ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC

RESURSE UMANE

EDUCAȚIA

CERNAT Ana-Maria
LUNGU Oana Adina
STEMATE Ana-Maria-Loredana
Grupa 245A

Bucureşti, 2022
 CUPRINS

Introducere......................................................................................................................3
1. Definiții, concepte, caracteristici ale culturii organizaționale.......................................3
1.1 Funcţiile culturii organizaţionale..............................................................................5
2. Cultura managerială.......................................................................................................6
2.1 Cultura managerială vs cultura organizațională.....................................................8
3. Cultura organizaţională în Starbucks............................................................................8
Concluzii.......................................................................................................................11
Bibliografie...................................................................................................................12

2
INTRODUCERE:
Educația a fost definită de mulți filozofi și autori. Este un cuvânt pe care îl auzim des în viața
de zi cu zi, deoarece educația este considerată cea mai semnificativă activitate din orice
societate.
„Educația este arta de a forma bunele deprinderi sau de a dezvolta aptitudinile native pentru
virtute ale acelora care dispun de ele”.
Platon Pestalozzi: "Omul devine om numai prin educație. Dar educația, la rândul ei, trebuie să
se silească saăurmeze mersul simplu al naturii. Toată puterea educației se întemeiază pe
potrivirea acțiunii și efectelor ei cu efectele esențiale ale naturii însăși. Procedeele educației și
ale naturii nu sunt decât unul și același lucru."
J. J. Rousseau: Educația constă în dezvăluirea și consolidarea a ceea ce se află, încă de la
naștere, în natura umană. "Totul este bun când iese din mâinile Creatorului, totul degenerează în
mâinile omului." "Cea dintâi educație trebuie să fie, așadar, pur negativă. Ea constă nu în a
transmite virtutea sau adevărul, ci în a păzi inima de viciu și spiritul de eroare." "Copiii trebuie
să fie copii înainte de a fi oameni, iată ce vrea natura."
Emile Durkheime: Educația este acțiunea exercitată de generațiile adulte asupra celor ce nu
sunt coapte pentru viața socială; socializarea metodică a tinerei generații; fapt social
(caracteristici: exterioritate+constrângeri).
Ad. Ferriere: "Noi nu creștem copiii. Ei se cresc. Rolul nostru principal este de a crea mediul
din care ei își vor extrage forța prin care devin mari."
James Mill: Educația are ca scop "să faca din individ un instrument de fericire pentru el însuși
și pentru semenii lui".

Educația este un ansamblu de acțiuni desfășurate în mod deliberat într-o societate, în vederea
transmiterii și formării la noile generații a experienței de muncă și de viață, a cunoștințelor,
deprinderilor, comportamentelor și valorilor acumulate de omenire pâna în acel moment.
Cuvântul educație derivă din substantivul „educatio”, care înseamnă creștere.

Funcțiile generale ale educației:

Funcțiile generale ale educației reprezintă consecințele sociale cele mai importante ale
activității de formare-dezvoltare a personalității angajate în mod intenționat sau neintenționat
prin intermediul unor acțiuni organizat și / sau a unor influențe spontane.
Analiza funcțiilor educației presupune elaborarea unui model ierarhic aplicabil in contextul
sistemului social global. Taxonomia rezultată asigură astfel evidențierea a două categorii de

3
funcții:

I.Funcțiile generale ale educației au un caracter obiectiv, reprezentând consecințele și

proprietățile cele mai importante ale activității de educație, care se regăsesc la nivelul oricărei
acțiuni educaționale. Ele au un caracter stabil, anumite modificări intervenind doar la nivelul
ordonării priorităților în cazul funcțiilor principale ale educației, subordonate în ansamblul lor
funcției centrale sau fundamentale a educației – formarea-dezvoltarea personalității umane.
II.Funcțiile derivate, subordonate, în mod direct sau indirect celor generale, au un caracter
instabil, cunoscând anumite variații și particularizări în raport cu contextul în care are loc
activitatea de educație în cadrul unui sistem și proces de invățământ determinat din punct de
vedere social-istoric.
Ținând seama de aspectele metodologice evidențiate anterior, putem avansa următoarea
taxonomie a funcțiilor educației:
1) Funcția centrală / fundamentală a educației – funcție de maximă generalitate – vizează
formarea-dezvoltarea personalității în vederea integrării sociale a acesteia (care la modul ideal
poate fi permanentă ți optimă);
2) Funcțiile principale ale educației – funcții cu caracter general – implicate direct în asigurarea
realizării efective a funcției centrale / fundamentale a educației:
a) Funcția culturală a educației: formarea-dezvoltarea personalității prin intermediul valorilor
spirituale preluate pedagogic din toate domeniile cunoașterii umane (știință, tehnologie, artă,
economie, filosofie, morală, politică, religie etc.) ;
b) Funcția politică / civică a educației: formarea-dezvoltarea personalității prin intermediul
valorilor civice care reglementează raporturile acesteia cu lumea și cu sine în condiții proprii
fiecărei vârste școlare și psihologice – vizează integrarea omului în societate în calitate de
cetățean, integrat în viața comunității (familiei, comunității socio-profesionale, comunității
politice, comunității religioase, comunității rurale-urbane; etc.);
c) Funcția economică a educației: formarea-dezvoltarea personalității prin intermediul valorilor
tehnologice, aplicative, care vizează capacitatea acesteia de realizare a unor activități
socialmente utile în diferite contexte sociale, într-o perspectivă imediată și pe termen mediu și
lung.
3) Funcțiile derivate sunt subordonate funcțiilor principale – ca exemple semnificative
avansăm următoarele variante, aflate în schimbare în raport de contextul social-istoric și de
particularitățile fiecărui sistem de educație :
a) funcția de informare, funcția de culturalizare, funcția de asistență psihologică (subordonate

4
funcției culturale);
b) functia de protectie sociala, functia de propaganda/ideologizare (subordonate functiei
politice);
c) functia de specializare, functia de profesionalizare, functia de asistenta sociala (subordonate
functiei economice).
Învățământul preuniversitar este parte integrantă a învățământului național constituit ca sistem,
reunind unitățile de învățământ de stat, particulare și confesionale, autorizate sau acreditate. Este
organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri, asigurând condițiile
necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.
Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt:
 învățământ cu frecvență;
 învățământ cu frecvență redusă.
Învăţământul general obligatoriu este format din:
 învăţământul primar;
 învăţământul secundar inferior;
 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii
superioare, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi, care au
obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea.
Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie ce desfăşoară
activităţi de învăţământ pe bază de programe de studii autorizate să funcționeze
provizoriu/acreditate în condiţiile legii, de formare iniţială şi continuă de nivel universitar,
programe ce funcţionează pe principiul calităţii și corelării ofertei educaționale cu piața muncii.
Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate
atât prin formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al
inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului
socioeconomic, cât și prin cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin
creaţie individuală şi colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al
literelor, prin asigurarea performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea
şi diseminarea rezultatelor acestora.
Statistici:
La facultățile publice în anul universitar trecut, 2021-2022, erau puțin peste 350.000 de studenți
la ciclul de licență, potrivit datelor publicate de Consiliul Național pentru Finanțarea
5
Învățământului Superior (CNFIS) pe baza cărora se stabilește finanțarea locurilor. Instituția
remarcă faptul că dintre aceste locuri, la buget erau 223.980 de studenți, iar pe locuri cu taxă la
universități de stat erau restul de 126.997 de studenți. În facultățile particulare datele Institutului
Național de Statistică arată că sunt circa 56.000 de studenți în acest sistem, datele fiind valabile
pentru anul universitar 2020-2021.
Datele CNFIS din 2012 până în prezent arată o scădere nu foarte abruptă pentru ciclul de
licență, de la 391 de mii, la 350 de mii – fiind vorba despre circa 40 de mii de studenți în 11 ani.
Reducerea e mai amplă la învățământul particular, unde sunt scăderi de 40 de procente.
Pentru ciclurile de master și doctorat, datele CNFIS arată că în 2022 erau înscriși 98.763 de
studenți la studii de master, din care 26.186 la cu taxă. Studenți la master în universități private
erau 11.095 în anul universitar 2020-2021, pentru care există date la INS.
La nivelul anului 2020/2021, sistemul național de învățământ superior cuprindea 89 de
instituții de învățământ superior, cu 541 de facultăți. Învățământul public reprezintă 60,7% din
totalul instituțiilor de învățământ superior și 74,7% din totalul facultăților.
GRAFIC Peste 405.000 de studenți încep anul universitar la studii de licență / Numărul
profesorilor din mediul academic scade sub 26 de mii pentru prima dată în ultimii 10 ani.

Crește și numărul doctoranzilor:

În anul universitar 2020/2021 erau aproape 22.800 de persoane înscrise la programe de studii
universitare de doctorat. În creștere puternică față de anul 2015-2016, când erau doar 17.156 de
doctoranzi.
Procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat la specializările Inginerie, prelucrare

6
și construcții (27,2%) și Sănătate și asistență socială (19,9%). Alte specializări cu ponderi
importante de studenți doctoranzi sunt Arte și științe umaniste (17,2%) și Afaceri, administrație
și drept (9,8%). Cele mai mici ponderi s-au înregistrat în rândul grupelor: Științele educației
(1,3%), Tehnologiile informației și comunicațiilor (3,2%) și Servicii (3,2%).
Abandonul universitar este în continuare foarte mare:
În anul universitar 2019/2020, de exemplu, datele Ministerului Educației arată că din totalul de
407,4 mii de studenţi înscrişi la început de an, în evidenţele de sfârşit al anului 2019/2020 s-au
regăsit 372,8 mii – 8,5% au abandonat studiile pe parcurs. În anul universitar următor 2020-
2021, abandonul școlar a fost de 7,4%.
Numărul de profesori este în scădere în universități:
În anul universitar 2020/2021, numărul total al angajaților din învățământul superior a fost de
50.112 persoane, în ușoară scădere în comparație cu anul precedent. O situație similară o
întâlnim și în cazul personalului didactic academic, care a ajuns la 25.991 de persoane, scădere
pentru oprima dată în ultimii ani sub pragul de 26.000 de cadre didactice, potrivit datelor citate.

Doar 34.823 de tineri s-au înscris anul acesta la sesiunea a II-a a Bacalaureatului, potrivit unui
comunicat dat de Ministerul Educației. Potrivit analizei Edupedu.ro, este cel mai mic număr de
candidați din istoria ultimilor 18 ani a Bacalaureatului.

7
 Ministerul Educației citează datele primite de la inspectoratele școlare și susține că din cei care
s-au înscris „22.586 de candidați provin din promoţia anului 2022, iar 12.237 de candidați sunt
din promoţiile anterioare”.
Pentru candidații din promoția curentă, acesta este cel mai mic număr de înscriși din 2004
încoace, potrivit datelor analizate. Nu este precizat de către minister câți dintre acești tineri au
participat și la prima sesiune a Bacalaureatului 2022, unde 30.036 de candidați au fost respinși.
România rămâne lider în topul Eurostat cu cei mai mulți tineri care au abandonat timpuriu
școala – aproape 215.000 / Rezultatele în 2021 sunt ușor mai bune decât în 2020, în ciuda
așteptărilor autorităților.

8
 Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-
24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu
au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon
școlar timpuriu.
Peste 15% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a
și nu și-au continuat studiile obligatorii. Cu alte cuvinte, dintr-o clasă cu 25 de copii, 4 dintre ei
renunță la școală până la clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea ei.

ANALIZA DIAGNOSTIC:
PUNCTE SLABE:
 abandonul scolar;
 diferentele pe care le fac profesorii intre elevi/studenti;
 conditiile scolilor ( lipsa caldurii, lips manualelor, lipsa pauzei mari etc);
 schimbarile permanente ( introducerea modulelor, schimbarea structurii examenului de
bacalaureat);
 modul de predare care nu este interactiv, multe teorie, practica zero ( practica ar trebui sa
fie elementul principal in jurul caruia sa se cladeasca procesul de invatare atat in liceu,
cat si la facultate);
 lipsa testelor psihologice pentru profesorii din invatamantul primar;
 taxele facultatilor mult prea mari;

9
  bullying-ul pe care profesorii il ignora.
PUNCTE TARI:
 digitalizarea ( tabla digitala, posibilitatea invatamantului online in timpul pandemiei);
 burse si posibilitatea de a studia si in alte tari;
 programe prin intermediul carora poti face schimb de experiente cu studentii din alte
tari , te poti dezvolta din punct de vedere cultural , inveti alte limbi si alte moduri de a
invata ( de exemplu ERASMUS);
 Școala asigură viitorilor adulți o alfabetizare funcțională în toate domeniile necesare unei
vieți autonome și împlinite în societate, care să contribuie la starea de bine individuală și
a comunității. Viitorul adult este capabil să acceseze orice tip de informație și să o
înțeleagă suficient pentru a o folosi ca resursă în performanța propriilor acțiuni sau în
excelență;
 Școala contribuie la dezvoltarea fizică armonioasă a copiilor și tinerilor prin promovarea
aptitudinilor sportive, a motricității, a competențelor necesare adoptării de către
beneficiari a unei alimentații sănătoase și nutritive. De asemenea, școala contribuie,
alături de alți actori ai comunității, la educația pentru sănătate a elevilor, fiind garant al
faptului că viitorii adulți au cunoștințele, abilitățile și atitudinile necesare unei vieți
sănătoase atât din punct de vedere fizic cât și psihic;
 Școala dezvoltă în rândul elevilor înțelegerea faptului că învățarea va face parte
permanent din viața lor de adulți, creează și consolidează comportamente de învățare pe
tot parcursul vieții, adică acele atitudini, abilități și moduri de gândire care să-i ajute să
se dezvolte continuu, în pas cu societatea în care trăiesc;
 La finalizarea învățământului obligatoriu, beneficiarul este capabil să aplice practic, în
viața de zi cu zi, cunoștințele dobândite în domeniul comunicării, al matematicii, al
științelor și în cel digital. Are un set de abilități profesionale transferabile, precum și
atitudinea și instrumentele necesare pentru intrarea calificată pe piața muncii;
 Școala este un serviciu public de educație, pentru societate, și are ca rol esențial creșterea
capitalului uman și social. Școala sprijină comunitatea și familia în educarea viitorilor
adulți și integrarea lor în societate;

ABANDONUL SCOLAR:
Abandonul școlar este ultima faza a insuccesului școlar, acestui termen nefiindu-i necesară o
definiție complexă. Insuccesul școlar se definește prin rămânerea în urmă la invățătură a unor
elevi. Aceștia nu reușesc să obțină un randament școlar la nivelul cerințelor programelor. Din
10
această cauză, ei nu vor reuși să se adapteze la mediul socio-profesional, la nivelul cerințelor
acestuia.
Absenteismul și abandonul şcolar sunt fenomene cu cauze multiple, dar cele mai multe cauze
sunt legate de problemele familiilor.
1.Din cauza abandonului școlar tinerii și adulții de astăzi sunt obligați să muncească la negru
sau „cu ziua”, fără a se putea angaja cu carte de muncă pe termen lung. Astfel se propagă mai
departe starea de sărăcie în propriile familii și modelul părinților fără educație și fără
perspectivă.
2.Eforturile școlii și ale asistentului social din comunitate sunt zadarnice fără colaborarea
familiei.
3.O primă condiţie a prevenirii absenteismului şcolar este aceea a sesizării din timp a primelor
semne de manifestare ale fenomenului, urmate de foarte bună colaborare între cadrele didactice
de la clasă (consiliul clasei) și părinţii elevilor.
4.În tot acest proces continuu și consecvent de prevenire și combatere a abandonului școlar, cei
trei poli de acțiune ȘCOALA – FAMILIA – COMUNITATEA trebuie să-și unească forțele
pentru binele, dezvoltarea și bunăstarea generațiilor prezente și viitoare de elevi.
Problema abandonului scolar exista din totdeuna si este o problema destul de mare care poate
cauaza alte si alte probleme. De exemplu, lipsa increderii in sine, probleme in relatia cu familia
etc.
Cauzele generale ale abandonului școlar sunt de trei tipuri:
1.cauze psihoindividuale (anatomo-fiziologice și psihice) – rar întâlnite în școala noastră;
2.cauze pedagogice:
 relația profesor-elev;
 relațiile dintre elevi;
 ritmul muncii școlare;
 atitudinea elevilor față de învățătuă și muncă;
 lipsa de motivație a învățăturii;
 orientarea școlară și profesională defectuoasă;
 atmosfera nefavorabilă din școală și societate față de învățătură și față de muncă etc.
3.cauze socio-familiale:
 climatul cultural-educativ;
 familii dezorganizate;
 dezinteresul părinților;
 conflicte familiale;
11
  atitudinea familiei față de școală;
 comportamentul prea liberal al părinților;
 cerințe ce depășesc posibilitățile elevului.

BULLYING-UL PE CARE PROFESORII ÎL IGNORĂ:

Bullying-ul din școli plasează România pe locul 3 la nivel European în privința acestui
fenomen, conform unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Mai mult, aproape
400.000 de elevi sunt amenințați cu bătaia și 220.000 sunt bătuți în mod repetat de către colegi,
potrivit unui studiu efectuat la nivel național.
Potrivit raportului OMS, incidența violenței în școli crește odată cu vârsta elevilor, cea mai
mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu un procent de
23%.
La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de țări în care a fost
investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), cu 17%
dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alți elevi cel puțin de trei ori în luna
anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%”, potrivit aceluiași raport al
Organizatiei Mondiale a Sănătății
Ce înseamnă bullying:
În majoritatea situațiilor, copiii sunt expuși mai multor forme de bullying în același timp: fizic
(îmbrâncire, deposedare de obiecte, lovire; verbal – insulte, umiliri, intimidări), relațional
(zvonuri, situații stânjenitoare, bârfe, excluderi) și online (mesaje, filme, imagini cu conținut
defăimător, jignitor, umilitor)
Cauzele apariției bullying-ului:
Psihologii sunt de părere că primul factor care conduce la un astfel de comportament este legat
de mediul familiar şi de ceea ce copiii văd acasa, la parinți. Ca urmare a acestui lucru, 6 din 10
copii cresc cu o formă de violență fizică sau emoțională. Părinții de multe ori, isi umilesc copii
și îi forțează să facă anumite lucruri. Îi determină astfel să devină agresori pentru a stârni
admiraţie. Copii agresorilor cred că prin violență stârnesc admiratie si frică.
Cum depistăm bullying-ul:
Dacă un copil este jignit, îmbrâncit, tachinat sau lovit în nenumărate ori este un caz de
bullying. Ca părinți, cel mai simplu e să-i observăm pe copii în curtea școlii, aceasta din urmă
reprezintă viața în afara familiei.
Cum prevenim bullying-ul:

12
 Dacă în familie aveți un copil în postura de victimă încurajați-l sa stea departe de colegii
violenți, să răspundă cu un compliment pentru a-l descuraja pe agresor, sa ceară sprijinul
învățătoarei, dirigintelui, profesorului, consilierului școlar pentru a găsi împreună soluții de a
stopa aceste situații de agresiune fizică si verbală.
TAXELE FACULTATILOR MULT PREA MARI:
În România, taxele pentru a studia la facultate sunt unele de speriat, dacă ne raportăm la nivelul
de trai al cetățenilor și la salariul minim pe economie. Există și locuri bugetate, dar din ce în ce
mai puține și nu toți studenții au mediile necesare. Educația nu trebuie să fie doar pentru cei cu
note mari.
În România, un student român plătește o taxă de studiu, la universitatea București, între 3.000
de lei și 4.400 de lei pe an, rezultă astfel o taxă medie de circa 3.700 de lei. (aprox. 800 de
Euro). Salariul minim net în România este de 1.263 de lei. (aprox. 270 de Euro).
Taxele din România nu doar că sunt foarte exagerate în comparație cu nivelul salariilor și cu
nivelul de trai al cetățenilor, însă sunt și absolut nejustificate. Pentru că un student român
plătește 800 de Euro taxa pe an la o universitate care nici măcar nu este în top 500 universități
din lume, o universitate care nu are vreun renume pe plan internațional. E o diferență uriașă între
a spune că ai studiat la Sapienza sau Sorbona și a spune că ai studiat la Universitatea București.
La toate acestea se mai adaugă și condițiile din universitate, cu mult în favoarea celor din Vest,
în timp ce Universitatea București este aproape prăbușită, sălile de clasă sunt compuse din
mobilier vechi, uzat, iar digitalizarea lipsește cu desăvârșire.
Pe langa faptul ca au scumpit taxele anuale, au scumput si taxele pentru camin din cauza
facturilor mari pentru curent și încălzire.
În Italia situația este aproape asemănătoare, cu taxe puțin mai mici. De pe site-ul Universității
Sapienza aflăm exact cât ar trebui să plătească un student ai cărui părinți câștigă 1.200 de Euro
pe lună. Astfel, dacă părinții au avut un venit anual de 24.000 de Euro, universitatea calculează o
taxă de 597 de Euro pentru un an de studiu. Adică dintr-un salariu minim de 1.200 de Euro, un
student italian poate achita doi ani de studiu la facultate. În schimb, un student român trebuie să
strângă trei salarii minime pentru a plăti taxa pe un singur an.

4.PRIORITIZAREA PROBLEMELOR
PROBLEMA 1: ABANDONUL ȘCOLAR:

C 1: Problema respectivă este într-o relaţie directă cu angajamentele instituţiei în procesul de

13
post – aderare?
Abandonul școlar este într-o relație directă cu angajamentele instituției în procesul de post-
aderare, deoarece este o problemă importantă care trebuie soluționată cât mai repede.
C 2: Soluţionarea problemei constituie o prioritate a instituţiei?
Soluționarea problemei constituie o prioritate a instituției, deoarece viitorul oamenilor constă în
educație, iar sprijinirea lor este acţiunea care trebuie să ne preocupe pe toţi. Fără o educaţie
adecvată,acestor copii le va fi greu să se integreze corespunzător în societate ca adulţi.
C 3: Ce consecinţe ar putea avea nerezolvarea problemei?
Efectele pe termen lung sunt îngrijorătoare,în sensul că ne-am putea confrunta cu o generaţie
de şomeri,de muncitori necalificaţi,de adulţi nespecializaţi cărora nu le mai rămâne nimic de
făcut decăt să plece la muncă în străinătate. De asemenea,abandonarea şcolii îi afectează pe cei
mici în dezvoltarea intelectuală,emoţională şi în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor sociale.
Schimbarea poate începe cu părinţii,profesorii şi instituţiile guvernamentale,o cooperare foarte
bună între aceşti factori putând să prevină şi să combată abandonarea timpurie a şcolii. E clar
că,pentru asigurarea viitorului celor mici,lupta împotriva abandonului şcolar trebuie să devină o
prioritate!
C 4. Câţi oameni sunt afectaţi?
În această situație, sunt afectați majoritatea copiilor din mediul rural, copiii care sunt influențați
de climatul familial(divorțul și conflictele dintre părinți sunt alte câteva aspecte care conduc spre
abandonul şcolar), copiii afectați de sărăcie ( din aceată cauză, majoritatea copiilor sunt
marginalizați și se izolează de restul grupului, acesta fiind un alt motiv al abandonului școlar).
C 5. Care este natura grupurilor afectate şi în ce măsură afectarea este sau nu semnificativă?
Această problemă afectează în mare parte elevii, studenții, copiii în situație de
risc ridicat (sărăcie, vulnerabilitate la procesele de dezagregare socială, delincventa juvenila),
persoanele cu handicap, persoanele de etnie romă aflate în situații de risc ridicat, iar afectarea lor
este semnificativă în mare măsură, deoarece această problemă este importantă și trebuie
prevenită cât mai repede.

PROBLEMA 2: TAXELE FACULTĂȚILOR MULT PREA MARI:

C 1: Problema respectivă este într-o relaţie directă cu angajamentele instituţiei în procesul de
post – aderare?
Această problemă nu este într-o relație directă cu angajamentele instituției în procesul de post-
aderare, deoarece nu a ajuns încă în agenda instituțională.

14
C 2: Soluţionarea problemei constituie o prioritate a instituţiei?
Nu, deoarece ar afecta bugetul acestora și nu ar mai putea întreține utilitățile, baza tehnico-
materială, consumabilele având în vedere desfășurarea în regim full fizic.
C 3: : Ce consecinţe ar putea avea nerezolvarea problemei?
Consecințele nerezolvării problemei ar putea duce la abandonul școlar, angajarea pentru a
câștiga banii necesari, dar și pierderea cursurilor, noțiunilor de bază.
C 4: Câţi oameni sunt afectaţi?
Marea majoritate a elevilor și studenților, în special cei care își doresc să învețe la o universitate
de prestigiu, dar nu își pot permite costurile acestora și trebuie să recurgă la împrumuturi, credite
la bănci.
C 5: Care este natura grupurilor afectate şi în ce măsură afectarea este sau nu semnificativă?
Natura grupurilor afectate este cea a studenților care din cauza neajunsurilor aleg altă
universitate unde își permit să studieze sau aleg să nu mai meargă la facultate și să se angajeze.
Afectarea lor este semnificativă în mare măsură, deoarece această problemă este importantă și
trebuie găsit cât mai curând soluții.

PROBLEMA 3: BULLYING-UL PE CARE PROFESORII ÎL IGNORĂ:

C 1: Problema respectivă este într-o relaţie directă cu angajamentele instituţiei în procesul de

post – aderare?
Bullying ul este intr-o relatie directă cu angajamentele institutiei in procesul de post-aderare,
deoarece aceasta este o preblema care persistă de mult timp, iar institutiile incearca sa o rezolve
prin diferite metode.
C 2: Soluţionarea problemei constituie o prioritate a instituţiei?
Bullying ul este o prioritate, deoarece UNIUNEA EUROPEANĂ nu accepta acest lucru și
asigură ajutor copiiilor în acest sens.
C 3: Ce consecinţe ar putea avea nerezolvarea problemei?
Consecințele în urma nerezolvarii problemei ar afecta persoana respectiva, iar acestea sunt:
izolare sociala, apariția unui sentiment de rușine, dureri de cap,  răni produse la nivel fizic și
efectele acestora la nivel psihic etc.
C 4: Câţi oameni sunt afectaţi?
Majoritatea copiilor din ziua de azi sunt victimele ale bullying ului, în special elevii din clasele
primare.

15
C 5: Care este natura grupurilor afectate şi în ce măsură afectarea este sau nu semnificativă?
Bullying ul afectează în  special copiii și are un efect considerabil asupra acestora, deoarece
poate avea efecte pe termen lung. De exemplu, riscul de a și abuza familia sau de a avea un
comportament antisocial.

PROBLEMA: C1 C2 C3 C4 C5 TOTAL
BULLYUNG UL 3 5 5 3 4 4
PE CARE
PROFESORII ÎL
IGNORĂ.
TAXELE 3 5 5 4 3 4
FACULTĂȚILOR
MULT PREA
MARI.
ABANDONUL 5 5 5 5 5 5
ȘCOLAR.

V. COMPLETAREA FORMULARULUI DE PROPUNERE DE POLITICĂ PUBLICĂ:

1.Instituția inițiatoare: MINISTERUL EDUCAȚIEI;

16
2.Formularea problemei: Din cauza situației economice precare, a parintilor neglijenti și a bullying
ului majoritatea copiilor renunta la scoala. Un alt factor care contribuie la crestere numarului de copii
care abandoneaza educatia este infrastructura slaba din mediul rural si a lipsei transportului. Efectele pe
termen lung sunt îngrijorătoare, în sensul că ne-am putea confrunta cu o generaţie de muncitori
necalificaţi. De asemenea,abandonarea şcolii îi afectează pe cei mici în dezvoltarea
intelectuală,emoţională şi în ceea ce priveşte dezvoltarea relaţiilor sociale.
3.Denumirea politicii: LUPTA ÎMĂPTRIVA ABANDONULUI ȘCOLAR.
4.Scopul politicii publice: Reducerea statisticilor abandonului școlar.
5.Obiectivul general: Obiectivul general al proiectului este prevenirea și reducerea abandonului
școlar timpuriu în rândul copiilor/tinerilor din grupuri vulnerabile (copii din comunități
defavorizate, copii romi, copii din mediul rural, copii cu părinții plecați la muncă în străinătate,
copii din familii cu statut socio-economic scăzut), prin servicii integrate de prevenire, intervenție
și compensare, inclusiv prin intervenții asupra mediului familial și școlar (părinți/reprezentanți și
cadre didactice).

OBIECTIVE SPECIFICE:

 până la 1 ianuarie 2027, scăderea cu 20% a abandonului școlar.

6. Beneficiari direcți- copiii care abandobează școala ;

Beneficiari indirecti- statul, profesorii, părinții.

7. Variante de soluționare:
- oferirea unor ajutoare materiale (rechizite) pentru cele mai defavorizate cazuri, ce reprezintă
riscul cel mai mare de abandon școlar;
- modernizarea scolii și crearea unui program after school, asigurarea transportului cu fonduri
din Programul Național pentru Reducearea Abandonului Școlar(PNRAS) inițiat de Ministerul
Educației ;
- oferirea burselor sociale și de merit de către bugetul local pentru motivarea copiilor.

1.Avantaje din punct de vedere economic:

 Acest program are avantajul creeării unor noi locuri de muncă pentru persoane
specializate în psihologie, sociologie și comunicare.
17
  Fondurile obținute prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului
Școlar(PNRAS) cu finanțarea PNRR sunt nerambursabile.
Dezavantaje din punct de vedere economic:
 Timpul indelungat in care localitatea va primi banii de la PNRAS.
Avantaje din punct de vedere social:
 Cu ajutorul rechizitelor, majoritatea copiilor vor putea merge în număr cât mai mare la
școală.
Dezavantaje din punct de vedere social:
 -

2.Avantaje din punct de vedere economic:

 Se creează locuri de muncă pentru personalul After Schoolului.
Dezavantaje din punct de vedere economic:
 Timpul îndelungat în care localitatea va primi banii.
 Creșterea prețului carburanților.
Avantaje din punct de vedere social:
 Prin asigurarea transportului, copiii care stau în zone defavorizate vor ajunge mult mai
ușor la școală.
Dezavantaje din punct de vedere social:
 Posibilele diferențe dintre copiii care au o situație materială mai bună și cei care au o
situație precară.

3.Avantaje din punct de vedere economic:

 Prin motivarea copiilor cu burse de merit și sociale, vom avea pe viitor oameni bine
pregătiți pentru piața muncii.
Dezavantaje din punct de vedere economic:
 Timpul îndelungat în care localitatea va primi banii Din cadrul PNRAS.
Avantaje din punct de vedere social:
 Bursele au drept scop încurajarea performanței școlare și sprijinirea elevilor aflați în
situații de risc.
Dezavantaje din punct de vedere social:
 -

8.Procesul de consultare:Consiliile județene și locale, inițiativele UNESCO privind Educația

18
pentru toți; administrația locală, inspectorate generale județene, de asemenea trebuie să existe o
colaborare permanentă între instituțiile guvernamentale și cele neguvernamentale, dar și o
relație deschisă școală-părinte-elev.
9.Varianta de soluționare aleasă: oferirea unor ajutoare materiale pentru cele mai defavorizate
cazuri, ce reprezintă riscul cel mai mare de abandon școlar;
beneficii:
- diminuarea factorilor externi ce cauzează părăsirea timpurie a școlii;
- scăderea treptată a numărului de elevi ce nu își finalizează studiile;
- solidarizarea comunității prin cooperare și ajutor reciproc.
Riscuri:
- imposibilitatea remedierii factorilor psihologici ce împiedică continuarea studiilor de
către persoanele vulnerabile.
Indicatori de performanță:
 Numărul soluțiilor pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă grupurile
vulnerabile;
 Numarul burselor sociale si de merit oferite;
 Numărul autobuzelor pentru asigurarea transportului.

Graficul Gantt:

ACTIVITATE 2022 2023 2024 2025 2026 2027

1.MODERNIZARE
A ȘCOLILOR
2.OFERIREA
BURSELOR
3.CREAREA UNUI
PROGRAM AFTER
SCHOOL

19
20
 BIBLIOGRAFIE

REFERINȚE WEB:

1. http://repository.utm.md/handle/5014/2297

2. http://www.mantis.md/ro/blog/rolul-si-importanta-culturii-organizationale/

3. https://pdfcoffee.com/starbucks-cultura-organizationala-pdf-free.html

4. https://ibn.idsi.md/vizualizare_articol/125436

5. http://dspace.aap.gov.md/bitstream/handle/123456789/1512/52-
57_5.pdf?sequence=1&isAllowed=y
6. https://pdfcoffee.com/cultura-organizationala-si-manageriala-marian-nastase-pdf-
free.html
7. http://dir.upsc.md:8080/xmlui/bitstream/handle/123456789/2135/CulturaManageriala
Profesorului_Monografie.pdf?sequence=1&isAllowed=y
8. Microsoft Word - Impactul culturii manageriale asupra flexibilitatii organizatiilor.doc
(ase.ro)
9. Cultura Organizationala Si Manageriala Marian Nastase - PDFCOFFEE.COM

10. Cultura organizationala : Management general (stiucum.com)

21