Analiză comparativă între principalele forme de guvernământ (monarhie vs republică)

ale țării noastre de-a lungul timpului

Forma de guvernământ este un concept din științele politice care se referă la modul

în care este organizată puterea executivă în stat, în principal la modul cum este numit și
legitimat conducătorul statului. Se diferențiază astfel două mari forme de guvernământ:
monarhia și republica

Noțiunea de „formă de guvernământ” are în mod obișnuit o semnificație juridică și ca

atare formează obiectul de studiu a dreptului public, în mod particular a dreptului
constituțional. Semnificațiile noțiunii nu pot fi reduse doar la cele juridice. Formele de
realizare a guvernării, modul de concretizare a acestora la nivelul fiecărui stat au
numeroase semnificații în plan istoric, social, politic și economic, prin urmare, formează
obiectul de studiu a unui ansamblu de științe umaniste, relevându-se astfel caracterul
interdisciplinar al acestei noțiuni.
Monarhia, ca formă de guvernământ se caracterizează prin aceea că șeful statului
este un rege,monarh, domn, împărat etc, absolut sau nu, moștenitor sau desemnat după
proceduri specifice în funcție de obiceiurile regimului constituțional.
Monarhia absolută, cea mai veche formă de monarhie, se caracterizează prin întreaga
libertate a şefului de stat. Această formă specifică înaintea Revoluţiei franceze din 1789
și-a urmat cursul până aproape de timpurile noastre. De menţionat că la începutul
secolului XX ,în Europa încă mai existau două imperii absolute şi anume Imperiul rus şi
Imperiul otoman.
 Republica este acea formă de guvernământ în care, așa cum se spune, cetățenii
se guvernează singuri, alegându-și prin vot un șef de stat, în funcția de
președinte.
 În republică guvernarea se înfăptuiește prin reprezentanți aleși, urmând
proceduri electorale clare.Președintele fiind ales prin vot universal sau de
către parlament.
Putem spune că o diferenţă majoră între o monarhie si o republică este modul în
care şeful statului este ales. Republica este acea formă de guvernământ în care atribuțiile
de şef al statului sunt îndeplinite de un organ ales pe o perioadă de timp clar determinată .
În virtutea art. 38 din Constituție , regele era singurul inițiator al puterii executive
pe care o exercita personal şi prin intermediul guvernului .Miniştrii erau numiți de către
rege şi erau răspunzători numai față de el din punct de vedere politic. Miniştrii ,
răspundeau , de asemenea, pentru actele emise de rege și pe care fiecare, în domeniul sau
de activitate, le contrasemna pe considerentul că regele era declarat de neatins.Tot regele
in sistemul Constitutiei din 1938 era în mod real conducătorul puterii judecătoreşti,
deoarece judecătorii erau numiții de către acesta iar hotărârile se executau în numele său.
O altă deosebire între cele două forme de guvernământ o constituie faptul că
regele domnea pe toată durata vieții din momentul împlinirii vârste de 18 ani, pe când in
republică , şeful statului este doar pe o perioadă de timp limitată.
Revoluția din decembrie 1989, prin care regimul comunist dictatorial a fost
înlaturat,a condus la schimbări de esență în ceea ce privește sistemul constituțional de
organizare si funcționare a vieții politice.Încă din primele zile s-a luat măsura
dizolvării structurilor politice ale vechiului regim.Astfel forma de guvernământ a statului
român este republica.

Avantajele monarhiei ar fi:

- eliminarea alegerilor prezidențiale - din 5 în 5 ani - cu toate costurile aferente
- eliminarea luptelor între partide și în interiorul partidelor pentru postul de
președinte
- eventuale apropieri între România și alte monarhii europene care ar putea fi
facilitate de relațiile între respectivele case regale
 La capitolul dezavantaje presupun ca cel mai mare dezavantaj al monarhiei ar fi acela
că mulți dintre cetățeni nu s-ar simți reprezentați de persoana regelui sau de membri casei
regale. Similar, un sistem republican are la rândul lui avantajul de a fi cel mai
reprezentativ pentru cetățeni – toți cei de la conducere sunt aleși prin vot liber exprimat.

Avantajele republicii:
În republica semiprezidenţială, cum este România, este mai bine conturat principiul
separării puterilor în stat, lucru care conferă stabilitate ţării. În România, statul se
organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor care sunt legislativă,
executivă şi judecătorească, în cadrul democraţiei constituţionale.
Un aspect pozitiv al unei republici semiprezidenţiale este că cetăţenii aleg
preşedintele prin vot direct şi universal. Astfel electoratul decide direct persoana căreia îi
oferă dreptul de a îl reprezenta.
Pe de altă parte, în republicile prezidenţiale riscul apariţiei unei crize politice ar putea
fi mai mare, deoarece şeful statului este şi şef al Guvernului. Prin urmare, având atribuţii
sporite, preşedintel ţării ar putea fi tentat să abuzeze de puterile sale.
Într-o republică parlamentară, Guvernul este numit de către Legislativ, iar în unele
cazuri Parlamentul alege şi şeful statului. Preşedintele unei ţări care este republică
parlamentară, nu are atribuţii executive, fiind doar un mediator al conflictelor politice şi
având rolul de a reprezenta ţara pe plan extern.