Constitutiile romaniei.

Dupa cum stim, pentru materia de la bac avem de invatat 7 constitutii: 3

democratice, una autoritara, si 3 totalitare.

In primul rand, care sunt diferentele dintre aceste regimuri?

Regim democratic
- Acesta respecta drepturile si libertatile cetatenesti, fiind cea mai importanta
caracteristica a sa. Ca si alte caracteristici/practici politice democratice
avem: pluripartidismul – existenta a mai multor partide pe scena politice,
principiul separarii puterilor in stat – unde puterea este impartita intre cele 3
tipuri de putere (judecatoreasca, executiva si legislativa)., sau dreptul la vot
universal.

Regim autoritar.
- Acest tip de regim limiteaza drepturile si libertatile cetatenesti. Regimul
autoritar se afla intre limita dintre democratie si totalitarism – el nu respecta
drepturile si libertatatile oamenilor, dar nici nu le elimina complet. Astfel, in
regimul autoritar avem principiul separarii puterilor in stat, doar ca, aici,
toate puterile (cele 3) sunt subordonate regelui. Mai mult, si aici se
implementeaza cenzura.

Regim totalitar.
- Acest tip de regim incalca drepturile si libertatile cetatenesti. Astfel ca, in
regimul totalitar avem si alte caracteristici/practici politice totalitare,
precum: cenzura – eliminarea dreptului de libera exprimare, exercitat
indeosebi asupra presei, monopartidismul – existenta a unui singur partid pe
scena politica, politia politica – instutitie subordoanta statului care avea
misiunea de a identifica si pedepsi opozantii partidului, etc..
Diferentele/asemanarile dintre constitutii.
 Diferentele – Albastre
 Asemanarile - Portocaliu
1. Cele democratice.
Constitutia din 1866
Implementeaza o forma
de guvernamant de tip
monarhic.
Votul este cenzitar –
puteau vota doar barbatii
care plateau contributii la
stat.
Proprietatea este
considerata sacra si
inviolabila.
Puterea executiva este
detinuta de catre principe
(sau, din 1881 – rege), si
de catre guvern.
Fiind democratica, are la
baza cele 3 principiii: al
suprematiei, al
reprezentativitatii, si al
separarii puterilor in stat.
Constitutia din 1923
Implementeaza o forma
de guvernamant de tip
monarhic.
Vot universal – sub
forma barbati, cetateni
romani, peste 21 de ani
Proprietatea este
garantata.
Puterea executiva este
detinuta de catre principe
(sau, din 1881 – rege), si
de catre guvern.
Fiind democratica, are la
baza cele 3 principiii: al
suprematiei, al
reprezentativitatii, si al
separarii puterilor in stat
Constitutia din 1991
Implementeaza o forma
de guvernamant de tip
republica.
Vot univeral – sub
forma, cetateni romani,
femei sau barbati, cu
varsta peste 18 ani.
-
In 1974 se introduce
functia de presedinte.
Astfel, puterea executiva
este detinuta de
presedinte si guvern.
Fiind democratica, are la
baza cele 3 principiii: al
suprematiei, al
reprezentativitatii, si al
separarii puterilor in stat
 2. Cea democratica si totalitara.

Constitutia din 1938. Constitutiile democratic

Votul universal – cu Aici avem prezentate
conditia sa fii cetatean mai sus toate cele 3
roman, femeie sau variante ale votului
barbat, cu varsta democratic.
minima de 30 de ani,
stiutori de carte.
Are la baza principiul Are la baza principiul
separarii puterilor in separarii puterilor in stat
stat – dar toate puterile – dar puterile sunt
sunt subordante regelui. independente.
Forma de guvernamant: Primele doua constitutii
monarhie. au forma de
guvernamant monarhia,
ultima are republica.

Concluzii ale constitutiilor:

- Aceste concluzii pot fi folosite si incluse si in eseu la punct de vedere
(exemple mai jos)

1. Constitutia din 1866

- Generalitati: prima constitutie romaneasca, constitutie democratica, respecta
drepturile si libertatile cetatenesti, vot cenzitar, alegeri libere, pluripartidism
 Prin adoptarea constitutiei din 1866, Romania devine un stat modern,
constitutional, guvernat dupa principii democratice. Nu doar viata
politica romaneasca se stabilizeaza prin intermediul constitutiei, ci si
viata sociala. Respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti devine
parte din legea constituionala, iar caracteristici precum proprietatea
privata, sau pluripartidismul ajung sa fie realitati obisnuite in viata
romaneasca a secolului 19, si nu privilegii.
Cerinta: formularea unui punct de vedere referitor la adoptarea unei legi
fundamentale in Romania, argumentand cu un argument istoric.