timp ce ultima este de!init prin
atri$utul in!inittii su$sumate caracterului necreat(
;7ist totusi o di!erent remarca$il care #n mod parado7al indic unitatea teologiei si iconogra!iei5
la !el cum #n triadologie natura di*in este cea care confer unitate persoanelor distincte ale S!intei "reimi
#n icoan persoana reprezentat este cea care confer unitate celor dou realitti distincte - icoana si
persoana M)ntuitorului(
Culmea teologiei ,ristologice o reprezint disputa S!)ntului Ma7im Mrturisitorul cu monotelismul
una din cele mai su$tile erezii din secolul al .II lea dup <ristos( *ezum)nd tema !undamental a
conceptiei ma7imiene o reprezint iubirea3 unica icoan desv)rsit a lui +umnezeu( n ierar,ia virtutilor si
a ,arurilor divine #ntelepciunea este precedat de un singur dar5 iu$irea dumnezeiasc( *e!erindu-ne #nc
odat la Mistagogia S!)ntului Ma7im Mrturisitorul ne reamintim c Biserica este sim$ol deopotriv al
cosmosului si al omului( A7ul care str$ate cerul si pm)ntul leg)nd cele vzute de cele nevzute este
iu$irea( Similar si #n cazul icoanei iu$irea #ndreptat de credincios ctre prototipul adorat uni!ic
sim$olizantul si sim$olizatul( Ast!el S!)ntul Ma7im Mrturisitorul ne e7pune toate elementele marcante ale
iconogra!iei5 sim$olizantul - credinciosul #nc,intor sim$olizatul - =o$iectul> #nc,inrii si puntea care
leag cele dou elemente ale sim$olului5 iu$irea(
Capitolul IV

ICOANA IN CULTUL ORTODO#
3A
13

n lucrarea sa =Spiritualitate si comuniune #n liturg,ia ortodo7> printele +umitru Stniloae
a$ordeaz #n ='reliminarii> rolul si semni!icatia s!intelor icoane #n conte7tul cultului ortodo7( 'rezentarea
noastr re!eritoare la situarea icoanei #n cadrul liturgic va urma #ndeaproape argumentarea cunoscutului
teolog rom)n( Mai #nt)i vom vor$i despre /usti!icarea s!intelor icoane care cum vom vedea #nainte de toate
este de natur do7ologic( =Noi ne #nc,inm +omnului <ristos si cinstim pe Maica +omnului si pe s!inti si
prin icoanele care #i reprezint>
34
8339( Aceast a!irmatie a printelui Stniloae contine sintetic esentialul
privitor la #ndrepttirea s!intelor icoane( 'rin #nssi natura lor de o$iecte liturgice ele sunt destinate
#nc,inrii credinciosilor #nc,inare #ndreptat ctre persoanele s!inte reprezentate( Su$ acest aspect tre$uie
remarcat deose$irea ma/or dintre cultul neotestamentar crestin si cel veterotestamentar iudaic( +up cum
se stie .ec,iul "estament interzice c,ipurile si asemnrile lui +umnezeu ca o$iecte de venerare %Ies( B146
+eut( 31F1C&( +esi teologia iudaic admitea valoarea sim$olurilor sacre #ntelese ca semne vizi$ile ale
mani!estrii puterii lui Ia,ve, - dup cum vedem #n cazul unor elemente de cult ca mielul pascal toiagul lui
Aaron Cortul s!)nt c,ivotul Legii s(a( - riscurile con!undrii lui +umnezeu cu natura determinau reticenta
pro!etilor !at de o$iectele sacre( Aceasta cu at)t mai mult cu c)t neamul lui Israel vietuia #ntre popoare
idolatre care nu o dat i-au in!luentat negativ religiozitatea( Cum su$liniaz printele Stniloae =nu
recunoasterea unei lucrri a lui +umnezeu #n o$iectele naturale si cu deose$ire #n sim$olurile sacre indicate
de +umnezeu #n mod supranatural era interzis #n .ec,iul "estament ci identi!icarea lor cu +umnezeu
nsusi(
Acesta e motivul pentru care .ec,iul "estament a interzis idolul dar a recomandat vederea mririi
lui +umnezeu #n toate si #n mod special #n anumite o$iecte #n care +umnezeu a artat printr-un act
supranatural c a lucrat si lucreaz adic #n sim$oalele sacre !olosite #n cult( 'rin idoli se pierdea constiinta
deose$irii lui +umnezeu de natur( 'rin sim$olul natural si sacru se mentinea constiinta acestei deose$iri(
'rin idol poporul Israel ar !i pierdut constiinta unui +umnezeu superior naturii deci constient personal
superior naturii si deose$it si li$er de ea( 'rin sim$ol ei pstrau credinta #n +umnezeu di!erit de lume
transcendent ei si practicau o legtur concret cu ;l prin adorare prin cult prin rugciune pe temeiul
credintei c acest +umnezeu #i poate apra c,iar !at de greuttile naturii !at de legile ei implaca$ile( 'rin
sim$ol vedeau toat lumea #ntr-o dependent de acest +umnezeu personal superior #n putere naturii
atotputernic !at de ea proniator al ei si #n mod deose$it al oamenilor(
n toate cazurile prin sim$oalele sale sacre dar si prin toat natura vzut ca sim$ol .ec,iul
"estament mrturiseste credinta sa #n comunica$ilitatea lui +umnezeu prin mi/loace sensi$ile dar si
deose$irea Lui de aceste mi/loace( Sim$oalele sunt #n acest sens o anticipare a icoanelor precum .ec,iul
"estament e o anticipare a lui <ristos>
33
83?9(
n conte7tul religiei crestine !undamentat pe #n-omenirea Cuv)ntului lui +umnezeu statutul
o$iectelor sacre se modi!ic simtitor( Cum am vzut #n sectiunea re!eritoare la temeiul ,ristologic al
icoanei ntruparea legitimeaz deplin imaginile sacre( 'entru printele Stniloae esential nu este at)t !aptul
ncarnrii lui <ristos ci mai ales pro7imitatea a!lrii Sale #n raport cu neamul omenesc #nteleas dintr-o
perspectiv interpersonal( +eci !aptul c a doua persoan a S!intei "reimi Iisus <ristos =S-a pogor)t din
ceruri> intr)nd #ntr-un dialog nemi/locit cu neamul omenesc a!lat su$ incidenta pcatului originar implic #n
mod necesar posi$ilitatea pstrrii acestei relatii directe =!at ctre !at> dintre om si +umnezeu(
Iat deci /usti!icarea personalist a necesittii icoanei( +ac am vor$it anterior despre icoan ca
o$iect sim$olic datorit !unctiei sale de mediere #ntre lumea sensi$il si lumea inteligi$il putem dezvolta
acum acest caracter intermediar #nteleg)nd icoana ca pe un mediu al dialogului #n cadrul cultului #ntre om
si +umnezeu( n termeni meta!orici icoana reprezint o verita$il !ereastr prin care om si +umnezeu se pot
privi !at #n !at( =S-a apropiat mprtia cerurilor> deci lumea nevzutelor ne este accesi$il cci ea se a!l
#n pro7imitatea lumii noastre( "ocmai icoanele sunt cele care mrturisesc aceast apropiere ne mai #nt)lnit
#n lumea precrestin( "ot printele Stniloae remarca =c respingerea icoanei e proprie celor ce resping #n
34
33
1?
general orice !el de comunicare a lui <ristos din planul invizi$il cu noi prin vreo putere oarecare>
3?
83G9( ns
contri$utia sa esential nu se rezum la consemnarea aspectului negativ al relationrii la icoan( Mult mai
important ne pare a !i =teologia c,ipului> dezvoltat de printele Stniloae ca /usti!icare superlativ a
importantei icoanei5
=Fata omeneasc este prin ea #nssi mi/locul de comunicare #ntre oameni( Fata nu e dat omului
pentru o e7istent a lui #n izolarea individualist( +in acest punct de vedere e7ist o mare identitate de rol
#ntre !at si cuv)nt( Am)ndou sunt date insului pentru a se comunica altora( ;le sunt date omului pentru c
el este persoan deci su$iect comunica$il su$iect pentru alte su$iecte( Ca persoan omul nu e7ist numai
pentru sine ci si pentru ceilalti sau se realizeaz pe sine #n comunicare cu ceilalti( n !ata si cuv)ntul lui se
re!lect si se realizeaz constiinta sa c e pentru altii c nu se poate realiza dec)t #n comuniunea cu altii( n
!ata omului se re!lect toate urmele lsate de #nt)lnirea si de convor$irea cu ceilalti oameni( Iar cuvintele lui
se #m$ogtesc din convor$irea cu ceilalti din #nvtarea de la ei din cuv)ntul lor oral sau scris( n !ata si #n
cuvintele !iecruia se pstreaz urmele si vi$ratiile sentimentelor produse de altii sau sentimentele nutrite si
e7primate !at de altii(
Omul este !iint interpersonal noi crestinii spunem c este !iint tripersonal dup c,ipul S!intei
"reimi pentru c totdeauna dou persoane care vor$esc au #n vedere o a treia persoan sau pe el multiplicat(
Lucrurile intr #n preocuparea lor numai ca o$iecte care-i intereseaz #n comun ca o$iecte care sunt #ntre ei
dorind s si le dea sau s si le ia(
Fata tine de om pentru c el este pentru altii si prin !at #si arat tre$uinta s !ie cu ei s se
intereseze de ei si altii s stie c el se intereseaz de ei( Fata nu apartine cuiva #n izolare( Fata e proiectia
inevita$il a insului spre ceilalti( ;a tine de el pentru c el tine de ceilalti(
+e aceea a luat Fiul lui +umnezeu !at omeneasc( ;l a artat prin aceasta interesul Lui !at de noi
vointa de a comunica cu noi(
Fata uman e pe de o parte e7presia in!inittii de #ntelesuri spre care e orientat spiritul uman iar #n
cazul c e un spirit credincios e7presia legturii lui m)ng)ietoare cu in!initatea personal divin6 pe de alta
arat vointa de comunicare a acestei in!initti trite ctre ceilalti semeni( Fiul lui +umnezeu lu)nd !at
uman a dus la ma7imum aceast ancorare a ei la in!initatea dumnezeiasc pe de alta vointa ei de
comunicare ctre ceilalti oameni a acestei triri a umanittii asumate de ;l #n in!initatea de viat si de
dragoste a dumnezeirii( +ac a luat !ata omeneasc cu scopul de a comunica prin ea e7perienta vietii
dumnezeiesti trit de ;l !ratilor Si #ntru umanitate de ce nu ar mentine aceast comunicare cu noi prin
!ata Sa #n continuare: +ac voieste ca cuv)ntul Su s se comunice permanent oamenilor ca e7primare a
tririi Sale ca om #n ad)ncurile dumnezeiesti de ce n-ar voi ca aceast comunicare s se !ac #n continuare si
prin !ata Sa care cuprinde concentrat toate cuvintele Sale si care comunic mai mult dec)t cuv)ntul nu
numai #ntelesuri ci si putere de viat(
Credinciosii care vor s ai$ cu ei nu numai cuv)ntul lui <ristos p)n la s!)rsitul veacurilor ci si !ata
Lui uman si prin ea =Fata> dumnezeirii ca izvor al tuturor !etelor omenesti deci si al !etei asumate de
<ristos6 sau =Fata> dumnezeiasc ca !orm mai presus de !orme a e7istentei Sale tripersonale eterne ca
e7presivitate intratreimic izvor al oricrei e7presivitti si comunicri interpersonale create>
3G
83F9(
Analiza acestui citat masiv din opera teologului rom)n ne releveaz temeiul ipostatic al icoanei(
Conceptul central #n /urul cruia se des!soar argumentatia este cel de chip sau fat( 'entru a se m)ntui
con!orm #nvtturii Bisericii de *srit omul tre$uie s se #ndumnezeiasc adic s devin dumnezeu prin
participarea la energiile necreate( Acest lucru nu se poate realiza #ns dup convingerea S!)ntului Simeon
Noul "eolog dec)t dac cei doi preopinenti se privesc !at #n !at( +ac +umnezeu ne priveste permanent #n
cursul vietii noastre cu msura stiintei Sale atotcuprinztoare mcar odat #n e7istenta noastr terestr
3?
3G
1G
tre$uie ca si noi s-l privim #n !at contempl)ndu-i c,ipul #nvesm)ntat #n slava sa divin
3F
83C9( +ac punctul
ma7im al vietii spirituale crestine este reprezentat de e7tazul mistic accesi$il unui numr restr)ns de
credinciosi #nc din timpul vietii lor pe pm)nt icoana permite celorlalti accesul #n lumea divin unde i se
pot adresa direct lui +umnezeu( ntelegem odat #n plus necesitatea icoanei av)nd #n vedere rolul su
epistemic #n procesul cunoasterii lui +umnezeu(
Con!orm e7celentei demonstratii a printelui martir 'avel FlorensWi din studiile sale =Cadrul eclesial
- sintez a artelor> si =Lavra S!)nta "reime - S!)ntul Serg,ie si *usia>
3C
8?29 icoana nu tre$uie a$ordat ca
o$iect artistic #n sensul pro!an al cuv)ntului( Xeniul printelui FlorensWi a ptruns #n pro!unzime
interdependenta dintre om +umnezeu si icoan des!surat #n cadrul liturgic al Bisericii( Icoana este un
o$iect de #nc,inare deci liturgic si sim$olic totodat nicidecum un o$iect estetic( Mai e7act ea nu poate !i
a$ordat dup criteriile artei pro!ane !unctia ei ne!iind aceea de a #nc)nta oc,iul ci aceea de a mi/loci
dialogul credinciosului cu o$iectul personal al credintei sale( 'rin aceast a!irmatie nu dorim s negm
valoarea estetic a icoanei( *espingem doar tendinta de a privi aceste o$iecte s!inte deconte7tualiz)ndu-le si
ignor)nd matricea lor !ormativ5 cadrul eclesial(
Cum se /usti!ic #ns aceast !unctie intermediar a icoanelor: 'ro$a$il c cea mai adecvat
legitimare a intermedierii iconice ne-o o!er S!)ntul "eodor Studitul #n cele$rele sale ="ratate contra
iconoma,ilor>( Iat ce spune el5
=Icoana %eiWon \ c,ip icoan& e7ist #n ;l #n potent si poate !i pururea vzut #n <ristos c,iar
#nainte de a !i realizat te,nic asa cum si um$ra su$zist pururea #n trup c,iar dac nu este #nc con!igurat
de o raz de lumin mod #n care nu este #n a!ara verosimilului a spune c <ristos si icoana Lui sunt
simultane(
'rototipul si icoana tin de categoria relativelor
?2
8?19 ca si du$lul si /umtatea( Cci prototipul
introduce #ntotdeauna #mpreun cu sine icoana a crui prototip este si du$lul introduce #ntotdeauna cu sine
/umtatea !at de care se zice du$lu cci nu ar putea e7ista prototip dac n-ar e7ista icoan nici du$lu dac
nu s-ar g)ndi mai #nt)i o /umtate J lucruri care su$zist si se g)ndesc #n acelasi timp ca unele ce sunt
simultane( 'rin urmare #ntruc)t nu intervine #ntre ele un timp oarecare nici #nc,inarea nu va !i alta ci una si
aceeasi pentru am)ndou(
'rototipul si icoana #si au e7istenta legat cumva unul de altul si prin suprimarea unuia este suprimat
#mpreun si cellalt precum atunci c)nd e suprimat du$lul e #mpreun suprimat si /umtatea( 'rin urmare
nu poate e7ista <ristos !r ca icoana %c,ipul& Lui s !ie #n potent si s e7iste pururea #n prototip mai
#nainte de a !i e7ecutat te,nic( 'rin urmare cel ce nu mrturiseste c #n ;l este venerat %si #nc,inat&
#mpreun si icoana Lui suprim #nssi #nc,inarea lui <ristos(>
?1
8?B9( Conceptia studitului care vede #n
icoan si prototip cele dou /umtti ale unui #ntreg ne pune #n direct legtur cu magni!ica viziune cosmo-
antropologic proprie g)ndirii patristice( ;a se $azeaz pe constientizarea deplin a unui adevr cunoscut cu
pro!unzime #nc de !ilozo!ii platonici si neoplatonicieni( ;ste vor$a despre unitatea indisolu$il dintre micro
si macro cosmos( Omul si universul sunt cele dou !ete ale unei singure medalii sau cum spune misteriosul
=Corpus <ermeticum> =tot ceea ce este /os este si sus tot ceea ce este sus este si /os>( 'ro$a$il asa se
e7plic situatia parado7al descris de printele Do,n MeHendor!! si consemnat de diaconul Ioan Ic /r( #n
studiul su introductiv =Iconologia $izantin #ntre politic imperial si s!intenie mona,al> c
=platonicienii a cror meta!izic dispretuia materia aprau cultul imaginilor #n timp ce crestinii a cror
credint se #ntemeia pe ntrupare se opuneau lor>
?B
8?A9(
3F
3C
?2
?1
?B
1F
"e7tul care ne o!er posi$ilitatea de a #ntelege dimensiunea liturgic sim$olic a icoanei #n
plintatea ei este =Mistagogia> S!)ntului Ma7im Mrturisitorul
?A
8?49( Aici suntem initiati #n misterul
cosmosului omului si divinittii( 'unctul de legtur al celor trei nivele ontologice este Biserica #n cadrul
creia icoanele prile/uiesc deplina constientizare si asumare a armoniei universale( S ne g)ndim la
=elementele> cultului ortodo75 #n primul r)nd +umnezeu slsluit #n S!)nta S!intelor #n darurile
transsu$stantiate6 #n al doilea r)nd omul mi/locitor si destinatar al ,arului s!intitor6 urmeaz celelalte
elemente liturgice5 muzica sacr icoanele moastele o$iectele de cult vesmintele preotesti cu $ogata lor
semni!icatie sim$olic tm)ia lum)nrile( "oate acestea alturate structurii #nssi a templului - pronaos
naos si altar - contri$uie la implinirea unittii dintre cosmos om si +umnezeu( 'e msur ce omul se
s!inteste #n dialogul su cu 'rintele Luminilor el s!inteste creatia #ndumnezeind-o( "ot acest proces cu
dinamica sa comple7 este re!lectat #n teologia icoanei( 'e msur ce omul particip)nd la viata liturgic se
#ndumnezeieste devine apt s s!inteasc materia asa cum se #nt)mpl #n pictarea unei icoane( ns cum stim
din pravila de alctuire a icoanelor toate elementele materiale care sunt utilizate de iconar sunt s!intite prin
ierurgii speciale la !el cum si iconarul primeste o $inecuv)ntare #n sensul e7ercitrii darului su ( Nimic din
toate acestea nu poate lipsi din pregtirea si perpetuarea cultului ortodo7(
;7ist #nc un aspect deose$it de relevant #n privinta rostului icoanelor #n cadrul Bisericii( ;ste vor$a
de !unctia lor paidagogic( +up cum stim din re!eratul $i$lic neotestamentar dimensiunea #nvttoreasc a
activittii nvttorului <ristos este deose$it de pregnant( Credinciosii nu se pot #nc,ina !r a !i #nvtati
cum s !ac acest lucru si !ar a !i #nvtati credinta care /usti!ic #nc,inarea( n aceast ordine de idei icoana
nu este numai un mediu al #nc,inrii ci si un o$iect cu intentii pedagogice vizi$ile( Fr a reduce icoana la
un simplu instrument al promovrii #nvtturii de credint recunoastem rolul ei eminent de transmitere a
=stiintei sacre>( 'rivindu-le credinciosii $ene!iciaz de toate cunostintele implicate #n vizualizarea scenelor
si #n persoanelor s!inte(
+incolo de toate aceste dimensiuni ale imaginilor sacre nu tre$uie s pierdem din vedere caracterul
apo!atic al lor( n !ond rm)ne o tain relatia aceasta dintre imagine si prototip la !el cum o tain este
relatia dintre lumea celor vzute si a celor nevzute sau dintre trup si su!let( 'utem aprecia alturi de
printele Stniloae c icoana =e apo!atic cum e toat liturg,ia>
?4
8?39( Mai mult5
=; apo!atic pentru c uneste trecutul cu prezentul si cu viitorul es,atologic etern( =Icoana este un
c,ip al eternittii( ;a ne #ngduie s ne depsim timpul si s #ntrevedem veacul viitor #n oglinda tremur)nd
a c,ipurilor>
?3
8??9( La aceast caracterizare a lui FlorensWH am putea aduga c icoana este un c,ip al
eternittii vii pentru c prin ea transpare si Cel ce nu are #nceput si s!)rsit si margine #n puterile Lui( ;a este
un c,ip prin care transpare in!initatea lui +umnezeu(
+ar eternitatea si in!initatea vietii spre care desc,ide icoana poarta sunt ale ipostasului divin !cut
om din iu$ire si ale ipostasurilor umane #n care locuieste ipostasul dumnezeiesc Cel #ntrupat si odat cu
aceasta #nssi S!)nta "reime( +e aceea icoanele au nume de persoane( 'rin ele nu licreste o esent etern si
in!init ci o persoan dumnezeiasc care implic o comuniune cu altele prin !ete omenesti care au caracter
personal( ; o eternitate si o in!initate care ne vor$este si cu care vor$im cu care suntem #n dialog si care-si
revars eternitatea si in!initatea lor a/uttoare iu$itoare cluzitoare s!intitoare #n noi( ;ternitatea aceasta
ce transpare prin icoane revrsat #n trup ridic si trupul la viata etern prin #nvierea trupului asumat de Fiul
lui +umnezeu( At)t prin !aptul c ne arat eternitatea personal c)t si prin !aptul c ea ne arat eternizarea
trupului =iconogra!ia este meta!izica e7istentei concrete> cum zice 'avel FlorensWH care e totodat
meta!izica concret a vietii>
??
8?G9(
Capitolul V

?A
?4
?3
??
1C
DISPUNEREA ICOANELOR IN BISERIC

Ultimul capitol al lucrrii noastre l-am consacrat studierii modului de dispunere al icoanelor #n
$iseric( C,iar dac #n prima parte a discursului despre icoane ne-am ocupat de icoana M)ntuitorului
aceasta nu #nseamn c am negli/at reprezentrile celorlalte persoane s!inte( 'osi$ilitatea reprezentrii lor se
#ntemeiaz pe !aptul c toate persoanele ce au do$)ndit un loc de reprezentare #n $iseric au #ncarnat #n ele
.er$ul divin( 'rin prezenta lor #n locasul de cult mrturisesc acelasi Cuv)nt divin ast!el #nc)t #n loc s
srceasc slava lui +umnezeu privitorul nu poate dec)t s e7clame cuprins de uimire5 =+oamne pe toate cu
#ntelepciune le-ai !cut]> sau =+umnezeu prin s!intii si de pe pm)nt toat voia Sa a !cut-o>(
+e la #nceput tre$uie precizat c pictarea $isericilor nu este numai un gest decorativ( Asa cum am
artat #n alt parte scopul decorrii cu imagini a $isericilor este de a-l introduce pe credincios prin
intermediul vzului #ntr-o atmos!er potrivit cultului si #nc,inrii( .aloarea estetic nu tre$uie negli/at dar
#n primul r)nd ele tre$uie s conduc spre o Kteologie #n imaginiL( +e aceea pentru aprecierea lor corect
sunt necesar cunostinte de dogmatic de e7egetic de cult si istorie a Bisericii s(a((
Urmrindu-se un scop at)t de precis si de #nalt #n acelasi timp din partea picturii #nseamn c
decorarea $isericilor nu a !ost niciodat lsat la voia #nt)mplrii( n timp modalitatea de zugrvire s-a
conturat #ntr-un =sistem3 un program sau tipic iconografic>
?G
8?F9 #n asa !el #nc)t ansam$lul ar,itectural si
iconogra!ic al unui locas de cult s !ie coerent si s e7prime un principiu cluzitor( +ac #n momentul de
!at se poate vor$i de un sistem iconogra!ic si ar,itecutral al $isericilor ortodo7e totusi el nu a !ost dintru
#nceput cristalizat #n !orma actual( =;l s-a !ormat cu #ncetul si a variat dup epoci si regiuni potrivit si cu
evolutia ar,itecturii religioase deci #n !unctie de varietatea tipurilor ar,itecturale de dimensiunile $isericilor
si supra!ata de pictat( Au contri$uit la aceasta si ideile sau curentele teologice %dogmatice& care au !rm)ntat
cugetarea crestin gusturile si intentiile ctitorilor ziditori de $iserici care au impus uneori pictorilor
pre!erintele lor precum c,iar si !antezia pictorilor #nsisi care pe acest teren aveau prile/ul s-si a!irme
personalitatea>
?F
8?C9( 'utem vor$i de o diversitate mai pronuntat a stilurilor ar,itecturale si iconogra!ice
mai cu seam #n perioada preiconoclast( +up distrugerile su!erite de $iserici #n timpul prigoanei
iconoclaste si sta$ilirea de!initiv a cultului icoanelor odat cu Sinodul .II ecumenic %Niceea GFG& Biserica
a restr)ns diversitatea iconogra!ic si s-au sta$ilit principalele modalitti canonice de reprezentare a locurilor
de cult si a icoanelor porta$ile( Ast!el din sec( .III J I0 #nainte se poate vor$i de =evolutia artelor sacre
dup principii riguroase si reguli precise>
?C
8G29(
='rincipiul general sau ideea directoare care st la $aza acestui program iconogra!ic si care !i7eaz si
r)nduieste locul !iecrei scene sau !iguri s!inte pe peretii $isericii este conceptia teologic>
G2
8G19(
*emarcm #n acest sens c)teva nume importante #n teologia ortodo7 care au g)ndit si scris #n legtur cu
e7plicarea sim$olic a locasului de cult si a actelor liturgice care se sv)rsesc #n el5 #n sec( .II S!( Ma7im
Mrturisitorul %4ystagogia& #n sec( 0I. Nicolae Ca$asila %.lcuirea dumnezeiestii 5iturghii& iar #n sec(
0. S!( X,erman patriar,ul Constantinopulului %Descrierea bisericii si explicare mistic& si ar,iepiscopul
Simeon al "esalonicului %.lcuire despre dumnezeiescul locas&(
Ar,itectura si iconogra!ia $isericii !iind #mpletite ca un tot unitar #n cele ce urmeaz vom
prezenta #n paralel cu compartimentele clasice ale locasului de cult si imaginile sacre care le #nsotesc(
+up doctrina S!( Ma7im Mrturisitorul #ntre Cosmos su!let si Biseric e7ist o asemnare structural
Biserica !iind modelul si germenele s!intitor al am)ndurora5
?G
?F
?C
G2
B2
=S!)nta $iseric a lui +umnezeu este c,ip si icoan a #ntregului cosmos constttor din !iinte vzute
si nevzute av)nd aceasi unitate si distinctie ca si el(
Ca edi!iciu aceasta !iind un singur locas se deose$este totusi dup !orma ei spatial #mprtindu-se
#n locul destinat numai preotilor si liturg,isitorilor pe care #l numim ieration si #n cel lsat pe seama
#ntregului popor credincios pe care #l numim naos(
8@9 "ot asa si totalitatea lucrurilor aduse de +umnezeu la e7istent prin creatiune se #mparte #n
cosmosul inteligi$il constttor din !iinte spirituale si netrupesti si #n cosmosul acesta sensi$il si corporal
tesut grandios din multe !orme si naturi( 'rin aceasta e un !el de alt $iseric a lui +umnezeu ne!cut de
m)ini indicat cu #ntelepciune de aceasta care e !cut de m)ini( Aceast totalitate are ca ieration cosmosul
de sus destinat puterilor de sus iar ca naos pe cel de /os la #ndem)na celor sortiti s triasc o viat legat
de simturi>
G1
8GB9( n mod asemntor Biserica este c,ip si al su!letului omenesc5
="oate cele ce au !ost artate c tin de minte si ies progresiv din ea le indic $iserica prin ieration(
Iar cele artate c tin de ratiune si ies din ea prin des!surare le ilustreaz prin naos( n s!)rsit toate le adun
spre taina ce se sv)rseste pe dumnezeescul altar tain prin care tot cel ce poate s #nteleag cu #ntelepciune
cele ce se sv)rsesc #n $iseric #si !ace cu adevrat $iseric a lui +umnezeu si dumnezeesc su!letul su( Cci
pentru su!let ni s-a dat poate spre cluzirea lui ctr cele #nalte $iserica cea !cut de m)ni care #i este si
model prin di!eritele sim$oale dumnezeesti din ea>
GB
8GA9(
+ar s dezvoltm putin aceast ultim a!irmatie a S!( Ma7im Mrturisitorul anume cum poate omul
pornind de la cele ce se vd #n $iseric s-si #nalte su!letul spre contemplarea lui +umnezeu( Mai #nt)i
asemenea Cortului mrturiei $iserica arat celor nevztori ai celor ceresti prin !orme sensi$ile pe cele
care sunt #n ceruri( =Biserica este cerul pe pm)nt>
GA
8G49 spunea S!( X,erman patriar,ul Constantinopolului(
Av)nd dintru #nceput scopul de a arta cerul $iserica des!soar #n !ata credinciosului prin icoanele lor
realittile ceresti( Mai mult prin c,iar ordinea asezrii icoanelor #n $iseric se o$serv recapitularea
%includerea& tuturor #n <ristos( *ecapitulare realizat #n s!inti si #n curs de realizare #n noi( Imaginea
predominant si care e7prim ceea ce am spus este c,ipul lui <ristos 'antocrator din cupola central a
naosului( 'rin !aptul c suntem cu totii inclusi %recapitulati& #n ;l suntem =trupul lui <ristos si mdulare
!iecare #n parte> %I Cor( 1B BG& iar aceasta #nlesneste ca si #ntre noi s !ie o legtur puternic( <ristos ni se
#mprtseste tuturor at)t spiritual prin comuniunea de g)nd si de credint stimulat prin vederea icoanei Lui
c)t si prin S!)nta mprtsanie unde <ristos se d pe Sine #ntreg !iecruia(
Avans)nd #n locasul $isericii a/ungem treptat din pronaos #n naos si apoi #n altar( n mod traditional
pronaosul este locul rezervat catehumenilor sau doritorilor de +umnezeu( Aceast treapt eclesial
corespunde stadiului de purificare a su!letului( Cei din aceast categorie
G4
8G39 sunt initiati prin intermediul
imaginilor din pronaos #n mretia si puterea lui +umnezeu cel de care vor s se apropie( Scene ca Dudecata
de Apoi sau #nt)mplri din .ec,iul "estament pictate aici sensi$ilizeaz omul spre frica de Dumnezeu cu
desc,idere spre cea de-a doua treapt a credintei #n ;l(
Naosul este partea cea mai impozant din punct de vedere ar,itectonic( Forma sa o$isnuit este
ptrat %patru zri - sim$olul lumii terestre& pe care se spri/in o cupol #n calot s!eric %s!era este sim$olul
per!ectiunii divine&( Cupola central este dominat de c,ipul lui <ristos 'antocrator %Atottiitorul& su$ care
sunt reprezentati multime de #ngeri mi/locitori ai nostri #naintea lui +umnezeu( 'e st)lpii ce sustin $olta #i
vedem pe cei patru evang,elisti ca pe unii care prin ;vang,elii unesc cerul cu pm)ntul( 'artea de /os din
imediata vecintate a credinciosilor este ocupat cu reprezentri ale s!intilor5 patriar,i #nvttori preoti
mucenici scene din Noul "estament iar #nspre Apus spre intrarea #n $iseric cuviosi si asceti( "oti acestia
prin icoanele lor au rolul mrturisit de a !i e7emplu si #ntrire credinciosilor sau primitorilor de +umnezeu
G1
GB
GA
G4
B1
cci naosul este prin e7celent locul dedicat lor( Credinciosul cel iluminat prin "aina Botezului se
desv)rseste #n credint prin imitarea lui <ristos si prin #mprtsirea cu S!intele "aine(
n unele $iserici pe arcada altarului spre naos sunt reprezentate cele nou cete #ngeresti( *olului
mi/locitor al #ngerilor #i corespunde stadiul eclesial intermediar din imediata apropiere a clerului
reprezentat #n Biseric de monahi( Acestia prin modul de viat #nc,ipuie #ntr-un c,ip mai direct stadiul
uman al veacului viitor dup spusa M)ntuitorului5 =Cci atunci c)nd vor #nvia din morti nici nu se mai
#nsoar nici nu se mai mrit ci sunt ca #ngerii #n ceruri> %Mc( 1B B3&( Locul acestora #n $iseric este de
o$icei #n !ata altarului de multe ori a/ut)nd clerul la $una des!surare a cultului(
Iconostasul este o pies care a cunoscut poate cea mai spectaculoas dezvoltare #n timp( ;ste asezat
!rontal #ntre naos si altar rolul su !iind at)t desprtitor c)t si uni!icator( +esprtitor prin simpla lui prezent
semni!ic)nd deose$irea dintre preotia ,aric si cea universal si uni!icator prin intermediul icoanelor de pe
el care descoper oc,iului celui neavizat mretia "ainelor care se petrec #n altar
G3
8G?9(
'artea =cea mai dinluntru> a unei $iserici este reprezentat de altar locul de unde preotul sau
slu6itorul conduce cultul si unde se sv)rseste Dert!a nes)ngeroas a M)ntuitorului( Starea spiritual a celor
care au !ost #nvredniciti cu acest dar este unirea cu +umnezeu pe care sunt datori s o insu!le credinciosilor
iar credinciosii s o primeasc( Unirea cu +umnezeu se realizeaz prin do$)ndirea dragostei( 'ersoana
uman capa$il de cea mai mare iu$ire !at de +umnezeu este Fecioara Maria Maica +omnului nostru Iisus
<ristos( n altar !igura central este cea a Maicii +omnului 'latHtera %mai mrit mai des!tat %dec)t
cerurile&&( ;a este reprezentat sez)nd cu coatele #ndoite si m)inile ridicate #n rugciune spre cer iar la
piept !rontal <ristos copil $inecuv)nt)nd( Se mai poate #nt)mpla ca #n prea/ma tronului su s !ie
reprezentate dou din cetele #ngeresti5 sera!imii si ,eruvimii
G?
8GG9( *olul mi/locitor al Maicii +omnului este
su$liniat prin dispunerea acestei icoane e7act deasupra mesei altarului( n /os spre pm)nt sunt reprezentate
#n ordine scena #mprtsirii Apostolilor din m)inile lui <ristos S!intii "rei Ierar,i si <eruvimii si Sera!imii(
+in descrierea succint a structurii ar,itecturale a $isericii dimpreun cu iconogra!ia a!erent
di!eritelor zone din locasul de cult credinciosii pot *edea drumul care duce de la fric prin credint ctre
dragostea de +umnezeu( Captul drumului este si scopul scopul vietii omului adic dobndirea *ietii
*esnice prin unirea cu Dumnezeu( 'e acest drum ei se regsesc c nu sunt singuri iar atingerea scopului le
este sustinut si mi/locit at)t pe vertical prin s!inti si #ngeri c)t si pe orizontal prin intermediul preotiei
,arice(
CONCLU"IE

Iat-ne a/unsi la captul incursiunii noastre prin realitatea sim$olului si a icoanei( +ac #n prima
parte am analizat #n detaliu prtile constitutive ale unui sim$ol #n partea a doua am #ncercat s revalorizm
cel mai important sim$ol crestin %alturi de cruce& icoana( +e ce acest demers: 'entru c vr)nd-nevr)nd
suntem contemporanii secularizrii care poart di!erite ,aine #n !unctie de locul geogra!ic statutul social
sau zona spiritual creia #i apartinem( Cu greu putem crede c =oc,iul> nostru nu a !ost #ntunecat #ntr-un !el
sau altul de e7plozia imagistic si imaginar a secolului pe care #l trim( +e aceea pentru al *edea pe
+umnezeu putem #nvta din asceza icoanei( Mai #nt)i tre$uie s ne golim mintea de continuturile idolatre(
+ar se pune #ntre$area cum vom cunoaste cui ne #nc,inm si dac suntem idolatrii sau nu: 'rin deasa
revenire la imaginile iconice du$lat de renuntarea voit la alte imagini ele se vor #ntipri mai #nt)i #n
imaginatie si mai apoi #n cele mai =ascunse> ung,ere ale su!letului nostru( Nu vom mai putea suprapune J si
acesta este testul - atunci cu usurint peste imaginea cald a =Celui ce este> imaginile =celor ce nu sunt>
dec)t a$ur si =v)nare de v)nt>(
G3
G?
BB
Concluzia ce se impune mai cu seam din prima parte a lucrrii este c =#ntruc)t nu putem re!uza
sim$olismului sacru re!erentul supranatural ce se prezenti!ic #n el !r a !i constr)ns s a!irme %#n mod
contradictoriu& non-autenticitatea !undamental a oricrui discurs ne gsim #n !ata necesittii de a admite
adevrul poziti* al acestui discurs>
GG
8GF9( 'entru crestinul ortodo7 o$isnuit prin natura cultului cu imaginile
sacre poate c demersul asupra structurii sim$olului ar prea lipsit de vreo necesitate( "otusi =crestintatea
modern este si ea invitat la conversuinea intelectului la sim$ol conversiune ce const #n principal #ntr-o
sc,im$are a sensului privirii noastre asupra realului( At)t timp c)t ,ermeneutul nu va pune su$ semnul
#ntre$rii propria-i conceptie asupra realittii lucrurilor at)t timp c)t nu va #ntelege c sim$olul prin #nsusi
!aptul e7istentei sale rstoarn lumea e7perientei comune o zguduie p)n #n ad)ncurile pretinselor ei
!undamente o #ntoarce pe dos si o desc,ide spre invizi$il transpatial si semantic alternativa =apostaziei sau
a nevrozei culturale> nu va putea !i #nlturat(
Acesta este cel mai radical dintre mesa/ele sim$olului( Si nu-l vom #ntelege #n #ntregul su adevr
dec)t dac vom sti s-l ascultm asa cum se pro!ileaz el #n glorioasa imanent a creatiei divine>
GF
8GC9(
ntruc,iparea ideal a sim$olului este icoana acest o$iect sacru care permite cerului s se mani!este
#n lumea vizi$il( Credinta crestin e7clude caracterul muzeal amor! al unei religiozitti aniconice( Singura
noastr pro$lem rm)ne deprinderea unei raportri adecvate at)t la icoan #n special c)t si la #ntreg
universul liturgic #n general( +e aceea #n partea a doua am reluat principalele argumente ale S!intilor 'rinti
#n materie de icoan si am constientizat r)nd pe r)nd prtile esentiale ale locasului de cult si iconogra!ia
a!erent tocmai pentru ca #nltarea noastr spre cunoasterea lui +umnezeu s ne !ie mai usoar( S nu uitm
de asemenea c #n plin epoc crestin iconoclasmul a !ost posi$il( Situatia actual este invers5 epoca
imperiului crestin s-a dus iar vremurile noastre nu #ntrezresc iminenta unui nou iconoclasm %dec)t poate cel
conservat #n $isericile neoprotestante& din contr invazia nestvilit a imaginilor si a imaginarului( Atunci
demersul nostru ni se pare necesar pentru a re#nvta noi #nsine iar mai apoi si pe altii valoarea imaginii #n
general %cci #ntr-acolo $ate valorizarea imaginii sacre& ca purtatoare de realitate spiritual si printr-o
educatie adecvat s putem discerne #ntre ce este #nc,inare la idoli si ceea ce este $ineplcut lui +umnezeu(
BIBLIOGRA!IE GENERAL


1( Dictionarul limbii romne +D5R, ;d( Academiei Bucuresti 1CC2 tomul 0 partea a A-a
B( 7oul .estament trad( Bartolomeu Anania ;d( Institutului Bi$lic Bucuresti 1CCA
A( BaillH A( Dictionnaire grec1fran8ais Li$rairie <ac,ette 'aris 1CA3
4( Benveniste Tmile 5e *ocabulaire des institutions indo1europennes Les ;ditions de Minuit 'aris
1C?C vol( I si vol( II
3( Besan^on Alain 9maginea interzis <umanitas Bucuresti 1CC?
?( Borella Dean Criza simbolismului religios ;d( Institutul ;uropean Iasi 1CC3
G( Braniste ;ne 5iturgica general I(B(M(B(O(*( Bucuresti 1CCA
F( Ca$asila Nicolae .lcuirea dumnezeiestii 5iturghii _ Braniste ;ne :xplicarea Sfintei 5iturghii dup
7icolae Cabasila I(B(M(B(O(*( Bucuresti 1CCG
GG
GF
BA
C( Conarac,e Ana si Bre$an .asile 4ic dictionar al limbii romne ;d( Stiinti!ic Bucuresti 1CG4
12( +evam$ez 'ierre6 FlaceliUre 'ierre _ co( :nciclopedia ci*ilizatiei grecesti ;d( Meridiane Bucuresti
1CG2
11( +ionisie Areopagitul 2pere complete ;d( 'aideia Bucuresti 1CC?
1B( +umitriu Anton Al;theia ;d( ;minescu Bucuresti 1CF4
1A( ;liade Mircea Cosmologie si alchimie babilonian ;d( Moldova Iasi 1CC1
14( ;liade Mircea 9magini si simboluri <umanitas Bucuresti 1CC4
13( ;liade Mircea Sacrul si profanul <umanitas Bucuresti 1CC3
1?( ;liade Mircea .ratat de 9storie a Religiilor ;d( <umanitas Bucuresti 1CCB
1G( FlorensWi 'avel 9conostasul Fundatia Anastasia Bucuresti 1CC4(
1F( Xutu X( Dictionar latin < romn ;d( St( si ;ncicl( Bucuresti 1CFA
1C( Laurianu A("( si Massimu D(C( Dictionariulu limbei romane Bucuresci Noua tHpogra!ia a
la$oratoriloru romani 1FG? tomu II
B2( Ma7im Mrturisitorul 4ystagogia trad( rom( de +( Stniloae #n *ev( "eologic %Si$iu& an 1C44 nr( A
J 4 si nr( G J F
B1( 'or!ir +e7ip Ammonius Comentarii la Categoriile lui Aristotel ;d( Moldova Iasi
BB( Simeon Noul "eolog Scrieri 9= Discursuri teologice si etice Si$iu +eisis 1CCF
BA( Sc,[n$orn C,ristop, 9coana lui >ristos ;d( Anastasia Bucuresti 1CC?
B4( Stniloae +umitru Spiritualitate si comuniune n 5iturghia ortodox ;d( Mitropoliei Olteniei Craiova
1CF?
B3( "eodor Studitul 9isus >ristos prototip al icoanei Sale ;d( +eisis Al$a Iulia 1CC4
B?( UspensWH Leonid .eologia icoanei ;d( Anastasia Bucuresti 1CC4
B4