6) Ghid - Spirit - ROM 2022 PDF

EDUCAŢIA ECONOMICĂ
ŞI ANTREPRENORIALĂ
SPIRIT ANTREPRENORIAL
GHID pentru profesori și consultanți
cl.VI
Textul acestei publicații sau orice parte a lui, nu poate fi reprodus sau transmis în nici o formă sau
cu nici un mijloc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopierea, înregistrarea, stocarea în orice
sistem de date informaționale sau în orice alt fel, cu excepția predării unui curs
Junior Achievement înregistrat sau cu permisiunea editorului.
Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

Conținutul acestui material ține de responsabilitatea echipei de experți și nu reflectă în mod necesar
viziunea USAID sau a Guvernului Statelor Unite.
GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:
Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și

Cercetării, master în Ştiinţe ale Educaţiei, doctorandă
Laurenția Filipschi Director executiv, Junior Achievement Moldova, master în
științe politice
Aurelia Tomșa Doctor în științe economice, conferențiar universitar,
Academia de Studii Economice a Moldovei
Oxana Barbăneagră Doctor în științe economice, conferențiar universitar,
Diana Ignatiuc Doctor în științe economice, conferențiar universitar,
Iacob Natalia Profesoară de discipline economice, master în
management, grad didactic superior, Centrul de Excelență
în Economie și Finanțe, mun.Chișinău
RECENZENTĂ:
1. Irina Călugăreanu - Doctor, conferențiar universitar, Departamentul „Management”,
Academia de Studii Economice a Moldovei.
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA
Spirit antreprenorial : cl. 6 : Ghid pentru profesori şi consultanţi / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării, JA Moldova ; grupul
de lucru: Corina Lungu [et al.]. – [Chişinău] : S. n., 2020 (Tipogr. "Garomont-Studio"). – 79 p. : fig., tab. – (Educaţia economică şi
antreprenorială, ISBN 978-9975-3443-3-3).
Apare cu suportul financiar al Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Intern. (USAID).
ISBN 978-9975-3444-6-3.
373.4.015:334(072)
S 73
CUPRINS
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I. INIȚIERE ÎN PROGRAM ........................................................................5
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II: CONSUMATORUL ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ ................................9
UNITATE DE ÎNVĂȚARE III: ANTREPRENORII ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ ............................... 14
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV. ESENȚA ȘI ROLUL CONCURENȚEI ............................................. 19
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V. CHELTUIELILE ȘI COSTURILE DE PRODUCȚIE ...................... 25
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VI. FORMELE DE ORGANIZARE A AFACERILOR ......................... 29
UNITATEA VII. CE ESTE CALITATEA? ................................................................................................ 35
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VIII. PIAȚA ȘI MECANISMUL DE FUNCȚIONARE A EI ................ 39
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IX. CIRCUITUL BUNURILOR DE LA PRODUCĂTOR LA
CONSUMATOR ............................................................................................................................................ 45
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE X. CE ÎNSEAMNĂ A FI COMPETITIV? ............................................... 49
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XI. ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN SOCIETATE ................... 53
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XII. COMPANIILE ȘI COMUNITATEA ............................................... 56
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XIII: COMPANIILE ȘI RESPONSABILITATEA SOCIALĂ.............. 60
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XIV: VIAȚA ECONOMICĂ ȘI STATUL ............................................... 64
UNITATEA DE INVAȚARE XV: CALITĂȚI ȘI COMPETENȚE ALE ÎNTREPRINZĂTORULUI
DE SUCCES ................................................................................................................................................... 69
Anexe .............................................................................................................................................................. 73
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE I. INIȚIERE ÎN PROGRAM
Unități de competență:
 Explicarea şi utilizarea noţiunilor economice şi antreprenoriale în comunicarea cotidiană.
Unități de conținut: Spirit antreprenorial. Educație antreprenorială.
Obiective
Elevii/elevele vor fi capabili/e:
 să argumenteze necesitatea educaţiei antreprenoriale;
 să enumere caracteristicile spiritului antreprenorial;
 să enumere principalele beneficii pe care le aduce educaţia antreprenorială;
 să stabilească, în cooperare cu ceilalţi, rolurile proprii, actuale şi de perspectivă, într-un mediu
de afaceri.
Pregătire
Explicați elevilor că trăim într-o lume a cărei caracteristică dominantă este schimbarea. De la
bunurile de folosinţă casnică, modă, mijloace de comunicare şi până la profesii, activităţi, instituţii
şi mentalităţi, totul în jurul nostru se schimbă permanent şi într-un ritm din ce în ce mai accelerat.
Orice schimbare solicită eforturi de adaptare. Pentru a trăi în acord cu exigenţele societăţii şi pentru
a-ţi realiza propriile aspiraţii de viaţă, este necesar să înţelegi sensul schimbărilor şi să devii agent
activ, contribuind chiar la producerea şi la orientarea lor.
Elevii fac cunoştinţă cu obiectivele programului Spirit antreprenorial.
Şansele de realizare personală a fiecărui tânăr sunt în directă legătură cu educaţia sa. Cunoscându-
şi calităţile şi aptitudinile, înţelegând lumea în care trăiesc şi asumându-şi responsabilităţile ce le
revin ca membri ai comunităţii, tinerii pot dobândi capacitatea de iniţiativă şi de autodeterminare,
dinamismul şi eficienţa prin care se exprimă adevărata libertate.
Folosiţi pentru pregătire planul-model.
Materiale: Caietul elevului. Ecusoane (opțional).
Număr de ore recomandate: 1 oră
Introducere
Prezentaţi-vă. Explicați elevilor că șansele de realizare Distribuiţi ecusoanele. Cereţi elevilor să-şi
personală a fiecărui tânăr sunt în directă legătură cu educaţia scrie numele şi să deseneze pe ecuson un
sa. Cunoscându-şi calităţile şi aptitudinile, înţelegând lumea simbol care să reprezinte o abilitate sau un
în care trăiesc şi asumându-şi responsabilităţile ce le revin ca domeniu de interes care îi caracterizează.
membri ai comunităţii, tinerii pot dobândi capacitatea de Apoi permiteţi elevilor să vi se prezinte
iniţiativă şi de autodeterminare, dinamismul şi eficienţa prin singuri.
care se exprimă adevărata libertate.
Discuţie
Grupați elevii în echipe a câte 4-5. Adresați-le întrebările de mai jos și permiteți-le să le argumenteze
(pro/contra) pentru fiecare decizie luată.
Provocați elevii la discuții prin următoarele întrebări:
 Dacă ar fi mai bine ca banii strânşi în fondul clasei pentru sărbătorirea colegilor să fie depuşi într-un cont
la o bancă şi ce bancă să alegem?
 Dacă dorim să ne continuăm studiile după absolvirea clasei a IX-a şi, dacă da, care ar fi specializarea cea
mai potrivită?
5
 Cum să folosim o sumă de bani pe care am economisit-o: cumpărând un bun pe care îl putem
consuma imediat, un bun de folosinţă îndelungată, achitând taxa pentru un curs de fotografie
artistică, oferit de Şcoala de Arte, sau păstrând în continuare banii în bancă pentru un proiect
viitor?
Faceți concluziile pentru clasă! Chiar dacă decizia pe care am luat-o la un moment dat s-a
dovedit a fi bună, schimbările permanente care se petrec în jurul nostru ne solicită permanente
revizuiri şi adaptări. De exemplu, cei care astăzi au ieşit de pe băncile şcolii cu o anumită calificare -
inginer, programator, asistent medical, contabil, strungar, zootehnist - şi au găsit locuri de muncă
potrivite, trebuie să ştie că, peste cinci-zece ani, cunoştinţele şi deprinderile necesare exercitării
profesiei lor se vor schimba; fiecare peste cinci sau zece ani va trebui să fie capabil să facă ceva nou,
va avea alte scopuri şi altă profesie. Accentuați importanța de a învăță pe tot parcursul vieții!
Activitate –Spiritul antreprenorial
Solicitaţi clasei să deschidă caietul Spirit antrerenorial la prima unitate de învățare și citiţi împreună
textul care descrie cazul producătorului de aparate şi lame de ras Gillette.
Rugaţi elevii să răspundă la întrebări pentru a înțelege mai bine textul.
Caracteristica fundamentală a antreprenorului este spiritul antreprenorial, ale cărui note distinctive sunt:
creativitatea, riscul, inovaţia. Pentru cei interesați de un astfel de spirit, schimbarea este modul normal şi
sănătos de a fi al lucrurilor. Mai mult, convingerea profundă a unui adevărat antreprenor este că misiunea sa
socială nu este aceea de a face mai bine ceea ce deja s-a făcut, ci de a face ceva nou, ceva diferit.
Termenul care exprimă nota definitorie a spiritului de Discutați cu elevii în ce constă inovaţia
întreprinzător este inovaţia. Ea desemnează schimbarea, adusă de Gillette?
introducerea unei noutăţi într-un sistem, într-o practică, într-o
activitate, etc.
Încrederea în sine, capacitatea de a analiza şi de realiza opţiuni Trăsăturile esențiale ale persoanei cu
ferme, de a lua decizii şi de a urmări sistematic realizarea lor spirit antreprenorial sunt: creativitatea,
se reflectă în puterea de a înfrunta obstacolele şi incertitudinea capacitatea de asumare a riscului,
de a-şi asuma riscul pe care îl presupune o afacere. capacitatea de a inova.
Spiritulul antreprenorial nu este în mod necesar o calitate înnăscută. Pe lângă anumite trăsături de
personalitate (care, şi ele se formează de-a lungul vieţii), el se cultivă prin activităţi care conduc la creşterea
încrederii în sine, a disponibilităţii lor de a avea iniţiativă personală şi de a-şi asuma riscuri, de a se afirma în
domeniul afacerilor ca antreprenori de succes. Nimeni nu se naşte antreprenor, ci devine, prin educaţie şi
acumulare continuă de experienţă. Calităţile de bază pentru ca o persoană să iniţieze şi să dezvolte o afacere
de succes sunt acelea de care oricine are nevoie atunci când ia decizii: învăţarea continuă, deschiderea către
noi experienţe şi provocări, afirmarea personală şi a liberei iniţiative.
Educaţia antreprenorială este necesară deoarece aceasta contribuie la formarea şi consolidarea unui
set de competenţe (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) care conduc la:
cunoaşterea şi aprecierea corectă a posibilităţilor personale;
orientarea activă în mediul economic şi social de-a lungul întregii vieţi;
6
adoptarea unor decizii optime în raport cu informaţiile disponibile în momentul respectiv;
manifestarea unui comportament orientat spre realizarea personală, valorificarea propriului potenţial
şi construirea unei cariere de succes.
Ce calităţi ar trebui să aibă un tânăr astăzi pentru a se considera pregătit să devină un cetățean activ şi
responsabil al societăţii cunoaşterii?
În esenţă, persoana educată din punct de vedere antreprenorial ştie şi poate:
să recunoască şi să valorifice oportunităţile;
să-şi organizeze eficient resursele în raport cu scopurile sale prezente şi de perspectivă;
să manifeste iniţiativă, inclusiv prin crearea şi conducerea unei afaceri.
Rezumat şi recapitulare
Încheiaţi activitatea subliniind ideile principale:
 În oricare dintre activităţile pe care le desfăşurăm sau în rolurile pe care ni le asumăm, ne aflăm în situaţia
de a alege între diferite alternative şi de a lua decizii.
 Deoarece deciziile pe care le luăm ne influenţează viaţa, dar au efecte şi asupra celorlalţi, acestea trebuie
fundamentate.
 Educaţia antreprenorială este necesară pentru că ea contribuie la valorificarea optimă a posibilităţilor
personale şi a oportunităţilor create în mediul economico-social.
 Educaţia antreprenorială majorează şansele de reuşită profesională şi de dezvoltare personală, de
formare a unei culturi antreprenoriale.
Extindere: Scriere liberă – Dacă aș avea 500 mii lei...

Abilități pentru viață – Au miliarde de dolari și 28-36 de ani...
Bill Gates, Walt Disney, cofondatorii Google, Larry Page și Sergey Brin încă domină „jungla” afacerilor,
dar viitorul este al „lupilor tineri” care au construit firme de tehnologie la 20 și ceva de ani.
1. John Collison, 28 de ani, 1 miliard de dolari. El și fratele său, au înființat sistemul de plăți online
Stripe în 2011. După 7 ani, Stripe a ajuns să valoreze 20 de miliarde de dolari.
2. Mark Zuckerberg, 34 de ani, 46,9 miliarde de dolari. Mark a intrat la Harvard, dar s-a lăsat de
facultate pentru afaceri. Universitatea a fost însă definitorie în cariera sa. Acolo, în anul 2004, a
înființat rețeaua socială Facebook, alături de colegii săi.
3. Kevin Systrom, 34 de ani, 1,1 miliarde de dolari. În anul 2010, a înființat Instagram, celebra rețea
socială pe care se postează imagini. În anul 2012, Facebook a cumpărat Instagram pentru 1 miliard
de dolari.
4. Nathan Blecharczyk, 35 de ani, 3,7 miliarde de dolari. În august 2008, Nathan Blecharczyk, a
înființat Airbnb, serviciul de închirieri de locuințe în regim hotelier, pe internet, disponibil și în
Moldova.
7
PLAN MODEL - INIȚIERE ÎN PROGRAMUL „SPIRIT ANTREPRENORIAL”
I. ÎNTRODUCERE
Prezentarea programului Descrierea importanței educației

„Spirit antreprenorial” antreprenoriale pentru tineri
II. DISCUȚIE
Ar fi mai bine ca banii strânşi Cum să folosim o sumă de Care ar fi specializarea cea
să fie depuşi într-un cont la o bani pe care am economisit- mai potrivită după finisarea
bancă? o? studiilor?
III. ACTIVITATE - Ce reprezintă spiritul antreprenorial?
Lucrând în grupuri, elevii discută între ei şi

Clasa se împarte în 4-5 grupuri şi solicitaţi răspund la întrebările de la activitatea,
fiecărui grup să aleagă un purtător de cuvânt. „Spirit antrerenorial” din caietul de lucru al
elevului.
IV. REZUMAT ȘI RECAPITULARE
În oricare dintre Deciziile pe care le Educaţia antrepre- Educaţia antreprenorială

activităţile desfă- luăm ne influenţează norială contribuie la majorează şansele de
şurate efectuăm ale- viaţa și au efecte valorificarea reuşită profesională şi
geri și luăm decizii. asupra celorlalţi. posibilităţilor
personală.
personale.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ- Au miliarde de dolari și 28-36 de ani
Elevii vor identifica că tinerii antreprenori Elevii vor înţelege că educația antreprenorială
au fondat afaceri de milioane. valorifică potențialul personal.
8
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE II: CONSUMATORUL ÎN ECONOMIA DE
PIAȚĂ
 Identificarea bunurilor şi serviciilor pe piaţă pentru satisfacerea nevoilor şi dorinţelor.
 Utilizarea conceptelor economice pentru explicarea comportamentelor individuale şi
colective a consumatorilor.
 Determinarea beneficiilor concurenţei în economia de piaţă pentru consumatori şi
antreprenori.
 Rezolvarea diverselor probleme economice din perspectiva comportamentului
consumatorului şi antreprenorului.
Unități de conținut: Cine sunt consumatorii? Noțiune de consum și consumator. Dorințele și
nevoile în consum. Piramida nevoilor. Bunurile și serviciile consumate. Diversitatea,
complementaritatea și substituibilitatea bunurilor în consum.
Obiective
 să ordoneze nevoile în funcție de importanța lor;
 să identifice bunurile şi serviciile care au impact asupra vieţii lor de zi cu zi;
 să identifice bunurile şi serviciile care se consumă concomitent și care se pot înlocui;
 să explice modul în care sistemul liberei iniţiative produce şi distribuie marea majoritate a
bunurilor şi serviciilor pe care le doresc consumatorii.
Pregătire
Pentru prezentarea unei firme (eventual, cea în care lucrează consultantul/consultanta de
afaceri) este recomandabilă obţinerea unor materiale informative - broşuri, un raport anual, o casetă
video, mostre de produs sau orice alte resurse. Accentuaţi rolul pe care-l joacă firma în cadrul
comunităţii. Dacă aveţi posibilitate, oferiţi elevilor mici cadouri promoţionale pe care sunt înscrise
logo-ul firmei, aşa cum ar fi pixuri sau carnețele.
În timpul orei puteţi sugera elevilor să completeze Scrisoare acasă. Consultaţi secţiunea
Abilităţi pentru viaţă.
Elevii fac cunoştinţă cu consultantul/consultanta de afaceri. Lucrând în grup elevii discută
despre produsele sau serviciile care, în opinia lor, sunt importante în viaţa cotidiană. Apoi se
conving că fiecare bun sau serviciu pe care îl doresc consumatorii este produs de o anumită firmă.
Materiale: Caietul elevului. Ecusoane (opțional).
Număr de ore recomandate: 2 ore
Introducere
Pe scurt explicaţi elevilor că veţi conlucra cu ei Economie de piaţă – formă modernă de
pentru a-i ajuta să afle cât mai multe despre afaceri şi organizare a activităţii economice, în
sistemul economiei de piaţă. care oamenii acţionează în mod liber
9
Asiguraţi-vă că elevii au înţeles că consultantul de afaceri este un voluntar care reprezintă atât
Junior Achievement, cât si firma în care activează. Descrieţi câteva aspecte din experienţa dvs de
elev, anii de liceu sau experienţe legate de locul de muncă, lucruri care ar putea să-i intereseze.
Pentru consultant/ă: Descrieţi actualul loc de muncă a dvs. Daţi detalii concrete. Ajutaţi-i pe elevi
să înţeleagă activităţile curente de la serviciu. Subliniaţi nivelul de studii sau calificarea de care aveţi
nevoie pentru un loc de muncă în postul dvs. Opţional, distribuiţi broşuri sau mostre de produs pe
care elevii să le studieze. Distribuiţi caietul elevului Spirit antreprenorial şi solicitaţi-le elevilor să
pregătească „Scrisoare acasă” şi să o ducă părinţilor.
Activitate - Cine sunt consumatorii?

Bunurile şi serviciile pe care le consumăm în fiecare zi sunt rezultatul activităţii economice.
Pâinea, energia electrică, autovehiculele, băncile din sala de clasă, transportul în comun,
medicamentele, telefonia fixă şi mobila sunt exemple de bunuri şi servicii care se adresează nevoilor
curente de viaţă ale unei persoane.
Întrucât îşi poate satisface trebuinţele materiale şi spirituale numai prin utilizarea unor bunuri
şi servicii specifice corespunzătoare, fiecare persoană este un consumator/consumatoare.
Existenţa bunurilor şi serviciilor de care au nevoie consumatorii presupune derularea continuă

a activităţilor din care ele rezultă. Aceasta înseamnă că oamenii trebuie să-şi producă în mod continuu
bunurile şi condiţiile necesare existenţei lor individuale şi colective, că fiecare persoană este un
producător/producătoare.
Explicaţi elevilor că felul în care firmele produc bunurile şi serviciile pe care le solicită
consumatorii. În fiecare ţară există mii de întreprinderi care produc bunurile şi serviciile pe care şi le
doresc oamenii.
Solicitaţi clasei să deschidă caietul Spirit antreprenorial la Unitatea de învățare II,
„Consumatorul în economia de piață” și rugaţi-i să răspundă la întrebări.
• Împărţiţi clasa în grupuri de 4-5 elevi. Încurajaţi elevii să discute între ei întrebările şi să
răspundă în grup.
• Solicitaţi fiecărui grup să aleagă un purtător de cuvânt. (Dacă acest lucru se dovedeşte dificil
pentru unele grupuri, numiţi chiar dvs. purtătorul de cuvânt.)
• Acordaţi grupurilor circa 10 minute pentru lucru.
• În timp ce grupurile lucrează trasaţi pe tablă un tabel cu coloane - câte una pentru fiecare
întrebare de pe foaia de lucru.
Discuţie
Când toate grupurile au încheiat activitatea, cereţi Această activitate de listare vă va oferi
purtătorilor de cuvânt de la fiecare grup să numească câte ocazia să aflați care sunt nevoile și
un obiect de pe listele lor la fiecare întrebare. Rugaţi ca valorile elevilor din clasă. Rețineți
obiectele să nu se repete. comentariile pentru a le folosi în
Notaţi răspunsurile în coloana respectivă. activitățile viitoare.
10
Comentaţi răspunsurile şi întrebaţi de ce au fost alese anume aceste bunuri. Identificaţi
caracteristici comune, dacă există, ale obiectelor de pe listele elevilor. Întrebaţi elevii dacă un grup
de adulţi ar fi dat alte răspunsuri?
Explicați elevilor că nevoile umane reprezintă necesitatea de a deţine anumite obiecte.
Nevoile sunt diverse: lumina solară şi alimente,

Prin nevoie se subînţelege ceea ce
securitate şi dragoste, stimă şi creaţie, etc. Datorită
resimt oamenii, drept lipsă pentru
specificului şi importanţei lor în viaţa umană, nevoile pot
existenţă, formarea şi manifestarea lor
fi puse în ordine, formând o piramidă, numită „piramida
în societate.
nevoilor”.
Această „piramidă” este constructivă, din

motivul că pune în ordine nevoile conform
apariţiei şi satisfacerii lor.
Este cunoscută piramida sociologului
american, Abraham Maslow, în care sunt
evidenţiate cinci grupuri de nevoi:
Fiziologice (hrană, apă, îmbrăcă-
minte, adăpost).
Siguranţă şi securitate.
Sociale (relații umane şi afiliere la un
grup social).
Stimă şi statut social.
Autorealizare, creativitate.
Piramida nevoilor
Mijloacele, obiectele, serviciile utilizate pentru satisfacerea nevoilor umane constituie

bunurile. În calitate de „bun” se poate prezenta tot ce este util omului: haine, aer curat, prieten fidel,
parc îngrijit.
Bunurile, dăruite de natură, care sunt abundente, în comparaţie cu nevoile sociale, şi care pot fi
utilizate fără a depune eforturi, sunt numite bunuri libere (non-economice). Dintre acestea, fac parte:
aerul, lumina solară, căldura soarelui, etc.
Bunurile economice reprezintă un rezultat al activităţii economice şi sunt limitate (rare).
Diversitatea enormă a bunurilor economice poate fi clasificată în baza mai multor criterii:
după forma de manifestare: bunurile marfare (îmbrăcăminte, produse, utilaj), valori
spiritual-etice (manuscrise, picturi, opere muzicale), servicii (medicină, educație, servicii
de transport);
după gradul de prelucrare: primare – preluate de natură (pomuşoare din pădure);
intermediare – aflate în diferite faze de prelucrare (sfecla de zahăr la fabrică); finale – care
nu mai sunt supuse prelucrări şi se utilizează în consum personal sau productiv (zahăr,
mobilier, casă de locuit);
11
după durata folosirii: de folosinţă curentă, „de o singură folosinţă” (produse alimentare,
materie primă) şi de folosinţă îndelungată (îmbrăcăminte, cărţi, automobil);
în funcţie de substituirea lor: bunuri substituibile (se pot înlocui în consum: cafea şi ceai,
unt şi margarină, diferite paste făinoase, cărţi şi filme, petrol şi gaz, în calitate de purtător
de energie) şi bunuri complementare, care se utilizează concomitent (calculatorul şi stik-
ul, automobilul şi benzina);
după modul de fixare a bunurilor în spaţiu: bunuri mobiliare şi bunuri imobiliare.
Încheiaţi activitatea subliniind ideile principale:
Societățile pe acțiuni se află în
• Tu, familia ta și ceilalţi ca şi tine doresc tot telul de
proprietatea deţinătorilor de acţiuni. Veţi
bunuri şi servicii.
discuta aceste aspecte mai pe larg în
• Firmele produc o mare varietate de bunuri şi
cadrul activității „Forme de organizare a
servicii. În mod virtual fiecare bun sau serviciu de
afacerilor.”
pe listă este oferit de o companie.
• Într-o economie de piaţă, firmele se află în proprietate privată - sunt gestionate de către persoane
individuale şi creează toată diversitatea de bunuri şi servicii solicitate de către
consumatori/consumatoare.
Explicaţi elevilor că în următoarele săptămâni vor avea ocazia să distingă mai bine importanţa
firmelor într-o economie de piaţă.
Extindere: Stabilește piramida nevoilor familiei tale.
Abilități pentru viață – Lumea afacerilor

Solicitaţi elevilor să facă o listă a firmelor pe care le vor vizita în cursul săptăminii viitoare şi o
listă cu diversele bunuri şi servirii pe care le oferă companiile din localitate.
Apoi, cereţi elevilor să aleagă un produs oarecare și să traseze o diagramă care să ilustreze câte
întreprinderi diferite şi câţi oameni sunt necesari pentru a produce acest bun şi a-1 oferi
consumatorilor. De exemplu, producţia unui tricou de bumbac începe la ferma care cultivă bumbac
şi unde bumbacul se culege, şi se spală. Apoi, bumbacul se toarce şi ţese în pânză.
Aceasta este vopsită, croită şi cusută în formă de tricou. Apoi tricoul este vândut unui angrosist şi
în final unui detailist. Fiecare pas de-a lungul acestui proces implică diferite afaceri şi oameni cu
aptitudinile şi calităţile lor. Fiecare pas foloseşte diferite tipuri de echipament, care a fost produs
de către o altă companie.
Chiar şi cele mai simple produse parcurg procese complexe de producere și de vânzare.
12
PLAN MODEL - CONSUMATRUL ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ
I. ÎNTRODUCERE
Prezentarea programului Spirit antreprenorial Descrierea locului de muncă al consultantului:

şi rolul consultantului de afaceri. firma, produsele şi serviciile, și clienţii.
II. ACTIVITATE – Cine sunt consumatorii?
Lucrând în grupuri elevii discută între ei şi

Clasa se împarte în 4-5 grupuri şi solicitaţi răspund la întrebările de la activitate, din
fiecărui grup să aleagă un purtător de cuvânt. caietul de lucru al elevului.
III. DISCUȚIE
Care sun bunurile pe Care sunt bunurile şi serviciile

Care sunt bunu- Ce bunuri sau servicii
care le-au cumpărat pe care elevii şi familiile lor le
rile şi serviciile pe ar cumpăra elevii,
elevii sau familiile lor posedă sau le cumpără frecvent
care şi-ar dori să şi dacă banii nu ar fi o
şi de care au avut şi care au impact asupra vieţii lor
le cumpere? problemă?
nevoie? zilnice?
Într-o economie de piaţă Marea majoritate a În următoarele câteva săptă-

Firmele produc o companiile se află în bunurilor şi serviciilor mâni elevii vor învăţa despre
mare varietate de proprietate privată şi pe care le dorim sunt importanţa companiilor în
bunuri şi servicii. sunt operate de persoane produse de firme vieţile lor şi cum funcţionează
particulare. private. o economia de piaţă.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ- LUMEA AFACERILOR
Elevii vor identifica o varietate de Elevii vor înţelege că atât oamenii, cât şi firmele, au
bunuri şi servicii aflate la îndemână. nevoie să producă şi să aducă bunuri, şi servicii pe piaţă.
13
UNITATE DE ÎNVĂȚARE III: ANTREPRENORII ÎN ECONOMIA DE
PIAȚĂ
 Determinarea condiţiilor necesare pentru funcţionarea unei afaceri într-o economie de piaţă.
 Elaborarea unui plan de afaceri/marketing pentru o idee de afaceri fezabilă.
 Analizarea unor probleme economice a comunităţii pentru identificarea ideilor de afaceri.
Unități de conținut: Noțiune de antreprenor și antreprenoriat. Obiectivele activității
antreprenoriale. Abilitățile antreprenoriale. Elemente de activitate antreprenorială. Resursele
economice și factorii de producție. Clasificarea factorilor de producție. Planificarea activității
antreprenoriale: planul de afaceri.
Obiective
 să definească ce înseamnă a fi întreprinzător;
 să descopere care sunt abilitățile antreprenoriale;
 să identifice resursele umane, de capital şi materiale necesare pentru funcţionarea unei
afaceri într-o economie de piaţă;
 să clasifice resursele economice necesare pentru activitatea antreprenorială;
 să explice diferența dintre resurse economice și factori de producție.
Pregătire
Colectaţi informaţii despre istoria unei firme sau întreprinderi: cum a fost lansată afacerea? Ce
obstacole au avut fondatorii de înfruntat? Cum au depăşit aceste obstacole? Care a fost viziunea
companiei? Consultaţi fişa de lucru de la „Roata spiritului întreprinzător” din Caietul elevului.
Consultaţi secţiunea Abilităţi pentru viaţă – „Ce este un plan de afaceri”. Elevii vor discuta
despre importanţa ideilor inovatoare în organizarea şi administrarea unei afaceri. Ei vor afla
despre elementele de bază necesare funcţionării unei afaceri.
Materiale: Caietul elevului „Spirit antreprenorial”. Ecusoane (opțional).
Introducere
Salutaţi elevii şi solicitaţi-le să reactualizeze câteva
Antreprenor o persoană care îşi
dintre ideile pe care le-aţi discutat în timpul sesiunilor
asumă riscul lansării şi administrării
precedente.
unei afaceri în speranţa obţinerii unui
Sugeraţi-le următoarele idei. profit.
Companiile aflate în proprietate privată şi
administrate de manageri oferă marea majoritate a
bunurilor şi serviciilor pe care le folosim.
14
Proprietarii şi managerii decid ce să producă, cum să Îată câţiva antreprenori renumiţi:
producă, care este preţul de vânzare al produsului, ce  Henri Ford a produs automobile
strategie de marketing să folosească, etc. pentru salariaţi cu venituri medii.
Companiile concurează între ele şi în cele din urmă  Walt Disney a pus în aplicare ideea
clienţii decid care companii reuşesc. unui parc de distracţii.
 Ray Kroc a elaborat o metodă
rapidă de producere şi vânzare a
hamburgerilor (McDonalds).
 Bill Gates, Paul Allen au pus
bazele startup-ului „MicroSoft”.
Restul este deja istorie.
Discuţie
Întrebaţi elevii dacă s-au gândit vreodată să-şi lanseze propria afacere. Întrebaţi-i care ar fi domeniile
de activitate în care ar vrea să lanseze afaceri:
 Scrieţi pe tablă ideile de afaceri ale elevilor. Discutaţi pe scurt despre cunoştinţele, abilităţile
sau studiile de care ar avea nevoie pentru a administra propria afacere.
 Rugaţi elevii să argumenteze „pro” şi „contra” ideile propriilor afaceri.
Activităţile economice se desfăşoară în cadrul unor întreprinderi sau firme, care produc bunuri sau
prestează servicii în domeniul industrial, agricol, comercial, financiar-bancar, al construcţiilor,
turismului, asigurărilor, etc. Indiferent dacă sunt private sau publice, firmele formează un domeniu
distinct al vieţii sociale - lumea sau sectorul afacerilor.
Cine înfiinţează firme? Cei care au iniţiativa demarării unei afaceri, a creării unei firme. Explicaţi că
o persoană care lansează o afacere şi îşi asumă riscurile administrării acesteia cu speranţa obţinerii
unui profit se numeşte antreprenor sau întreprinzător.
Activitatea - Cine sunt antreprenorii?

Mulţi antreprenori lansează propriile afaceri pentru că au idei despre moduri noi sau modalităţi
îmbunătăţite de producere a bunurilor şi serviciilor. Subliniaţi că firmele de succes au pornit de la
idei relativ simple ale unor persoane care s-au decis să le transforme în afaceri.
 Aduceţi exemple de lideri/lidere de firme care ar putea fi cunoscuţi elevilor. Dacă consideraţi
oportun recomandaţi elevilor să citească articolul „Cine sunt antreprenorii?”.
 Întrebaţi: „Cine poate deveni antreprenor? Au antreprenorii nevoie de careva abilităţi
deosebite şi educaţie specială?”
- Răspunsurile ar trebui să vă ajute să „descoperiţi” modul de a gândi al fiecărui elev,
precum şi ambiţiile lor profesionale.
- Oameni foarte diferiţi şi de orice fel - tineri şi bătrâni, cu studii speciale sau care au doar
studii elementare - au reuşit să devină antreprenori de succes. Totuşi, toţi antreprenorii
lucrează din greu pentru a asigura succesul ideilor lor.
Scrieți pe tablă toate abilitățile pe care le descoperă elevii, completând lista cu următoarele:
capacitatea de a transforma ideile în acţiune;
creativitate, inovaţie şi asumarea unor riscuri;
15
capacitatea de a planifica şi gestiona activitatea în vederea atingerii obiectivelor.
Activitatea – Roata spiritului întreprinzător - Firma de prăjituri

Pentru a-i ajuta pe elevi să înţeleagă mai bine Piaţa - locul, spațiul unde oamenii
resursele necesare pentru a lansa o afacere, lucraţi fac schimburi libere între ei.
împreună cu ei pentru a identifica resursele necesare Resurse economice - bunurile mate-
pentru a înfiinţa o companie de prăjituri. Distribuiţi riale sau create de om care servesc sau
caietele elevilor şi solicitaţi-le să le deschidă la „Roata ar putea servi în activitatea
spiritului întreprinzător”. economică.
Explicaţi că toate companiile pornesc de la o idee. Capitalul - resursele folosite pentru a
Însă, dacă nu există pieţe pentru desfacerea produselor, produce alte bunuri şi servicii: utilaje,
compania va eşua. clădiri, camioane, etc.
Materiale - materiile prime necesare
Cereţi elevilor să facă o listă cu pieţe posibile pentru a produce un produs.
(potenţiali clienţi) pentru prăjiturile de ciocolată şi să Resurse umane - forța de muncă sau
completeze spaţiile libere din schema „Roata spiritului abilitățile intelectuale folosite la
întreprinzător”. producerea și comercializarea
bunurilor si serviciilor.
Solicitaţi unui număr de 3-4 elevi/eleve să numească Factorii de producţie - resurse
pieţele identificate. Înainte de a completa restul diagramei, economice atrase și utilizate în
cereţi elevilor să identifice capitalul, materialele şi producerea de bunuri materiale şi în
resursele umane de care ar avea nevoie pentru ca prestarea de servicii.
afacerea lor să funcţioneze.
Pentru ca toţi elevii/elevele să fie implicaţi, cereţi

Elevii pot lucra individual sau în
fiecărui elev să numească un obiect sau o resursă de care
grupuri mici. În unele clase este bine
are nevoie compania care produce prăjituri de ciocolată.
să-i îndrumaţi pe elevi. Luaţi în
Nu insistaţi dacă un elev nu poate numi un component
considerare folosirea foliei
nou, care nu mai fusese menţionat.
transparente ”Roata spiritului
Scrieţi ideile elevilor pe tablă în dreptul spaţiilor întreprinzător” sau a unei scheme
libere din schemă. Un cuptor, este de exemplu resursă de desenate pe o foaie format mare şi
capital, iar batoanele de ciocolată sunt materiale; cofetarul completaţi-o împreună cu elevii.
exprimă o resursă umană.
Accentuați că, odată identificată și cumpărată resursa devine factor de producţie. Mişcaţi-vă
prin clasă ca să ajutaţi la aflarea răspunsurilor. Dacă elevii au probleme, completaţi exerciţiul
împreună cu toată clasa. Explicaţi că pentru a produce prăjituri este necesară antrenarea diferitelor
resurse.
Pentru livrarea prăjiturilor spre clienţi mai sunt Marketing - arta de a convinge
necesare alte resurse: umane şi de capital. Această oamenii să cumpere.
activitate se numeşte marketing.
16
Roata spiritului antreprenorial se consideră
Schimb - clienţii obţin bunuri și
încheiată atunci când consumatorii schimbă (oferă) bani
servicii în schimbul banilor.
pentru a obţine un bun sau serviciu - prăjiturile. Firmele
au succes atunci când obţin profit.
După ce elevii au completat exerciţiul, recapitulaţi categoriile din „Roata spiritului
întreprinzător” şi importanţa fiecărei secţiuni a roţii: piaţă, capital, materiale, resurse umane şi
marketing. Identificaţi cunoştinţele şi abilităţile pe care trebuie să le posede antreprenorul pentru a
administra o companie producătoare de prăjituri - să ştie să facă prăjituri, să ţină contabilitate, să facă
publicitate, să supravegheze angajaţii, etc.
Activitatea - De ce să nu începi propria ta afaceri?

Elevii vor discuta despre importanţa ideilor inovatoare în organizarea şi administrarea unei
afaceri. Ei vor afla despre elementele de bază necesare funcţionării unei afaceri. Încurajați elevii să
se gândească la o posibilă afacere pe care și-ar dori să o lanseze, reieșind din ceea ce știu să facă cel
mai bine. Lansarea unei afaceri este ceva captivant, care totodată îţi oferă posibilitatea să-ţi aplici
creativitatea şi să-ţi foloseşti energia pentru a-ţi atinge scopurile. Se poate întâmpla să-ţi transformi
hobby-ul într-o carieră de succes. Propuneți elevilor să răspundă la întrebările din caietul elevului,
pentru a identifica posibilele idei de afaceri.
Pentru ca toţi elevii să fie implicaţi, cereţi fiecărui elev să dea citirii răspunsului la una din
întrebări. Nu insistați dacă cineva nu dorește să-și divulge hobby-ul.
Efectuați concluzii din toate răspunsurile înscrise, care sunt ideile de afaceri cu care și-ar
dori să înceapă o carieră de întreprinzător.
Activitatea - Ce este un plan de afaceri?
Elaborarea unui plan simplu de afaceri îi va ajuta pe elevi să aplice ceea ce au înţeles despre
categoriile resurselor şi despre activităţile companiei prezentate în „Roata spiritului întreprinzător”.
Folosiţi una din orele de program pentru rezolvarea acestui exerciţiu. Prin brainstorming identificaţi
idei de afaceri. Încurajaţi elevii să fie creativi, dar şi realişti - să se gândească la bunurile și serviciile
pe care le pot oferi în acest moment - un serviciu de spălat maşini la domiciliul clientului, de
supraveghere a copiilor, de tuns iarba, de plimbat câinii, de colectare a materialelor reciclabile, etc.
Apoi, împărţiţi clasa în grupuri de planificare a afacerii, alcătuite din patru sau cinci elevi/eleve.
Cereţi elevilor sa folosească „Ce este un plan de afaceri?” şi să dezvolte un plan pentru o companie.
Încurajaţi elevii să folosească propriile lor idei de afaceri. Cereţi fiecărui grup să pregătească o
prezentare a planului pentru întreaga clasă. Examinaţi posibilitatea invitării unui expert care ar asculta
şi evalua planurile şi să dea nişte premii pentru cele mai bune lucrări.
Rezumat și recapitulare:
Explicaţi că înţelegerea tuturor elementelor unei afaceri de succes, îl va ajuta pe antreprenor să-
şi pregătească un plan mai bun de afaceri şi să ia decizii manageriale optime.
Extindere: Ia un interviu de la un întreprinzător din localitate. Cum a reușit să lanseze afacerea? Ce
dificultăți a întâmpinat?
17
PLAN MODEL - ANTREPRENORII ÎN ECONOMIA DE PIAȚĂ
I. ÎNTRODUCERE
Proprietarii şi managerii decid ce să Companiile concurează

Firmele private produc
producă, cum să producă, care este între ele pentru atragerea
bunurile şi serviciile de
preţul de vânzare şi ce strategie de clienţilor, fapt care
care avem nevoie.
marketing să folosească. determină succesul firmelor.
II. DISCUȚIE
Ar dori cineva să fie proprietarul unei firme? Definiţi noţiunea de „antreprenor”.

Ce fel de companie? De ce? De ce nu?
III. ACTIVITATE – FIRMA DE PRĂJITURI
Elaborați o listă a resurselor de care Clasificaţi resursele folosind „Roata

are nevoie o companie de prăjituri. spiritului întreprinzător”.
„Roata spiritului întreprinzător” (folia transparentă sau schema)

 Idee-Toate afacerile de succes au pornit de la o idee.
 Piaţă - Locul, spațiul unde oamenii fac schimburi libere între ei.
 Capital - Maşini şi echipamentul necesar pentru a produce.
 Materiale - Materiile prime şi altele necesare pentru a produce.
 Resurse umane - Muncitorii şi managerii.
 Factorii de producţie - Resurse economice atrase în activitatea economică.
 Marketing - Totul ce are loc între producţie şi vânzare: Reclamă, Livrare, Ambalare.
 Schimb - Clienţii oferă bani pentru a obţine bunuri sau servicii.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ – CE ESTE UN PLAN DE AFACERI
Prin branstorming identificaţi idei pentru Împărţiţi clasa în grupuri de planificare a unei afaceri
afaceri. şi completaţi exerciţiul: „Ce este un plan de afaceri”.
18
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IV. ESENȚA ȘI ROLUL CONCURENȚEI
 Determinarea beneficiilor concurenţei în economia de piaţă pentru consumatori şi
antreprenori.
 Analiza impactului preţului şi deciziilor de marketing asupra economiei afacerilor.
Unități de conținut: Ce este concurenţa? Sistemul liberei inițiative în activitatea antreprenorială.
Eficiența în activitate. Proprietatea privată - pilon al eficienței economice. Beneficiile concurenței
pentru consumator, producător, societate.
Obiective
 să explice modul în care proprietatea privată stimulează folosirea eficientă a resurselor;
 să explice relaţia dintre concurenţă, preţ şi varietatea de produse propuse pe piaţă;
 să enumere beneficiile concurenţei pentru consumatori: preţurile scăzute, calitatea înaltă,
varietate şi deservirea îmbunătăţită.
Pregătire
În cadrul unui joc de rol elevii se vor convinge de beneficiile concurenţei şi impactul preţului şi
deciziilor de marketing asupra companiilor. Elevii vor analiza pilonii economiei de piaţă -
proprietatea privată, concurenţa şi sistemul de preţuri.
Selectaţi cupoanele cu dulciuri din plicul de program pentru circa o jumătate din numărul elevilor
din clasă în valoare de 2,20 lei în cupoane pentru aproximativ jumătate din elevi. (Fiecare şir de
cupoane valorează 1,1 lei). Dacă doriţi să repetaţi exerciţiul, puteţi să le confecţionaţi din carton
cu elevii. Pentru exerciţiu e nevoie de câteva tipuri de bomboane.
o 36 bomboane identice (sau împachetate identic).
o Câte 4 bomboane din celelalte trei tipuri diferite.
Cumpăraţi suficiente bomboane astfel încât, fiecare elev să aibă cel puţin una sau două bomboane
la sfârşitul activităţii. Dacă nu puteţi folosi bomboane, recurgeţi la alte lucruri ieftine cum ar fi:
creioane, cărți poștale, etc.
Pentru consultant/ă: Recapitulaţi mediul concurenţial în care îşi desfăşoară activitatea compania
dvs. Fiţi pregătit să discutaţi despre modul în care competiţia afectează direct compania şi pe dvs.
Consultaţi secţiunea Abilităţi pentru viaţă. Odată familiarizaţi cu tema, puteţi folosi pentru
pregătire planul-model care urmează.
Materiale: Caietul elevului. Cupoanele pentru bomboane. Bomboane sau alte obiecte mici.
19
Introducere
Salutaţi elevii şi reamintiţi-le că în activitatea Asiguraţi-vă că producătorii au înţeles că
precedentă au elaborat liste cu bunurile şi serviciile pe ei vor să vândă cât mai multe bom-boane
care le cumpără în mod curent, pe care le-ar plăcea să la cel mai mare preţ posibil. Producătorii
le cumpere şi bunuri şi servicii care au impact asupra s-ar putea să dorească să-şi scrie preţurile
vieţii lor. de vânzare pe tablă. Ei pot şterge şi rescrie
preţul pe tablă pe măsură ce negocierile
avansează.
În acest proces ei au învăţat trei lucruri:
1. Oamenii doresc o varietate de bunuri şi servicii.
2. Companiile oferă marea majoritate a bunurilor şi serviciilor pe care le folosim.
3. Firmele sunt în proprietatea şi conducerea persoanelor particulare.
Explicaţi-le că în cursul prezentei activităţi vor învăţa cum decid companiile ce bunuri şi
servicii să producă.
Activitatea - Concurenţa pe piaţa de bomboane

Explicaţi elevilor că vor participa la un exerciţiu în care fiecare va avea de jucat un anumit rol,
acest exerciţiu va ilustra modul în care sunt luate decizii economice importante în diferite
circumstanţe. În fiecare caz producătorii de dulciuri - proprietarii companiilor care fabrică şi vând
bomboanele - vor încerca să vândă cât mai multe dulciuri consumatorilor - oamenii care cumpără
bunurile şi serviciile şi care vor să obţină cât mai mult pentru banii lor.
Autonomia producătorilor respectivi, presupune
Proprietatea privată constă în exer-
dreptul acestora de a se manifesta liber. Proprietatea
citarea liberă a atributelor proprietăţii
privată este asociată cu libertatea economică. Libera
(posesia, folosirea, dispoziția și obți-
initiativă presupune libertatea de a acționa pentru
nerea beneficiilor).
realizarea propriilor interese, așa cum consideră fiecare
că este mai bine.
Orice acțiune întreprinsă de un individ în intenția de a-și realiza interesele trebuie să aibă loc
astfel încât, prin ceea ce face el, să nu afecteze cu nimic libertatea de acțune a celorlalți și nici aceștia
să nu-l jeneze cumva în ceea ce el întreprinde.
Runda I - CONCURENŢA PREŢURILOR

Alegeţi pe un elev din clasă, producător de dulciuri (producători) şi opt consumatori de dulciuri
(consumatori). Daţi fiecărui producător X bomboane de acelaşi fel. Explicaţi-le că costul unitar de
producţie este de 25 bani, însă fiecare producător este liber să stabilească propriul preţ de vânzare.
(Vânzările vor fi mai simple, dacă preţurile vor fi divizibile la 10: 0,10 lei, 0,20 lei, 0,60 lei, etc.)
Puteţi să scrieţi costul producerii unei
Repartizaţi fiecărui consumator cupoane în valoare de
bomboane pe tablă (25 bani) şi
2,20 lei. Instruiţi consumatorii să negocieze cu
calculaţi vânzările şi profitul fiecărei
producătorii de dulciuri şi să-şi folosească cupoanele
companii după fiecare sesiune de
pentru a cumpăra bomboane.
negociere.
20
Consumatorii şi producătorii pot negocia liber între ei.
În timp ce se desfăşoară prima rundă,
Acordaţi-le circa 3 minute să negocieze şi să încheie
alegeţi elevii care vor fi producătorii
tranzacţiile de vânzare-cumpărare. Încurajaţi elevii care
în sesiunea următoare. Ei pot începe
nu sunt angajaţi în exerciţiu să observe cu atenţie
prin a dezvolta o strategie publicitară
desfăşurarea jocului. Fiecare va avea şansa să joace unul
sau de negociere.
sau mai multe roluri.
După ce negocierile s-au încheiat puneţi următoarele întrebări:

 Care a fost preţul cerut de fiecare producător la începutul exerciţiului?
 Ce s-a întâmplat cu preţurile pe măsură ce s-au desfăşurat negocierile?
 Care dintre producători a vândut cele mai multe bomboane? De ce?
 În afară de scăderea preţului ce ar mai fi putut producătorii să facă pentru a-şi mări vânzările?
(Să îmbunătăţească calitatea şi să producă o gamă mai largă de produse.)
Colectaţi bomboanele nevândute. Consumatorii pot păstra bomboanele pe care le-au cumpărat.
Runda II-a – DIFERENȚIEREA PRODUSULUI

Alegeţi dintre elevi alţi producători de bomboane şi Calculaţi din nou şi scrieţi pe tablă
alţi opt cumpărători. Daţi fiecărui producător vânzările şi profitul fiecărui producător.
bomboane diferite pentru vânzare.
Ca şi în prima sesiune costul de fabricaţie al unei bomboane este de 25 bani. Daţi fiecărui
consumator cupoane în valoare de 2,20 lei. După rundă, colectaţi cupoanele şi bomboanele nevândute
şi puneţi următoarele întrebări:
 Ce a influenţat diverşii consumatori să cumpere diverse tipuri de bomboane - preţul, gustul sau
aptitudinile de vânzare?
 Cum beneficiază de competiţie consumatorii de dulciuri? (Competiţia menţine preţurile scăzute
şi încurajează diversitatea.)
Runda III-a – PUBLICITATEA

Alegeţi dintre elevi alţi producători de bomboane
Pentru consultant: La încheierea
şi alţi opt cumpărători. (Asiguraţi-vă că fiecare elev a
simulării asiguraţi-vă că fiecare elev a
avut cel puţin o dată şansa să participe la exerciţiu.)
primit una sau două bomboane. Daţi
Desfăşuraţi activitatea ca şi la prima rundă.
profesorului toate bomboanele
Eliberaţi fiecărui producător bucăţi din acelaşi fel de
nevândute pentru a fi distribuite mai
bomboane. Eliberaţi fiecărui consumator cupoane în
târziu.
valoare de 2,20 lei. Însă, cereţi producătorilor să vină cu
o idee de sporire a vânzărilor: încurajarea Lăsaţi elevii câteva secunde să creeze
consumatorilor să cumpere bomboanele lor, de exemplu un stil sau să dezvolte un plan de
două bomboane la preţul uneia, livrare gratuită, reclamă, publicitate înainte de a începe
etc. negocierea.
21
Puneţi următoarele întrebări:
 Reclama publicitară a influenţat cumva deciziile consumatorilor?
 Au consumatorii vreun câştig de pe urma reclamei şi a altor activităţi promoţionale?
(Ei beneficiază de reduceri şi de informaţii privind bunurile şi serviciile.)
 Influenţează reclama vânzările în viaţa reală? Exemplificaţi.
Pentru consultant: Comparaţi deciziile producătorilor pe piaţa simulată cu deciziile luate de compania în
care activaţi.
 Este compania dvs. în competiţie cu multe alte companii care oferă bunuri şi servicii similare?
 Studiază compania dvs. concurenţa şi în special preţurile ei?
 Ce face compania dvs. pentru a atrage clienţi? Face firma vreun efort în plus pentru a răspunde
necesităţilor lor?
Discuţie
Puneţi următoarele întrebări pentru a sublinia obiectivele rundelor de vânzare pe care le-aţi simulat în
clasă:
 În baza a ceea ce s-a întâmplat în rundele de vânzări, ce au făcut producătorii pentru a-şi creşte
vânzările? (Au scăzut preţurile, au produs o varietate mai mare de bomboane, au oferit servicii mai
bune, etc.)
 Daţi exemple de firme care folosesc aceste strategii.
 În viaţa reală cine ia deciziile privind ce produs să producă firma, care-i preţul de vânzare, ce servicii
oferă firma, strategiile publicitare folosite, etc? (Proprietarii şi managerii. Dreptul la proprietatea
privată acordă proprietarului libertatea şi responsabilitatea de a stabili preţurile la bunurile şi
serviciile pe care le produce. Menţionaţi educaţia şi instruirea pe care marea majoritate a
proprietarilor de companii şi a managerilor trebuie să le aibă.
 Care sunt stimulentele care determină companiile să ceară preţuri scăzute, să ofere servicii
suplimentare şi să-şi îmbunătăţească calitatea produselor?
(Proprietarii companiilor doresc să atragă
Profitul - câștigul companiei după ce
consumatorii şi să-şi crească vânzările şi
și-a achitat toate cheltuielile.
profiturile. În realitate, anume consumatorii
determină firmele ce anume să producă).
 Care sunt beneficiile concurenţei pentru consumator? Completaţi răspunsurile elevilor cu exemple
relevante.
Sugeraţi elevilor următoarele răspunsuri:
Îmbunătăţirea calităţii - computere, televizoare, echipament sportiv.
Servicii mai bune-garanţii mai bune pentru automobile, servicii de livrare.
Dezvoltarea producţiei de substituenţi - îndulcitori artificiali, margarina.
Noi locuri de muncă - produsele noi şi îmbunătăţite stimulează antreprenorii să
construiască noi fabrici sau alte companii.
Subliniaţi din nou nivelul de instruire şi educaţie necesar pentru a dezvolta idei noi, produse noi şi
abordări noi în companiile deja existente.
22
Deoarece companiile sunt în „proprietate privată”, proprietarii stabilesc preţurile şi decid ce anume
vor să producă. Oamenii de afaceri deştepţi vor oferi ceea ce consumatorii vor la preţul pe care aceştia sunt
dispuşi să-l plătească. Într-o economie de piaţă aceasta înseamnă să fii în competiţie cu alţi proprietari de
companii pentru a produce bunuri şi servicii mai bune şi mai accesibile. Concurenţa reprezintă confruntarea
deschisă, rivalitatea sau cooperarea dintre agenţii economici vânzători - ofertanţi, ca rezultat al
comportamentului lor specific interesat de atragerea consumatorilor, în vederea asigurării unor profituri
ridicate şi sigure. Obiectivul central al firmelor este maximizarea profitului, iar relaţiile dintre firme sunt
în principal, relaţii de concurenţă. Concurenţa elimină firmele nerentabile. Astfel dreptul la proprietatea
privată, la stabilirea preţurilor şi la concurenţă pentru banii cumpărătorilor formează bazele sistemului
economic de piaţă. Spuneţi elevilor că v-aţi simţit foarte bine împreună cu ei şi că aşteptaţi cu plăcere
următoarea întâlnire.
Activitatea - Concurența pe piața pantofilor sport

Discutaţi rolul concurenţei în viaţa elevilor - în sport, sau competiţia pentru note şi chiar pentru locuri de
muncă. Determinaţi ce simt ei referitor la concurenţă. Le place concurenţa sau o consideră dăunătoare?
Descrieţi impactul pe care concurenţa îl are asupra vieţii.
Citiţi articolul şi întrebările de la activitatea: Concurența pe piața pantofilor sport şi discutaţi costurile şi
beneficiile unei concurenţe intense în industrii producătoare de încălţăminte pentru sport.
Sugerați elevilor să răspundă la întrebările propuse. Faceți comparație cu concurența creată între agenții
economici locali. Generează oare concurenţa o preocupare mai serioasă din partea firmelor pentru
preferinţele consumatorilor? De ce firmele produc bunurile cele mai solicitate de către consumatori?
Extinderea: Identificaţi următorii termeni de importanţă pentru limbajul afacerilor, ascunşi în următorul
careu.
P R O P R I E T A T E P U M W
R J P C A L I A T E W R Q A E
O N U O O V O E R C L I E N T
D P I N T N R Z U E I V H A A
U A C C L P S K A R S A P G T
C O I U G H J U M E B T A E I
A L V R Y X P E M R A A U R L
T E R E D N I R P E R T N I A
O Y E N S M A L R K U O Y I C
R F S T P A T N E M I T R O S
X U O A D E A S R G P S Z E M
(Proprietate privată, Serviciu, Consum, Piaţă, Întreprindere, Client, Bani, Preţ, Concurenţă, Manager,
Sortiment, Producător, Cerere, Calitate)
23
PLAN MODEL - ESENȚA ȘI ROLUL CONCURENȚEI
II. ÎNTRODUCERE
Companiile ne oferă marea majoritate a bunurilor şi serviciilor pe

Cum decid proprietarii de
care le folosim. Într-un sistem de piaţă, companiile sunt în
proprietatea cetăţenilor particulari şi sunt conduse de aceştia. companii ce să producă?
II. ACTIVITATE – Concurența pe piața de bomboane
Runda I-a: Producătorii de Runda a ll-a: Producătorii de bomboane vând bomboane de diferite
bomboane vând acelaşi fel feluri (diferenţierea produsului).
de bomboane (concurenţa Runda a lll-a: Producătorii de bomboane vând acelaşi fel de
în bază de preţ). bomboane. Ei îşi diferenţiază produsele prin preţ, marketing şi servicii.
III. DISCUȚIE
Cine ia decizii privind Ce stimulente au producătorii

Ce strategii ce produs să producă, pentru stabilirea unor preţuri Care sunt beneficiile
folosesc compani- ce preţ să ceară la scăzute de vânzare sau pentru concurenţei? Ce
ile pentru a-şi produs, care sunt îmbunătăţirea calităţii efecte are concurenţa
creşte vânzările? strategiile de produselor lor? asupra afacerilor?
marketing ?
Companiile sunt în Proprietarii stabilesc pre- Companiile sunt în concurenţă pentru a-

proprietate privată. ţurile şi decid ce produc. i servi pe clienţi şi a obţine profit.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ - CONCURENȚA
Care este rolul concurenţei în viaţa de zi cu Elevii citesc „Ce este concurenţa?” din caietul de
zi? lucru şi răspund la întrebări.
24
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE V. CHELTUIELILE ȘI COSTURILE DE
PRODUCȚIE
Unități de competențe:
 Estimarea cheltuielilor de producţie pentru determinarea preţului bunurilor şi serviciilor
produse.
 Elaborarea strategii economice de producţie pentru consumarea eficientă a resurselor.
Unități de conținut: Deosebirea dintre costuri și cheltuieli. Costuri de producție. Cost fix, cost
variabil. Formarea costului unitar – costul unei plăcinte. Cifra de afaceri și profitul în activitatea
antreprenorială.
Obiective
 să identifice principalele cheltuieli cu care se confruntă micile companii;
 să definească profitul.
Pregătire
Determinaţi rata medie a profitului în compania dvs., reieşind din vânzări. Dacă este posibil,
determinaţi costul unitar pentru producţia principalelor bunuri sau servicii.
Revedeţi exerciţiul „Costul unei plăcinte”. Fiţi pregătit să folosiţi, dacă este nevoie, secţiunea
„Abilităţi”- Planul de afaceri.
Elevii se vor concentra asupra analizei costului de producţie şi vânzare a unei plăcinte. Ei vor
recapitula importanţa proprietăţii private, a sistemului de preţuri, a concurenţei şi a profitului
într-un sistem în care funcţionează libera iniţiativă.
Dacă activitatea vă este familiară puteţi folosi pentru pregătire schema de prezentare care
urmează.
Materiale: Spiritul antreprenorial în acţiune. Ecusoane (opţional). Folia transparentă „Costul
unei plăcinte” (opţional).
Introducere
Salutaţi elevii şi spuneţi-le că aţi dori să serviţi o plăcintă caldă, gustoasă. Puneţi următoarele
întrebări: Reamintiţi elevilor că marea majoritate a
- Unde puteţi cumpăra cea mai bună plăcintă în resurselor în sistemul economic de piaţă
oraş (localitate)? sunt în proprietate privată. În unele ţări
Lăsaţi elevii să dezbată subiectul pentru a iniţia resursele economice sunt în proprietatea
discuţiile în clasă. guvernului sau sunt controlate de guvern.
- Poate cineva să înfiinţeze o plăcintărie?

Stabilirea preţurilor este o
În sistemul liberei iniţiative oricine are dreptul să
responsabilitate importantă a
deţină o afacere.
managerilor și a proprietariior. Insă, ei
trebuie să stabilească un preţ pe care
- De ce sunt mai multe firme care vând plăcinte?
consumatorii sunt dispuşi să-l plătească.
25
Fiecare proprietar crede că poate obţine profit, deoarece Cifra de afaceri – veniturile obținute
oamenii cumpără multe plăcinte; plăcintele sunt cerute din realizarea unei anumite cantități de
de piaţă. bunuri.
Profitul- câștigul obținut după achitarea
Dorinţa de a obţine profit îi motivează pe antreprenori să tuturor cheltuielilor suportate.
înceapă sau să îmbunătăţească o afacere.
- Care plăcintărie are cele mai bune preţuri în acest moment? (Este vorba de preţul cel mai mic?
Atunci când mai multe companii vând produse similare, ele concurează pentru a obţine profit. Oferirea
de produse la preţuri reduse este unul dintre beneficiile concurenţei şi de pe urma ei profită consumatorul.
Reamintiţi elevilor că afacerile au nevoie de capital, materiale şi resurse umane. Scrieţi aceşti
termeni pe tablă.
Solicitaţi elevilor să numească câteva resurse necesare pentru a deschide o plăcintărie.
Pentru a implica cât mai mulţi elevi, solicitaţi Lista nu trebuie să fie prea mare, însă
fiecărui elev să numească o singură resursă necesară elevii ar trebui să înţeleagă că într-o
pentru funcţionarea unei plăcintării. Dacă cineva nu poate plăcintă se află mult mai mult decât
sugera o resursă nouă, nu insistaţi. brânză și făină.
Scrieţi răspunsurile elevilor pe tablă în dreptul categoriilor cunoscute - capital, materiale,
resurse umane.
Subliniaţi că toate resursele afişate costă bani şi că mai există şi alte costuri la care elevii
probabil nici nu se gândesc.
Activitatea – Costul unei plăcinte

Cereţi elevilor să deschidă caietul elevului şi să completeze exerciţiul „Costul unei plăcinte”. De
exemplu, pe linia A trebuie să estimeze preţul brânzei şi a făinei.
Dacă doriţi, lăsaţi elevii să lucreze în
După ce elevii au ghicit costurile diferitelor ingrediente
grupuri de doi sau trei pentru a ghici
din plăcintă, scrieţi fiecare element pe tablă. Cereţi
costurile ingredientelor dintr-o
elevilor să vă spună ce costuri au ghicit.
plăcintă.
Determinaţi estimările cele mai scăzute şi cele mai ridicate pentru fiecare ingredient, apoi scrieţi
pe tablă răspunsurile corecte. (A se vedea planul-rezumat).
Apoi puneţi următoarele întrebări:
 Câţi bani câştigă proprietarul la fiecare plăcintă pe care o vinde? Ce cantitate de plăcinte ar trebui să
vândă ca să câştige 1000 lei?
 Câte plăcinte ar trebui să producă ca să acopere plăcinta pe care un angajat a dat-o gratis unui prieten?
Acordaţi elevilor timp să-facă calculele sau calculaţi şi
dvs. împreună cu ei pe tablă.
 Cum influenţează corectitudinea angajaţilor

asupra pofiturilor companiei?
26
Angajaţii care nu sunt competenți „fură” din profitul Costurile fixe rămin neschimbate la modificarea
firmei. volumului de producţie. Costurile fixe includ chiria
 Dacă aţi fi proprietarul unei plăcintării ce aţi face pentru clădiri şi echipamente, salariile, asigurările şi
plăţile. Într-o plăcintărie echipamentul şi întreţinerea
pentru a mări profiturile firmei?
nu se vor schimba prea mult în dependenţă de
Reducerea costurilor, creşterea veniturilor prin creşterea cantitatea vândută.
vânzărilor sau prin mărirea preţurilor. Pe măsură ce Costurile variabile cresc sau descresc odată cu
discutaţi aceste probleme, descrieţi acţiunile pe care le modificarea volumului producţiei. Costul brânzei, a
ia firma dvs. pentru a-şi spori vânzările şi profiturile. făinei şi plata muncitorilor sunt costuri variabile.
Dacă timpul vă permite, repetaţi exerciţiul pentru Cheltuielile suportate pentru a produce o plăcintă pe
lângă costuri mai includ și alte tipuri de cheltuieli: de
produsele create de compania dvs. ambalare, verificare a calității, transportare și
Rezumat şi recapitulare depozitare a materiei prime, reparații curente, etc.
Explicaţi că o plăcintărie - ca de altfel marea majoritate a companiilor dintr-o economie de piaţă - profită de
avantajele proprietăţii private, ale sistemului de preţuri, concurenţei şi motivaţiei profitului.
Marea majoritate a firmelor sunt afaceri aflate în proprietate privată; managerii şi proprietarii stabilesc preţurile
şi concurează între ele pentru a obţine profit. Ele cumpără făina, brânză, cuptoarele, mobilier, fac publicitate.
Subliniaţi că firmele achită costul resurselor: capital, materiale şi resursele umane de care au nevoie pentru a
funcţiona. Banii rămaşi după achitarea tuturor cheltuielilor reprezintă profitul. Majoritatea firmelor
înregistrează profituri sub 10%.
Răspunsuri la exerciţiul „Costul unei plăcinte”

Denumire indicator Pondere (%)
Pret de vânzare 100
A. Materii prime (făină, brânză şi ambalaj) 38
B. Muncă (management şi salariați, şi impozitul pe salarii 24
C. Reclamă şi promovare 5
D. Utilaj 3
E. Întreţinerea utilajului 2
F. Cheltuieli diverse (consumabile, ridicarea gunoiului, etc.) 2
G. Chirii şi plăţi pentru franciză 5
H. Asigurări şi taxe de licenţă, şi cheltuieli de asigurare 1
Costuri totale (de la A la H) 80
I. Venitul înainte de impozitare (preţul de vânzare - cheltuielile totale) 20
J. Impozit pe venit 12
Profitul net (I-J) 8
Extindere: Estimează costurile de producție pentru propria idee de afaceri selectată.

Abilităţi pentru viaţă - Planul de afaceri, partea II
Tema „Ce înseamnă a fi competitiv” din acest ghid oferă probleme suplimentare pentru discuţie care să-i
ajute pe elevi să înţeleagă mai bine importanţa unor manageri şi angajaţi competenți într-o plăcintărie.
Această activitate ar putea fi o continuare la „Costul unei plăcinte”.
Cereţi elevilor să revină la planul de afaceri şi să estimeze costurile implicate în lansarea şi adminsitrarea
afacerii pe care au ales-o. Cereţi-le să împartă cheltuielile în fixe şi variabile.
Care sunt strategiile care pot conduce la profituri mai mari? Se poate ca mai multe strategii să aibă succes?
27
PLAN MODEL - CHELTUIELILE ȘI COSTURILE DE PRODUCȚIE
I. ÎNTRODUCERE
Unde se vând cele Care plăcintărie are cele mai bune

mai bune plăcinte? prețuri?
Cine poate înființa o

plăcintărie? Care sunt resursele necesare pentru a
De ce există atât de
începe o afacere - o plăcintărie?
multe plăcintării?
II. ACTIVITATE – Costul unei păcinte
Discutaţi implicaţiile asociate

Elevii ghicesc costurile de cu producerea şi vânzarea
producere a unei plăcinte. unei plăcinte.
2. Care sunt implicaţiile 3. Cum pot afacerile să-şi

1. Ce profit obţine la
furtului sau ale irosirii
fiecare plăcintă pe care o mărească profitul?
materialelor asupra
vinde o plăcintărie?
profitului?
III. REZUMAT ȘI RECAPITULARE
Recapitulaţi importanţa proprietăţii private, a Recapitulaţi varietatea de cheltuieli pe care

sistemului de preţuri, concurenţei şi a motivaţiei le au companiile tipice
profitului în sistemul economic de piaţă.
IV. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ- PLANUL DE AFACERI, PARTEA II
Folosiţi CAPS sau tema „Ce înseamnă a fi competitiv”

Determinaţi costurile fixe şi cele
pentru a explora strategiile suplimentare pentru reducerea
variabile pentru o companie ipotetică.
costurilor şi creşterea profiturilor.
28
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VI. FORMELE DE ORGANIZARE A
AFACERILOR
 Descrierea principalelor caracteristici a diverselor forme de organizare a afacerilor.
Unități de conținut:
 Întreprinderi individuale, cooperative, societăți cu răspundere limitată, societăți pe acțiuni.
 Avantajele și dezavantajele formelor de organizare a afacerilor.
Obiective
Elevii/elevel vor fi capabili/e:
 să descrie principalele caracteristici ale întreprinderilor individuale, şi cele ale societăţilor
pe acţiuni;
 să facă o listă cu principalele avantaje ale diferitor forme de organizare ale afacerii şi să
descrie principalele mijloace de finanţare a diferitelor forme de afaceri.
Pregătire
Familiarizați-vă cu activitatea Tricourile Silviei din Caietul elevului. Recapitulaţi forma de
organizare a firmei în care lucraţi. Exemplificaţi diferitele forme de organizare prin firme care sunt
cunoscute elevilor. Elevii compară principalele caracteristici ale întreprinderii individuale, şi cele
ale societăţii pe acţiuni, urmărind creşterea unei afaceri imaginare cu tricouri de la o întreprindere
mică cu proprietar unic la o reţea de magazine de tricouri. Elevii vor descoperi principalele strategii
economice folosite pentru finanţarea operaţiilor lor.
Prezentare
Introducere
Cereţi elevilor să facă rapid o listă a lucrurilor de care au nevoie pentru a lansa o afacere
Idee, bani, maşini şi alte resurse de capital, piaţă, materiale, resurse umane, etc.
Subliniaţi importanţa ideii sau a unei viziuni înainte de Cooperativele sunt şi ele o formă
a lansa o afacere. Ideea oferă motivarea şi energia de importantă de organizare a afacerilor în
care are nevoie antreprenorul. Economiile occidentale occident. Esenţa cooperativelor
includ la ora actuală milioane de firme - mari sau mici - urmează după această activitate.
şi fiecare afacere a început de la o idee!
Deşi există atât de multe companii diferite, marea majoritate a firmelor sunt organizate în unul din
cele trei moduri: întreprindere individuală, sau cooperări pentru crearea societăților pe acțiuni. Scrieţi
acești termeni pe tablă.
Activitatea - Tricourile Silviei

Distribuiţi Caietele şi solicitaţi elevilor să deschidă caietele la Tricourile Silvie. Explicaţi-le că îi veţi
ajuta să completeze schema.
Cereţi elevilor să citească prima parte din Tricourile Silviei – întreprindere individuală.
29
Cereţi unui elev să vină în faţa clasei şi să joace rolul Proprietar unic - un individ care
Silviei. Explicaţi că, Silvia deţine o întreprindere deţine şi administrează o întreprindere
individuală. Ea este proprietarul firmei şi managerul ei. mică. În Statele Unite există circa 15
Invitaţi un elev care ar dori să joace rolul Silviei. milioane de întreprinderi mici, care
Întrebaţi-o pe „Silvia”: realizează încasări de 700 miliarde
• De unde ai luat banii pentru a-ţi lansa afacerea cu dolari.
tricouri?
Din economiile personale. Unii întreprinzători care lansează întreprinderi individuale împrumută bani
de la bănci, familie, prieteni. Proprietarul afacerii este responsabil pentru achitarea creditelor luate.
• Cine stabileşte nivelul preţului la serviciile de Unii consultanţi sugerează ca Silvia

imprimare pe tricouri şi la producţia gata? să solicite ajutor de la o bancă. Invitaţi
Silvia, adică proprietarul ia deciziile. încă un elev să joace acest rol.
• Daca afacerea are succes cui îi revin profiturile?
Silviei, însă tot ea îşi asumă responsabilitatea pentru pierderile suportate de către firmă.
• Ce se întâmplă cu afacerea Silviei dacă ea se Elevii pot lucra în perechi. Dacă au

hotărăşte să plece sau să se retragă? dificultăţi în completarea schemei
Silvia poate vinde afacerea sau să o lichideze (să vândă puteţi lucra exerciţiul pe tablă sau pe
stocul, rafturile, cutiile, etc.) şi aceasta încetează să mai o folie de retroproiector.
existe.
Solicitaţi elevilor să completeze secţiunea Întreprindere În rezultatul cooperărilor în afaceri

individuală. Când elevii au finisat, recapitulaţi prin a pot fi create societățile cu
sublinia avantajele acestei forme de organizare a afacerilor: răspundere limitată, societățile pe
de exemplu, posibilitatea de a lua deciziile importante, acțiuni sau alte forme organizatorice
mândria de a deţine o afacere proprie, încasarea unde există mai mulți asociați.
profiturilor.
Solicitaţi elevilor să citească partea a II-a din Tricourile Silviei - Cooperare. Când elevii au terminat
cereţi unui alt elev să joace în faţa clasei rolul lui Eugen. Explicaţi că Silvia şi vărul ei Eugen au creat
o cooperare.
Întrebaţi-i pe „Silvia” şi „Eugen” următoarele lucruri. (Dacă este nevoie cereţi ajutorul clasei pentru
a găsi răspunsurile).
• De unde aţi luat banii pentru a vă lansa afacerea cu tricouri?
Din economiile personale. Partenerii împrumută bani de la bănci, familie şi prieteni. Ambii parteneri
sunt responsabili pentru plata datoriilor. Partenerii contribuie cu resurse financiare, însă şi contribuţia
cu cunoştinţe şi experienţă este importantă şi valoroasă.
• Cine va lua deciziile economice importante pentru cooperarea voastră?
Silvia şi Eugen vor lua deciziile împreună. Ei s-ar putea specializa. De exemplu Eugen ar putea lua
deciziile economice, iar Silvia deciziile legate de designul tricourilor.
30
• Dacă cooperarea voastră are succes, cine primeşte Societatea pe acţiuni - este o formă
profiturile? de organizare a afacerii autorizată de
Partenerii împart profitul în conformitate cu înţelegerea stat şi aflată în proprietatea
făcută între ei. Partenerii sunt de asemenea responsabili acţionarilor
pentru toate pierderile.
• Ce se va întâmpla cu cooperările dacă unul din cei doi hotărăşte să părăsească firma sau să se
retragă?
SRL (cooperarea sub forma societății cu răspundere limitată) se destramă şi afacerea încetează să mai
existe.
Cereţi elevilor să completeze secţiunea „SRL” din Caiet. Când elevii au terminat, recapitulaţi
principalele avantaje ale societății cu răspundere limitată: luarea în comun a deciziilor de
administrarea afacerilor, accesul la surse suplimentare de resurse financiare, la experienţă şi
creativitate.
Cereţi elevilor să citească partea a III-a din Tricourile Silviei - societăţile pe acţiuni. Apoi sugeraţi
elevilor să-şi imagineze că Silvia şi Eugen au hotărât să formeze o societate pe acţiuni şi toţi elevii
sunt acţionarii societății Tricourile Silviei.
Puneţi acţionarilor următoarele întrebări.

• De unde aţi luat banii pentru a extinde afacerea cu tricouri?
Din vânzarea acţiunilor acţionarilor. Societăţile pe acţiuni
împrumută bani de la bănci si își asumă responsabilitatea Acțiune – o parte din proprietatea
pentru plata datoriilor, însă nici unul dintre acţionari nu unei corporații. Oamenii care dețin
este responsabil decât în limita investiţiei în acţiuni. acțiuni se numesc acționari
• Cine va lua deciziile importante în societatea
voastră pe acţiuni?
De obicei acţionarii formează un consiliu de director care ia deciziile majore. De obicei consiliul
angajează manageri care iau deciziile de management curent. În acest caz Silvia şi Eugen vor fi
acţionari (co-proprietari) şi directori ai societății Tricourile Silviei Inc.
• Dacă societatea pe acţiuni are succes, cui revin

profiturile? Dividend - o parte din profiturile
Acţionarii primesc profiturile sub formă de dividende societăţii pe acţiuni, plătită
care nu sunt reinvestite în societatea pe acţiuni. proprietarilor de acţiuni ai corporaţiei.
• Ce se întâmplă cu societatea dacă decizi s-o părăseşti sau să te retragi?

Societatea continuă să funcţioneze. Acţionarii pot să-şi vândă acţiunile fără ca acest fapt să afecteze
activitatea.
Cereţi elevilor să completeze secţiunea „Societatea pe acţiuni” din Caiet. În final recapitulaţi
principalele avantaje ale societăţilor pe acţiuni: accesul la bani, împărţirea riscului, răspunderea
limitată şi durată nelimitată de funcţionare.
31
Cereţi elevilor să facă o listă cu 10 firme şi să identifice forma de organizare: întreprinderea
individuală, societate cu răspundere limitată, societate pe acţiuni.
Analizaţi cu elevii argumentele pentru care elevii au
În această discuție nu este neapărat
încadrat companiile într-o anumită formă de organizare.
nevoie ca stabilirea formei de
Insistaţi asupra avantajelor unei sau alte forme de
organizare să fie absolut exactă. Acest
organizare a diverselor companii concrete.
lucru este extrem de dificil.
Întrebaţi: „Are vreo importanţă pentru consumatori
forma de organizare a afacerii unor firme concrete?”
Extinderea: Scriere liberă - ce formă de organizare a afacerii ai alege pentru propria afacere.
Argumentează răspunsul.
Abilități – Bursa de valori
Mulți elevi doresc să știe mai multe despre acțiuni și piața de acțiuni – bursa de valori. Activitatea
Bursa permite elevilor să selecteze acțiunile unor firme și să urmărească fluctuațiile cotațiilor
acestora. Activitatea face parte din activitățile pe termen lung din plicul cu materiale. Dacă vă
hotărâți să faceți exercițiu, va trebui să alocați la ore câteva minute pentru a analiza tendințele de
pe piața de acțiuni și să dați elevilor timp să vândă și să cumpere acțiuni.
Nota despre cooperative

Cooperativele sunt importante pentru viaţa economică a multor comunităţi. Cooperativele ca şi
corporaţiile sunt autorizate de stat. O cooperativă este în proprietatea oamenilor care-i folosesc
serviciile. Uniunile de credit, companiile de asigurări mutuale, serviciile de telefonie şi
electricitate sunt adesea organizate sub formă de cooperative. Există două tipuri de bază de
cooperative - cooperative de producţie şi cooperative de consum. De exemplu dacă magazinul
dintr-o şcoală ar fi organizat ca o cooperativă de consum,
- elevii interesaţi devin membri ai magazinului-cooperativă din şcoală;
- membrii cooperativei s-ar întruni pentru a angaja manageri, pentru a sugera sortimentul, etc.
- ar primi dividende din profiturile magazinului, reieşind din cantitatea de mărfuri vândute.
Care ar fi avantajele unei cooperative? Care ar fi dezavantajele? De ce nu toate firmele se
organizează ca cooperative?
Cooperativele de producţie permit membrilor lor să împartă costul unor echipamente scumpe.
De exemplu, agricultorii se reunesc uneori într-o cooperativă pentru a cumpăra echipament
agricol şi maşini costisitoare. Ei vor împărţi echipamentul şi îl vor închiria celor care nu sunt
membrii ai cooperativei.
Scrieţi câteva avantaje şi dezavantaje ale participării într-o cooperativă de producţie.
32
FORME DE ORGANIZAREA AFACERILOR - cheia răspunsurilor
Întreprindere Societate cu Societatea pe

individuală răspundere limitată acțiuni
1. Cine sunt Proprietarul Partenerii Acționarii
proprietarii? (Silvia) (Silvia&Eugen)
2. Cine furnizează banii Silvia îşi foloseşte Din economiile De la acţionari (banii
pentru lansarea afacerii? economiile sau asociaților sau din din vânzarea acţiuni-
împrumută de la împrumuturi de la bănci. lor) sau de la bănci
familie, prieteni sau (credite)
bănci.
3. Cine ia cele mai Silvia Silvia şi Eugen în Consiliul Director care
importante decizii limitele părții sociale îi reprezintă pe
referitor la companie? deținute acţionari
4. Cui îi revine profitul? Silvia Asociaților Silvia şi Acţionarii sub formă

Eugen de dividende
5. Cine îşi asumă res- Silvia Nu răspund pentru Managerii şi consiliul;

ponsabilitatea pentru obligațiile lor, ci suportă acţionarii pot pierde
pierderile firmei? doar riscul activității investiţia lor
acesteia în limitele părții
sociale deținute de Silvia
şi Eugen.
6. Care este durata de Până la retragerea Până când Silvia şi Nelimitat atâta timp cit
funcţionare a companiei? Silviei Eugen se retrag, vând sau are succes
dizolvă SRL-ul
33
PLAN-MODEL – Formele de organizare a afacerilor
I. Introducere
A. În lume există milioane B. Marea majoritate a firmelor se încadrează într-

de firme – mari și mici unul din cele trei tipuri de organizare a
– și fiecare a început de afacerilor: întreprindere individuală, societate
la o idee cu răspundere limitată, societate pe acţiuni.
II. Activitate – Tricourile Silviei
A. Elevii citesc treptat cele B. Puneţi următoarele întrebări la analiza fiecărei

trei secvenţe din activitatea forme de organizare a afacerilor. Ajutaţi elevi
Tricourile Silviei. să completeze schema din caiet.
1. Cine furnizează 3. Cine ia cele mai

banii pentru importante decizii
lansarea sau referitor la
extinderea afacerii? companie?
4. Ce se întâmplă cu
2. Cine ia cele mai
firma dacă
importante decizii
proprietarii o se
în companie?
retrag?
III. Rezumat și recapitulare
A. Faceţi o listă de firme B. Discutaţi avantajele organizării întreprinderilor de

din localitate sau ţară. pe listă ca întreprinderi individuale, societăți cu
răspundere limitată sau societăţi pe acţiuni.
IV. Abilități – Bursa de valori
A. Folosiţi exerciţiul Bursa pentru a B. Acordaţi elevilor timp să „vândă” şi să

introduce unele concepte de bază „cumpere” acțiuni.
despre piaţa hârtiilor de valoare.
34
UNITATEA VII. CE ESTE CALITATEA?
 Argumentarea rolului calităţii produsului pentru sucesul activităţii antreprenoriale;
 Evaluarea unei idei de afaceri din diverse perspective;
Ce definește calitatea? Care sunt criteriile de caliatae? Producție, volum de producție,
productivitate, calitate, diviziunea muncii.
Obiective
 să definească producţia, productivitatea şi diviziunea muncii;
 să calculeze productivitatea şi să explice importanţa nivelului sporit al productivității şi calităţii
într-o companie.
Pregătire
Pentru consultant: Identificaţi câteva dintre măsurile pe care le ia firma în care lucraţi pentru a
îmbunătăţi productivitatea şi calitatea. Faceţi rost de materialele de mai jos.
Exersaţi producerea pălăriilor din hârtie folosind instrucţiunile de la modelele din Anexă. Dacă
doriţi să desfăşuraţi activitatea în baza altor produse - avioane de hârtie, cărticele etc. - vă încurajăm
să adaptaţi textul şi modelele. Fiţi pregătit să folosiţi Abilităţi pentru viaţă - Productivitatea
personală, ca exerciţiu de consolidare.
Elevii vor participa la simularea unei producţii care ilustrează strategii diferite pentru urmărirea şi
îmbunătăţirea productivităţii şi a calităţii produsului. Această activitate oferă de asemenea
consultanţilor, ocazia de a prezenta strategiile pe care le folosesc companiile lor pentru a îmbunătăţi
calitatea şi productivitatea.
Materiale
 6 tuburi de lipici sau bandă „scotch" (nu sunt incluse în set);
 30 de creioane colorate, culori asortate (nu sunt incluse în set);
 200 de coli de hârtie albă (nu sunt incluse în set);
 6 instrucţiuni de lucru şi şabloane pentru confecţionarea pălăriilor (în plicul cu materiale)
Număr de ore recomandate: 1 oră.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii şi recapitulaţi pe scurt ideile principale din activităţile anterioare.
 Toate afacerile încep de la o idee.
 În economia de piaţă firmele private sunt de obicei organizate ca întreprinderi individuale,
societăți cu răspundere limitate sau societăţi pe acţiuni.
 Proprietarii companiei şi directorii trebuie să identifice o piaţă şi să aloce resurse de capital,
materiale şi resurse umane pentru a lansa şi a desfăşura afacerea.
Explicaţi că astăzi îi rugaţi pe elevi să o ajute pe o prietenă de-a dvs. - Cristina, care şi-a lansat o
întreprindere individuală. Ea a făcut un studiu care a demonstrat că oamenii sunt dispuşi să plătească
35
un preţ bun pentru pălăriile de hârtie pentru ocazii (serate, petreceri, carnavaluri), pe care le produce firma
Cristinei.
Activitatea - Mai multe pălării
Explicaţi elevilor că Cristina are o problemă: pălăriile ei au
Volumul de producţie - numărul
devenit foarte solicitate - într-atât încât ea nu mai poate face
total de obiecte produse.
faţă comenzilor.
Productivitate - Numărul total
Până acum fiecare dintre lucrătorii Cristinei, confecţiona obiecte produse într-o unitate de
personal fiecare pălărie. Ceea ce aveţi de făcut este s-o ajutaţi timp de către un lucrător.
pe Cristina să identifice o posibilitate de a îmbunătăţi
producţia şi productivitatea lucrătorilor ei. Scrieţi aceşti termeni-cheie pe tablă.
Împărţiţi clasa în grupe a câte 5 elevi şi distribuiţi fiecărui grup materialele necesare - hârtie, lipici, creioane
colorate, etc. - în cantităţi egale. (Dacă nu aveţi suficientă hârtie daţi fiecărui grup cinci coli de hârtie pentru
perioada de probă).
Demonstraţi cum trebuie îndoită hârtia. (Vedeţi instrucţiunile din plicul cu materiale.) Acordaţi grupelor 5-
10 minute pentru a elabora o strategie de producţie şi a exersa confecţionarea câtorva pălării.
 Încurajaţi elevii să se specializeze într-o anumită Diviziunea muncii - segmentarea
etapă a procesului de producţie: împăturirea hârtiei, procesului de producţie în etape se-parate,
lipirea pălăriilor, decorarea, etc. Acest fenomen se executată de un alt muncitor. Diviziunea
numeşte diviziunea muncii. Majoritatea grupelor muncii sporeşte productivitatea muncii,
vor organiza o linie de asamblare în flux. întrucât lucrătorii se specializează într-o
sarcină specifică.
După ce grupele şi-au ales strategiile, distribuiţi hârtia şi
acordaţi-le 2 minute să producă cât mai multe pălării Linia de asamblare - o metodă de
posibil. După expirarea timpului cereţi fiecărei grupe să organizare a producţiei în care produsul se
raporteze: mişcă de-a lungul unei "bande rulante" de
 Strategia de producţie; lucrători. Fiecare muncitor execută o
 Numărul de pălării produse; singură operaţie din procesul de producţie.
 Numărul de pălării produse într-o unitate de timp -
productivitatea;
Scrieţi aceste rezultate pe tablă. După ce toate grupele şi-au prezentat rezultatele lor, comparaţi
performanţele diferitelor grupe discutând următoarele aspecte:
 Au existat diferenţe de productivitate? Puteţi Dacă considerați oportun, discutaţi
identifica motivele acestor diferenţe? despre calitatea altor produse pe care
 Au existat întreruperi (blocaje) ale procesului de elevii şi familiile lor le cumpăra
producţie? Unde s-a întâmplat acest lucru? frecvent. Oferiţi elevilor sugestii. Citiţi
 De ce? Cum pot fi rezolvate aceste probleme? din caiet. Ce este calitatea?
 Au fost irosite materiale - hârtie, lipici, etc. din
cauza muncii neglijente sau făcute în grabă? Puteţi reduce pierderile? Cum?
 Ar fi Cristina mândră de aceste pălării? Cereţi elevilor să identifice standarde de bază ale calităţii
pălăriilor - aspectul, durabilitatea, mărimea potrivită.
 Trebuie unele grupe să-şi îmbunătăţească calitatea muncii? De ce?
36
Activitate - Pălării de calitate
Pot companiile să-şi îmbunătăţească calitatea produselor fără să majoreze costurile? Daţi fiecărui
grup câte un şablon şi instrucţiuni pentru împăturirea şi lipirea pălăriilor. Subliniaţi importanţa
producerii a unui număr cât mai mare de pălării, urmând instrucţiunile.
Explicaţi că fiecare muncitor este responsabil pentru
Întrucât pălăriile pentru ocazii sunt uşor
calitatea operaţiei pe care o execută în procesul de
de confecţionat, şablonul s-ar putea să
producţie. Este inadmisibilă transmiterea celui care
nu determine o creştere substanţială a
urmează a produselor cu defecte. Dacă este nevoie daţi
productivităţii. Totuşi s-ar putea ca
fiecărui grup mai multă hârtie şi acordaţi timp
producţia să fie de o calitate mai bună şi
suplimentar pentru a exersa şi a produce pălării
să se acorde mai multă atenţie la detalii.
folosind ceea ce au învăţat la prima rundă şi noile
instrucţiuni de confecţionare.
Când toţi lucrătorii au înţeles care le sunt Puteţi recurge la nişte runde suplimentare
responsabilităţile, începeţi cea de a doua perioadă de de producţie în care elevii să se confrunte
producţie cu durata de cinci minute. Adunaţi pălăriile cu probleme banale legate de producţie:
de la fiecare companie şi număraţi-le pe cele care lipsa unor materiale, şomaj, un muncitor
respectă standardele de calitate discutate anterior. nou, etc.
Calculaţi din nou productivitatea pentru fiecare grup. S-a îmbunătăţit productivitatea? Dar calitatea?
Solicitaţi elevilor să tragă concluzii referitor la cele întâmplate în activitate.
 Cum a influenţat diviziunea muncii asupra calităţii? Doar diviziunea muncii îmbunătăţeşte
productivitatea? De ce da sau de ce nu?
Diviziunea muncii contribuie la sporirea productivităţii în multe firme. Muncitorii se specializează în
executarea unei anumite operaţii. Deoarece au nevoie de mai puţine aptitudini, instruirea se
simplifică. Însă productivitatea înaltă fără standarde de calitate, poate fi şi periculoasă dacă se
manifestă ca o lipsă generală de preocupare faţă de calitatea produsului.
 Ce rol au avut şabloanele şi instrucţiunile în sporirea productivităţii şi a calităţii? Explicaţi.
 Cum pot muncitorii din producţie şi managerii să conlucreze pentru a îmbunătăţi atât
productivitatea cât şi calitatea?
Multe firme subliniază importanţa calităţii la toate etapele de producţie. Angajaţilor le revin
responsabilitate privind îmbunătăţirea calităţii şi a productivităţii.
Explicaţi că pentru mulţi clienţi valoarea produsului sau a serviciului este determinată de preţ şi
calitate. Pentru consultant: explicaţi ce face firma în care lucraţi sau alte companii din comunitate
pentru a adăuga valoare bunurilor şi serviciilor produse.
Extindere: Alege un produs pe care doreşti să-l cumperi şi enumeră caracteristicile pe care trebuie
să le aibă în caietul elevului.
Abilităţi pentru viaţă - Productivitate personală

Cereţi elevilor să discute despre calităţile pe care le solicită astăzi companiile angajaţilor săi. În ce măsură
aceste calităţi se manifestă în viaţa de elev? Discutaţi paşii pe care îi pot face elevii pentru a-şi îmbunătăţi
productivitatea personală. Pot ei să-şi folosească mai bine timpul? Ar putea ei să înveţe mai bine într-un
loc mai liniştit? Elevii identifică caracteristicile produselor de înaltă calitate şi examinează modul în care
culoarea bomboanelor din pungile M&Ms exprimă preocuparea pentru calitatea produsului.
37
PLAN-MODEL – Ce este calitatea?
I. Introducere
C. Odată constituite
B. În economia de piaţă firmele private sunt
A. Toate firmele companiile pot
de obicei organizate ca întreprinderi
au pornit de trece la realizarea
individuale, societăți cu răspundere
la o idee. planului lor de
limitate sau societăţi pe acţiuni.
afaceri.
II. Activitate – Mai multe pălării
A. Pălăriile de petrecere ale Cristinei. Împărţiţi clasa în echipe de producţie:
1. Demonstraţi 2. Solicitaţi echipelor 4. Discutaţi

3. Calculaţi
paşii în să dezvolte câte o eventualele „blocaje”
producţia şi
producerea strategie de producţie din procesul de
productivitatea
unei pălării folosind diviziunea producţie şi
fiecărei grupe.
pentru ocazii muncii. pierderile.
III. Activitate – Pălării de calitate
A. Distribuiţi şi explicaţi rolul

B. Stabiliţi importanţa asumării
şabloanelor în asigurarea C. Repetați
responsabilităţii personale
unei calităţi mai bune a activitatea
privind calitatea.
producţiei.
IV. Rezumat și recapitulare
A. Diviziunea B. Producţia şi C. Rolul managerilor şi al muncitorilor din

muncii productivitatea producţie în îmbunătăţirea productivităţii si calităţii
V. Abilități - Productivitatea personală
A. Caracteristicile cerute B. Idei pentru

C. Lectură Ce este
angajaţilor de către îmbunătăţirea
calitatea? din caiet.
patroni. productivităţii personale.
38
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE VIII. PIAȚA ȘI MECANISMUL DE
FUNCȚIONARE A EI
Unitatea de competență:
 Utilizarea conceptelor economice pentru explicarea comportamentelor individuale şi
colective a consumatorilor şi producătorilor.
Unitate de conținut:
 Tipuri de piață (en-gros, cu amănuntul). Angrosist, detalialist.
 Cerere, legea cererii.
 Oferta, legea ofertei. Interacțiunea pe piață dintre consumatori (cumpărători) și producători
(vânzători).
 Prețul de echilibru. Surplusul, deficitul de marfă.
Obiective
 să formuleze legea cererii - consumatorii cumpără mai multe produse la preţuri mici decât la
preţuri mari;
 să formuleze legea ofertei - producătorii oferă spre vânzare mai multe produse la preţuri mari
decât la preţuri mici şi
 să descrie modul în care cumpărătorii şi vânzătorii interacţionează pe piaţă pentru a forma
preţul de echilibru.
Pregătire
Consultaţi planul de activitate şi elaboraţi o strategie de organizare a activităţii - la un moment dat
elevii vor fi implicaţi în negocieri şi schimb pe piaţă. Identificaţi un spaţiu în sala de clasă unde se
poate organiza „zona de negocieri”. Separaţi cartelele pentru Vânzători şi Cumpărători care se află
în plicul cu materiale. Consultaţi secţiunile Ce este cererea? Ce este oferta? şi Probleme legate de
cerere şi ofertă de din caiet şi identificaţi strategiile didactice de utilizare a acestor activităţi. Elevii
vor participa la o activitate de schimburi în urma căreia vor trasa curbele şi schemele pentru cerere
şi ofertă. Ei învaţă modul în care legile cererii şi ofertei au influenţă asupra vieţii lor de zi cu zi.
Solicitaţi asistenţa a 1 -2 elevi în înregistrarea datelor de pe parcursul activităţii.
Materiale:
• Cartelele vânzătorului şi cumpărătorului (în Anexe).
• Fişa Graficul tranzacţiilor pe piaţa de chipiuri.
Prezentare
Introducere
Recapitulaţi pe scurt ideile principale din activităţile anterioare:
 Cum poate contribui diviziunea muncii la îmbunătăţirea productivităţii?
 De ce firmele tind să-şi îmbunătăţească productivitatea şi calitatea?
 Care sunt responsabilităţile angajaţilor faţă de productivitate şi calitate?
39
Activitate - Piaţa de chipiuri Angrosist - un om de afaceri care
Explicaţi că Cristina, proprietara firmei Pălăriile vinde cantităţi mari din anumite
Cristinei, a hotărât să vândă chipiuri pentru sport, produse, altor companii
jachete şi pulovere. Ea are în plan să producă chipiuri
inscripționate pentru echipele sportive, companii, cluburi şi alte organizaţii. Ea cumpără chipiurile de
care are nevoie de la un angrosist.
Explicaţi elevilor că vor acţiona pe o piaţă en gros de chipiuri pentru a învăţa cum se formează
preţurile diferitelor produse pe piaţă. Împărţiţi clasa în 2 grupe. Alegeţi un elev care să înregistreze
datele fiecărei grupe.
 Angrosiştii de chipiuri. Companii care vând chipiuri în cantităţi mari.
 Detailiştii de chipiuri. Companii care vând chipiuri publicului larg. Mulţi dintre proprietarii
acestor companii, ca şi Pat cumpără chipiuri de la angrosişti pentru a fabrica chipiuri
imprimate pentru clienţii lor.
Solicitaţi elevilor să-şi imagineze că sunt vânzători- Ați putea reveni la activitatea Roata
angrosiști de chipiuri. Atunci când vând chipiuri, ei vor spiritului întreprinzător. Cristina a avut
să încaseze cel mai mare preţ posibil sau cel mai mic preţ ideea unei afaceri, ea știe că există o
posibil? piață pentru produsul ei. Ea folosește o
Este foarte important pentru elevi sa înţeleagă că varietate de materiale, capital și resurse
vânzătorii spera să vândă cât mai multe bunuri şi umane pentru a fabrica produsele ei.
servicii la cel mai înalt preţ posibil. Acum ea trebuie să-și vândă puloverele
Apoi solicitaţi tuturor elevilor să-şi imagineze că sunt și chipiurile. Stabilirea prețului corect
cumpărători-detailişti de chipiuri. este una dintre cele mai importante
 Atunci când cumpără chipiuri de la angrosişti, decizii pe care trebuie să le ia o firmă.
doresc să plătească cel mai mare preţ posibil sau
cel mai mic pentru chipiurile cumpărate?
Cumpărătorii doresc să cheltuiască cât de puţin se poate pentru un bun particular, vânzătorii
vor să vândă la preţul cel mai mare posibil.
Distribuiţi câte o cartelă a angrosistului fiecărui angrosist. (Angrosiştii sunt vânzători). Distribuiţi
câte o cartelă a detailistului fiecărui detailist. (Detailiştii sunt cumpărătorii). Afişaţi folia sau trasaţi
tabelul Graficul tranzacţiilor pe piaţa de chipiuri.
Explicaţi elevilor că au la dispoziţie cinci minute pentru a cumpăra sau a vinde o cutie cu chipiuri,
folosind următoarele instrucţiuni:
 Fiecare angrosist va încerca să vândă o cutie de chipiuri la preţul înscris pe cartelă, de
exemplu cel puţin 100 lei.
 Fiecare detailist va încerca să cumpere o cutie de chipiuri de la un angrosist la preţul de pe
cartelă, de exemplu cel mult lei 50 lei.
 Toţi elevii, angrosişti sau detailişti se vor întâlni în piaţă.
 Preţurile trebuie să fie divizibile la 25 lei.
 Atunci când un angrosist şi un detailist au ajuns la o înţelegere privind preţul, ei se vor duce
împreună la elevul care înregistrează datele şi vor anunţa preţul unanim acceptat, care va fi
înregistrat în tabelul tranzacţiilor în ambele coloane simetrice - atât cea a vânzătorilor, cât şi
în cea a cumpărătorilor.
 Elevii înapoiază cartelele celui care înregistrează datele şi se întorc la locul lor.
40
Desfăşuraţi activitatea timp de 5-10 minute. Opriţi activitatea.
Discuţie – Cererea
Explicaţi elevilor că acei cumpărători care doresc să Cererea exprimă dorința și
cumpere o cutie de chipiuri la un preţ sub 200 lei cutia, posibilitatea de a cumpăra un
vor fi de asemenea de acord să plătească mai puţin, de produs sau un serviciu la un preț
exemplu 175 lei, 150 lei, etc. anumit
Cereţi elevilor să vă ajute să calculaţi numărul total de
chipiuri pe care cumpărătorii doresc să la cumpere la orice preţ. Adunaţi de sus în jos. Rezultatele
dvs. trebuie să fie similare celor din tabelul de mai jos.
Cumpărătorii vor cumpăra
Explicaţi elevilor că schema pe care tocmai aţi completat- Cantitatea
o se numeşte tabelul cererii şi bazându-vă pe informaţia cumulată Tranzacţii Preț, lei
din tabel trasaţi graficul cererii. 1 I 200
1+2 = 3 II 175
Folosiţi cantităţile cumulate solicitate la fiecare preţ 3+3=6 III 150
pentru a trasa curba cererii. Graficele ilustrează cererea 6 + 4 = 10 IIII 125
la chipiuri la fiecare nivel de preţ. Cererea este dorinţa şi 10 + 3 = 13 III 100
posibilitatea cumpărătorilor de a cumpăra un produs la 13 + 2 = 15 II 75
15+1 = 16 I 50
diferite niveluri de preţ.
25
 Întrebaţi elevii dacă există vreo legătură între preţ
şi numărul de chipiuri pe care cumpărătorii Explicaţi elevilor că dorinţa de a avea
doresc să le cumpere. o maşină sau o combină muzicală nu
 Se aplică această schemă şi altor produse pe care reprezintă cererea. Trebuie să posedaţi
obişnuiesc să le cumpere elevii? posibilitatea de a face o cumpărătura
pentru a avea cerere.
Elevii ar trebui să înţeleagă că ei cumpără mai mult din
orice produs la preţuri mai mici decât la preţuri mai mari. Explicaţi elevilor că aceasta este legea
cererii: cumpărătorii cumpără mai mult la preţuri scăzute decât la preţuri ridicate.
Discuţie - Oferta Vânzătorii vor oferi
Explicaţi elevilor că vânzătorii care sunt de acord să Cantitatea

Preț, lei Schimburi
cumulată
vândă o cutie de chipiuri la 50 lei sunt, evident, dispuşi
200 I 15+1=16
să ia şi preţuri mai mari pentru o cutie, de exemplu 75
175 II 13+2=15
lei, 100 lei, etc. pentru o cutie. 150 III 10+3=13
125 IIII 6+4=10
Solicitaţi elevilor să vă ajute să calculaţi cantităţile 100 III 3+3=6
cumulate pentru numărul de chipiuri pe care angrosiştii 75 II 1+2=3
50 I 1
25
41
sunt dispuşi să le vândă la fiecare nivel de preţ. Adunaţi
Preţul de echilibru al pieţei - preţul
de jos în sus. Rezultatele dvs. ar trebui să fie similare cu
la care cantitatea de bunuri sau
cele din tabel.
servicii produse este egală cu
cantitatea de bunuri sau servicii pe
Explicaţi elevilor că schema pe care aţi completat-o se
care consumatorii sunt dispuşi să le
numeşte tabelul ofertei şi că informaţia oferită de ea vă
cumpere.
permite să trasaţi graficul ofertei.
Folosiţi cantităţile cumulate la fiecare preţ pentru a trasa

graficul ofertei pe aceleaşi coordonate ca şi graficul
cererii. Noua curbă ilustrează oferta de chipiuri la fiecare
nivel de preţ. Oferta este cantitatea de bunuri şi servicii pe
care producătorii le vor oferi spre vânzare la diferite
niveluri de preţ.
Solicitaţi elevilor să observe eventuala legătură între preţ
şi cantitatea de chipiuri pe care vânzătorii sunt dispuşi să
La clasele avansate folosiţi curbele
le vândă. cererii şi ofertei pentru a ilustra ce se
întâmplă atunci când vânzătorii oferă
Elevii ar trebui să înţeleagă că, odată cu creşterea
bunuri peste sau sub preţul de
preţului, pe piaţă vor apărea mai mulţi vânzători. Această
echilibru al pieţei. Atunci când preţul
legitate este exprimată de către legea ofertei - bunurilor este prea ridicat apare
producătorii vor oferi cantităţi mai mari spre vânzare la
surplusul. Când preţul este prea
preţuri mai mari decât mai mici.
scăzut apare deficitul.
Producătorii doresc să vândă la preţuri mari, însă

consumatorii doresc să cumpere la preţuri cât mai mici. Pe
măsură ce ei sunt în competiţie şi interacţionează pe o
piaţă cu cumpărători şi alţi vânzători, va fi stabilit preţul
de echilibru al pieţei. Care este preţul de echilibru al pieţei
pe piaţa de chipiuri en gros? Punctul în care cererea este
egală cu
oferta. În acest caz ar trebui să fie la aproximativ 125 lei, dar rezultatele pot varia în dependenţă de
numărul de elevi din clasă și de numărul de tranzacţii încheiate.
Recapitulaţi principalele idei ale activităţii solicitând elevilor să explice sau să descrie:
 Intenţia vânzătorilor pe piaţă:
Să vândă atât de multe bunuri sau produse cât este posibil la cel mai mare preţ posibil. Aceasta
implică legea ofertei - producătorii oferă mai mult spre vânzare la preţuri mari decât la preţuri
mici.
 Intenţia cumpărătorilor pe piaţă:
Să cumpere bunurile şi serviciile pe care le doresc la cel mai mic preţ posibil. Aceasta implică
legea cererii - consumatorii cumpără mai mult la preţuri mai mici decât mai mari.
42
Pe măsură ce cumpărătorii şi vânzătorii interacționează pe piaţă, se formează preţul de echilibru al
pieţei. Acesta este preţul la care cumpărătorii vor cumpăra aceeaşi cantitate de bunuri sau servicii cu
cea pe care producătorii doresc să o vândă.
Extinderea: Propuneți elevilor să răspundă la întrebările – Probleme legate de cerere și ofertă
Răspunsuri la PROBLEME referitoare la cerere și ofertă

Preţuri şi cantitatea cerută
1. Preţul merelor creşte, iar cantitatea cerută scade.
2. Preţul la casete scade, iar cantitatea cerută creşte.
3. Preţul cărnii de găină creşte, consumatorii încep să consume substituenţi, inclusiv carne
de vită (cantitatea cerută va creşte).
Preţuri şi cantitatea oferită
4. Numărul atelierelor de reparat maşini de dactilografiat scade, iar preţul serviciului are
tendinţa să crească.
5. Cantitatea de produse ecologic pure va creşte.
6. Întrucît preţul cărnii de găină creşte, fermierii vor creşte mai mulţi pui.
Oferta, cererea şi preţul pieţei

7. Oferta şi preţul costumelor de baie vor creşte.
8. Oferta, cererea şi preţul hîrtiei de împachetat vor scădea.
9. Preţul şi oferta de pantofi sport vor scădea.
10. Oferta, cererea şi preţul pantalonilor vor creşte.
11. Cantitatea cerută de şuncă va creşte.
12. Preţul bumbacului va creşte, iar de aici şi cererea pentru produse din fibre sintetice.
13. Cererea pentru casetele video va sădea pe măsură ce jocurile la computer devin tot mai
ieftine.
14. În timpurile grele cererea pentru produsele restaurantelor va scădea.
Abilităţi pentru viaţă - Probleme referitoare la cerere şi ofertă
CAPS - Simularea pe computer Caps oferă posibilitatea de a trasa curbele cererii şi ofertei la
chipiuri. Elevii observă influenţa marketingului asupra cererii şi observa cum se deplasează
curbele cererii şi ale ofertei. Exerciţiile de la pagina 18 din caiet explică legea cererii, ofertei şi
schimbările la nivel de preţ şi cantităţi cerute sau oferite, întrucât gusturile şi stilurile de viaţă
sunt diferite, pe măsura dezvoltării noilor tehnologii sau odată cu schimbarea sezoanelor, curbele
cererii şi ofertei se pot deplasa. Elevii nu trebuie să traseze sau sa analizeze deplasarea turbelor
cererii și ofertei, ci trebuie să înţeleagă că pot apărea schimbări la nivel de cerere sau oferta.
43
PLAN-MODEL – Piața și mecanismul de funcționare a ei
I. Introducere
A. Evocare B. Piața de chipiuri
1. Diviziunea muncii poate îmbunătăţi 1. Angrosiştii vând cantităţi

productivitatea. mari de produse
detailistilor.
2. Companiile doresc să-şi îmbunătăţească
productivitatea și calitatea 2. Preţurile sunt determinate
în procesul negocierilor.
3. Toţi angajaţii sunt responsabili pentru calitate şi
productivitate
II. Activitate – Piața de chipiuri
A. Împărţiţi clasa în B. Distribuiţi cartelele C. Desfăşuraţi activitatea şi

angrosişti şi detailişti. detailiștilor înregistraţi numărul de
Discutaţi intenţiile (cumpărătorilor) şi cele ale tranzacţii la fiecare nivel
fiecărei categorii. angrosiştilor (vânzătorilor). de preţ.
III. Discuție – Cerere
A. Calculaţi cantităţile B. Dezvoltaţi o C. Introduceţi legea cererii -

cumulate cerute la schemă şi trasaţi consumatorii cumpără mai
fiecare nivel de preţ. curba pentru cerere. mult la preţuri mici decât la
preţuri mari.
IV. Discuție - Ofertă
A. Calculaţi B. Dezvoltaţi C. Enunţaţi legea D. Introduceţi „preţul de

cantităţile o schemă a ofertei - echilibru al pieţei”- preţul
cumulate ofertei şi producătorii oferă
la care cantitatea oferită
oferite la trasaţi mai mult la preţuri egalează cantitatea cerută
fiecare nivel graficul mai mari decât la
de către cumpărători.
de preţ. ofertei. preţuri mici.
V. Rezumat și recapitulare
A. Intenţiile vânzătorilor B. Intenţiile cumpărătorilor - C. Preţul de echilibru al

- legea ofertei. legea cererii. pieţei.
VI. Abilități – Probleme ale ofertei și cererii
A. CAPs. Probleme ale ofertei și cererii.
44
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE IX. CIRCUITUL BUNURILOR DE LA
PRODUCĂTOR LA CONSUMATOR
Unități de competență
 .Analiza impactului preţului şi deciziilor de marketing asupra economiei afacerilor;
 Elaborarea unui plan de afaceri / marketing pentru o idée de afaceri fezabi.
 Ce este marketing. Importanța marketingului în activitatea întreprinzătorului. Funcțiile
marketingului.
 Plan de marketing. Promovarea și distribuția produsului.
Obiective
 să definească marketingul ca totalitatea de activităţi necesare unei companii pentru a aduce
produsul sau serviciul de la producător la consumatori şi
 să elaboreze un plan de marketing pentru o companie cu proprietar unic.
Pregătire
Reveniţi la Roata spiritului întreprinzător din caiet. Încercaţi să descrieţi activităţile de marketing
în firma pe care o reprezentaţi. Puteţi invita un specialist în marketing de la o firmă din localitate
pentru a discuta cu elevii rolul marketingului. Decideţi dacă doriţi ca elevii să creeze anunţuri
publicitare care să acompanieze planul lor de marketing. Familiarizaţi-vă cu secţiunea Abilităţi
pentru viaţă - ANUNŢURI PUBLICITARE. În funcţie de interesele elevilor aţi putea aloca mai
mult timp studiului diverselor strategii publicitare. Elevii vor afla despre importanţa marketingului
în funcţionarea companiilor şi vor elabora un plan de marketing pentru o companie care produce
tricouri.
Materiale
• Ecusoane de pupitru (opţional);
• Hârtie, carioca pentru anunţuri publicitare
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii şi evocaţi cu ei modul de organizare al firmelor într-o economie de piaţă.
 Companiile oferă marea majoritate a bunurilor şi Puteți folosi Roata spiritului
serviciilor pe care le folosim. întreprinzător pentru a recapitula
 Într-o economie de piaţă, concurenţa între anumite concepte cheie legate de
companii determină apariţia pe piaţă a unor companii și de a pregăti elevii pentru
produse mai bune la prețuri mai convenabile. această activitate.
 Majoritatea afacerilor lansate sunt pornite de
către antreprenori care fac rost de capital,
materialele şi resurse umane pentru a produce
bunurile şi serviciile pe care le doresc clienţii.
45
 Managerii companiilor stabilesc prețurile și Reamintiți elevilor următoarele:
proiectează cele mai eficiente metode pentru a - afacerile pornesc de la o idee,
fabrica produse de calitate înaltă. - apoi se identifică o piață,
- se face rost de capital, materiale
Explicaţi elevilor că doar fabricarea de produse de și resurse umane necesare pentru
calitate la un preţ convenabil nu garantează neapărat a fabrica un produs.
Următorul pas este marketingul.
succesul. -
Discuţie
Multe companii cheltuiesc mult timp şi bani pentru a le Marketing – Toate activitățile
comunica clienţilor despre bunurile şi serviciile pe care necesare pentru a transmite un produs
le produc. din producție la consumator
Explicați elevilor cu procesul de transmitere a produsului de la producător la consumator se

numeşte marketing - o fază foarte importantă a operării unei companii. Puneţi elevilor următoarele
întrebări legate de compania de tricouri ale Silviei:
 Odată produse, dar înainte de a fi vândute ce se
Dacă aţi discutat principalele elemente
întâmplă cu tricourile Silviei?
ale marketingului, scrieţi-le pe tabla:
Tricourile sunt depozitate. Silvia va avea nevoie
depozitarea, vânzarea, livrarea,
de un mic depozit unde să depoziteze tricourile şi
promovarea şi publicitatea.
unde să le sorteze după mărime şi desen.
 Cum ajung tricourile la vânzătorii din oraş?
Pe măsură ce discutaţi despre procesul
Silvia trebuie să vândă tricourile proprietarilor de
de marketing, subliniaţi tipurile de
magazine sau să le livreze clienţilor ei.
locuri de muncă pe care le implică
 Cum poate Silvia să facă cunoscute tricourile ei marketingul-publicitate, vânzări,
potenţialilor clienţi? distribuţie la angrosişti, grafică,
managementul stocurilor, etc.
Ea poate elabora şi distribui un catalog, poate
plasa anunţuri publicitare, poate desena un panou publicitar atractiv, să ofere mostre detailiştilor sau
să creeze cupoane speciale sau reduceri în cazul cumpărării tricourilor ei. Acestea toate sunt mijloace
de promovare a unui produs.
Explicați elevilor că toate cele discutate mai sus sunt elementele componente ale unui plan
de marketing. Planul de marketing reprezintă un document care conține cunoștințe despre piața în
care Silvia va vinde tricourile, strategiile și pașii pe care Promovarea cuprinde ansamblul
trebuie să le facă pentru a vinde tricourile la cele mai activităților prin care sunt comunicate
bune condiții. Cu alte cuvinte elaborarea unui plan de
informații despre produsele sau
marketing îi va permite Silviei să răspundă la întrebarea: serviciile unei firme cu scopul de a
Cum să câștigi și să păstrezi clienți? În plus în planul de convinge consumatorii sa le
marketing al Silviei sunt determinate și activitățile de
achiziționeze.
promovarea și distribuția produsului.
46
Toate aceste sarcini - depozitarea şi gestionarea
Distribuția reprezintă toate activitățile
stocurilor, vânzarea, crearea de anunţuri publicitare sau
care permit trecerea unor bunuri
de alte materiale promoționale - sunt aspecte importante
materiale și nemateriale de la un agent
ale marketingului. Ele cer timp şi resurse financiare.
economic producător la alți agenți
economici utilizatori sau chiar la
Activitate - Tricouri de vânzare
consumatorul final.
Întrucât marketingul implică cheltuieli, Silvia are
Nu există răspunsuri corecte şi
nevoie de unele sfaturi. Ce va include marketingul
răspunsuri greşite la întrebările din
pentru tricourile ei? Împărţiţi clasa în grupe de câte 3-4
exerciţiul Ce include planul de
elevi.
marketing al Silviei? Pe măsură ce
Cereţi fiecărui grup să lucreze asupra unui plan de
discutaţi despre strategii ajutaţi elevii
marketing pentru Silvia. Solicitaţi fiecărui grup să-şi
să înţeleagă că deciziile legate de
prezinte planul. Dacă timpul este insuficient, puteţi
marketing pot avea o influenţă
încuraja discuţii între 2 grupe a planurilor create de către
semnificativă asupra succesului unei
fiecare grup în parte.
companii.
Cereţi elevilor să definească marketingul. Subliniaţi faptul că marketingul implică toate activităţile
de la producţie la vânzarea finală, adică mai mult decât doar vânzarea şi publicitatea. Cereţi elevilor
să dea exemple de funcţii ale marketingului.
Extinderea: Efectuați analiza unui spot publicitar vizionat recent la un post TV.
Abilităţi pentru viaţă - Anunţuri publicitare
În caietul elevului sunt o serie de anunţuri publicitare, pe care le puteţi folosi sau alte exemple de
anunţuri din reviste şi ziare. Puteţi înregistra pe o casetă câteva anunţuri de la televiziune sau radio.
Pentru analiza anunţului, puneţi întrebările din caiet:
 Cui îi este adresat anunţul? Audienţa poate fi definită prin vârstă, gen, tip de comunitate
sau aria de interes.
 Care este mesajul? Unele anunţuri oferă informaţie, altele apelează la emoţii şi altele vă
ajuta să vă reamintiţi numele unui produs.
 De ce ar cheltui o firmă bani pentru a elabora şi a tipări anunţuri în ziare şi reviste sau
pentru a produce secvenţe publicitare televizate? În general pentru a atrage atenţia
clienţilor.
După studierea anunţurilor publicitare, discutaţi ce studii, cunoştinţe si abilităţi sunt necesare
pentru a activa în domeniul marketingului. Mulţi elevi cu aptitudini artistice nu-şi dau seama de
posibilităţile de angajare în domeniul marketingului, al relaţiilor publice care necesită abilităţi de
scriere, dexterităţi de artă plastică, muzicale şi de înregistrare video.
47
PLAN-MODEL – Circuitul bunurilor de la producător la consumator
I. Introducere
A. Companiile oferă C. Managerii

bunurile şi serviciile; B. Antreprenorii îmbină întreprinderilor
capitalul, materialele stabilesc preţurile şi
concurenţa stimulează
şi resursele umane
producţia de bunuri şi proiectează metode
pentru a produce
servicii de calitate la bunuri şi servicii. eficiente de
preţuri accesibile. producție.
II. Discuție
A. Marketingul include toate activităţile B. Folosind activitatea Tricourile Silviei,

necesare pentru a aduce un produs finit discutaţi strategii de depozitare,
de la producător la consumator. distribuţie şi promovare a tricourilor.
III. Activitate – Tricouri de vânzare
A. Împărţiţi clasa în grupuri de 3-4 elevi şi B. Grupurile îşi prezintă

solicitaţi-le să răspundă la întrebări şi să planurile şi anunţurile
elaboreze un plan de marketing pentru
publicitare elaborate.
activitatea Silviei.
IV. Rezumat și recapitulare
A. Definiţi marketingul şi daţi B. Descrieţi rolul publicităţii şi identificaţi

exemple de activităţi de diverse strategii publicitare: sloganuri,
marketing. apeluri la raţiune şi apeluri la emoţii.
V. Abilități pentru viață – Anunțuri publicitare
A. Studiaţi anunţurile publicitare B. Discutaţi profesiile din domeniul

selectate. publicitar.
1. Cui se adresează anunţul?
2. Care este mesajul?
3. De ce o companie proiectează şi
cheltuieşte, şi tipărește sau transmite
anunţuri publicitare?
48
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE X. CE ÎNSEAMNĂ A FI COMPETITIV?
Unități de competențe:
 Elaborarea unui studiu de piaţă pentru un produs pentru identificarea gradului de
competitivitate.
 Elaborarea unor strategii economice de producţie în vederea unui consum eficient de
resurse.
 Evaluarea unei idei de afaceri (din diverse perspective).
Unități de conținut: Ce este competitivitatea? Cum concurența influențează competitivitatea?
Modele de reușite în afaceri. Studierea pieței. Abilități pentru a deveni competitiv pe piață.
Obiective
 să folosească brainstorming-ul pentru a sugera soluţii la problemele de management.
 să determine importanţa forţei de muncă calificate în scopul sporirii gradului de
productivitate a companiilor şi creșterii calitatății produselor oferite de companii într-o
economie de piaţă.
Pregătire
Familiarizați-vă cu noțiunea Ce înseamnă a fi competitiv? Pregătiţi-vă să descrieţi câteva dintre
politicile de personal ale companiei dvs. cât şi a programelor de formare şi perfecţionare pentru
noii angajaţi.
Elevii vor fi în postura unor consultanţi care vor ajuta o firmă ipotetică să-şi îmbunătăţească
managementul şi rezultatele financiare. Clasa se împarte în echipe în care se vor soluţiona
probleme ce pot apărea ca rezultat al atitudinii şi pregătirii insuficiente a angajaţilor şi a echipei
manageriale. Ei vor folosi tehnica brainstorming-ului pentru a sugera soluţii în diverse situații.
Materiale: Hârtie de consum.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii și elevele şi reamintiţi-le pe scurt ce ei au învăţat despre modul în care funcţionează
companiile într-o economie de piaţă:
 Companiile sunt în competiţie pentru a oferi bunuri şi servicii pe care le folosesc consumatorii.
 Competiţia obligă companiile să acorde atenţie nivelului de productivitate şi calitate ale
produselor.
 Marketingul este un proces de planificare și executare a activităţilor de producere, promovare,
stabilire a prețurilor, distribuire a produselor către consumatori, şi el include managementul
stocurilor, livrarea, vânzările şi publicitatea.
Definiți Competitivitatea.
Competitivitatea – este capacitatea de a face față concurenței.
Povestiţi clasei despre o experienţă neplăcută inventată sau trăită recent într-un restaurant
/magazin/cafenea, care este similară celei de mai jos:
49
„Mă grăbeam şi am intrat la ora prânzului într-o cafenea din apropierea locului meu de muncă. Când
am intrat nu s-a apropiat nimeni care să-mi ia comanda, dar în spate am auzit voci. Angajaţii se certau
între ei al cui este rândul să facă menaj. După ceva timp, cineva dintre angajaţi m-a observat şi mi-a
luat comanda: o omletă cu salată vrede, o plăcintă cu caise şi un suc de portocale. După ce a luat
comanda, a revenit la cearta referitor la menaj. În cele din urmă am primit comanda - un ou prăjit cu
roşii şi muştar (nu suport muştarul), o plăcintă cu măr şi un suc de roșii. Când m-am plâns
managerului, acela mi-a spus, „La noi primeşti exact ceea ce doreşti!””
Cereţi elevilor să facă o listă cu lucrurile care nu merg prea bine la
Dacă ar fi posibil, este
cafenea.
momentul să prezentați
Scrieți răspunsurile pe tablă. Întrebaţi elevii de ce este important ca
un filmuleț video despre
angajaţii să coopereze între ei, să trateze clienţii cu amabilitate, să
un training oferit
ofere serviciile şi bunurile pe care le aşteaptă clienţii, etc.
angajaților.
Asiguraţi-vă că clasa înţelege că atitudinea lucrătorilor, aptitudinile
angajaţilor şi performanţa pot afecta eficiența unei companii, capacitatea de a atrage clienţi şi de a
obţine profit.
Activitate – Brainstorming
Distribuiţi Caietele elevilor şi hârtie de consum. Brainstorming-ul este o tehnică care
Cereţi elevilor să deschidă caietul la Ce înseamnă a fi încurajează gândirea creativă și
competitiv. Explicaţi că problemele care apar în această implică mai multe persoane în
activitate sunt similare cu cele întâlnite în timpul vizitei identificarea soluțiilor.
dvs. la cafenea.
Explicaţi că, găsirea de soluţii pentru acest tip de probleme necesită gândire creativă. Consultanţii în
management folosesc adesea o strategie de rezolvare a problemelor numită brainstorming care îi ajută
să identifice posibilele soluţii pentru problemele date.
Descrieţi procesul de brainstorming şi scrieți pe tablă o listă cu etapele principale ale tehnicii
brainstorming.
Dacă timpul vă permite s-ar putea să folosiţi
 Identificaţi problema.
brainstorming-ul pentru analiza uneia dintre
 Găsiţi soluţii.
problemele anterioare înainte de a le cere
 Încurajaţi pe fiecare să sugereze soluţii.
tuturor să folosească această tehnica.
 Acceptaţi toate soluţiile.
 Nu discutaţi soluţiile pe parcurs.
 Evaluaţi toate soluţiile propuse. Puteți da fiecărui grup două sau trei situații
 Îmbinaţi soluţiile asemănătoare în grup. problematice pentru a stimula discuţia din
timpul activităţii.
Discutaţi avantajele şi dezavantajele fiecărei
soluţii propuse. Aranjaţi soluţiile în ordinea preferinţelor şi alegeţi-o pe cea „mai bună”. Explicaţi că,
posibilele soluţii au nevoie să fie testate și evaluate.
Împărţiţi clasa în grupuri a câte patru sau cinci persoane şi daţi fiecărui grup o problemă pentru a o
discuta. Fiecare grup trebuie să aibă un observator care să monitorizeze lucrul grupului şi să raporteze
cele observate. Spuneţi elevilor că au la dispoziţie 10 minute după care trebuie să ofere o soluţie.
50
Discuţie
După 10 minute, adunaţi clasa şi cereţi fiecărui observator/raportor să descrie problema abordată de
grup şi soluţia propusă. Ajutaţi să explice modul în care soluţiile lor vor îmbunătăţi productivitatea,
vor reduce costurile sau vor creşte vânzările.
Pe măsură ce discuţia avansează, subliniaţi următoarele afirmații ce ţin de subiect:
1. Patronii se aşteaptă ca angajaţii lor să posede anumite abilităţi şi atribute de bază:
 Aptitudini de comunicare- citit, scris şi ascultat.
 Aptitudini de calcul matematic.
 Aptitudini de gândire - abilitatea de a lua decizii, gândire creativă, capacitatea de a învăţa, de
a rezolva probleme.
 Calităţi personale - onestitate, politeţe, lucru în echipă şi responsabilitate personală.
2. Patronii pot îmbunătăţi productivitatea şi calitatea produsului, tinând cont de aşteptările de
dezvoltare personală a angajaţilor şi oferind programe de perfecţionare pentru aceștea.
3. Angajaţii bine pregătiţi, cu atitudini pozitive contribuie la succesul companiei.
Recapitulaţi paşii necesari în rezolvarea unei probleme în baza brainstorming-ul şi cereţi clasei să
identifice unul sau două avantaje ale folosirii tehnicii brainstorming.
 Implică mai multe persoane.
 Permite rezolvarea creativă a problemelor.
Cereţi să explice cum forţa de muncă bine pregătită poate contribui la sporirea productivităţii si
calităţii în activitatea firmei.
Extindere: Scriere liberă. În 5-6 propoziții elevii vor descrie ce calități și competențe trebuie să dețină
o persoană pentru a fi angajată.
Abilități – Responsabilitatea managerului
Cereţi clasei să identifice situaţii în care este aplicabil brainstorming-ul, o tehnică care implică mai
multă lume în luarea unei decizii finale. Cu toate acestea, brainstorming-ul solicită timp pentru
gândire și nu întotdeauna avem timpul necesar. Să presupunem că sunteţi manager pe vânzări al
unei firme.
Decideţi dacă brainstorming-ul vă poate ajuta în soluţionarea situaţiilor de mai jos:
 În companie vânzările sunt prea mici. Consideraţi că e necesară o nouă campanie
publicitară?
 Aveţi suficiente stocuri de materiale pe moment însă, managerul pentru producţie a aflat că
principalul furnizor îşi măreşte de luni preţurile cu 20%. Acum este vineri, ora 16.00. Ce
faceți?
 „Fluturașii” promoţionali sunt imprimați la o viteză de 1500 exemplare pe minut.
Specialistul în management al calităţii tocmai v-a informat că colorantul roz apare în oranj
în broşurile promoţionale.
 Şeful tău ţi-a spus că ai la dispoziţie 48 de ore ca, împreună cu echipa, să rezolvi problema
unui cont care „arde”, altfel vor „cădea câteva capete”.
Cereţi clasei să identifice problemele cu care se confruntă în mod curent companiile şi să identifice
soluţii prin brainstorming.
51
PLAN-MODEL – Ce înseamnă a fi competitiv
I. INTRODUCERE
A. Evocare B. Descrieți o situație care C. Cereți să vi se explice de ce

 Companiile concurează. ilustrează un serviciu serviciul prost prestat este o
 Productivitatea și calitatea produsului deficitar la un restaurant. problemă atât pentru
influențează succesul companiilor. consumator, cât și pentru
 Marketing-ul presupune o serie de acțiuni firmă.
pentru transferarea produselor de la
producători la consumatori.
II. ACTIVITATE – BRAINSTORMING
A. Descrieți tehnica braimstorming-ului și scrieți pe B. Distribuiți Caietele C. Solicitați echipelor

tablă o listă cu principalii pași ai acestei tehnici. Spirit antreprenorial să identifice soluții
și solicitați să fie prin tehnica
consultat Ce brainstorming.
1. Încurajați pe fiecare 4. Discutați avantajele înseamnă a fi
să sugereze soluții. și dezavantajele fiecărei competitiv.
soluții.
2. Acceptați toate
soluțiile, nu discutați și 5. Aranjați soluțiile
nu apreciați soluțiile. după priorități și
alegeți-o pe cea „mai
3. Evaluați și îmbinați bună”.
soluțiile similare.
III. DISCUȚIE
A. Cereți grupurilor să-și prezinte soluțiile. Concentrați-vă asupra următoarelor idei:
1. Patronii se aşteaptă ca 2. Patronii pot îmbunătăţi productivitatea şi 3. Angajaţii bine instruiţi

angajaţii lor să posede calitatea produsului prin stabilirea cu atitudini pozitive
anumite abilităţi de anticipărilor angajaţilor şi prin organizarea contribuie la succesul
bază. stagiilor de formare şi perfecţionare. companiei.
A. Discutați avantajele brainstorming-ului. B. O forță de muncă bine pregătită, cu atitudini pozitive

contribuie la creșterea succesului companiei, a
productivității firmei și calitatății produsului.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIATĂ - RESPONSABILITĂȚILE MANAGERULUI
Elevii și elevele vor aplica tehnicile brainstorming-ului în situații ipotetice și reale.
52
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XI. ROLUL ANTREPRENORIATULUI ÎN
SOCIETATE
Unități de conținut: Beneficiile antreprenoriatului pentru societate? Cultura și etica
antreprenorială.
Obiective
 să determine beneficiile antreprenoriatului pentru societate;
 să explice consecințele nerespectării eticii în afaceri.
Pregătire
Asigurați-vă că toți cunosc noțiunea de antreprenoriat. Analizați modul în care antreprenoriatul
influiențează societatea, rolul acestuia în comunitate.
Activitatea antreprenoriatului are un impact puternic asupra lumii deoarece, chiar dacă nu se
inventează lucruri noi, până la urmă se face ca lucrurile să se miște și lumea să progreseze.
Materiale: Caietul elevului.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii și elevele şi evaluați care sunt calitățile și competențele pe care trebuie să le aibă un
angajat.
Astăzi clasa va analiza rolul antreprenoriatului în societate.
Discuţie
Discutaţi cu clasa - cum văd ei rolul antreprenoriatului în societate, în general, în comunitatea lor și
în particular.
Antreprenoriatul are o contribuţie semnificativă în cadrul societăţii şi în procesul de dezvoltare.
Antreprenoriatul este forţa motrice a economiei, care de regulă cel mai des ajunge să asigure progresul
economic, prin inovare, investire de resurse şi dorinţa de dezvoltare prin utilizarea noilor oportunităţi.
Există numeroase informații cu privire la legăturile între antreprenoriat și creșterea economică.
Discutaţi opinia precum că antreprenoriatul este forța care pune lumea în mișcare.
Activitate – Beneficiile atreprenoriatului pentru societate

Împărţiţi clasa în grupuri de 3-4 persoane şi solicitaţi-le să identifice beneficiile activității
antreprenoriale pentru societate. Grupurile îşi prezintă ideile apoi pe tablă completați o listă comună.
În această listă trebuie să se regăsească următoarele idei:
 crearea de noi produse - datorită creativităţii şi resurselor de care dispun antreprenorii satisfac
noile nevoi ale consumatorilor, venind cu diferite produse/servicii inovatoare;
 descoperirea de noi resurse - antreprenorii adesea sunt nemulţumiţi de materialele şi resursele
tradiţionale, căutând mereu alternative pentru a-şi uşura activitatea şi pentru a îmbunătăţi
performanţele (produsul, procesul tehnologic, etc.);
53
 crearea locurilor de muncă - extrem de multe funcţii noi sunt create de sectorul antreprenorial,
etc.
Încurajaţi participanții să reflecte asupra acestor beneficii, încercați să exemplificați fiecare din ele.
Extindere: Identificați o listă de antreprenori din localitate pentru fiecare beneficiu analizat mai sus.
Rezumat și recapitulare
 Termenii de „antreprenoriat” și „antreprenor” au devenit din ce în ce mai utilizați în întreaga
lume, deoarece antreprenoriatul tinde să fie asociat cu dezvoltarea economică și bunăstarea
unei națiuni.
 Activitatea antreprenorilor are un impact puternic asupra lumii deoarece, chiar dacă nu ei
inventează lucruri noi, până la urmă ei fac ca lucrurile să se miște și lumea să progreseze. Ei
sunt cei care introduc noi tehnologii, promovează noi produse, stimulează descoperirea de noi
resurse și mobilizează capitalul.
 În plus, antreprenorii sunt cei care asigură un loc de muncă pentru cea mai mare parte a
populației globului.
Abilități – Antreprenoriatul și societatea

Cereţi clasei să identifice antreprenori de la care ar putea lua un interviu.
Cereţi-le să identifice problemele cu care s-au confruntat în mod curent antreprenorii şi soluţiile
identificate.
54
PLAN-MODEL – Rolul antreprenoriatului in societate
I. INTRODUCERE
A. Evocarea și determinarea condiţiilor B. Explicarea şi utilizarea noţiunilor economice şi

necesare pentru funcţionarea unei afaceri. antreprenoriale în comunicarea cotidiană.
II. DISCUȚIE
A. Cine este un antreprenor? Ce B. Care este rolul C. Identificați o listă de

calități trebuie să posede? antreprenorului în societate? antreprenori din localitate?
III. ACTIVITATE – BENEFICIILE ANTREPRENORIATULUI
A. Distribuiți Caietele.Creați 2 echipe de elevi. C. Cereți echipelor să analizeze astfel de beneficii

cum ar fi:
1. Crearea locurilor de muncă.
B. Fiecare echipă trebuie să enumere beneficiile

antreprenoriatului din localitate.
2. Apariția unor produse noi.
3. Prestarea unor servicii noi în localitate.
A. Antreprenoriatul este forța motrică a societății. B. Dependența dintre dezvoltarea economiei, nivelul de
trai și antreprenoriat.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIATĂ – Dezvoltarea unei afaceri
A. Identifică problemele cu care se confruntă în

mod curent antreprenorii şi soluţiile B. De ce dorești (sau nu) să devii antreprenor?
identificate.
55
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XII. COMPANIILE ȘI COMUNITATEA
 Rezolvarea diverselor probleme economice din perspectiva comportamentului
consumatorului şi antreprenorului
 Caracterizarea etapelor ciclului economic în contextul economiei de piaţă
 Aprecierea rolului guvernului în circuitul economic pentru bunăstarea şi prosperitatea
statului.
Unități de conținut: Ce este fluxul circular al banilor, bunurilor, serviciilor şi muncii între
companii producătoare şi consumatori? Cum interacţionează într-o comunitate producătorii şi
consumatorii?
Obiective
 să definească fluxul circular al banilor, bunurilor, serviciilor şi muncii între companii şi
gospodăriile de consumatori.
 să explice cum interacţionează într-o comunitate întreprinderile de producere şi gospodăriile
de consumatori.
Pregătire
Multiplicaţi fişele „Bani” și „Plăcinte” din Anexă pentru a avea circa cincizeci de foi. Consultaţi
planul lecţiei şi identificaţi exemple de evenimente economice locale, care ar putea fi folosite
pentru a descrie conceptul fluxului circular al activităţii economice. Clasa descoperă modul în
care cheltuiala unei persoane sau firme devine venit pentru o altă persoană (fizică sau juridică),
descoperă fluxul circular al banilor, bunurilor, serviciilor şi muncii într-o comunitate.
Materiale: Fişa „Bani”, Fișa „Plăcinte”.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii și elevele şi evocaţi cele învăţate despre modul de funcţionare a companiilor într-o
economie de piaţă.
 Companiile concurează în a oferi consumatorilor bunuri şi servicii.
 Concurenţa obligă companiile să se concentreze asupra productivităţii şi calităţii produselor.
Astăzi clasa va analiza rolul companiilor în comunitate.
Discuţie
Explicaţi că unul dintre primele lucruri pe care copiii le învaţă despre viaţa din afara familiei este
faptul că, ei în schimbul banilor pe care-i dau vânzătorului de la magazin primesc ceea ce cumpără:
jucării, bomboane, haine sau mâncare.
Dar, puţini copii știu ce se întâmplă cu banii după ce i-au lăsat la magazin în schimbul bunurilor. Azi
veţi urma drumul banilor şi veţi afla de ce este important să cunoașteți acest lucru.
56
Activitate - Fluxul circular
Împărţiţi clasa în două grupe – proprietarii de companii (cca o treime din clasă) şi proprietarii de
gospodării (cca două treimi). Împărţiţi gospodarii în patru sau cinci familii şi daţi fiecărui membru
al familiei câte 2 lei.
Termenul „gospodării” sau „menaje” este folosit de către economişti pentru a descrie
Totalitatea bunurilor care constituie averea unei familii -persoane (înrudite) care locuiesc
împreună, având buget comun și valorificând în comun bunurile dobândite prin munca lor.
Chemați 2 „producători” în fața clasei și explicați-le că sunt proprietarii restaurantului care vinde
plăcinte. Împărțiți cartelele pentru plăcinte între ei. (în anexă)
Cereţi membrilor a două familii să vină în acelaşi timp în faţa clasei şi să cumpere pentru fiecare
membru al familiei plăcinte la prețul 2 lei bucata.
Toţi banii ar trebui să treacă de la familii la proprietarii de restaurante.

Scrieţi pe tablă alte tranzacţii curente între gospodari şi companii - cumpărături de produse alimentare,
îmbrăcăminte, CD-uri, servicii de telefonie, utilități, transport, etc. Nu uitaţi să scrieţi produsele sau
serviciile oferite de firma dvs. Subliniaţi că gospodăriile de consumatori folosesc banii pentru a
cumpăra de la diferite firme bunuri sau servicii de care au nevoie.
Ceilalţi elevi „producători”, care reprezintă proprietari de companii, trebuie să identifice care sunt
bunurile şi serviciile pe care proprietarii de restaurante le cumpără pentru a putea coace şi vinde
plăcinte. Scrieţi pe tablă o listă cu răspunsurile date şi desemnaţi fiecărui proprietar de companie un
rol de pe listă. Răspunsurile posibile sunt:
 producători de utilaje;
 brutari;
 producători de fructe;
 furnizori de carne;
 vânzători de produse lactate;
 proprietari de pământ;
 distribuitori de băuturi răcoritoare;
 agenţi publicitari;
 agenţi de livrare;
 servicii de salubrizare;
 agenți servicii publice;
 agenţi de asigurări, etc.
Ambii deţinători de restaurante trebuie să plătească celorlalte companii câte 2 lei. Explicaţi că, o mare
parte din banii pe care firma îi încasează din vânzări se plătesc altor companii pentru materii prime,
materiale, utilaje, etc.
Subliniaţi că la moment s-a omis una dintre cele mai importante categorii de cheltuieli ale unei firme
și anume, impozitele, salariile şi plăţile pentru salariaţii şi managerii restaurantelor.
57
Organizaţi acest proces astfel încât fiecare membru al familiei să primească o plată.
Sumele sunt simbolice şi sunt desemnate să ilustreze fluxul circular al banilor, bunurilor,
serviciilor şi muncii între membrii unei comunităţi.
Cereţi unuia dintre proprietarii restaurantului să plătească „bucătăreselor”, „chelnerilor”, etc. câte 1
leu , aceștea sunt 3-4 reprezentanţi ai menajelor.
La această etapă nu este necesar să detaliaţi aspecte legate de „distribuţia bunăstării” sau
despre „echitate economică”.
Cereţi celorlalte companii să repete procesul. Vânzătorul de produs plăteşte 1 leu şoferului de camion
care-i transportă marfa, proprietarul de pământ plăteşte 1 leu secretarei, etc. până când marea
majoritate a banilor se întorc în familii.
Extindere: Elaborați schema circuitului economic pentru propria afacere.
Distribuiţi Caietele pentru ca elevii și elevele să completeze schema circuitului economic.
 Gospodarii (menajele,consumatorii) îşi folosesc banii pentru a cumpăra bunuri şi servicii.
• Banii „trec”de la gospodării la întreprinderi.
• Bunurile şi serviciile „trec” de la întreprinderi la gospodării.
 Întreprinderile folosesc banii pentru a cumpăra materie primă, utilaje, clădiri şi muncă.
• Munca „trece” de la gospodari la întreprinderi.
• Banii (salariile) „trec”de la întreprinderi la gospodării.
 Persoanele şi întreprinderile dintr-o localitate interactionează pentru obţinerea bunurilor şi
serviciilor de care au nevoie.
Abilități pentru viață – Opiniile economistului
Folosiţi schema circuitului economic pentru a ilustra interdependenţa diferitelor persoane şi
întreprinderi într-o comunitate.
Folosiţi situaţiile de mai jos:
 Prin ce este importantă pentru locuitori vestea că în localitatea lor se deschide o nouă
întreprindere? Ce fel de veste este aceasta - una bună sau proastă? Argumentaţi.
Crearea mai multor locuri de muncă oferă mai mulţi bani gospodăriilor, aceşti bani se cheltuiesc
pentru bunurile şi serviciile oferite de firmele locale, care pot vinde mai multe produse și deci,
pot angaja mai mulţi salariaţi, ceea ce oferă gospodăriilor mai multe locuri de muncă și mai mulţi
bani.
 Prin ce este importantă vestea închiderii unei întreprinderi din localitate?
Menajele pierd bani şi au mai puţini bani de cheltuit pentru companiile locale, care ca rezultat, ar
fi puși în situația să concedieze angajaţi.
 De ce comunitatea în întregime şi fiecare firmă în parte tinde să aibă lucrători cât
mai bine pregătiţi?
Forţa de muncă bine instruită şi calificată stimulează înfiinţarea de noi afaceri, crearea de noi
locuri de muncă și decschiderea de noi firme.
58
PLAN-MODEL – Companiile și comunitatea
I. INTRODUCERE
A. Întreprinderile concurează între ele. B. Competiția determină firmele să acorde importanță

productivității muncii și calității produselor.
II. DISCUȚIE
A. Ce fac magazinele cu banii cu care consumatorii B. Unde se duc banii?

plătesc pentru produsele procurate?
III. ACTIVITATE – Circuitul economic
B. Împărțiți clasa în grupuri de reprezentanți ai C. Identificați bunuri și servicii pe care oamenii le

menajelor și proprietari de întreprinderi. cumpără.
1. Eliberați fiecărei „gospodării” câte 2 lei. 1. Desemnați roluri pentru proprietarii de

companii rămași.
2. Selectați din grupul de proprietari două

persoane proprietari de restaurante care vând 2. Îndrumați proprietarii de restaurante să
plăcinte și dați-le cartele cu plăcinte. cumpere bunurile și serviciile de care au
nevoie.
3. Încurajați „gospodarii” să cumpere plăcinte.
D. Proprietarii de companii trebuie să plătească

B. Analizați fluxul banilor de la gospodari la salarii „gospodarilor”.
companii în schimbul bunurilor și serviciilor.
A. Trasați împreună cu elevii schema B. Gospodarii plătesc bani pentru bunuri și servicii. Banii se
circuitului economic. întorc la gospodari sub formă de salarii pentru muncă.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIATĂ – Opiniile consumatorului
A. Prin ce este importantă pentru locuitori B. De ce faptul că o C. De ce comunitatea în

vestea că în localitate se deschide o nouă companie mare se întregime și fiecare firmă în
întreprindere? Ce fel de veste este închide este o veste parte tinde să aibă lucrători
aceasta - una bună sau una proastă? importantă? cât mai bine pregătiți?
59
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XIII: COMPANIILE ȘI RESPONSABILITATEA
SOCIALĂ
 Estimarea riscurilor şi beneficiilor activităţii antreprenoriale în contextul eticii de afaceri.
 Elaborarea unui plan de afaceri/marketing pentru o idee de afaceri fezabilă.
Unități de conținut: Ce este responsabilitate socială? Condiții ale activității antreprenoriale.
Cultura antreprenorială. Etica în afaceri. Responsabilitatea în afaceri.
Obiective
 să întocmească o listă cu decizii de ordin etic cu care se confruntă firmele, decizii care au
efecte asupra comunității.
 să descrie responsabilităţile principale pe care le au companiile faţă de angajaţi, clienţi,
acţionari şi comunitate.
 să folosească tehnica brainstorming pentru a sugera soluţii la probleme manageriale.
Pregătire
Recapitulaţi ideile din prefaţa exerciţiului În ce constă responsabilitatea socială a firmelor? din
Caietul elevului.
Pregătiţi-vă să descrieţi unele dintre regulamentele şi programele firmei dvs., care reflectă
preocuparea şi grija faţă de angajaţi, clienţi şi calitatea vieţii în comunitate. Dacă compania dvs.
are un cod de etică, îl discutați.
Elevii și elevele vor sesiza ce este responsabilitate socială? Ce este cultura antreprenorială. Ce
reprezintă etica în afaceri și care este importanța ei. În ce constă responsabilitatea firmelor față de
angajați, clienți, acționari, comunitate, etc. Ce decizii trebuie de luat în condițiile unor probleme
apărute în afaceri.Ce presupune adoptarea unor decizii de ordin etic?
Materiale: Hârtie de consum.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii și elevele şi explicaţi-le că, în activităţile pe care le-aţi desfăşurat până acum v-ați
concentrat asupra modului de funcţionare al firmelor, însă în activitatea de astăzi veţi discuta despre
aspecte legate de viaţa de zi cu zi.
Cereţi clasei să discute asupra următoarelor situaţii.

 Tocmai aţi luat prânzul şi aveţi de aruncat o pungă cu resturi: un pahar de plastic, şerveţele de
hârtie, etc. În apropriere nu este nici un coş de gunoi. Dacă le-aţi arunca pe stradă și nu v-ar
vedea nimeni? Ce ați face?
 Prietena dvs. lucrează la un restaurant din oraş și ar putea să-ți dea gratis câte o băutură
răcoritoare ori de câte ori ai dori, deşi este împotriva regulilor companiei. Ar trebui să-i ceri
să te servească pe gratis?
60
Puteţi inventa scenarii mai relevante pentru comunitatea în care trăiţi sau pentru elevi.
Indiferent cum răspund copiii la aceste scenarii, răspunsurile lor vor fi bazate pe
standardele personale şi pe simţul responsabilităţii pe care îl posedă faţă de propria persoană, faţă
de cei din jurul lor șii fată de comunitate.
Stai în spatele celei mai bune eleve la matematică din clasă. Este foarte uşor „să verifici” dacă
răspunsurile la testul de matematică „coincid”. Ce faci?
Un prieten pare să fie implicat în probleme legate de droguri şi alcool. Ai vreo responsabilitate
să-l ajuţi?
Vezi un grup de colegi din clasa ta care desenează graffiti pe pereţii şcolii. Ştii cine este
iniţiatorul acestei acţiuni. Vei spune directorului?
Ai promis vecinilor că la ora 6:30 în seara aceasta vei sta cu copiii lor. La 6:15 cea mai bună
prietenă te sună să-ţi spună că are bilete la un concert extraordinar. Ce faci?
Cereţi elevilor să facă o listă cu careva norme morale, de care s-au condus atunci când au dat răspuns
la situaţiile de mai sus. Scrieţi pe tablă răspunsurile, de exemplu:
• Respectarea regulilor, a legilor, etc.
• Respectul fată de ceilalţi.
• Comportament onest.
• Onorarea promisiunilor.
• Tratarea celorlalţi cu corectitudine.
• Manifestarea compasiunii.
• Urmărirea propriilor interese.
• Păstrarea secretelor.
Fiți pregătiti să analizați și opiniile celora care nu reflectă cele mai înalte standarde etice.
Discuţie
Subliniaţi că antreprenorii şi managerii sunt puşi adesea în faţa unor decizii de acest fel. Firmele au
responsabilitate faţă de proprietarii lor - acţionarii - să asigure profitabilitate. Însă firmele, ca şi
indivizii sunt responsabile pentru efectele deciziilor luate asupra angajaţilor, clienţilor şi comunităţii
în întregime.
Ajutaţi copiii să înţeleagă responsabilităţile de bază ale companiilor, de ex. prin următoarele întrebări:
 Care sunt careva din responsabilităţile companiilor faţă de angajaţii lor? (Să ofere un loc de
muncă sigur, să plătească salariile şi să-şi onoreze obligaţiile contractuale).
 Care sunt careva din obligaţiile companiilor faţă de clienţi? (Să menţină calitatea produsului,
să asigure securitatea consumatorului şi să declare corect caracteristicile produsului). De
asemenea, referiţi-vă la standardele etice înscrise pe tablă şi subliniaţi că firmele ar trebui să
respecte aceste norme.
 Care sunt câteva dintre responsabilităţile companiilor faţă de comunitate? Să păstreze mediul
ambiant şi să contribuie la binele public al întregii comunităţi.
Activitate – Decizii dificile
Distribuiţi Caietele elevilor. Împărţiţi clasa în grupuri de patru-cinci elevi şi explicaţi că fiecare grup
reprezintă Consiliul Director al unei companii, pus în faţa unor decizii economice dificile.
61
Cereţi fiecărui grup să aleagă un reprezentat care să ia notiţe şi să desemneze un purtător de cuvânt
al grupului. Distribuiţi câte o situaţie din activitatea întreprinderii. În ce constă responsabilitatea
socială a firmei? Sugeraţi grupurilor să folosească metoda brainstorming.
După 10 minute, desfăşuraţi o discuţie în care fiecare purtător de cuvânt să descrie problema grupului
său şi soluţia găsită.
 Ajutaţii să facă legătura între răspunsurile lor şi standardele pe care le-au stabilit chiar ei în
timpul activităţii.
 Cereţi elevilor să explice în ce măsură soluţiile lor afectează acţionarii, angajaţii, clienţii şi
comunitatea.
 Este corect să te aştepţi ca un grup să facă sacrificii în favoarea altui grup? Argumentați.
Îdentificați problema și găsiți soluții folosind metoda brainstorming.

 Încurajați fiecare membru al grupului să dea soluții.
 Acceptați toate răspunsurile.
 Nu discutați și nu evaluați sugestiile.
Evaluare:
 Combinați soluțiile similare.
 Discutați avantajele și dezavantajele fiecărei soluții.
 Clasificați soluțiile și o alegeți pe cea mai potrivită.
Extindere: Care sunt conceptele etice-cheie care trebuie să fie respectate de toți antreprenorii?
Subliniaţi că adesea problemele aflate în faţa companiilor nu au soluţii de rezolvare simple. Explicaţi
că în timp ce marea majoritate a oamenilor consideră că companiile au responsabilităţi sociale în
aceeaşi măsură cu cetăţenii, extinderea şi limitele acestor responsabilităţi sunt discutabile, în special
atunci când deciziile implică responsabilităţi aparent contradictorii.
Abilităţi pentru viaţă – Elaborarea unui Cod de Etică
Împărţiţi clasa în grupuri de 3-4 persoane şi solicitați ca fiecare grup să prezinte o listă de 3 concepte
etice - cheie, pe care ar trebui să le respecte toți. Cereți copiilor să împărtășească opiniile și să
elaboreze un cod de etică al clasei, folosind standardele pe care ei le-au menționat.
Aplicați aceste standarde la evenimente din afara școlii: relații între prieteni, autoritățile locale,
firme, etc. Elevii trebuie să conștientizeze că un comportament etic este important în toate
domeniile și situațiile din viață.
Elevii și elevele vor explora importanţa unui comportament etic în propria lor viaţă şi vor analiza
responsabilitatea firmelor faţă de angajaţi, clienţi, acţionari şi comunitate. Ei vor exersa aceste
responsabilităţi, asumându-şi rolul Consiliului Director al unei firme, care se confruntă cu o serie
de probleme în afaceri şi presupun adoptarea unor decizii de ordin etic
62
PLAN-MODEL – Companiile și responsabilitatea socială
I. INTRODUCERE
A. Discutați cu elevii unele dileme etice cu B. Identificați și faceți o listă a standardelor care ar ghida
care se confruntă în viața de zi cu zi. comportamentul unei persoane.
II. DISCUȚIE
B. Care sunt responsabilitățile B. Care sunt responsabilitățile C. Care sunt responsabilitățile

companiei față de angajați? companiei față de clienți? companiei față de
comunitate?
III. ACTIVITATE – Decizii dificile
B. Distribuiți Caietele. C. Cereți grupurilor să prezinte soluțiile. Atenționați

copiii asupra acestor idei:
1. Companiile se conduc de aceleași norme ca și

B. Desemnați fiecărui grup câte o problemă persoanele sau grupurile de oameni.
pentru discuție din „În ce constă
responsabilitatea socială a firmelor?”.
(Sugerați-le să folosească metoda
brainstorming-ului.). 2. Deciziile firmei pot influența mai multe
categorii: acționari, salariați, clienți și membri
ai comunității.
3. Uneori unele categorii renunță la ceva în

beneficiul altor grupuri.
A. Problemele cu care se confruntă firmele, B. Firmelor ca și cetățenilor le revin

adesea nu sunt simple de rezolvat. responsabilități sociale care generează
dezbateri aprinse, în special atunci când
deciziile implică responsabilități.
contradictorii.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIATĂ – Opiniile consumatorului
A. În grupuri mici, apoi cu întreaga clasă B. Discutați cum s-ar putea aplica aceste
elaborați o listă cu norme de srandarde la nivel de guvern, în firme și în
comportament. relațiile dintre prieteni sau în familie.
63
UNITATEA DE ÎNVĂȚARE XIV: VIAȚA ECONOMICĂ ȘI STATUL
 Aprecierea rolului guvernului în circuitul economic pentru bunăstarea şi prosperitatea statului.
 Utilizarea conceptelor economice pentru explicarea comportamentelor individuale şi colective
a consumatorilor şi producătorilor.
Unități de conținut: Cum poate statul influența activitatea agenților economici? Care sunt
scopurile guvernului? Politica fiscală. Politica de creditare.
Obiective
 să identifice exemple de bunuri economice şi servicii oferite de către guvern;
 să explice rolul autorităţilor locale în baza fluxului circular;
 să argumenteze rolul guvernului în economie.
Pregătire
Consultaţi schema Fluxul circular al activităţilor economice şi asiguraţi-vă că toate elementele sunt
clare şi explicite. Analizaţi situaţiile din secvenţa „Care sunt dilemele unei localităţi” şi identificaţi
o serie de probleme asemănătoare din localitatea Dvs.
Elevii vor analiza rolul economic al administraţiei locale și al statului în viaţa comunităţii. Ei vor
înţelege modul în care impozitele pe care le plătesc persoanele fizice şi firmele participă în circuitul
economic al banilor, bunurilor, serviciilor din comunitate. Ei îşi vor asuma rolul de membri în
consiliul local şi vor încerca să identifice soluţii pentru problemele din localitate.
Materiale: Caietele elevului. Schema „Flux circular" (opţional) sau imagini pentru a trasa schema
pe tablă.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii și elevele şi amintiţi-le că, anterior aţi vorbit despre rolul firmelor în viaţa de zi cu zi.
Apoi explicaţi că în drum spre şcoală astăzi v-aţi dat seama că nu aţi discutat un aspect important al
economiei. Solicitaţi-le să asculte o relatare şi să identifice exemple de bunuri şi servicii oferite de
guvern.
La ora 6:30 deşteptătorul m-a făcut să mă ridic din pat. Am făcut un duş, m-am îmbrăcat, am mâncat,
am scos gunoiul afară şi am pornit la serviciu. În stradă am văzut poliţişti care au amendat un pieton
nedisciplinat, precum şi o echipă de lucrători care reparau drumul. Am trecut şi pe lângă o staţie de
pompieri. În imediata apropiere a clădirii în care îmi am biroul am observat un afiş care anunţa un
concert care va avea loc la Palatul Naţional luna viitoare şi la care mi-ar plăcea să merg.
Modificaţi povestirea ca să se potrivească comunităţii dvs.
Serviciile oferite de către autoritățile locale variază de la comunitate la comunitate.

Uneori gunoiul este colectat de firme private, uneori de companii ale statului. La fel, astfel de
utilități ca apa, gazul, energia electrică pot fi furnizate de companii private și de către stat. Străzile
sunt adesea pavate de către companiile care au sediul în zonă. (ajustați situația la comunitatea
dvs.)
64
Exemplele ar putea să conţină cu următoarele aspecte:
 Apa este adesea oferită de autorităţile locale, care supraveghează şi calitatea apei.
 Gunoiul este ridicat de echipele municipalităţii şi este dus pentru prelucrare pe terenuri aflate
în proprietatea municipalităţii.
 Drumurile şi autostrăzile sunt construite şi întreţinute de autorităţile locale sau de stat.
 Poliţia şi pompierii sunt servicii aflate în subordinea primăriilor.
 Guvernele finanţează construirea sălilor de spectacol, parcuri, stadioane, orchestre,etc.
Indiferent dacă copiii sunt sau nu de acord cu faptul că statul - autorităţile locale sau centrale - trebuie
să ofere aceste şi alte bunuri şi servicii, ei ar trebui să înţeleagă rolul statului în economie.
Discuţie
Distribuiţi caietele, solicitaţi clasei să examineze încă o dată tema „ce este circuitul economic”.
Trasaţi schema fluxului circular, care include şi tranzacţiile cu bunuri şi servicii oferite de guvern.
Recapitulaţi succint fluxul de la gospodării (menaje) spre firme în schimbul bunurilor şi serviciilor.
Notaţi fluxul salariilor şi plăţilor pentru munca prestată în firme.
Solicitaţi elevilor să facă o listă cu bunurile şi serviciile oferite de către guvern, servicii de care
beneficiază persoanele fizice şi firmele. (Drumuri şi şosele, aeroporturi şi porturi, sisteme de apă şi
canalizare, parcuri, librării, poliţie, pompieri, etc.)
Reprezentaţi bunurile şi serviciile oferite de către stat în diagramă. Explicaţi că guvernul angajează
poliţia, echipe de întreţinere a drumurilor, ingineri şi oameni cu pregătire în diverse domenii pentru a
oferi bunurile şi serviciile de care au nevoie cetățenii.
Scrieţi Muncă în spaţiul liber. Statul le plăteşte angajaţilor și funcționarilor publici pentru munca
prestată - plăţi şi salarii. Pentru a produce bunuri şi servicii statul foloseşte echipamente, autospeciale,
65
hârtie şi multe alte produse pe care le cumpără de la firme. Statul, ca şi orice alt consumator, plăteşte
pentru bunurile şi serviciile pe care le cumpără.
Întrebaţi clasa de unde ia statul bani pentru a plăti salariile şi a cumpăra bunuri şi servicii (impozite).
Recapitulaţi toate tranzacţiile reflectate în fluxul circular al bunurilor, serviciilor, banilor, muncii între
menaje, firme şi stat. Explicaţi modul în care cheltuiala unui agent se transformă în venit pentru alt
agent economic.
Activitate – Rolul guvernului

Explicaţi că bunurile şi serviciile oferite de guvern reprezintă o componentă importantă a întregii
economii. În mod tradiţional guvernele oferă:
 Bunuri şi servicii care sunt importante pentru toţi şi fiecare - iluminatul străzilor, poliţia,
pompierii, apărarea naţională, drumuri şi autostrăzi.
 Bunuri şi servicii pe care companiile nu vor să le ofere pentru că obţinerea de profit este dificilă:
parcuri, săli de concerte, localuri pentru divertisment, etc.
Cu toate acestea multe comunităţi participă la oferirea de bunuri şi servicii specifice pe care ar trebui
să le ofere guvernele. Unii ar dori să plătească impozite mai mici şi să se reducă serviciile guvernelor.
Alţii consideră că serviciile guvernelor oferă comunităţi condiții mai bune pentru trai.
Împărţiţi clasa în grupe de cinci - şapte persoane. Fiecare grup reprezintă Consiliul local. Fiecare
Consiliu trebuie să aleagă un primar care să conducă dezbaterile. După 10 minute, adunaţi clasa şi
discutaţi problemele pe care le-au rezolvat membrii Consiliului. Ce probleme pot apărea într-o
localitate care ar necesita intervenția Consiliului?
Cereţi fiecărui primar să descrie problema pe care el şi Consiliul său au dezbătut-o şi să explice soluţia
recomandată. Apoi discutaţi următoarele întrebări:
 Sunt oare înlăturarea zăpezii, curăţatul buruienilor, cânii vagabonzi probleme care intră în
atribuţiile conducerilor locale?
 Dacă Consiliul local nu ar oferi aceste servicii, ar face-o companiile private? De ce?
Argumentați (de ce da sau de ce nu)?
Extindere: Fă o listă de bunuri și servicii publice pe care le oferă guvernul/administrația din

localitatea ta.
În întreaga lume, în mod tradiţional, guvernele își asumă responsabilități și oferă o serie de bunuri şi
servicii publicului. Drept urmare, guvernul joacă un rol important în economie.
• Cetăţenii de rând şi companiile plătesc impozite şi în schimb primesc bunuri şi servicii oferite de
guvern, aşa cum ar fi poliţia, pompierii, securitatea,apă potabilă, etc.
• Guvernele angajează mii de oameni pe care îi plătesc cu salarii. Companiile vând produsele şi
serviciile lor guvernelor.
Guvernelor le revine sarcina de a proteja bunăstarea și securitatea cetăţenilor. Uneori acest fapt
implică oferirea unor tehnologii, produse şi servicii scumpe care sunt plătite din impozite. Deciziile
privind faptul care anume bunuri şi servicii ar trebui să fie finanţate din impozite este un subiect
controversat.
66
Mulţi cetăţeni au opinii diferite, uneori argumentate, privind modul de folosire a banilor din im-
pozitele plătite de ei şi este dreptul şi datoria lor să facă cunoscute opiniile lor.
Abilităţi pentru viaţă – Cum determinăm fazele ciclului economic
Împărţiţi clasa în grupuri de 3-4 persoane şi solicitați ca fiecare grup să prezinte evoluția
principalelor indicatori economici prezentați în caietul elevului. Cereți copiilor să împărtășească
opiniile și să tragă concluzii.
Elevii trebuie să conștientizeze că economia oricărei țări nu se dezvoltă uniform, că perioadele de
ascensiune alterează cu perioadele de recesiune.
Elevii vor explora informația de pe situl www.statistica.md. sau www.bnm.md
67
PLAN-MODEL – Viața economică a statului
I. INTRODUCERE
A. Discutați ce este un circuit economic. C. Identificați rolul guvernului în cadrul circuitului

economic.
II. DISCUȚIE
C. Firmele achită bani B. Impozitul este sursa de venit C. Impozitul asigură servicii
guvernului sub formă de a guvernului pentru importante precum securitatea
impozite. realizarea unor obiective. națională, pensii, etc
III. ACTIVITATE – Care sunt dilemele unei localități
C. Distribuiți Caietele. C. Cereți grupurilor să prezinte soluții. Atenționați

elevii și elevele asupra acestor idei:
1. Administrarea costurilor și beneficiilor externe.

B. Desemnați fiecărui grup câte o problemă 2. Utilizarea eficientă a resurselor publice.
pentru discuție din „Ordinea de zi a
consiliului orășenesc”. (Sugerați să fie
folosită metoda brainstorming-ului.). 3. Efectuarea politicii bugetar-fiscale. Elaborarea
bugetului.
IV. Ce sunt urcușurile și coborâșurile în economie
A. Fazele ciclului economic. B. Principalii indicatori economici.
V. REZUMAT ȘI RECAPITULARE
A. Cetăţenii de rând şi companiile plătesc B. Guvernele angajează persoane pe care îi

impozite şi în schimb primesc bunuri şi plătesc cu salarii. Companiile vând produsele şi
servicii oferite de către guvern. serviciile lor guvernelor.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIATĂ – Fazele ciclului economic
A. Determinați în ce fază a ciclului

B. Cum va evolua economia în următorii
economic ne aflăm? Ce trebuie să
ani? Ce funcții va avea statul?
facem ca să depășim faza?
68
UNITATEA DE INVAȚARE XV: CALITĂȚI ȘI COMPETENȚE ALE
ÎNTREPRINZĂTORULUI DE SUCCES
 Identificarea calităților necesare pentru o carieră de succes.
 Definirea scopurilor unei cariere.
Unități de conținut: Managementul carierei. Definirea scopurilor. Capacități de comunicare.
Flexibilitate și independență. Capacități de planificare și organizare a activității. Principii de
activitate. Orientare spre rezultat. Inițierea unei afaceri.
Obiective
 să conștientizeze importanța capacităților de comunicare, capacităților de planificare și
capacităților de organizare a activității;
 să perceapă importanța a ceea ce presupune „orientare spre rezultat”;
 să facă cunoștință cu elemente definitorii în ceea ce presupune inițierea unei afaceri.
Pregătire
Familiarizați-vă cu noțiunea „Managementul carierei“. Pregătiţi-vă să descrieţi câteva afaceri
individuale, companii private de succes la nivel național și internațional. Exemple de afaceri de
succes deschise de persoane de o vârstă mică. Descreți abilitățile necesare pentru inițierea unei
afaceri. Copiii vor înțelege ce presupune definirea scopurilor. Vor sesiza conexiunea dintre
flexibilitate și independență.
Materiale: Istorii de succes a tinerilor antreprenori din țară și din lume.
Prezentare
Introducere
Salutaţi elevii și elevele şi amintiţi-le că anterior aţi vorbit despre rolul firmelor în viaţa de zi cu zi, despre
circuitul banilor, a bunurilor și serviciilor, despre rolul economic al statului. Toate acestea sunt create,
produse și oferite de către cineva.
Fiecare din noi poate face parte din acest circuit, în dependență de studiile pe care o să le primim, capacitățile
care le avem, aptitudinile și dorințele noastre. Fiecare poate iniția o afacere dacă și-o dorește. Apoi explicaţi
că inițierea unei afaceri presupune multe cunoștințe, abilități, capacități, dar nu trebuie de avut frică, fiindcă
doar cei curajoși vor reuși.
În economia națională ca și în cea mondială afacerile private ocupă o mare parte din afaceri și crează o parte
important din Produsul Intern Brut.
De mai mult timp în țara noastră, dar și în toate țările din spațiul ex-sovietic, s-a format un stereotip precum
că, este foarte complicat să începi o afacere în aceste țări, mai mult ca atât, la fiecare etapă trebuie să ai
anumite relații și cunoștințe, că față de tinerii manageri de nivel mediu, conducători ai businessurilor medii
există o atitudine mult prea sceptică și este complicat de a câștiga autoritatea în fața subalternilor și
încrederea în fața business partenerilor. Dar, dacă ai un scop și planifici din start toate activitățile vei reuși
cu siguranță.
69
Discuție
1. Fiecare dintre noi la un moment dat îşi îndreaptă atenţia către un domeniu, dorind să practice o anumită
meserie, se gândeşte la o carieră. Aceasta este privită ca propria sa dezvoltare profesională raportată la
nivelul întregii sale vieţi active. Pe lângă evoluţia individuală, cariera poate fi privită sub trei aspecte:
economic, sociologic şi psihologic.
 Sub aspect economic, cariera reprezintă o succesiune a poziţiilor profesionale ocupate de o persoană.
 Sociologic, aceasta este privită ca o succesiune de roluri, fiecare rol fiind baza celui care va urma.
 Sub aspect psihologic, alegerea carierei şi succesul profesional ţin de aptitudinile, interesele,
valorile, necesitățile, experienţa anterioară şi aspiraţiile fiecărui individ.
Managementul carierei reprezintă un proces de proiectare şi implementare a scopurilor, strategiilor şi
planurilor, care permit indivizilor să-şi îndeplinească visele și planurile pentru cariera lor.
Managementul carierei presupune evaluarea capacităţilor, abilităţilor şi intereselor personale, stabilirea
scopurilor carierei şi dezvoltarea unei strategii pentru realizarea acestora. În orice activitate și pentru luarea
deciziei corecte este importantă motivația. (dați exemple de motivații). Dacă nu există motivație rezultatul
pozitiv devine problematic.
Motivație este totalitatea motivelor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o
anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri.
Pentru a organiza o activitate eficientă sunt importante capacitățile de comunicare, capacitățile de
planificare, precum și capacitățile de organizare a activității. (propuneți clasei șă descrie pașii pe care trebuie
să-i întreprindă fiecare pentru a ininția o activitate. Analizați ideile lor.)
Ce poate să vă motiveze să deschideți o activitate individual?

Ce poate să vă demotiveze să deschideți o activitate individual? Argumentați.
2. Care sunt elementele definitorii în ceea ce presupune inițierea unei afaceri?

În afaceri se aplică aceleasi reguli ca in orice alt tip de activitate: pentru a avea succes trebuie să știi
elementele de bază, să te concentrezi pe acele elemente fundamentale de care ai nevoie pentru a-ți transforma
afacerea într-un succes.
Foarte mulți antreprenori sunt mereu în căutarea „soluției salvatoare”, a unei „baghete magice” proaspat
inventate, care să le rezolve toate problemele si să le ofere solutii rapide. În realitate, nici în afaceri, nici în
viață nu ne putem baza pe „bagheta magică”. Există doar câteva principii de bază pe care trebuie să le
cunoaștem și să le stăpânim pentru a ne dezvolta afacerea.
Trebuie să știi unde vrei să ajungi cu afacerea ta, și mai ales, de ce vrei să ajungi într-acolo.
Dacă in momentul in care urci in mașina pentru a pleca la drum știi unde vrei să ajungi și mai ales de ce vrei
să ajungi într-acolo, vei fi mult mai motivat să îți continui călătoria, chiar dacă drumul e lung. Așa că,
intreabă-te cât mai des: „Unde vreau să ajung cu afacerea mea?” și „De ce vreau să fac asta?”.
Afacerea nu poate supraviețui fără venituri, așa că invață să vinzi.

Am văzut cu toții companii care au un logo frumos, birouri frumos amenajate și mașini inscripționate, dar
care stau prost la capitolul clienți și vânzări. Fiecare afacere are nevoie de clienți, și până nu îi obții, nu poți
70
spune că ai o afacere, indiferent cât de mult ai investit în birouri sau în materialele promoționale. Asta
inseamnă că, va trebui să înveți cât de mult poți despre vânzări și despre cum să îți fidelizezi clienții. Dacă
ai acele calități care te fac un vanzător înnăscut, problema e pe jumătate rezolvată. Ceea de ce mai ai nevoie
este să te asiguri că vinzi la un preț bun.
Vinde-le oamenilor ceea ce ei doresc să cumpere.
Multe companii și antreprenori au dorit să creeze noi piețe sau să intre în piețe „netestate” cu produse
„revoluționare”, doar pentru a descoperi, că, în realitate, nu există o piață și că se luptă pentru o felie dintr-o
plăcintă foarte mică, ceea ce este neprofitabil. Încearcă să pleci de la idei de felul că, toți oamenii
achiziționează haine, încălțăminte, tehnologie și servicii de divertisment, dar ar fi motivați să achiziționeze
mai mult din aceste categorii dacă ar apărea un produs nou care să le satisfacă cerințele/dorințele/asteptările.
Așadar, începe de la mare la mic, iar în felul acesta vei obține mai multe informații și vei descoperi noi
oportunități.
Asigură-ți mai întâi fluxul de numerar, și după aceea așteaptă profiturile.
Nu cred că, există cineva care să susțină că profitul nu este important într-o afacere, dar trebuie să menționăm
că, în primul rând, trebuie să vă asigurați un flux de numerar consistent și deabia după să urmăriți profitul.
Activitate – Inițierea unei afaceri

Împărţiţi clasa în grupe de cinci - şapte copii. Fiecare grup trebuie să propună inițierea unei afaceri în careva
domeniu. Pe un poster să prezinte afacerea dată. Să aleagă managerul companiei. Să argumenteze de ce au
ales domeniul respectiv, ce pași trebuie să urmeze, ce rezultate așteaptă, etc. După 10 minute, adunaţi clasa
şi discutaţi ofertele echipelor, problemele pe care le au de rezolvat aceste companii, ce au de învățat elevii,
ce cunoștințe le lipsesc.
Cereţi fiecărui conducător de companie să descrie problemele cu care s-a confruntat. Apoi discutaţi
următoarele întrebări.
 De ce doriți să deschideți o afacere?
 Este oare posibilă crearea unei companii fără credite?
 Dacă nu ați reușit din prima experiență ați mai încerca o dată? De ce da sau de ce nu?
Extindere: Afacerea mea de vis este...
Valoarea viziunii, obiectivelor, planurilor și proiecțiilor este dată de activitățile și eforturile depuse pentru
îndeplinirea lor. Dacă nu faci nimic în direcția asta, toate rămân doar niște vise frumoase însoțite de grafice
colorate.
Abilităţi pentru viaţă – Dezvoltarea unei afaceri
Faceți cunoștință cu principiile de bază pe care trebuie să le cunoască și să le stăpânească
fiecare pentru a dezvolta o afacere. Copiii vor înțelege ce presupune Managementul carierei,
ce se înțelege prin evaluarea capacităţilor, stabilirea scopurilor şi dezvoltarea unei strategii
pentru realizarea acestora. Vor realiza ce presupune motivația și care este importanța ei.
Conștientizarea importanței abilităților de comunicare, de liderism. Se vor identifica calitățile
necesare pentru o carieră de succes.
71
PLAN-MODEL – Calități și competențe ale întreprinzătorului de succes
I. INTRODUCERE
A. Discutați că, fiecare poate iniția o afacere B. Afacerile private ocupă o mare parte din afaceri și creează
dacă și-o dorește. o parte importantă din Produsul Intern Brut.
II. DISCUȚIE
D. Ce reprezintă cariera și B. Care este rolul motivației în C. Care sunt elementele

managementul carierei? demararea activității definitorii în ceea ce presupune
economice? inițierea unei afaceri?
III. ACTIVITATE – Inițierea unei afaceri
D. Distribuiți Caietele. C. Cereți grupurilor să prezinte ideile selectate. Și, să

ofere răspuns la următoarele întrebări:
1. De ce doriți să deschideți o afacere?

B. Fiecare grup trebuie să propună inițierea unei
afaceri în anumite domenii pe care și le
doresc. (Sugerați-le să folosească metoda
brainstorming-ului.). 2. Este oare posibilă crearea unei companii fără
credite?
3. Dacă nu ați reușit din prima experiență ați mai

încerca odată? De ce da sau de ce nu?
A. Valoarea viziunii, obiectivelor, planurilor și B. Dacă nu faci nimic în direcția asta, toate rămân
proiecțiilor este dată de activitățile și eforturile doar niște vise frumoase însoțite de grafice colorate.
depuse pentru îndeplinirea lor.
V. ABILITĂŢI PENTRU VIATĂ – Dezvoltarea unei afaceri
B. Identifică calitățile necesare pentru o C. Discutați despre importanța abiilităților de

carieră de succes. comunicare, de liderism și responsabilitate.
72
Anexe
Fișa- Cupoane pentru bomboane
73
Fișa – Cartele pentru plăcinte
74
Fișa – Instrucțiuni de confecționare a pălăriilor
75
Fișa – Graficul tranzacțiilor pe piața de chipiuri
Cumpărătorii vor cumpăra Vânzătorii vor vinde

Cantitatea Număr de Preț Număr de Cantitatea
Sumați cumulată tranzacții tranzacții cumulată
200
175
150
125
100
75
50
25 Sumați
Preț
200
175
150
125
100
75
50
25
Cantitatea
76
Fișa Banii
77
Fișa Detalist
Detalist Detalist Detalist Detalist

(Cumpărător) (Cumpărător) (Cumpărător) (Cumpărător)
Aș cumpăra o cutie de Aș cumpăra o cutie de Aș cumpăra o cutie Aș cumpăra o cutie

chipiuri la cel mult chipiuri la cel mult de chipiuri la cel mult de chipiuri la cel mult
50 lei 100 lei 125lei 150 lei
Junior Achievement Junior Achievement Junior Achievement Junior Achievement

Moldova Moldova Moldova Moldova


75 lei 100 lei 125 lei 175 lei






100 lei 125 lei 150 lei 200 lei

78
Fișa Agrosist
Angrosist Angrosist Angrosist Angrosist

(Vânzător) (Vânzător) (Vânzător) (Vânzător)
Aș vinde o cutie de Aș vinde o cutie de Aș vinde o cutie de Aș vinde o cutie de

chipiuri la cel puțin chipiuri la cel puțin chipiuri la cel puțin chipiuri la cel puțin
50 lei 100 lei 125lei 150 lei









100 lei 125 lei 150 lei 200 lei

79

6) Ghid - Spirit - ROM 2022 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

6) Ghid - Spirit - ROM 2022 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EDUCAŢIA ECONOMICĂ

Publicat în Republica Moldova, anul 2020.

GRUPUL DE LUCRU PENTRU ELABORAREA GHIDULUI:

Corina Lungu Consultant principal, Ministerul Educației, Culturii și

DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII DIN REPUBLICA MOLDOVA

Activitate –Spiritul antreprenorial

Rugaţi elevii să răspundă la întrebări pentru a înțelege mai bine textul.

Extindere: Scriere liberă – Dacă aș avea 500 mii lei...

Prezentarea programului Descrierea importanței educației

III. ACTIVITATE - Ce reprezintă spiritul antreprenorial?

Lucrând în grupuri, elevii discută între ei şi

IV. REZUMAT ȘI RECAPITULARE

În oricare dintre Deciziile pe care le Educaţia antrepre- Educaţia antreprenorială

V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ- Au miliarde de dolari și 28-36 de ani

Activitate - Cine sunt consumatorii?

Existenţa bunurilor şi serviciilor de care au nevoie consumatorii presupune derularea continuă

Nevoile sunt diverse: lumina solară şi alimente,

Această „piramidă” este constructivă, din

Mijloacele, obiectele, serviciile utilizate pentru satisfacerea nevoilor umane constituie

Extindere: Stabilește piramida nevoilor familiei tale.

Abilități pentru viață – Lumea afacerilor

Prezentarea programului Spirit antreprenorial Descrierea locului de muncă al consultantului:

II. ACTIVITATE – Cine sunt consumatorii?

Lucrând în grupuri elevii discută între ei şi

Care sun bunurile pe Care sunt bunurile şi serviciile

IV. REZUMAT ȘI RECAPITULARE

Într-o economie de piaţă Marea majoritate a În următoarele câteva săptă-

V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ- LUMEA AFACERILOR

Activitatea - Cine sunt antreprenorii?

Activitatea – Roata spiritului întreprinzător - Firma de prăjituri

Pentru ca toţi elevii/elevele să fie implicaţi, cereţi

Activitatea - De ce să nu începi propria ta afaceri?

Proprietarii şi managerii decid ce să Companiile concurează

Ar dori cineva să fie proprietarul unei firme? Definiţi noţiunea de „antreprenor”.

III. ACTIVITATE – FIRMA DE PRĂJITURI

Elaborați o listă a resurselor de care Clasificaţi resursele folosind „Roata

IV. REZUMAT ȘI RECAPITULARE

„Roata spiritului întreprinzător” (folia transparentă sau schema)

V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ – CE ESTE UN PLAN DE AFACERI

Activitatea - Concurenţa pe piaţa de bomboane

Runda I - CONCURENŢA PREŢURILOR

După ce negocierile s-au încheiat puneţi următoarele întrebări:

Runda II-a – DIFERENȚIEREA PRODUSULUI

Runda III-a – PUBLICITATEA

Activitatea - Concurența pe piața pantofilor sport

Companiile ne oferă marea majoritate a bunurilor şi serviciilor pe

II. ACTIVITATE – Concurența pe piața de bomboane

Cine ia decizii privind Ce stimulente au producătorii

IV. REZUMAT ȘI RECAPITULARE

Companiile sunt în Proprietarii stabilesc pre- Companiile sunt în concurenţă pentru a-

V. ABILITĂŢI PENTRU VIAȚĂ - CONCURENȚA

- Poate cineva să înfiinţeze o plăcintărie?

Activitatea – Costul unei plăcinte

 Cum influenţează corectitudinea angajaţilor

Răspunsuri la exerciţiul „Costul unei plăcinte”

Extindere: Estimează costurile de producție pentru propria idee de afaceri selectată.

Unde se vând cele Care plăcintărie are cele mai bune

Cine poate înființa o

II. ACTIVITATE – Costul unei păcinte

Discutaţi implicaţiile asociate

2. Care sunt implicaţiile 3. Cum pot afacerile să-şi

III. REZUMAT ȘI RECAPITULARE

Recapitulaţi importanţa proprietăţii private, a Recapitulaţi varietatea de cheltuieli pe care