1. Noiunea de stat Cuvntul stat provine de la latinescul status, semnificnd ideea de ceva stabil, permanent.

Iniial, acest cuvnt se folosea, pentru a desemna cetile, republicile de tipul celei romane. Stat sistem organizaional, care realizeaz n mod suveran conducerea unei societi (a unui popor stabilit pe un anumit teritoriu), deinnd n acest scop att monopolul crerii, ct i monopolul aplicrii dreptului. Statul este: o organizaie politic a societii cu ajutorul creia se realizeaz conducerea societii; o organizaie care deine monopolul crerii i aplicrii dreptului; o organizaie care exercit puterea pe un teritoriu determinat al unei comuniti umane; 2. Teorii referitoare la aparitia statului Teoria contractului social statul era rezultatul unui contract social dintre guvernanti si guvernati. Teoria teocratica statul este creatia lui Dumnezeu, iar seful este reprezentatul fortelor divine pe pamant. Teoria patriarhala statul isi are origine de la familie. Teoria violentei statul a aparut in urma luptelor dintre triburi. In literatura de specialitate statul este definit ca: o modalitate de organizare a puterii politice sub forma puterii de stat in vederea indeplinirii vointei poporului, indiferent de exercitarea directa/indirecta prin organele sale reprezentative. Esenta statului in societatile democratice se reduce ca este un instrument de organizare si conducere a societatii. 3. Caracteristicile statului

Suveranitatea Uneori, pentru a desemna puterea de stat se utilizeaz termenul de suveranitate. Numeroase constituii i documente internaionale nu echivaleaz noiunea de suveranitate cu cea de puterea e stat, ci o consider un atribut al poporului sau al naiunii. Deseori ns suveranitatea este utilizat pentru a sublinia calitatea suprem a puterii de stat. Suveranitatea are 2 prerogative: -suprematia in plan intern; -independenta pe plan international. Suveranitatea este dreptul statului de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state. n acest sens suveranitatea poate fi de dou feluri: Suveranitatea intern - n interiorul statului nici o alt putere social nu este superioar puterii statului aspect numit i supremaia puterii de stat Suveranitate extern nsuirea autoritilor publice de a reprezenta statul n raporturile sal e cu alte subiecte de drept internaional n condiii de egalitate i fr vreun amestec din afar. Se manifest n dreptul de a ncheia convenii i tratate internaionale, de a trimite i a primi reprezentani diplomatici. Exista 3 tipuri de suveranitate: Nationala dreptul fiecarei natiuni la autodeterminare si la dezvoltarea independenta. Poporului dreptul poporului de asi decide singur soarta (de a crea noi autoritati si a le controla activitatea). De stat presupune suprematia si independenta puterii de stat in sfera relatiilor interne/externe. Caracteristicile suveranitatii: Suveranitatea este una singura se exercita doar o singura autoritate. Suveranitatea este indivizibila indivizii nu sunt fiecare titulari a unei cote/parti. Suveranitatea este inalienabila ea nu poate fi instrainata. Suveranitatea este inprescritibila un uzuraptor oricat de mult n-ar exercita suveranitatea, el nu devine titularul ei. Const. art.2 (al.1) Suveranitatea este limitata de constitutie in plan intern, iar in plan extern de puterea analogica a altor state.