Administrația publică - ne ocupăm de puterea executivă

SUBORDONAREA - principiul de bază

Șefii executivului - avem un executiv de tip bicefal

- Președintele
- Guvernul

CENTRAL (în determinăm după competență, ex. toată țara)

MINISTERE
ALTE AUTORITĂȚI CENTRALE (ex. ANAF)
AUTORITĂȚI ADMINISTRATIVE AUTONOME CENTRALE (subordonate guvern)
AUTORITĂȚI AUTONOME EXTERNE SRI, BNR, SPP, SIE

NIVEL INTERMEDIAR - subordonate central și activează la nivelul județului

Prefect (art. 123) reprezentat în plan local, coordonează deconcentratele
Serviciile publice deconcentrate

NIVEL LOCAL
Autoritățile administrative autonome locale (CJ, CL, primarul, președinte CJ)
Societăți comerciale + Regii autonome (subordinea CJ și CL)

Toate autoritățile se manifestă prin acte administrative. Această formă produce efecte
juridice.

Acte administrative
Președintele - decretele prezidențiale
Guvernul - hotărârile și ordonanțele

ordonanțe simple și de urgență

guvernul vine și împrumută din competențele parlamentului

Art 115 din constituție îi permite guvernului să emită ordonanțe

Lege de abilitare prin care împuternicește guvernul

La baza unui act administrativ stau alte 8-10 acte.

BNR - acte circulare, instrucțiuni

Fiecare autoritate funcționează în baza unui act normativ de înființare

Prefectul emite ordine

Consiliul Local și CJ adoptă hotărâri (organ colegial)
Primarul emite dispoziții

ACTE NORMATIVE și ACTE INDIVIDUALE

Produc efecte asupra toate subiectelor de drept (normative)
Produc efecte asupra unui subiect determinat de drept sau determinabil (individuale).
Cunoaștem destinatarul actului individual.

Președintele
forma de guvernământ se stabilește în funcție de șeful statului (monarhie sau republică)

monarhie - sistem primul născut, trebuie să aparțină unui anumite familii

rolul monarhului este mai mult simbolic, are atribuții extrem de reduse

La rândul lor republicile se împart în 3 categorii:

- republica prezidențială
- republica parlamentară
- republica semi-prezidențială (după al II-lea R.M.)

Nu avem niciuna din cele 3 avem un regim semi-prezidențialism atenuat.

Tendințe
- Ascensiunea regalității (instituirea monarhiei în Spania) Juan Carlos I de Bourbon
1975
- Crize ale regalității (monarhia Belgiană)
- Căderea monarhiilor din Balcani + în Italia 1947, Grecia la 1975

Președintele într-o republică reprezintă un pilon important

- republica parlamentară (cea mai apropiată de monarhie) Italia și Germania
- republica semi-prezidențială (Franța, Austria, Portugalia)
- republica prezidențială (SUA)

Sistemul semi-prezidențial
- Președintele are toată puterea executivă
- Nu există guvern, miniștrii, sunt departamente ~ secretari de stat
- Prea mult[ putere executive în mâna unei persoane poate să degenereze
- Congresul decide bugetul

Republica parlamentara
- Președintele este ales de către parlament (puteri limitate) 5-7 ani
- Puterea executivă este în mâna guvernului

Administrația este la nivelul landurilor - și-o face fiecare nu centrul pentru ei

Republica Franceză (Generalul Charles de Gaulle)

- un nou tip de republică (semi-prezidențială)
- președintele este ales de către popor
- puterea executivă se împarte între președinte și guvern
- președintele a fost prea puternic (mandat pe 7 ani) putea fi reales
- președintele poate scăpa controlului popular
- când mandatul președintelui pe 7 ani nu se suprapunea cu cel al președintelui
- când culoarea președintelui era diferită față de a parlamentului (adunarea națională)
erau cele mai dezastruoase (coabitare politică)
 - apoi limitează președintele la 2 mandate pot fi și succesive
- a doua modificare 2000, mandatul președintelui a fost redus la 5 ani.
- expresia semi-prezidențialismului (art. 16)
- președintele nu poate dizolva adunarea națională

România semi-prezidențialism atenuat

- alegerea președintelui în mod direct (această trăsătură ne apropie de sitemul
semi-prezidențial
- Guvernul răspunde în fața parlamentului și a președintelui țării
- atribuțiile președintelui sunt stabilite, iar acesta trebuie să o prezinte parlamentului și
să aibă rolul acestuia (art. 85-94)
- rolul președintelui este mult atenuat (condiționat de guvern sau de parlament)

Rolul președintelui (art. 80)

- principalul om politic, șeful executivului
- garant al constituției
- președinte mediator între puterile statului și între stat și societate

Când este tras la răspundere:

- încalcă flagrant consittuția (art. 95)
- înaltă trădare (art. 96) 394 - 396

Suspendarea din funcție (răspunderea politică a președintelui) (Art. 95)

- textul constituției nu pune în ordine conologică evenimentele
- textul nu definește ce înseamnă ”încălcare gravă”

Încălcarea gravă a constituției

I. Propunerea de suspendare (⅓ deputați și senatori) - în funcție de secretariatul primei
camere la care s-a depus cererea (cei care sunt mai mulți o depun). Se înștiințează
cealaltă cameră.

II. Ședința comună a celor două camere

Nu se ține imediat această ședință deoarece între I și II, parlamentul are de îndeplinit
două obligații constituționale (1. informarea președintelui / 2. aviz consultativ CCR)

* Avize (facultative, consultative, conforme)

facultativ = nu ești obligat să-l ceri, nu ești obligat să-l respecți
consultativ = ești obligat să-l ceri, nu ești obligat să-l respecți
conformare = ești obligat să-l ceri, ești obligat să-l respecți

Se dă citire propunerii de suspendare

Se analizează punctul de vedere al CCR
Dacă președintele dorește să vină și să justifice
Apoi se dezbate
Se trece la vot - se decide suspendarea din funcție a președintelui (majoritate absolută
50%+1)

Rezultatul din acest punct = Este suspendat din funcție

Intervine interimatul, până la organizarea referendumului

III. Referendum (poporul este în măsură să-l demită)

- Se organizează în maxim 30 de zile
- Poporul votează
- Are loc demiterea
- În 3 luni de zile guvernul va organiza alegerile și pentru alegerea președintelui
- În cazul în care votul nu se suprapune își reia activitatea

În mod normal parlamentul ar trebui să fie demis (nu mai are sprijinul poporului) dar
constituția nu clarifică acest lucru (art. 61)
- este o mare scăpare