1.

Dreptul constitutional
in sistemul de drept al
RM.
Dreptul este ansamblul
regulilor asigurate si
garantate de catre stat ,care
au ca scop organizarea si
disciplinarea
comportamentului uman in
principalele relatii din
societate ,intr-un climat
specific manifestarii
coexistentei
libertatilor,apararii
drepturilor esentiale ale
omului si justitiei
sociale..Dr.serveste
reglementarii relatiilor
sociale.Norma juridica
este o norma de conduita
generala,obligatorie,a carui
scop este de a asigura
ordinea sociala,ea poate fi
adusa la indeplinire fie pe
cale statala,sau
constringere.Sistemul
2.Obiectul dreptului
constitutional.
Dr.Constitutional este o
disciplina juridica,obiectul de
reglementare are unele
particularitati care il
deosebesc de obiectul de
reglementare al
constitutiei.Fundamentul de
baza al Dr.constitutional il
constituie
constitutia.Denumirea de
relatii sociale fundamentale
provine tot de la legea
fundamentala care
reglementeaza,insa in afara de
normele constitutionale
fundamentale in ansamblul
normelor de drept
constitutionale sunt cuprinse
si cele din codul
electoral,legea cu privire la
cetatenie ,legea cu p.la
referendum.Obiectul de
reglementare a
dr.constitutional il constituie
dreptului se imparte in
ramuri si institutii
juridice.amura de drept
este un ansamblu distinct
de norme juridice,legate
organic intre ele,clasificate
dupa obiectul de
reglementare juridic si al
metodelor acesteia si care
reglementeaza relatiile
sociale intr-un anumit
domeniu.!nstitutia juridica
se defineste ca o totalitate
de norme juridice organic
legate,apartinind unei
ramuri de drept si care
reglementeza un grup de
relatiile sociale
inrudite,dupa metoda de
reglementare specifica
ramurii respective.Sistemul
de drept al m este
impartit in ramuri de drept
cum ar
fi"dr.constitutional
,dr.aministrativ
cele mai importante relatii
sociale,relatiile ce apar in
procesul organizarii societatii
de stat ,instituirii si exercitarii
puterii de stat ,organizarii
dreptului si libertatilor
individuale ale
cetatenilor,exprimarii
suveranitatii
poporului.Dr.constitutional
reglementeaza cele mai
importante rel.sociale in
procesul instituirii,mentinerii
si exercitarii puteriii
statale.Dr.constitutional si
obiectul de reglementare al
constitutiei numai la prima
vedere pare a fi identic,daca
ne-am conduce numai de
formula ca dr.constitutional
este ansamblul de reguli
relative la organizarea
statului,la desemnarea
persoanelor care ex xercita
puterea.
3.Elementele constitutive ale
,financiar,muncii,agrar,pen
al,familiei,international.Dr.
Constitutional ca totalitate
de norme juridice cuprinse
in constitutie sau in alte
acte normative prin care se
reglementeaza relatii
sociale fundamentale ce
apar in procesul instaurarii
mentinerii si exercitarii
statale aputerii.
3.TERITORIULCategorie
abstract ace intruc#ipeaza
trecut,present,viitor.Functii
le teritoriului"-permite
situarea statului in spatiu si
delimitarea lui de alte
state,-constituie baza pe
care se realizeaza
integrarea transformatoare
intr-o unitate concreta a
populatiei,-determina
intinderea suveranitatii si
independentii,-sigura si
accentuiaza calitatea
insusia cetatenilor,-
statului.
$.S%&%'( este o comunitate
nationala determinate prin
trecutul sau,anumita unitate
prin care se realizeaza
comunitatea de viata a unui
popor.Statul este o societate
omeneasca organizata
deoarece in el se realizeaza
comunitatea d viata a unui
popor int-un spatiu
geograp#ic,sau in limitele
unui anumit teritoriu..
).*O*O'( un ansamblu de
personae care locuiesc pe un
teritoriu,ca o entitate concreta
care alcatuieste un stat.*entru
a identifica poporul unui stat"-
un ansamblu care se bucura de
urmatoarele trasaturi
commune,,,istorie
comuna,identitate
etnica,omogenitate
cultural,unitate
lingvistica,afinitate
ideological sau
constituie mijlocde actiune
al statului intrucit
autoritatile publice se pot
manifesta efficient doar in
anumite limite
teritoriale.+'* ,%N!C
un grup de indivizi ce re
rup de la masivul centralsi
au plecat de la alt masiv
central..
-.S'.,&N!%&%,consta
in posibilitatea si in
puterea de a face
legi,aceasta putere este
unica individuala si
continua S.este abstracta
4.otiuni !enerale
privind statului
.Stalul este un element
istoric,juridic aparut cu
/milenii in urma in
Orientul antic.Sunt multe
def.a statului date de
diferite doctrine si
ideologii.S%&%'( este o
comunitate nationala
religioasa,viata economica
comuna.-ansamblul de
indivizi trebuie sa fie format
dintr-un anumit numar de
membri.-ansamblul de indivizi
sa aiba vointa de a fi
identificat ca popor.Natiunea
constiturii o comunitate
istorica de oameni,constituita
pe parcursul formarii
comunitatii teritoriale,a
relatiilor economice,a limbii
literare commune a culturii-
trasaturi.
".#uveranitatea$calitate a
puterii de stat
.Statul este caracterizat ca o
putere capabila sa domine sis
a reduca rezistentele
individuale.&stfel,a0mond
Carre de 1alberg a precizat
ca puterea de stat ca si
suveranitatea este
unica,deoarece nu pot exista
)puteri de stat pe scelasi
teritoriu,este indivizibila,este
determinata prin trecutul
sau ,anumita unitate prin
care se realizeaza
comunitatea de viata a unui
popor.
S%&%'( este o comunitate
omeneasca organizata
deoarece in el se realizeaza
comunitatea de viata a unui
popor intr-un spatiu
geograp#ic,in limitele unui
anumit teritoriu.S%&%'(
este o imbinare a unor
elemente de fapt,precum
poulatia si teritoriu cu
elementede drept,precum o
organizare si o putere de
constringere.Scopul
principal al statului este
apartarea interesului
general.*rin stat trebuie sa
intelegem un s0stem
organizational care
realizeaza conducerea
politica a unei
societati,detinind in acest
irezistibila-adica nimeni nu se
poate opune in mod
intemeiat.S'.,&N!%&%,&
D, S%&% este calitatea puterii
de stat in raport cu orice alta
putere sociala existent in
limitele sale teritoriale si
independent fata de puterea
oricarui altstat sau organism
international,calitate
exprimata in dreptul statului
de a-si stabili in mod liber,fara
nici o imixtiune,scopul
activitatilor sale pe plan
extern si intern,sarcinile
fundamentale si mijloacele
necesare realizarii lor.!oan
1uraru precizeaza
ca,Suveranitatea este o
trasatura generala a puterii de
stat.1ircea (epadarescu-
puterea de stat trebuie sa fie
suverana,independent fata de
alte puteri de stat din afara
teritoriului pe care se exercita.
scop monopolul crearii si
aplicarii dreptului Sunt
2elemente constant al e
statului"poprul,teritoriul,au
toritatea
politica,suveranitatea
%.Dreptul la
autodeterminare.
*rincipiul autodeterminarii
este este expresia dreptului
popoarelor de a dispune de
propriul teritoriu in scopul
intemeierii statelor
nationale.*oporul nu poate
fi vazut pur si simplu ca un
ansamblu de indivizi care
locuiesc pe un anumit
teritoriu,daca am admite
asa ceva atunci,s-ar gasi
multe popoare c ear
pretinde dreptul la
autodeterminare.,xista o
legatura strinsa intre
natiune si popor..%eritoriul
este indisolubil legat de
&.'ontinutil suveranitatiisi
limetele ei
.Suveranitate& &, 'N
C&&C%,
'N!%&.Suveranitatea in stat
presupune suprematia puterii
de stat,iar suveranitatea
statului-independenta puterii
de stat.*rin suprematie se
intelege calitatea puterii de afi
superioara oricarei alte puteri
social existente intr-o anumita
tara la un moment
dat.!ndependenta este
elemental principal al
suveranitatii,aceasta
presupune ca puterea de stat
nu este ingradita in realizarea
scopurilor si sarcinilor sale,de
nici o putere de stat
straina.Suprematia si
independent sunt
inseparabile.suveranitatea are
popor,considerindu-se
teritoriu etnic,adica spatiu
in care in rezultatul unei
indelungate convietuiri in
comun ansamblul de
indivizi s-a format in
natiune,s-a autodeterminat
in stat.Omogenitatea etnica
intr-o zona,a unui stat
national nu poate servi
criteriu pentru
autodeterminare.&utodeter
minarea pe teritorii straine
nu este posibila,teritoriul
este indivizi3bil si
inalienabil.Solutionarea
problemeise gaseste in
normele dreptului
international.!n pactul
asupra drepturilor Civile si
*olitice si in *actul asupra
Drepturilor
economice,sociale,cultural,
prevede ca"toate popoarele
au dreptul la
autodeterminare in virtutea
un c#aracter unic si
indivizibil.(imitele
suveranitatii-ea nu este
absoluta,incontrolabila.Suvera
nitatea este controlata prin
constitutie,care fixeaza cu
strictete atributiile organelor
puterii de stat care o
exercitaNici pe plan extern
suveranitatea nu este
absoluta,deoarece statul
national este un element in
sistemul
international.Frontierele tarii
sunt consfintite prin lege
organica,cu respectarae
principalelor norme din
dr.international.Constitutia
1art.$-)"permite revizuirea
dispozitiei privind caracterul
suveran,independent si unitar0
al statului numai cu probarea
lor prin referendum,cu votul
majoritatii cetatenilor inclusi
in listele electorale
(.)sociatiile de state
careia ele isi determina
liber statutul lor politic si
isi urmeaza propria
dezvoltare
economica,sociala,cultural.
*.#tructura de stat.
-caracteristica esentiala a
formei de stat,cfe
desemneaza organizarea
puterii de stat in teritoriu
precum si raporturile dintre
elementele teritoriale ale
ansamblului statal.St,de
stat se refera la organizarea
in teriotoriu a putree.,xista
state unitare4simple5,si
federative4compuse5!n
cazul primului puterea e
structurata pe un singur
polier,avind o singura
constitutie,un singur rind
de organe supreme,si o
singura cetatenie.S%&%'(
F,D,&l constituit din
)si m.multe entitati,are
constitutie a federatiei,si
$.CO11ON6,&(F-
anglia,astazi numara peste
-7state independente,printer
care
Canada,india,&ustralia,noua
zeelanda etc..Din punct de
vedere al dr,international toate
statele ale Commo8ealt#-ului
sunt subiecte depline,titular de
drepturi si de
obligatii.).CO1'N!%&%,&
F&NCO-
&F!C&N&.asociatie ce
numara -7 state,a luat nastere
de la fostul imperiu colonial
francez.1embrii comunitatii
sunt state
independente,reunite pe
considerente de de limba si
spiritualitate
franceza..2.'N!'N,&
,'O*,&N&creata de
tratatul oma$9:;de / tari ca
o comunitate economica
europeana.Scopul C,,-
stabilirea unei piete
cite una pu fiecare
entitate,o legislatie
comunasi una la nivelul
entitatilor,)rinduri de
organe supreme,si
)cetatenii pentru fiecare
persoana,entitatile isi
impart atributiile cu statul
compus,pastrindu-si
suveranitatea interna ,dar
nu sip e cea externa.Statul
compus nu se confunda cu
asociatiile de state in timp
ce $reprezinta un stat
nou,nascut din fuziunea
mai multora,ultimele nu
sint asa.<ele presupun doar
anumiite organe
commune,o legislatie
armonizata,asociatiile de
stat pot avea si nu propria
personalitate.,x"confederat
ia,uniunea personala.
2&.Or!ani+area ale!erilor
parlamentare
commune,prin crearea unei
uniuni vamale.!n present.,',
are un organ
deliberative,numit
parlamentul europei,de un
organ dispune 3executiv-
Comisia ,uropeana,Curtea de
=ustitie.-.CONS!(!'(
,'O*,i infiintatala la
(ondra$9-9de catre$7
state.Obiectivele C,"-
protejarea si dezvoltarea
democtratie pluraliste si a
drepturilor omului,-
solutionarea problemelor cu
care se confrunta societatile,-
favorizeaza dezvoltarea
culturii
europene.:.CO1'N!%&%,&
S%&%,(O
!ND,*,ND,N%,.CS!.Scopu
l principal al comunitatii este
dezvoltarea multilateral
economica si sociala a
sstatelor member in cadrul
unui spatiu economic
Stabilirea datei alegerilor
Sectiile de votare
(istele electorale
>uletinele de vot,semnele
electorale,stampila
electorala
Comisiile,consiliile,birouri
le electorale
*ropunerea candidaturilor
1,.Declaratia
#uveranitatii Republicii
#ovietice #ocialiste
Moldova.
)2 iunie$997,document de
importanta istorica cu
putere de a stabili baza
viitoarei
statalitati,suveranitati,inde
pendentei 1?SS1-
comun,sprijin cetatenilor in
libera circulatie,solutionarea
pasnica a litiigiilor.
11.Decretul cu privire la
puterea de stat.
!n conformitate cu constitutia
SS1 si cu Declaratia de
suveranitate sovietul supreme
alSS1 declara"intreaga
putere in republica apartine
poporului.
stat unitar si
indivizibil,frontierile
caruia pot fi sc#imbate
numai pe baza acordurilor
sustinute reciproc dinrtre
SS1 si alte state
suverane.*amintul,subsolul
,apele,potentialul
economic,financiar,et#nic
rezulta proprietatea
SS1.S-a stabilit
plenitudinea puterii SS1
in realizarea tuturor
problemelor,Suprematia
Constitutiei,(egilor SS1
pe intregul teritoriu
alei,celelalte legi numai
dupa ratifiacare,.Cetatenia
nu era dubla ca in
constitutia $9;@,pentru
$data separarea
puterilor.SS1 este un stat
suveran,izvorul si
purtatorul suveranitatii este
poporul,"este un stat
unitar0 indivizibil.SS1
Decretul cu privire la puterea
de stat la puterea de stat. Desi
in Declaratia suveranitatii era
inscris ca toata puterea
apartine poporului, iar puterile
sunt separate An legislativa,
executiva si jurisdictionala,
Decretul a venit sa
concretizeze aceste *e data de
);.7;.$997. *arlamentul face
Anca un pas spre
autodeterminare
adoptAnd=Decretul cu privire
principii. &stfel, Sovietul
Suprem 4*arlamentul5 a fost
declarat organ suprem al
puterii legislative si unic
exponent al vointei Antregului
popor. *uterea jurisdictionala
a fost declarata subordonata
numai legii, iar amestecul An
Anfaptuirea justitiei
-inadmisibil.
Organele executive si
dispozitive au fost declarate
raspunzatoare An fata
recunoaste drepturile
suverane ale tuturor
statelor.!n SS1 se
instituie cetatenia
republican..Cetatenii
1oldovei care se afla in
afara ,publicii sint
ocrotiti deSS1.Separarea
puterilor
legislative,executive si
celei judiciare constituie
principiul de baza al
functionarii SS1 ca stat
democratic bazat pe drept.
14. -orma de
!uvern.m/nt a Republicii
Moldova
Forma de guvernare este
modul de guvernare a
puterii.
Conform ConstituBiei
epublicii 1oldova 4art. $,
alin.),5 adoptatC la )9 iulie
$99-, forma de
guvernCmDnt a statului este
republica. &rt.;; din
organelor puterii de stat, fiind
subordonate acestora
executAnd actele legislative.
Decretul a interzis" cumularea
functiilor de conducere An
organele puterii de stat si
administratiei de stat cu orice
alt post An organizatiile de stat
si cooperatiste, An partidele
politiceE sistemul conducerii
de partid si conducerii politice
de alta natura An organele de
stat si de ocrotire a normelor
de drept, An organele
securitatii statului, An
formatiunile militare si
militarizate, la Antreprinderi,
institutii si organizatiiE-@
apartenenta judecatorilor si a
altor lucratori ai organelor de
stat pentru ocrotirea normelor
de drept la partidele politice si
miscarile social-politice.
!mportanta Decretului se
manifesta in dezvoltarea
principiului suveranitatii
ConstituBie stabileFte cC
Feful statului este
*reFedintele republicii care
reprezintC statul Fi este
garantul suveranitCBii,
independenBei naBionale, al
unitCBii Fi integritCBii
teritoriale. !n acelaFi timp
articolele 9/ Fi 9; stabilesc
cC +uvernul asigurC
realizarea politicii interne
Fi externe a statului,
exercitC conducerea
generalC a administraBiei
publice Fi este alcCtuitC din
prim-ministru, prim-
viceministru, viceprim-
ministru, miniFtri Fi alBi
membri stabiliBi prirvlege
organicC.
!n epublica 1oldova
forma de guvemCmDnt este
republica
semiprezidenBialC, Dn care
existC un executiv
GbicefalH, preFedintelui
exclusive a poporului
moldovenesc, a separarii
p0terilonn stat si scoaterea
acestora de sub influenta
ideologiei comuniste.
13.-ormele de !uvernamint.
,ste modul in care se exercita
puterea publica.Forma de
g?."la preocupat pe
*laton4Irepublica<5care spunea
ca forma ideala de
guvernamint-Iaristrocratia< ce
genereaza in
democratie4guvernamintul
celor ambitiosi si lacomi de
bogatii,apoi ologar#ie,unde
conducatori sunt cei
bogati.Oligar#ia se transforma
in democratie4guvernamintul
multimii5Si in sfirsit excesul
de libertate da nastere
tiraniei.Sunt 2tipuri ale formei
de
guvermanamint"$.monar#ia-
f.de guver.,in cadrul careia
puterea publica este
statului revenindu-i funcBii
specifice reprezentative, iar
+uvernului J funcBii
executive, guvernamentale
cu rCspundere politicC Dn
faBa *arlamentului.
12.Declaratia de
independent a RM.
Declaratia continea doua
individualizata,fiind
prerogative exceptional a
monar#ului.deosebim
m.absoluta Kputerea
descretionara a sefului de stat
in persoana monar#ului
care,pe linga faptul ca este
unicul legislator,dirijeaza
nemijlocit cu administrarea
publica si este instant
judiciara suprema.,x"&rabia
saudita ,oman.Dar totusi
puterea nu este absoluta ,ei
fiind limitata de familia
regala.1.limitata-limitare a
puterii absolute a
monar#ului,prin dispozitii
normative?.1,limitasta se
imparte in Km.Dualista si
parlamentara.1.dualista-
puterea de stat se realizeaza
conform principiului separarii
puterii4legis,,,.si execut?5mai
ales.1onar#ul-dr.de veto
asupra legilor adoptate de
parlament,guvernul se
puncte culminanteE $5
epublica 1oldova este
stat suveran, independent
si democratic, liber sa-si
#otarasca prezentul-
viitorul, fara nici un
amestec din afara, in
conformitate cu idealurile
si nazuintele sfinte ale
poporului in spatiul istoric
si etnic al devenirii sale
nationale" )5 in calitate de
stat suveran si
independent, epublica
1oldova solicita tuturor
statelor si guvernelor lumii
recunoasterea
independentei sale, astfel
de cum a fost proclamata
de *arlamentul liber ales al
epublicii, si Asi exprima
dorinta de a stabili relatii
politice, economice,
culturale si An alte domenii
de interes comun cu tarile
europene, cu toate statele
subodoneaza
monar#ului.,x"1aroc,!Ordani
a,&rabia
saudita,Nepal.1.parlamentara
-o divizare expresa a puterii
de stat,care asigura primatul
legislatorului asupra
executivului,monar#ul avind
un c#aracter
simbolica??.D,1OC%!&,
in care detinatorul
plenipotentioal al puterii este
poporul,O(!+&L!&-puterea
mai multor
indivizi4triumverat,decemvriat
,diar#ia sau m.restrinsa5
1&.-unctiile statului
!n general, prin funcBie a
statului se DnBelege un
complex de atribuii avMnd o
naturC comunC, stabilite prin
lege Fi realizate de un organ
de stat specializat, potrivit
unei anumite competenBe.
DistincBia clasicC a celor trei
funcBii ale statului rezultC din
lumii, fiind gata sa
procedeze la stabilirea de
relatii diplomatice cu
acestea.
Noua Constitutie a
epublicii 1oldova
adoptata la )9 iulie $99- in
art.$ fixeaza suveranitatea
si independenta-, iar art. )
stabileste ca suveranitatea
nationala apartine
poporului epublicii
1oldova, care o exercita
An mod direct si prin
organele sate
reprezentative.
Cu intrarea Constitutiei in
vigoare, Declaratiile din
$997 si $99$ au ramas An
vigoare Ansa cu un caracter
istoric, ca baza a
suveranitatii si
independentei epublicii.
1".Teoria
separarii0ec1ilibrului2put
erilor in stat
teoria separaBieN celor trei
puteri. *otrivit acestei teorii,
statul exercitC urmCtoarele trei
funcBii" -unc3ia le!islativ.
constC Dn adoptarea de cCtre
*arlament a regulilor d
conduitC obligatorii 4avMnd
caracter general Fi impersonal5
ce se adreseazC, pr urmare,
tuturor persoanelor fizice Fi
juridice, existMnd Fi, respectiv,
desfMFurMn activitCBi pe
teritoriul unui stat.
-unc3ia e4ecutiv. 4sau
guvernamentalC5 constC Dn
asigurarea sau organizarea
legilor Fi, de asemenea, Dn
adoptarea actelor necesare
pentru activitatea de guver-
nare Fi administrare, pe plan
central Fi local.
-unc3ia 5urisdic3ional.
4judecCtoreascC5 constC Dn
soluBionarea de cCtre in
stanBele de judecatC a
diferendelor sau litigiilor Dntre
(ui =o#n (ocOe 4$/2)-
$;7-5, filosof Fi jurist
englez, Di revine meritul de
a fi cercetat pentru prima
datC, mai metodic Fi Dntr-o
luminC nouC, principiul
separaBiei puterilor. DacC
autorii mai vec#i
cercetaserC problema
atributelor statului Dn
lumina aFa-numitului
guvernCmMnt direct, (ocOe
o examineazC din punct de
vedere al unui nou guvern
reprezentativ al
suveranitCBii naBionale.
!n lucrarea sa P,ssa0 of
civil governmentN,
filosoful englez susBinea
existenBa a trei puteri"
legislativC, executivC Fi
federativC. !n concepBia lui
(ocOe puterea legislativC
trebuie sC aparBinC par-
lamentului Fi era
consideratC putere supremC
diferiBi subiecBi de drept" Dntre
persoane fiziceE Dntre persoane
fizice Fi persoane juridice
precum Fi Dn restabilirea
ordinii de drept DncClcate.
SoluBionarea litigiilor se face
Dn cadrul unui proces &ctele
emanMnd de la organele
exercitMnd funcBia
jurisdicBionalC se numesc
generic #otCrMri judecCtoreFti.
O altC analizC tipologicC a
funcBiilor statului Dn doctrina
constituBionalC contemporana
distinge trei categorii de
funcBii"
a2 6unc3ii politice" menBinerea
ordinii sociale interne Fi
apCrarea teritoriulu naBional,
alte intervenBii ale statului Dn
viaBa socialC fiind excluse
%eoria Statului jandarm5E
implicarea directC Fi
substanBialC a statului Dn cele
mai diverse domenii
sociale$:E asigurarea
deoarece dicta reguli de
conduitC general
obligatorii. *uterea
executivC, limitatC la apli-
carea legilor Fi la
rezolvarea unor cazuri care
nu puteau fi prevCzute Fi
determinate prin lege,
urma sC fie DncredinBatC
monar#ului. *uterea
federativC era DncredinBatC
tot regelui Fi avea Dn
competenBa sa dreptul de a
declara rCzboi, de a face
pace Fi de a Dnc#eia tratate.
!n concepBia !ui (ocOe,
puterea legislativC Fi
executivC nu trebuie sC fie
DncredinBate Dn mMna unei
singure persoane deoarece
Pputerea legislativC este
aceea care are dreptul de a
determina cum trebuie sC
fie DntrebuinBatC forBa
statului pentru a proteja
comunitatea Fi pe membrii
progresului economico-social,
planificarea Fi conducerea
proceselor economiceE
b2 6unc3ii 5uridice" funcBia
legislativCE funcBia executivCE
funcBia jurisdicBionala
4judecCtoreascC5E
c2 6unc3ii sociolo!ice"
constrMngerea socialCE
activitatea de convingere a
cetCBenilor Dn legCturC cu
compatibilitatea Dntre
interesele generale Fi cele
personale 4socializarea
indivizilor Fi grupurilor
sociale5 F.a.
1%.#epararea7ec1ilibrul
puterilor in RM
DupC ); august $99$,
epublica 1oldova, ca stat
suveran Fi independent, a
Dnceput implementarea noilor
principii de dezvoltare a
statalitCBii, bazate pe tradiBiile
statelor democratice
occidentale. DeFi, cu unele
sCiN.
Din analiza concepBiei lui
(ocOe asupra separaBiei
puterilor rezultC cC el
nu cunoaFte o putere
judecCtoreascC care ar
trebui sC fie separatC de
puterea legislativC Fi
executivC. *entru (ocOe,
puterea judiciarC se
DnfCBiFeazC mai degrabC ca
un accesoriu al puterii
legislative, deoarece
precizeazC el, Pcine are
putere legislativC sau
suprema putere Dntr-o
republicC este Binut sC
guverneze prin legi fixe Fi
stabile, promulgate Fi
cunoscute de popor, prin
judecCtori imparBiali Fi
cultivaBi, care sunt
DnsCrcinaBi sC tranFeze
litigiile dupC aceste legi, nu
Fi prin decrete de
circumstanBCN.
devieri de la doctrina clasicC a
separCrii puterilor, explicate
prin situaBia social-politicC
dupC declararea
!ndependenBei, principiul
separCrii, ec#ilibrului puterilor
a Dnceput a fi aplicat Dn
practicC, corectDndu-se mereu
raporturile dintre autoritCBile
Dnvestite cu dreptul exercitCrii
puterii.
N!n epublica 1oldova
puterea legislativC, executivC
Fi judecCtoreascC sunt separate
Fi colaboreazC Dn exercitarea
prerogativelor ce le revin,
potrivit prevederilor
ConstituBieiN.. Dn baza acestei
reglementCri, toate acBiunile,
raporturile autoritCBilor care
exercitC puterea trebuie
corelate cu principiul enunBat.
Qi Dn epublica 1oldova,
adeseori, aplicarea
principiului trezeFte unele
nedumeriri, obiecBii Fi sugestii
1*.Raporturile
8arlament$ 9e6 de #tat
epublica 1oldova este un
stat de drept, democratic,
Dn care demnitatea omului
Fi libertCBile lui, libera
dezvoltare a personalitCBii
umane, dreptatea Fi
pluralismul politic
reprezintC valorile supreme
Fi sunt garantate.
*arlamentul, conform
art./7 din ConstituBie, este
organul reprezentativ
suprem al poporului Fi
unica autoritate legislativC
a statului. &ceastC
reglementare dezvoltC
prevederile art.) din
ConstituBie care stabileFte
cC suveranitatea naBionalC
este exercitatC Fi prin
organele reprezentative ale
statului. Devine clar cC
*arlamentul sau
critice, unele mai mult, iar
altele mai puBin pronunBate
public, dar perceptibile din
raporturile legislativului cu
executivul.
1(.Raporturile 8arlament$
:uvern Dn ce priveFte
+uvernul, *arlamentul
epublicii 1oldova dispune
de importante mecanisme de
influenBC asupra activitCBii lui.
*rintre acestea vom enumera"
- acordC votul de Dncredere
asupra programului de
activitate Fi a Dntregii liste a
+uvernului4art. 9@5"
- poate cere informaBii Fi
documente necesare 4art.
$7-5E
- poate solicita prezenBa
membrilor +uvernului la
lucrCrile *arlamentului 4art.
legislativul care exercitC
suveranitatea are
DnvestiturC de la popor,
naBiune Fi Dn acest sens are
puteri nelimitate deoarece
el este competent de a-Fi
stabili competenBa, DnsC,
pentru bunul-mers al
lucrurilor.
Raporturile 8arlament7
9e6ul #tatului J
autoritCBile jurisdicBionale.
aporturile dintre
legislativ, Qeful Statului Fi
autoritCBile jurisdicBionale
trebuie examinate Dn
conformitate cu
prevederile art.$$/ din
ConstituBie care fixeazC cC
judecCtorii sunt
independenBi, imparBiali Fi
inamovibili.
Oricum, *arlamentul are o
influenBC mai mare
deoarece este autoritatea
care stabileFte pentru
$7-5E
- +uvernul Fi fiecare dintre
membrii sCi sunt obligaBi sC
rCspundC la DntrebCrile Fi
interpelCrile formulate de
deputaBi 4art. $7:5E
- retrage Dncrederea acordatC
la propunerea a cel puBin
ojtMtrimeR din deputaBi
4art.$7/5.
+uvernul este un organ
colegial, selectat sau acceptat
de *rimul ministru 4ec#ipa sa5
dupC calitCBile profesionale,
unitatea de opinii sau de
convingeri ale acestora asupra
programului de guvernCmDnt
cu scopul de a-l transpune Dn
viaBCE ,c#ipa +uvernului se
constituie Sn funcBie de
direcBiile principale ale
programului de guvernCmDnt
acceptat de *arlament care
prin el DFi materializeazC
promisiunile electorale.
+uvernul primind Dnvestitura
judecCtori competenBe,
adoptDnd coduri de
procedurC civilC, penalC,
jurisdicBie constituBionalCE
(egea cu privire la Curtea
SupremC de =ustiBieE (egea
privind organizarea
judecCtoreascCE (egea cu
privire la statutul
judecCtorului Fi altele pe
care le poate sc#imba,
modifica, abroga oricDnd.
%otuFi, *arlamentul Fi
Qeful Statului DFi aduc
contribuBia la numirile Dn
funcBii de judecCtori, Fi
deci, la aceastC etapC pot
avea loc numiri dictate de
interesele partidului de
guvemCmDnt sau majoritCBii
parlamentare sau a
partidului care a cDFtigat
alegerile prezidenBiale.
&stfel, *reFedintele Fi
membrii CurBii Supreme de
=ustiBie sunt numiBi Dn
DFi asumC responsabilitatea
politicC pentru realizarea
programului.
*arlamentul, ca autoritate ce
acordC votul de Dncredere Fi
acceptC responsabilitatea
politicC a +uvernului, s-ar
substitui Dn drepturi cu
*reFedintele, faBC de care
+uvernul nu-Fi asumC
responsabilitatea politicC, din
simplu motiv cC Fi
*reFedintele Fi +uvernul
reprezintC puterea executivC,
implicarea *reFedintelui Dn
activitatea de guvernare ar
trebui sC atragC dupC sine
responsabilitatea politicC
pentru consecinBele realizCrii
programului ceea ce nu
prevede nici un sistem de
guvernCmDnt.
22. 8artidele politice /n
Republica Moldova
!n epublica 1oldova, sunt
Dnregistrate Fi funcBioneazC
funcBie de cCtre *arlament
4art. $$/5. =udecCtorii
celorlalte instanBe
judecCtoreFti sunt numiBi Dn
funcBie de *reFedintele
epublicii la propunerea
Consiliului Superior al
1agistraturii 4art.$$/5.
)9. S'*,1&T!&
CONS%!%'T!,!. Sn
literatura de specialitate
constituBia este denumitC
legea fundamentalC, legea
supremC, legea legilor Fi
alte expresii prin care se
subliniazC valoarea juridicC
supremC a normelor ce le
cuprinde. DicBionarul
explicativ al limbii romDne
moderne explicC cuvDntul
supremaBie ca superioritate
unitC cu autoritate Fi
putere, poziBie dominantC,
preponderentC. SupremaBia
constituBiei trebuie vCzutC
Dn primul rDnd prin f-le pe
legal un numCr de circa :2 de
partide politice. Desigur, din
$997 pDnC Dn prezent s-au
realizat Fi multe unificCri de
patide, sc#imbCri de denumiri.
(egea defineFte noBiunea de
partideji alte organizaBii
social-politice ca asociatii
benevole ale cetCBenilor
constituite pe baza comunitCBii
de concepBii, idealuri Fi
scopuri care contribuieRla
realizarea voinBei politice a
unei pCrBi a populaBiei Fi care
prin reprezentanBii lor
participC la elaborarea politicii
republicii, la conducerea
treburilor statului, la
soluBionarea problemelor
economice Fi social-politice.
Dreptul la asociere Dn partide
politice, fiind un drept
fundamental al cetCBenilor,
totuFi, prin lege este limitat, Fi
nu cetCBenilor, ci unor
categorii de funcBionari
care le DndeplineFte. Din
punct de vedere juridic
constituBia constituie
fundamentul de validitate a
Dntregii ordini juridice
deoarece normele acestea
servesc fundament pentru
alte norme care fac parte
din sistemul juridic. Din
punc de vedere politic,
constituBia organizeazC Fi
transmite D de exrecitare
al puterii Dn aFa fel ca sC nu
poatC fi exercitatC Dn
interesul personal al celor
care o exercitC, ci numai Dn
interes general.
21. 8artidele politice $
condi3ie de ba+. a
pluralismului politic
*entru un pluralism politic
veritabil sunt necesare
publici.
*artidele politice din
epublica 1oldova nu,sunt
subvenBionate de la bugetul de
stat pentru activitatea pe care
o desfCFoarC. Conform an. $7
din (ege este interzisC
finanBarea din partea statelor,
persoanelor fizice Fi juridice
din strCinCtateE organelor de
stat, Dntreprinderilor,
organizatiilor si institutiilor de
stat, excepBie fCcDnd
finanBarea, Dn conformitate cu
legislaBia Dn vigoare, a
alegerilor Dn organele
reprezentative ale puterii de
statE Dntreprinderilor
mixte,persoanelor anonime.
2,.8luralismul pol.si
anumite garanBii Fi condiBii.
&stfel, ConstituBia
epublicii 1oldova
4art.2)5 garanteazC fiecCrui
cetCBean libertatea gDndirii,
a opiniei, precum Fi
libertatea exprimCrii Dn
public prin cuvDnt,
imagine, sau prin alte
mijloace posibile. *rin
pluralism politic DnBelegem
si posibilitatea cetCBenilor
unui stat de a-Fi realiza
dreptul la libertatea de
opinii politice prin
intermedia formaBiunilor
politice Dn care se pot
asocia. Dreptul de asociere
libera in partide politice
atrage dupC sine
pluripartitismul care se
caracterizeazC prin situaBia
Dn care existC mai mult de
douC partide politice. &cest
sistem multiplicC
posibilitCBile de alegere Fi
pluripart.
!ntr-o accepBiune largC, un
partid politic reprezintC o
grupare sau asociaBie
permanentC de indivizi uniBi Dn
mod liber Dntre ei prin afinitCBi
ideologice Fi convingeri
politice comune, creatC la
nivel teritorial pe baza unor
principii stricte de organizare
Fi disciplinC, al cCrui scop,
Dnscris Dntr-un program sau
statut, constC Dn promovarea Fi
DnfCptuirea Dn competiBie
electoralC Fi parlamentarC cu
alte partide, a unei anumite
doctrine sau concepBii politice
privind dezvoltarea Fi
conducerea unei societCBi date.
O definiBie socotitC clasica
este cea datC de englezul
,dmund >urOe, unul dintre
fondatorii gMndirii politice
engleze. 'n partid politic,
spunea acesta, este ,,un corp
de oameni animaBi de un
DnlesneFte o mai mare
distribuire a opiniilor
politice, fiecare dintre
partide avDnd la dispoziBie
condiBii egale de
desfCFurare a campaniei
electorale, precum Fi Dn
stabilirea unui statut al
opoziBiei.
DupC cum vedem noBiunile
de pluralism polit3c Fi
pluppartitism nu sunt
identice Fi nu se confundC.
&mbele sunt valori
democratice ale societCBii.
Dn concluzie putem
afirmarea
pluripartitismeste o
conditie de bazC a
pluralismului politic,
condiBie fCrC de care nici
nu poate exista.
&lternativele pluripart. o
constituie sistemul unui
singur partid, Dn care
puterea este concentratC la
principiu particular, asupra
cCruia sunt de acord, pentru a
promova, prin eforturile lor,
interesul naBionalN .
!ntr-o altC opinie, un partid se
creazM din grupuri Fi indivizi
care percep nevoia de a
orienta o anumitC concepBie
privitoare la guvernarea
politicC Fi care manifestC
voinBa de a orienta evoluBia
societCBii globale Dntr-o
anumitC direcBie .
Desigur, nu este DndoialC cC
iniBial partidele politice au
servit interese de clasC, au
reprezentat valorile politice,
interesele sociale Fi
economice, ideologia unei
clase, confruntMndu-se, din
acest punct de vedere cu alte
partide cu valori, interese Qi
ideologii opuse. &cest caracter
al partidelor politice a fost
greFit DnBeles Fi incorect
aplicat de partidele comuniste,
un pol al societCBii Fi Dn
care se instituie o doctrinC
Fi o ideologie dominante.
*rin sintezC vom defini
partidul politic ba
organizaBie social-politic
ce reprezintC un anumit
grup de cetCBeni, are la
bazC un statut d organizare
Fi program de guvernCmDnt
Fi tinde sC ajungC la
conducere statului pentru
a-Fi realiza programul.
,xistC formaBiuni politice
care nu au scopul cuceririi
puterii de stat Fi realizCrii
unui program de
guvernCmDnt.
!n virtutea faptului cC
partidele politice sunt
actorii principali Dn
competiBia pentru putere,
ele posedC Fi calitatea de
subiecBi ai raporturilor
juridice de drept
constituBional.
care au pus accent pe rolul
acestora ca instrumente ale
luptei de clasa.
Se numeFte sistem pluripartit,
sistemul Dn care existC mai
multe partide cu forBC
aproximativ egalC care DFi
disputC, Dn funcBie de opBiunea
electoratului, locul Fi rolul de
partid de guvernCmMnt.
Caracterul de sistem
pluripartit nu este deci
conferit de simpla existenBC a
mai multor partide. ,senBial
este.ca acestea sC fie
aproximativ la fel de
puternice. &lCturi de aceste
partide pot exista alte
numeroase formaBiuni politice
mai mici repezentate sau nu Dn
parlament. *ractic, acestea nu
au acces la exercitarea puterii
deoarece nu au o bazC socialC
largC. !n funcBie de rezultatul
alegerilor, unul dintre
partidele care conferC unui
Capaciialga,ior juridicaUse
naFte din momentul
DnregistrCrii oficiale de
cCtre organele competente
ale Lalului, din acest
moment devenind subiect
ai raporturilor de drept.
2%. D,F. Q! S,1N!F.
CONS%!%'Q!,!. Sn D
roman constituBia DnseamnC
o lege care emanC de la
DmpCrat, iar Dn +recia
&nticC -un corp de legi
vec#i care nu puteau fi
modificate prin simle
decrete. ConstituBia a fost
conceputC iniBial ca un
ansamblu de norme
juridice care au avut ca
scop limitarea puterilor
guvernanBilor Fi garantarea
D-lor fundamentale ale
omului Fi cetCBeanului. Se
considerC cC prima
ConstituBie sau document
cu putere de constituBie
sistem politic caracter
pluripartid, devine partid de
guvernCmMnt, ocupMnd Dn
acelaFi timp majoritatea
locurilor Dn parlament. &lteori,
cMnd rezultatul alegerilor nu
permite formarea unui guvern
monocolor, se Dnc#eie alianBe
politice Dntre partide politice,
acestea propunMnd membri Dn
+uvern din rMndul lor sau
dintre simpatizanBi. ,xistC
pluripartidism c#iar dacC
printre partidele politice avMnd
o forBC aproximativ egalC, se
aflC un partid care Dntr-o
anumitC campanie electoralC a
surclasat din motive diferite
dar fCrC a recurge la abuzuri,
fraude, ilegalitCBi, celelalte
partide.
3,. normele ce le conBine
constituBia pot fi DncClcate atDt
de Dnaltele organe ale puterii
de stat parlamentul, Feful de
stat, govern, cDt Fi de
este magna C#arta
(ibertatum adoptatC Dn
$)$: Dn &nglia. *e
continentul european prima
ConstituBie scrisC se
considerC cea a
FranBei.CONS%!%'T!&
poate fi definitC ca legea
fundamentalC a statului
constituitC dintr-un
ansamblu de norme
juridice, DnvestitC cu forBC
juridicC supremC, adoptate
Fi modificate conform unor
procedur i juridice distincte
Fi care reglementeazC
principiile organizCrii
societCBii Dn stat, Fi
funcBionCrii puterilor
publice.
23.Or!ani+area interna a
8arlamentului
Dupa constituirea legala a
*arlamentului se alege
*resedintele *arlamentului,
instanBele judecCtoreFti,
precum Fi de particulari.
*entru ca obligaBia respectCrii
constituBiei sC nu fie o frazC
goalC statul trebuie sC creeze
acele mecanisme politico-
juridice care ar asigura
legalitatea tuturor acBionarilor
Fi buna funcBionare a tuturor
autoritCBilor publice conform
principiului separCrii,
ec#ilibrului puterilor Dn stat.
printre acete mecanisme, Dn
afarC de organelle tradiBionale
jurisdicBionale" Curtea
ConstituBionalC, Curtea
administrativC, Curtea de
conturi activitatea cCror
trebuie sC aducC un raport
general privind legalitatea ca
principiu al unui stat de drept.
'n rol important Dn asigurarea
supremaBiei constit uBiei Dl are
Fi Feful statului.
24. 8rotec3ia mandatului
parlamentar
vicepresedintii si se
formeaza >iroul permanent
al *arlamentului.
*arlamentul, la propunerea
fractiunilor parlamentare,
instituie o comisie pentru
efectuarea alegerii
*resedintelui
*arlamentului.
*resedintele *arlamentului
se alege pe durata
mandatului *arlamentului,
prin vot secret, cu buletine
de vot pe care se inscriu
numele si prenumele
tuturor candidatilor propusi
de fractiunile parlamentare.
Fiecare fractiune
parlamentara poate face o
singura propunere. ,ste
declarat ales *resedinte al
*arlamentului candidatul
care a intrunit votul
majoritatii deputatilor
alesi. Daca nici un candidat
nu a intrunit numarul de
*rotecBia mandatului
parlamentar, mai ales
imunitCBile, lipsa rCspunderii
juridice Fi unele facilitCBi pe
care Fi le stabilesc deputaBii
trezesc mari discuBii Dn
societate, mai ales dacC
societatea este afectatC de
sCrCcie Fi corupBie. Din punct
de vedere FtiinBific formele
protecBiei mandatului nu
trezesc mari discuBii,
recunoscMndu-se unanim
necesitatea unei protecBii
efective. DeputaBii, fiind
reprezentanBii poporului Fi
exercitMnd suveranitatea
naBionalC Dn numele lui.
%rebuie sC se bucure de unele
garanBii Fi condiBii specifice
care le-ar permite exercitarea
liberC a Dnaltei funcBii, fCrC
nici o presiune atMt din
interiorul BCrii, cMt Fi din
exteriorul ei. Deoarece
poporul le-a DncredinBat
voturi necesar, se
organizeaza al doilea tur de
scrutin, la care vor
participa numai doi
candidati care in primul tur
de scrutin au obtinut cel
mai mare numar de voturi.
.icepresedintii
*arlamentului se aleg la
propunerea *resedintelui
*arlamentului, dupa
consultarea fractiunilor
parlamentare, prin vot
desc#is, cu votul
majoritatii deputatilor
alesi.
>iroul permanent al
*arlamentului este organul
de lucru al acestuia si se
formeaza, tinindu-se seama
de reprezentarea
proportionala a fractiunilor
in *arlament. Din el fac
parte, din oficiu,
*resedintele *arlamentului
si vicepresedintii.
dreptul de a-$ reprezenta, el
trebuie sC fie sigur cC deputaBii
vor fi Dn stare sC promoveze
interesul general Fi nu unele
interese corporative. DacC am
admite cazul Dn care deputaBii
ar fi lipsiBi de protecBie, de
garanBii Dnl exercitarea
mandatului, ei ar cCdea cu
uFurinBC Dn capcanele DntinseV
de diferite grupe cointeresate
Dn stabilirea unor facilitCBi prin
intermediul legii. !n aceastC
situaBie deputaBii nu ar mai
reprezenta interesele
poporului, ci unele interese
strCine. Deci, realizarea
principiilor autonomiei,
independenBei Fi transparenBei
Dn activitatea parlamentarilor
se aflC Dn raport direct cu
gradul de protecBie a
mandatului. Cu cMt este mai
mare gradul de protecBie, cu
atMt sunt mai puBine
posibilitCBi de influenBC Fi
Comisiile permanente sint
organe de lucru ale
*arlamentului, infiintate
pentru efectuarea activitatii
*arlamentului.
Comisiile permanente
raspund in fata
*arlamentului si ii sint
subordonate. Statutul si
modul de functionare a
comisiilor permanente se
stabilesc prin prezentul
egulament.
Comisiile speciale se
constituie de *arlament
pentru examinarea
proiectelor de acte
legislative, pentru
elaborarea unor proiecte de
acte legislative complexe
sau pentru alte scopuri,
indicate in #otarirea de
infiintare a comisiei
respective. *roiectele de
acte legislative elaborate
de comisia speciala se
viceversa, cu cMt gradul de
protecBie este mai scCzut, cu
atMt sunt mai mari
posibilitCBile de influenBC.Cel
mai des trebuie de luat masuri
de protecti caci exista"
*resiuni exercitate de
alegCtori., *resiuni exercitate
de propriul partid. ,*resiuni
exercitate de +uvern, *resiuni
exercitate de sectorul privat..
&tMta timp cMt deputaBii vor fi
supuFi unei influenBe,
indiferent de unde izvorCFte,
nu putem vorbi de exercitarea
suveranitCBii DnU numele
poporului, teoria reprezentCrii
fiind astfel compromisC.
2*. *OC,S'( &DO*%W!!
CONS%!%'T!,!. &doptarea
constituBiei este un process
complex care conBine cel puBin
trei elemente" iniBiativa
adoptCrii constituBiei, organul
competent Fi modurile de
adoptare. CDt priveFte
examineaza de comisiile
permanente in
conformitate cu cerintele
stabilite de prezentul
egulament.
(a cererea unei fractiuni
parlamentare sau a unui
grup de deputati, ce
constituie cel putin :X din
numarul deputatilor alesi,
*arlamentul va putea #otari
infiintarea unei comisii de
anc#eta cu votul majoritatii
deputatilor prezenti, in
conditiile art.$/-)9, art.2$
alin.4-5 - 495 si art.22 alin.
4)5.
Comisia de anc#eta citeaza
ca martor orice persoana
care dispune de informatii
despre vreo fapta sau
imprejurare de natura sa
serveasca la cercetarea
cauzei.
(a cererea comisiei de
anc#eta, orice persoana
iniBiativa adoptCrii constituBiei,
problema nu este atDt de
simplC. De obicei constituBiile
nu se adoptC pe un termen
stabilit Fi Dn mod normal ar
trebui sC existe atDta timp cDt
existC statul. Sn practica
constituBionalC iniBiativa
adoptCrii constituBiei este
indisolubilC de elementul )
-organul competent care
poartC denumirea de putere
constituantC, DnvestitC cu o
putere politicC specialC.
*uterea constituantC apare sub
forma de putere constituantC
originarC Fi putere
constituantC instituitC sau
derivatC. *utere constituantC
originarC E intervine Dn
cazurile cDnd apar state noi sau
nu mai existC constituBii Dn
vigoare. *utere constituantC
instituitC intervine Dn cazurile
cDnd este nominalizatC Dn
constituBie sau derivC din
care cunoaste vreo proba
sau detine vreun mijloc de
proba este obligata sa le
prezinte comisiei.
!nstitutiile si organizatiile
sint obligate, in conditiile
legii, sa raspunda la
solicitarile comisiei de
anc#eta
2".Re!uli speci6ice de
des6asurare a ale!erilor
.otarea este cea mai
importantC operaBiune
electoralC reprezentDnd
actul prin care se
realizeazC dreptul exclusiv
politic de a alege Fi de a fi
ales Dn organele
reprezentative. *rin vot are
loc Dnvestirea legalC a celor
ce alcCtuiesc autoritCBile
publice locale. Numai Dn
constituBie de obicei ea este o
putere abilitatC cu D
modificCrii constituBiei. Sunt
cunoscute mai multe moduri
de adoptare a constituBiei,
determinate de mai mulBi
factori" forma de guvernCmDnt,
stadiul de dezvoltare ec-cC,
socialC, politicC. 1odurile
adoptCrii constituBiei pot fi
divizate Dn ) categorii "
adoptare nedemocraticC Fi
adoptare democraticC.
2%.De6.si sem. 'onst.
NoBiunea clasicC de constituBie
DFi are originea Dn doctrinele
contractului social prezente
DncC Dn secolul al Y.!-lea Fi
dominante, DncepDnd cu
secolul al Y.!!!-lea, Dn
procesul votCrii sunt
realizate atributele votului
deZ a fi universal, egal,
direct, secret Fi liber
exprimat. ealizarea
acestei importante
operaBiuni electorale are
loc Dn trei faze. *rima fazC
e de ordin organizatoric,
cuprinzDnd stabilirea
subiecBilor Fi obligaBiunilor
legate de realizarea votCrii.
Faza a doua e de ordin
material, cuprinzDnd
stabilirea locului votCrii Fi
asigurarea lui cu necesarul
efectuCrii votCrii. Faza a
treia este de ordin
procedural, cuprinzDnd
efectuarea votCrii propriu-
zise.
DupC expirarea orelor de
votare, se declanFeazC cele
mai importante Fi cele mai
aFteptate
operaBiuni,electorale -
perioadele pregCtirii
revoluBiilor burg#eze, ca
necesitate de a enunBa solemn
Fi oficial elementele principale
din contractul social Dnc#eiat
Dntre oameni Fi stat Dn scopul
creCrii unei societCBi civile Dn
care guvernanBii ar fi obligaBi
sC respecte drepturile
fundamentale ale acestora.
ConstituBia a fost conceputC
iniBial ca un ansamblu de
norme juridice care au avut ca
scop limitarea puterilor
guvernanBilor Fi garantarea
drepturilor fundamentale ale
omului Fi cetCBeanului.
&nsamblul normelor trebuia
sC fie cuprins Dntr-o lege
aparte Fi sC se bucure de forBC
juridicC supremC faBC de alte
norme din stat.
Se considerC cC prima
constituBie sau document cu
putere de constituBie este
1agna C#arta (ibertatum
stabilirea Fi constatarea
rezultatelor alegerilor.
OperaBiunile de totalizare
se efectueazC Dn douC faze
Fi sunt strict reglementate
de lege, care stabileFte
subiecBii relaBiilor privind
realizarea operaBiunii
electorale, condiBiile de
fond Fi formC pe care
trebuie sC le DntruneascC
procesele-verbale. te#nica
de numCrare a voturilor,
modalitatea de atribuire a
mandatelor.
Constatarea rezultatelor
alegerilor a doua faza de
totalizare a voturilor
exprimate, Dncepe dupC ce
consiliul electoral de
circumscripBie primeFte
procesele-verbale de la
toate birourile electorale
aie secBiilor de votare.
Codul ,lectoral prin
articolele 92, $$/, $2@
adoptatC Dn $)$: Dn &nglia.
*rimele constituBii scrise DnsC
au apCrut Dn ConfederaBia
&mericanC 4$;;/, statul
.irginia, $;;;, statul Ne8
=ers05 ca apoi, Dn $;@; la
*#iladelp#ia, sC fie adoptatC
ConstituBia S'&.
*e continentul european prima
constituBie scrisC se considerC
cea a FranBe(4$;9$5 cu toate
cC la DntDietate pretind Fi alte
state 4*olonia5.
Oricare ar fi definiBia datC
constituBiei, ea trebuie sC
conBinC o serie de elemente
definitorii, inerente unui act
juridic Dnvestit cu forBC
juridicC supremC. *rintre
acestea vom evidenBia"
[ caracterul de lege, deoarece
dupC structurC constituBia
reprezintC un ansamblu de
norme, reguli de conduitCE
[ lege fundamentalC, ceea ce
denotC faptul cC
stabileFte condiBiile votCrii
repetate pentru fiecare tip
de alegere. .otarea repetatC
se organizeazC Dn cazurile
FDnd alegerile au fost
declarate nevalabile sau
nule.
Daca si dupa votarea
repetata alegerile sun
declarate nevalabile sau
nule,*arlamenrul stabileste
data desfasurarii noilor
alegeri parlm. Care au loc
peste cel putin /: zile.
31. din punct de vedere
juridic, constituBia este
structuratC Dn $-2 articole,
; titluri, unele avDnd
capitole Fi secBiuni.
%!%('( $ *!NC!*!!
+,N,&(,. Sn primele
$2 art ale prezentului titlu
este legiferat fundamentul
juridic Fi politic al statului.
%!%('( ) D-(,,
(!>,%WT!(, Q!
reglerrjgflteazC numai relaBiile
sociale fundamentale pentru
toate domeniile vieBii, ceea ce
Di oferC Fi calitatea de izvor
principal al tuturor ramurilor
de dreptE
\ forBC juridicC supremC, ce
impune regula conformitCBii
Dntregului drept cu dispoziBiile
din constituBieE
[ obiectul de reglementare,
care stabileFte conBinutul
material al constituBiei, fie cC
este redat prin metoda
enumerCrii principalelor
domenii pe care le
reglementeazC, fie cC pune
accent pe elementele
calitativeE
[ reguli specifice, distincte de
adoptare Fi modificare, ceea
ce o deosebeFte de alte acte
juridice.
,lementele definitorii ale
constituBiei, sintetizDndu-le
trebuie sC permitC aprecierea
SND&%O!!(,
F'ND&1. &cest titlu
cuprinde 2 capitole Fi -:
articole prin cae sunt
consacrate cele mai
esenBiale Fi inerente D-ri
ale omului Fi cetCBeanului.
Capitolul ) al acestui titlu
reglementeazC D-le Fi
libertCBile propriu zise care
sunt" D la viaBC Fi
integritate fizicC Fi psi#icC,
D la apCrare, D la libera
circulaBie, D la viaBC
intimC, familialC Fi privatC.
Sn capitolul 2 sunt stabilite
Dndatoririle fundamentale
ale cetCBeanului. %!%(' 2
&'%O!%WT!(,
*'>(!C,. %!%('-
,CONO1!& N&
:-E!ON&(W Fi finanBele
publice. %!%('( :
C'%,&
CONS%!%'T!ON&(W
cuprinde ; art prin care
lor Dn baza a trei criterii"
conBinutE forBa juridicC Fi
forma de adoptare Fi
modificare.
3*. D-le Fi libertCBile omului
constituie o problemC
importantC atDt Dn FtiinBa D
constituBional cDt Fi Dn alte
ramuri de D. *rimele enunBuri
juridice privind D-le omului
se DntDlnesc Dn multiple
documente engleze 1agna
Carta (ibertatum. Sn limbajul
juridic Fi al legii, sunt utilizate
noBiunile de D-ri ale omului,
libertCBi ale omului, D-ri ale
cetCBeanului, libertCBi publice,
D-ri fundamentale. *rivind
noBiunile de D-ri ale omului Fi
libertCBi publice = 1orange
considerC cC ele nu au acelaFi
conBinut. D-le omului
reprezintC un minimum de
prerogative necesare
autodeterminCrii omului Dn
timp ce D-le Fi libertCBile
stabileFte statutul acestui
organ de jurisdicBie
constituBionalC, atribuBiile,
structura, independenBa,
condiBiile pentru numire,
incopatibilitCBile Fi
#otCrDrile pe care le adoptC.
%!%('( / ,.!]'!,&
CONS%!%'T!,! este
consacrat modalitCBilor Fi
procedurilor de revizuire.
%!%('( ; D!S*O]!T!!
F!N&(, Q!
%&N]!%O!!.
33. C'%,&
CONS%!%'T!ON&(W &
1. ---Curtea
constituBionalC este unica
autoritate de jurisdicBie
constituBionalC Dn 1, este
independentC Fi se supune
numai ConstituBiei. Curtea
constituBionalC" garanteazC
supremaBia constituBiei,
asigurC realizarea
principiului separCrii
publice sunt prerogative care
asigurC securitatea individului
concret Fi protecBia sa.
+,O+,S >'D,&'
S'ST!N, cC D-le omului sunt
prerogat ive abstracte
recunoscute naturii umane, iar
libertCBile publice ca
prerogative efective,
susceptibile de realizare .
32. CON%O('(
CONS%!%'T!ON&(!%WT!!
(,+!(O. Controlul
constituBionalitCBii legilor
poate fi definit ca un
ansamblu de mijloace juridice
destinate de a asigura
conformitatea regulilor de
drept intern cu normele
constituBionale. !oan moraru
considerC cC o prezentare
sistematicC a
controluluiconstit legilor se
poate realize clasificDndu-l " $.
puterii de stat Dn putere
legislativC, putere
executivC Fi
judecCtoreascC. +aranteazC
responsabilitatea statului
faBC de cetCBean Fi a
cetCBeanului faBC de stat. C
constit activeazC Dn baza
principiilor" independenBei,
colegialitCBii, legalitCBii,
publicitCBii. &%!>'T!!(,
" Curtea constit. ^exercitC
la sesizarea controlul
constituBionalitCBii legilor,
regulamentelor Fi
jotCrDrilor parlamentului, a
decretelor preFedintelui
1, a #otCrDril or Fi
dispoziBiilor +uvernului,
precum Fi a tratatelor
internaBionale la care 1
este partE. interpreteazC
constituBiaE se pronunBC
asupra iniBiativilor de
revizuire a constituBieiE
D'&%& 1&ND&%'('!
controlul realizat printr-un
organ politic.----organul
politic Dnvestit cu D de a
efectua controlul
constituBionalitCBii legilor
poate fi atDt parlamentul cDt Fi
Feful statului Fi guvernul.
Organul politic specializat Dn
contolul constituB legilor este
consiliul constituBional din
FranBa care nu are calitatea de
a fi organ jurisdicBional
deoarece din competenBa sa nu
fac parte judecCtori de
profesie ci are o compoziBie
politicC din care fac parte"
vec#ii preFedinBi ai republicii
plu s 9 membri desemnaBi de
Feful statului, preFedintele
adunCrii naBionale Fi
preFedintele senatului. ).
controlul realizat printr-un
organ jurisdicBional -----
eficacitatea controlului
jurisdicBional se explicC prin
faptul cC judecCtorii prin
curBii constit nu este
limitatC, poate deBine
aceastC f-ie pe durata a )
mandate. S%'C%'&
C'%,& CONS%!% S,
compune din / judecCtori,
numiBi pe un mandate de /
ani , ) judec sunt numiBi de
parlament, ) de
preFedintele 1 Fi ) de
Consiliul Superior al
1agistraturii. *e lDngC
curtea Constit se formeazC
secretariatul, care are
sarcina de asigurare a
activitCBii CurBii Fi un
Consiliu FtiinBific
consultative. 3&. actele
normative care
reglementeazC cetCBenia Dn
1 conBin principiile
unanim recunoscute de
comunitatea internaBionalC.
*rintre acestea vom
enumera" ^^^^egalitatea Dn
D-ri a cetCBenilor.
obiceiurile Fi tradiBiile
judecCtoreFti pot interpreta
legea Dn raport cu constituBia,
Ftiu sC aplice sancBiunile, vor
judeca Dntotdeauna cu
imparBialitate. Controlul
jurisdicBional se justificC Fi
prin necesitatea realizCrii
principiului separCrii pzterilor
Dn stat Dn care puterea
judecCtoreascC efectuDnd un
control asupra puterii
legislative Fi puterii executive
contribuie totodatC la
ec#ilibrul puterilor. 1ai sunt
Fi urmCtoarele forme
^^^^^^controlul anterior Fi
controlul posterior. C anterior
se aplicC Dn faza de proiect al
legii, la ce rerea organului
care a pregCtit proiectul sau la
cererea *arlamentului. C
posterior este cel care se
exercitCdupC intrarea legii Dn
vigoare Fi se considera cea
mai veritabilC formC de
ConstituBia stabileFte cCtoBi
cetCBenii 1 sunt egali Dn
faBa legii Fi a autoritCBilor
publice fCrC deosebire de
rasC, naBionalitate, origine
etnicC, limbC, religie,
opinie, apartenenBC
politicC. ^^^^dotarea
cetCBenilor cu toate D-le Fi
libertCBile necesare unui
mod de viaBC liber, decent.
(egea cu privire la
cetCBenie evidenBiazC" D de
a allege Fi D de a fi ales, D
de a deBine funcBii Dn
organelle puterii de stat, D
de a participa la
referendumuri. D de a fi
proprietar de terenuri.
^^^^ObligaBiunea de a
Dndeplini unele Dndatoriri.
Numai cetC EBenii 1 sunt
obligaBi" sC fie devotaBi faBC
de BarC, sC apere Bara.
^^^^ObBinerea cetCBeniei
ca effect al principiului jus
control al constituBionalitCBii
legii
3".DO>SND!,&
C,%WT,N!,!. %emeiurile
dobDndirii cetCBeniei 1" $. de
D" prevede cea mai
importantC modalitate de
dobDndire a cetCBeanului prin
naFtere acest mod cunoaFte )
sisteme care sunt folosite Dn
lume Fi anume" ^^D solului
prevede acordarea cetCBeniei
persoanei care sa nCscut pe
teritoriul statului respective Fi
nu depinde de cetCBenia pe
care o deBin pCrinBii. ^^ D
sDngelui este utilizat pe tot
continental ,uropean Fi Dn
multe alte state ale lumii
inclusive 1, Fi prevede cC
copilul prin naFtere obBine
automat cetCBenia pCrinBilor
sau a unuia dintre pCrinBi, dacC
aceFtia au cetCBenie diferitC
).prin efectul unui act juridic
---- ^^^prin Dnfiere prevede cC
sangvinus care prevede cC
copii, indifferent de locul
naFterii lor sunt cetCBeni ai
1 dacC mCcar unul din
pCrinBi este cetCBean al 1.
^^^^unitatea cetCBeniei Fi
familiei DnseamnC cC
Dnc#eierea cCsCtoriilor
mixte cDt Fi desfacerea unei
astfel de cCsCtorii nu
afecteazC cetCBenia soBilor
4,. D C!.!(,. ^^D la
viaBC Fi integritate fizicC Fi
psi#icC -statul garanteazC
fiecCrui om D la viaBC Fi
integritate fizicC Fi psi#icC,
nimeni nu va fi supus la
torture, nici la pedepse sau
tratamente crude,
in#umane sau degradante.
^^D la apCrare -este
garantat, fiecare om are D
sC reacBioneze independent
prin mijloace legitime, la
DncClcarea D-lor Fi
libertCBilor sale.Dn tot
copilul cetCBean strCin sau fCrC
cetCBenie dobDnde_ $Ete
cetCBenia 1 prin Dnfiere,
dacC Dnfietorii sunt cetCBeni ai
1 iar Dnfiatul nu a Dmplinit
vDrsta de $/ ani. ^^^prin
repatriere DnseamnC
reDntoarcerea Dn BarC a celor
care Dn virtutea unor
consecinBe sau stabilit0 cu
traiul Dn alte state. ^^la cerere
se aplicC cetCBenilor strCini sau
persoanelor fCrC cettCBenie
care manifestC dorinBa de a
obBine cetCBenia 1 , trebuie
sC DndeplineascC urmCtoarele
condiBii" sastabilit Fi
domiciliazC cu locul de trai
permanent la data cererii nu
mai puBin de $7 ani pe
teritoriul 1, are asigurate
mijloace legale de existenBC pe
teritoriul 1 , cunoaFte limba
de stat, cunoaFte bazele
constituBiei 1. ^^prin
reintegrare
cursul procesului pCrBile au
D sC fie asistate de un
avocat, ales sau numit din
oficiu. ^^D la viaBa intimC,
familialC Fi privatC - statul
respectC Fi ocroteFte viaBa
intimC, familialC Fi privatC.
^^secretul corespondenBei.
-statul asigurC secretul
scrisorilor, al telegramelor,
al altor trimiteri poFtale, al
convorbirilor telefonice Fi
al celorlalte mijloace legale
de comunicare.
3(. D-le Fi libertCBile
omului reprezintC un
s0stem ec#ilibrat Fi
d0namic aflat mereu Dn
evoluBie. O datC cu
adoptarea declaraBiei
universale a D-lor omului
au apCrut D-le numite de
prima generaBie avDnd un
c#aracter civil Fi politic 4D
la viaBC, la libertate,
siguranBa persoanei, D de-a
41. drepturile politiceDreptul
exclusive politic este dreptul
electoral.conform codului
electoral 1, dr exclusive
politic este dr cetatenilor de a
a lege si de a fi alesi si de a
si exprima prin vot atitudinea
fata de cele mai importante
probleme ale statului. &ceste
dre apartin doar cetatenilor p-
u ca ele pot fi numai p-u
participare la guvernare. &lte
drepturi social K
politice"$5libertatea contiintei-
o posibilitate care cetateanul
1 de a avea si de asi
exprima public o anumita
conceptie despre lume, de a
impartasi sau nu o religie,de
apartine unui anumit cult
religios, de a indeplini sau nu
ritaulu religos, posibilitate
nu fi arestat, D de a se
bucura de prezumBia
nevinovCBiei5. D-le de
generaBia a doua cu
caracter social, ec-ic Fi
cultural4D la muncC, d la
securitate socialC, D la
odi#nC.5 . DncepDnd cu anul
$9;7 sa impus o nouC
generaBie de D-ri a treia
numite D-ri de solidaritate
care conBin 4D la pace, la
dezvoltare, la un mediu
DnconjurCtor sCnCtos5
ConstituBia 1 clasificC
D-le" $. D C!.!(,4D la
viaBC Fi integritate fizicC Fi
psi#icC, D la apCrare, viaBa
intimC, familialC ` _2:$Ei
privatC5. ).D-(,
*O(!%!C, 4(ibertatea
conFtiinBei, libertatea
opiniei Fi a exprimCrii, D la
informaBie, D la
administrare, libertatea
partidelor Fi altor
care poate fi limitata doar de
legiitor.)5(ibertatea
cuvintului-exprimarea publica
prin viu grai, in limitele
stabilite prin lege , a opinilor
si conceptilor.ea se manifesta
prinadunari publice,
manifestarilor, mitingurilor,
reuniuniale organelor de stat
sau obstesti, reuni stiintifice.
Constit 1 consfinteste
libertatea opiniiei, exprimarii
ca un drept fund a omului,
inalienabil dar nu
nelimitat.25(ibertatea presei-
posibilitatea individului de asi
expprima sin scris pinle sale.
(ibertatea resei exclude orice
control preventive , dar unele
restictii sunt posibile in
legatura cu unele publiOatii.
(.presei implica si rasp p-u
continutul insluta,injuria,
ultrajul la bunele moravuri,
provacarea la crimesau
delicate,ofensa adusa
organizaBii social politice,
D la libera circulaBie.5 2.
D-(, ,C-C, Q!
SOC!&(, 4D la ocrotirea
sCnCtCBiiE D la un mediu
DnconjurCtor sCnCtos. D la
muncC Fi la protecBia
muncii. D la grevC. D la
asistenBC Fi protecBie
socialC. Ocrotirea mamei,
copiilor Fi a tinerilor.5 -. D-
le culturale 4libertatea
creaBiei, D la DnvCBCturC5
3%. *!,D,,&
C,%WT,N!,!a !nstituBia
cetCBeniei se bucurC de
protejare constituBionalC Dn
snsul cC nimeni nu poate fi
lipsit Dn mod arbitrar de
cetCBenia sa Fi nici de D de
a-Fi sc#imba cetCBenia ceea
ce demonstreazC caracterul
permanent al legCturii
politico juridice dintre stat
Fi cetCBean. (egea
stabileFte cC pierderea
autoritatilor, atentatul la viata
promavata a persoanei etc.
rasp revin autorilor,editorilor,
directorilor, redactorilor sefi,
potrivit atributiilor si
contributiilor.-5Dreptul la
asociere- posibilitatea
cetatenilor 1 de a se
asociain partied sau
formatiuni politice,precum sis
indicate sau alte tipuri de
organizatii, uniuni, in scopul
participarii la viata politica,
economica, social si
cultaralasau de asi realizao
serie de interese materiale si
culturale. Constitutia prevede
ca cetateniise pot asocia liber
in partide si in alte organizatii
social-politice care contribuie
la definirea si le exprimarea
vointei politice a cetatinilor si
in conditiile legii, participa
alegeri.:5(ibertatea intrunilor,
a mitingurilor si a
demonstratiilor- dreptul
cetCBeniei poate interveni
Dn ) cazuri " ^^^(&
,N'NT&,
>!N,.O(W.- ,S%, 'N D
fundamental al omului,
DnsC unele condiBii statul
poate respinge cererea de
renunBare. De ex" nu pot fi
satisfCcute cererile de
renunBare atDt timp cDt
cetCBeanul respectiv
satisface serviciul militar
sau de alternativC, se aflC
Dn procesul unei anc#etCri
penale sau civile sau este
condamnat la privaBiune de
libertate Fi se aflC Dn
locurile de d etenBie.
^^^,%&+,,&
C,%WT,N!,! SN 1
apare ca o sancBiune
aplicatC de stst cetCBeanului
care a DncClcat unele
obligaBii prevCzute de lege.
CetCBenia se poate retrage
celui care" ^^a dobDndit-o
cetatinilor de a-si exterioriza
pubiO conceptiilor si
opiniilelor,adunindu-se in
locuri publice sau manifestind
pe drumurile publice, in
limitele prevazute de lege.
/5Secretul corespondentei si al
convorbirilor telefonice- dr de
asi comunica prin scris si prin
telefon ideilei ginduriele sale ,
fara a-i fi cenzurate sau
facute publice, decit in
cazurile expres prevazute de
lege si de constitutie.statul
asigura secretul scrisorilor, al
telegramelor, al celorlaltr
mijloace legate de
comunicare;5Dreptul la
informatie- cetateanu are
dreptul de a se informa p-u a
intelegefenomenel din jurul
sausi p-u a putea participa la
viata sociala, economica,
politica. in acest dr pot fi
retinute dr persoanei de a fi
informat promt,acces liber la
Dn mod fraudulos. ^^a
sCvDrFit o infracBiune gravC
Dmpotriva statului. ^^sa
Dnrolat Dn forBele armate ale
unui stat strCin. ^^S-a
angajat Dntr-o funcBie
publicC a unui alt stat fCrC
Ftirea Fi consimBCmDntul
organelor de resort ale 1.
^^a sCvDrFit crime
Dmpotriva umanitCBii sau
acte de genocid.
"&.'onstitutionalismul
moldovenesc o problema
care trezeste si va trezi
mari discutii este originea
constitutionalismului in
1. !storia incepe atunci
cind in $@$) >asarabia este
transformata intro
provincie rusa. !n $9$@
>asarabia revine la
#otarele firesti a natiunii
romane. !n aceasta
perioade epublica
Democrata 1oldoveneasca
al persoanei la surselede
informatie politica,te#nica
,stiintifica,etc.
44. indatoririle
6undamentale ale cetatinilor
RM
!ndatorirele fundamentale sunt
obligatii esentiale ale
cetatenilor p-u a indeplini
sarcinile societatii, realizare se
asigura prin convingerea sau
forta coercitiva. Obligatiile
pot fi clasif in ) categ
principale. *rima este obligatii
fata de stat " -apararea patrieiE
devotamentul fata de tara,
respectare constitutii si ale
legi, participare la impozite si
taxe Ea c#eltueli publice. &
doua este indatoririle
fundamentale destinate sa
asigure convetuirea pasniOa a
cetatenilor pe acest teritoriu" -
indatorirea de a respecta dr,
interesle legitime si
demnitatea altor cetatenE de a
isi croieste o constitutie
dupa modelul romanesc.
1ai tirzi, prin $9-7
socvieticii declara
>asarabia ca epublica
Sovietico Socialista
1oldoveneasca si in $9-$
ii adopta si o constitutie ca
sa poate fi recunosta ca
subiect de drept
international.
&&.Locul procuraturii in
ordinea constitutionala
procuratura ocupa un loc
important in Constitutia
1, si anume sectiunea a
2 din capitolul 9, %itlul !!!.
*rocuratura este o instituBie
autonomC Dn cadrul
autoritCBii judecCtoreFti,
care, Dn limitele atribuBiilor
Fi competenBei, apCrC
interesele generale ale
societCBii, ordinea de drept,
exercita dr si libertatili
constitutionale cu buna
credintaEobligativitatea
protectiei mediului si a
monumentelor de istorie si
culturaEindat parintilor de a
asigura cresterea copiilor si
copii de a ajuta parintii
43. culturale12Dreptul la
munca- contine libertatea
alegerii profesiei, libertatea
alegerii locului de
munca,rettributia p-u munca
depusa,ajutor de
somaj,securitatea si igiena
municii etc acest dr este
prevazut de constitutia 1
art-2. persoanele au dreptul la
negocieri in materi de munca,
precede in codul
muncii.22Dreptul la protectia
muncii- constitutia prevede ca
salariati au dr la protectia
muncii. 1asurile de prot
privesc- securitatea si igiena
muncii, regimul de munca a
drepturile Fi libertCBile
cetCBenilor, conduce Fi
exercitC urmCrirea penalC,
reprezintC Dnvinuirea Dn
instanBele de judecatC, Dn
condiBiile legii. Sistemul
organelor procuraturii
cuprinde *rocuratura
generala, procuraturile
teritoriale si rpcuraturile
specializate. *rocurorul
general este ales in functie
de catre *arlament, la
propunerea presedintelui
acetuia. *rocurorii ierar#ici
inferiori sint numiti de
*rocurorul +eneral si ! sint
subordonati. 1andatul
procurorilor este de : ani.
Funtia de procurer este
incompatibila cu orice alta
functie publica sau private,
cu exceptia activitatii
didactice si stiintifice. !n
exercitarea mandatului
procurorii se supun doar
femeilor a tiner, odi#na
sapt,concediu platitetc. Durata
fixa e -7 ore. 32Dreptul la
odi#na-permite cetat de asi
reface fortele OetDltuite in
minca, de avea un timp liber
in care sa se odi#neaca, sa
participa la viata politica,
sociala,sportica. Contine-timp
liber, concedii platite,
limitarea rationala a
muncii.42Dreptul la un mediu
sanatos. Dr omului de a trai
intrun mediu sanatos este o
esxprimare a dr primordial al
omului la viata, la existenata,
la sanatate, la demnitate,
acestefiind garantate de
constitutia si de acte
internat.&2Dr la invatatura-
cuprinde in continutul sau dr
om de a ! se asigura invat
obligat primar, gratuit0 si
accesibil tuturor, invatamint
secundar generalizat, inv
superior accesibil tuturor,
legii.
&*.#tatutul 5uridic al
unitatilor$administrativ
teritoriale cu tatut special
in RM %eritoriul 1 este
organizat sub aspect
administrativ in sate, orase,
raioane, si '%& +agauzia.
'nele orase pot fi decalrate
municipii. (ocalitatilor din
stinga Nistrului le pot fi
atribuite forme si conditii
speciale de autonomie in
conformitate cu statutul
special adoptat prin lege
organica. +agauzia este o
unitate teritoriala
autonoma cu un statut
special care, fiind o forma
de autodeterminare a
gagauzilor, este parte
integranta si inalienabila a
epublicii 1oldova si
solutioneaza de sine
statator, in limitele
competentei sale, potrivit
garantiile materiale de
garantie de desfsurare a
inv4biblioteci,
laboratoare5."2Dr la sigurare
materiala in caz de
batrinete,boalasau incapacitate
de munca- acest dr include in
sine alte dr-la pensie, la ajutor
de boala, ajutor social,
asistenta medicala, la ajutor de
deces , la concediu de
maternitate platit.%2Dr la
proprietate- dr fiecarei pers fiz
de a dobindi proprietae , de
ase folosi de ea, de a despune,
de atransmite . constit prevede
ca averea dobindita licit nu
poate fi confiscta. &cest dr
include garantia de a putea fi
expropriatarit.*2 Dr la
mostenire-in virtutea carei o
pers poate dobindi succesoral
in conditiile legii un bun.(2 Dr
la un trai decent-cuprinde dr
catateanului la conditii
rezonabile de viata care sai
prevederilor Constitutiei
epublicii 1oldova, in
interesul intregii populatii,
problemele cu caracter
politic, economic si
cultural. *e teritoriul
unitatii teritoriale
autonome +agauzia sint
garantate toate drepturile si
libertatile prevazute de
Constitutia si legislatia
epublicii 1oldova. !n
unitatea teritoriala
autonoma +agauzia
activeaza organe
reprezentative si executive
potrivit legii. *amintul,
subsolul, apele, regnul
vegetal si cel animal, alte
resurse naturale aflate pe
teritoriul unitatii teritoriale
autonome +agauzia sint
proprietate a poporului
epublicii 1oldova si
constituie totodata baza
economica a
asigure lui si familie sale , un
trai civilizat1,2Dr la ocrotirea
sanatatii-p-u a asigura acest dr
trebui sa se ia masuri-
scaderea mortalit noilor
nascuti si infatile, dezv
sanatoasa a
copiiilorimbunatatirea igieana
mediului, profilaxie si tratarea
maladiilor epidimice.112Dr la
greva- un drept la exercitare
caruia cetateanului
procedeaza atunci cind
conflictul de munca nu este
solution ape alte cai.
4&. o datC cu apariBia
parlamentului a apCrut Fi
noBiunea de reprezentare ca
mijloc de exercitare a puterii,
Fi de aici Fi noBiunea de regim
reprezentativ definit ca formC
de exercitare indirectC a
suveranitCBii de cCtre popor
prin intermediul
reprezentanBilor sCi aleFi ca
ansamblu de autoritCBi publice
+agauziei.>ugetul unitatii
teritoriale autonome
+agauzia se formeaza in
conformitate cu normele
stabilite in legea care
reglementeaza statutul
special al
+agauziei.Controlul asupra
respectarii legislatiei
epublicii 1oldova in
unitatea teritoriala
autonoma +agauzia se
exercita de +uvern, in
conditiile legii.(egea
organica care
reglementeaza statutul
special al unitatii teritoriale
autonome +agauzia poate
fi modificata cu votul a trei
cincimi din numarul
deputatilor alesi in
*arlament.
Dnvestite cu acest drept. &rt /7
din constituBie calificC
parlamentul drept organ
reprezentativ supreme al
poporului, stabilindu-! locul
de frunte Dn ierar#ia
autoritCBilor publice deFi ele se
aflC Dntr-o ordine stabilitC Dn
baza unor principii, ele nu se
aflC Dn relaBii de subordonare.
*arlamentul se aflC pe o
treaptC superioarC faBC de
celelalte autoritCBi publice din
stat Fi s-ar pCrea cC, deoarece
el este cel care comandC toBi
ar trebui sC ! se su punC. Sn
realitate toBi trebuie sC se
supunC nu voinBei
parlamentului, ci voinBei legii
care reprezintC expresia
voinBei generale a poporului.
*arlam DndeplineFte una din
funcBiile statului-stabilirea
cadrului legislative-una din
cele mai importante funcBii.
*entru a exercita puterea

",;"% .8rocesul le!islativ
*arlamentul este organul
reprezentativ suprem si
unica autoritate legislativa
a statului. Dreptul de
initiativa legislativa
apartine deputatilor in
*arlament, *resedintelui
epublicii 1oldova,
+uvernului, &dunarii
*opulare a unitatii
teritoriale autonome
+agauzia. (egile organice
se adopta cu votul
majoritatii deputatilor alesi
dupa cel putin doua lecturi.
(egile ordinare si #otaririle
se adopta cu votul
majoritatii deputatilor
prezenti.*roiectele de lege
prezentate de +uvern,
precum si propunerile
legislative ale deputatilor
acceptate de acesta sint
politicC nu este suficientC
numai funcBia legislativC. %ot
atDt de importante sunt Fi
puterea executivC Fi puterea
judecCtoreascC.
42.drepurile economice si
sociale
4". parlamentul este ales
pentru un mandate de - ani
care poate fi prelungit, prin
lege organicC, Dn caz de rCzboi
sau de catastrofC. *arlam se
DntruneFte, la convocarea
preFedintelui rm Dn cel mult 27
de zile de la alegeri. 1andatul
parlamentului se prelungeFte
pDnC la Dntrunirea legalC a noii
componenBe, Dn aceastC
perioadC nu poate fi
modificatC constituBia Fi nu
pot fi adoptate, modificCrile
sau abrogate legi organice.
*roiectele de legi sau
propunerile legislative Dnscrise
examinate de *arlament in
modul si dupa prioritatile
stabilite de +uvern,
inclusiv in procedura de
urgenta. &lte propuneri
legislative se examineaza
in modul stabilit. (egile se
trimit spre promulgare
*resedintelui epublicii
1oldova. *rocedura
legislativa incepe cu
formularea initiativei
legislative. *roiectul de act
legislativ si propunerea
legislativa se depun spre
dezbatere. Se indica
totodata persoanele care au
luat parte la elaborarea
proiectului si se anexeaza
rezultatele expertizelor si
cercetarilor efectuate in
cadrul elaborarii. *rin
dispozitie a *resedintelui
*arlamentului, proiectele
de acte legislative care
corespund cerintelor se
pe ordinea de zi a
parlamentului precedent DFi
continuC procedura Dn noul
parlament. Snceperea
mandatului se poate stabili
prin ) faze de facto Fi de jure.
De facto mandatul Dncepe
imediat cDnd sau Dnc#eiat
alegerile Fi sa constatat cC
numCrul de alegCtori
participanBi la votare este
sufficient pentru a le consider
a valabile. De jure deputatul
intrC Dn exercitarea mandatului
din momentul Dntrunirii Dn
prima FedinBC a parlamentului.
,xact acelaFi process are loc
Fi la Dncetarea mandatului. De
facto el DnceteazC exact Dn
perioada cDnd de facto Dncepe
noul mandate Fi de jure
DnceteazC la data Dntrunirii
legale a parlam nou alesb
4%.*arlamentul 1
indeplineste functii "
legislative, executive si
introduc in procedura
legislativa si se distribuie
spre avizare comisiilor
permanente, Directiei
juridice a &paratului
*arlamentului si, dupa caz,
+uvernului, institutiilor
interesate. &cestea
infaptuiesc un raport,
proiectul se include pe
Ordinea de zi a sedintelor
in plen a *arlamentului. De
regula, proiectele de lege
se dezbat in doua lecturi.
egulamentul
*arlamentului, totodata,
stipuleaza posibilitatea
adoptarii proiectelor de
legi ordinare si dupa
dezbaterea acestora in
prima lectura, iar
proiectelor de legi organice
- doar dupa dezbaterea lor
in a doua lectura. Conform
prevederilor
constitutionale, legile
guvernamentale, !ar unii
autori clasificC funcBiile
parlam.1 cu titlu principal
Fi funcBii secundare care
izvorCsc din imperfecBiunea
teoriei separCrii puterilor Dn
stat. F-a cu titlu principal este
f-a legislativC prin care se
exprimC voinBa generalC a
poporului. FuncFiile secundare
sunt" F-a guvernanentalC, F-a
de control- controlul
parlamentar este efectuat prin
mijloace proprii care poate fi
efectuat de parlament Dn
Dntregime, examinDnd
informaBii ale guvernului,
audiind mesaje, informaBii,
rapoarte ale Fefului statului.
Controlul este efectuat Fi de
curtea de conturi, avocaBii
parlamentulu, comisiile
permanente, fracBiunile
parlamentului..parlam.
exercitC controlul asupra
activitCBii guvernului Fi asupra
organice se adopta cu votul
majoritatii deputatilor
alesi, iar cele ordinare si
#otaririle - cu votul
majoritatii deputatilor
prezenti in sala. De notat,
ca proiectele de legi
constitutionale, proiectele
de legi organice in
problemele bugetului,
finantelor, economiei care
necesita considerabile
c#eltuieli financiare,
precum si tratatele
internationale, la decizia
*arlamentului, pot fi
supuse dezbaterii si in a
treia lectura. Dupa
dezbaterea si adoptarea
legii, aceasta este semnata
de *resedintele
*arlamentului si trimisa
spre promulgare
*resedintelui epublicii
1oldova. Seful statului,
avand obiectii asupra unei
altor autoritCBi publice prin
rezolvarea petiBi ilor
cetCBenilor. *arlamentul are
urmCtoarele atribuBii de bazC"
adoptC legi, #otCrDri. DeclarC
referendumuri. &probC
direcBiile principale ale
politicii interne Fi externe a
statului. &probC doctrina
militarC a statului. ,xercitC
controlul parlamentar asupra
puterii executive, sub formele
Fi Dn limitileprevCzute de
constituBie.alege Fi numeFte
personae oficiale de stat, Dn
cazurile prevCzute de lege.
&probC ordinele Fi medaliile
1. DeclarC mobilizarea
parBialC sau generalC. DeclarC
cercetarea Fi audierea oricCror
c#estiuni ce referC la
interesele societCBii. &doptC
acte privind amnistia.
4*. preFedintele rm este Feful
statului. * rm reprezintC statul
Fi este garantul suveranitCBii,
legi, este in drept sa o
trimita, doar o singura
data, in termen de cel mult
doua saptamani de la
primirea ei, spre
reexaminare
*arlamentului. Constitutia
il obliga pe *resedintele
1 sa promulge legea, in
cazul in care *arlamentul
isi mentine #otararea
adoptata anterior. %oate
legile intra in vigoare la
data publicarii lor in
N1onitorul OficialN sau la
data prevazuta in textul ei.
"3. -unctia le!islative a
!uvernului in scopul
perfecBionCrii legislaBiei in
vigoare Fi reglementCrii
juridice a raporturilor din
societate,guvernul
elaboreazC proiecte de legi
pe domeniiE +uvernul este
unul dintre subiectii care
au dreptul de initiative
independenBei naBionale, al
unitCBii Fi integritCBii teritoriale
a BCrii. * rm este ales de
parlam prin vot secret *oate fi
ales * rm cetCBeanul cu drept
de vot care are -7 de ani
DmpliniBi, a locuit sau locuieFte
permanent pe teritoriul rm nu
mai puBin de $7ani Fi posedC
limba de stat . mandatul * rm
dureazC - ani Fi se exercitC de
la data depunerii jurCmDntului.
* rm DFi exercitC mandatulpDnC
la depunerea jurCmDntului de
cCtre preFedintele nou ales.
Nici o persoanC nu poate
Dndeplini funcBia de preFedinte
al rm decDt pentru cel mult )
mandate consecutive.
Calitatea de * rm este
incompatibilC cu exercitarea
oricCrei alte funcBii retribuite.
* rm se bucur` _):9E de
imunitate , el nu poate fi tras
la rCspundere juridicC pentru
opiniile exprimate Dn
legislativa, si de care ar
trebui sa se folosearca mai
des fata de ceilalti subiecti,
deoarece +uvernul stiu cel
mai bine domeniile si
problemele care necesita
elaborarea unor noi
reglementari stabilite prin
lege. "4.)ctele 'urtii
'onstitutionale Curtea
Constitutionala adopta
#otariri, decizii si emite
avize care se adopta in
numele 1. Dupa
adoptare, actele Curtii
Constitutionale se pronunta
in plen. Lotaririle si
avizele Curtii
Constitutionale se publica
in 1onitorul Oficial al
epublicii 1oldova in
decursul a $7 zile de la
data adoptarii.&ctele Curtii
Constitutionale nu sint
supuse nici unei cai de
atac, sint definitive si intra
exercitarea mandatului .
4(.functiile presedintele. &re
functii principale si secundare.
*rincipale sunt"poarta tratative
si ia parte la negocieri , inOeie
tratate international in numele
1,acrediteaza si reOeama
reprezentantilii diplomaticiin
1 si aproba infiintarea
,desfiintarea sau sOimbarea
rangului misiunilor
diplomatice, primeste scrisori
de acreditare si reOeama
represent diplomatici a altor
tari in 1. Functia de garant"
*reFedintele ia mCsuri prin
intermediul negocierilor atDt pe
plan extern cDt Fi pe pl
an
intern,
prin semnarea diferitor *acte,
ConvenBii, DeclaraBii,
1emorandumuri pentru a nu
admite lezarea suveranitCBii,
independenBei sau, altfel spus,
securitCBii naBionale Fi
in vigoare la data adoptarii.
(a decizia Curtii, unele
acte intra in vigoare la
data publicarii sau la data
indicata in ele. &ctele
Curtii Constitutionale sint
semnate de *resedintele
Curtii sau de judecatorul
care il inlocuieste.
Lotaririle Curtii
Constitutionale produc
efect numai pentru viitor.
&".#istemul si 6unctiile
autoritatilor
5udecatoresti Conform
teoriei separatii puterilor in
stat, a treia functie a
statului este functia
jurisdictionala- restabilirea
normelor incalcate prin
efectuarea justitiei. &stfel
justitia in 1 are loc
printrun sistem de organe
cu caracter judecatoresc K
judecatorii, tribunale,
Curtea de &pel si Curtea
integritCBii teritoriale. Functii
secundare" guvernamentala si
de control.care prevede"
confera decoratiisi titluri de
onoare,acorda grade militare,
solutioneaza problemele
cetatenilor N si acorda azil
politic, numeste in functii
publice,acorda gratiere, poate
cere poporului sasi exprime
atitudinea prin referendum
asupra problemelor
importante,confera grede
superoare lucratorii de
procuratura, judecatorilor si
alte categorii de
funcionari,suspendeaza cele
guvernului,ce contravin legii
pina la decizia #otarirea
c.constit, dizolva *arlamentul
Dn cazul Dn care acesta nu este
Dn stare sC DnvesteascC
+uvernul, precum Fi Dn cazul
blocCrii procedurii de adoptare
a legilor timp de 2 luni.
&,. guvernul. +uvernul
Suprema de =utitie, pentru
anumite categorii de cause
pot functiona si judecatorii
specializate. %ermenul de
autoritatea atesta functia de
realizare a puterii de stat.
justitia se infaptuieste in
numele legii si numai de
instantele judecatoresti.
=udecatorii sunt
independenti, impartiali,
inamovabili. Sunt numiti in
fuctie de *resedintele 1
la propunerea Consiliului
Superior al 1agistraturii.
Sedintele de judecata sunt
publice. *rocedurile se
desfasoara in limba
moldoveneasca. !mpotriva
#otaririlor judecatoresti pot
fi folosite caile de atac.
Lotaririle definitive ale
instantelor judecatoresti
sunt obligatorii.
&%.)ctele autoritatilor
publice si 6orta lor
reprezintC componentul de
bazC al puterii executive,
deoarece lui Di revin cele mai
importante atribuBii Dn
realizarea funcBiei de aducere
la Dndeplinire a legilor. ,
2
entru
ca legea sC poatC fi executatC
este nevoie de a organiza
executarea ei, de a pregCti
cadrul material-financiar,
organizational, metodic.
Organizarea Dndeplinirii
legilor revine +uvernului. Dn
acest scop el este Dnvestit cu
anumite funcBii cu caracter de
putere, deoarece, fiind adoptat
cadrul necesar organizatoric
pentru executarea legii, el
devine obligatoriu. +uvernul
asigura realizarea politicii
interne Fi externe a statului Fi
exercita conNducerea generatC
a administraiei publice.
&1.functiile guvernului.
Funcii cu titlul principal:
functia guvernamentala: cC
5uridical &dministraie
publica K o varietete de
activitati a unui ansamblu
de organe investite prin
constitutie si lege sa aduca
la indeplinire legilor in
limitele legii. &ceste
organe sunt " Seful
Statului, +uvernul,
1inisterele,
departamentele, consiliile,
si alte organe executive.
&ctele autoritatilor publice
reprezinta un act de vointa
juridical care produc efecte
juridice si au unele
trasaturi proprii cum ar fi "
manifestarea de vointa
unilaterala 4a statului sau a
unitatii publice locale5, au
caracter obligatoriu si
caracter executoriu 4se
executa prevederile
actului5. Forta lor juridical
se poate rasfringe aupra
intregului teritoriu a tarii
+uvernul elaboreaz
concepia, deci el este acela
care stabileFte proiectul
viitoarei activitCBi
guvernamentale a statului.
Funcia de administrare. Dn
art. 9/ alin.$, este fixatC
reg\emen\area precum cC
+uvernul exercitC conducerea
generalC a administraBiei
publice. C#iar dacC Dn
ConstituBie nu se
nominalizeazC +uvernul ca
organ ai administraBiei
publice, aceasta nu DnseamnC
cC el nu are aceastC calitate.
Functia secundara" de control"
Controlul de ordin general se
efectueaz n
baza^revederilor
constituionale i este limitat
+uvernul, ca Fi alte autoritCBi
publice, poate sesiza Curtea
ConstituBionalC privind
neconstituBionalitatea legilor
sau Decretelor *reFedintelui
cit si asupra unei unitati
distincete. Se poate
rasfringe asupra intregii
populatii cit si asupra unui
anumte categorii de
cetateni.

&(.8rincipiile
constitutionale in
or!ani+area si
6unctionarea autoritatilor
publice locale.
&dministratia publica in
unitatile administrativ-
teritoriale se intemeiaza pe
principiile autonomiei
locale4dreptul si
capacitatea efectiva a
epublicii. Conform (egii cu
privire la +uvern, suspendC Fi
contestC #otCrDrile organelor
de administraBie publicC localC
dacC ele contravin ConstituBiei
Qi altor legi ale republicii" Qi
+uvernul, ca Fi alte autoritCBi
publice, efste obligat sC
organizeze audienBa
cetCBenilor Fi sC examineze
petiBiile venite Dn adresa sa
exercitDnd astfel controlul prin
petiBii. CDtcpriveFte controlul
specializat, este prevCzut de
(egea cu privire la +uvern
care prevede cC +uvernul
controlul permanent asupra
activitCBii ministerelor,
departamentelor Fi a altor
organe subordonate iui.
5.!"!#$%&'
(&#)*"#(#"')*
+&,$-(#)*$!#" ".
$/$*-"#(*$( 0&#$*""
,$ !#(#
DnfCptuirea justiBiei Dn
epublica 1oldova are loc
printr-un ansamblu de organe
autoritatilor administratiei
publice locale de a
solutiona si de a gestiona5,
ale descentralizarii
serviciilor publice
4transferarea unora din
atributii din competenta
autoritatilor administratiei
publice centrale de
specialitate catre un
organism determinat di
autotitatile publice locale5,
ale eligibilitatii
autoritatilor administratiei
publice locale si ale
consultarii cetatenilor in
problemele locale de
interes deosebit
.&utonomia priveste atit
organizarea si functionarea
a dministratiei publice
locale, cit si gestiunea
colectivitatilor pe care le
reprezinta. &plicarea
principiilor enuntate nu
poate afecta caracterul de
cu caracter judecCtoresc Fi
nejudecCtoresc. >ineDnBeles,
rolul principal Dn DnfCptuirea
justiBiei Dl au organele
judecCtoreFti care soluBioneazC
litigiile civiie, penale Fi de altC
naturC Fi, conform
ConstituBiei, puterea
judecCtoreascC este realizatC
prin" Curtea SupremC de
=ustiBie, prin Curtea de &pel,
prin tribunale Fi judecCtorii
4art. $$:5. Curtea SupremC de
=ustiBie. =ustiBieZ
;
stabilesc
aceasta este instanBa
judecCtoreascC supremC care
asigurC efectuarea corectC Fi
uniformC a legislaBiei de cCtre
toate instanBele judecCtor R
soluBionarea litigiilor apCrute
Dn cadrul aplicCrii legilor,
garante
a
a
R responsabilitatea
statului faBC de cetCBeni Fi a
cetCBeanului faBC de stat.
&ctivitatea -urii Supreme de
=ustiBie este organizatC Dn baza
stat unitar. "1.'urtea de
conturi. #tructura si
6unctii K are ca obiect de
reglementare raporturile
juridice ce apar Dn procesul
auditului public extern
asupra modului de
formare, administrare Fi de
DntrebuinBare a resurselor
financiare publice Fi
administrCrii patrimoniului
public. Curtea de Conturi
este persoanC juridicC de
drept public, finanBatC
integral din bugetul de stat.
de Conturi este constituitC
din conducere, *len Fi
aparat. la necesitate, poate
avea subdiviziuni Dn
unitCBile teritoriale
autonome cu statut special,
determinat conform
ConstituBiei epublicii
1oldova. *e lDngC Curtea
de Conturi poate activa un
consiliu consultativ, format
urmCtoarelor principii"
- legalitCBii Fi publicitCBiiE
- separCrii puterii
judecCtoreFti de puterea
legislativC Fi cea executivCE
- independenBa puterii
judecCtoreFtiZ
pregCtirii Fi prezentCrii
bugetului propriu
Consiliul Superior al
1agistraturii, dupC regulile
organizCrii judiciare, asigurC
numirile, deplasCrile,
promovCrile Fi mCsurile
disciplinare faBC de judecCtori.
Consiliul Superior al
1agistraturii nu este organ
judiciar, dar, deoarece sprijinC
DnfCptuirea justiBiei, este
integrat sistemului organelor
care o realizeazC Dn mod
direct. Conform art. 1 din
(egea cu privire la Consiliul
Superior al 1agistraturii,
aceastC autoritate este
calificatC ca organ de
autoadministrare
judecCtoreascC, garant al
independenBei autoritCBii
judecCtoreFti.Consiliul
Superior al 1agistraturii este
alcCtuit din 11 magistraBi
dintre care fac parte" 1inistrul
justiBiei, *reFedintele CurBii
Supreme de =ustiBie,
*reFedintele CurBii de &pel,
*reFedintele =udecCtoriei
procurorul +eneral, trei
magistraBi aleFi prin vot secret
de colegiile
a
le CurBii Supreme
de =ustiBie, trei J de
*arlament, din rDndul
RZfesorilor titulari.Consiliul
Superior al 1agistraturii face
propuneri *reFedintelui ublicii
1oldova sau *arlamentului de
numire, promovare,
transferare Reliberare din
funcBie a judecCtorilor,
preFedinBilor Fi
vicepreFedinBilorinstantelor
judecCtoreFti, primeFte
jurCmDntul judecCtorilor,
aplicC mCsuri Dncurajare Fi
sancBiune disciplinarC Dn
privinBa judecCtorilor, asigurC
din specialiFti calificaBi Fi
savanBi din diferite
domenii. FuncBionarea
consiliului se stabileFte
printr-un regulament,
aprobat de *lenul CurBii de
Conturi. Conducerea CurBii
de Conturi se exercitC de
*reFedintele CurBii de
Conturi. Functii -
formarea Fi utilizarea
resurselor bugetului de
stat, ale bugetului
asigurCrilor sociale de stat,
ale bugetelor unitCBilor
administrativ-teritoriale,
ale fondurilor asigurCrii
obligatorii de asistenBC
medicalC, inclusiv"
formarea, utilizarea Fi
gestionarea fondurilor
speciale, precum Fi a
fondurilor de tezaur publicE
formarea Fi gestionarea
datoriei publice,
respectarea garanBiilor
n
violabilitatea judecCtorului Dn
condiBiile legii, aprobC
programul pregCtirii
profesionale a candidatului la
funcBia de judecCtor etc.
&3. avocatii parlamentari.
!nstitutia avocatului parla
mentar este o institutie
consacrata in constitutie sau
lege ,activeaza in cadrul
centrului p-u drepturile
omului din 1 care este
condus de unul din trei avocati
parlamentari,egali in dr, apara
spiritul legii, raspund de actele
sale in fata parlamentului,
examenaeza plingirile
cetatenilor si actioneaza din
propria initiativa-constitui un
simbol al statului democretic a
carui esnta exprima
dezvoltarea bunastarii
cetateanuOui, si apararea dr si
libertatilor fundamentale si
supraveg#eareaorganelor
administrative.
guvernamentale pentru
creditele interne Fi externeE
utilizarea de cCtre
instituBiile publice a
granturilor Fi finanBelor
alocate de donatorii externi
pentru realizarea
programelor la care
participC epublica
1oldovaE utilizarea
alocaBiilor bugetare pentru
investiBii, a subvenBiilor Fi
altor forme de asistenBC
financiarC din partea
statuluiE executarea
tratatelor
interguvernamentale Dn
domeniul economico-
financiarE administrarea Fi
gestionarea patrimoniului
publicE procesul de
privatizare a patrimoniului
statului Fi de asigurare a
activitCBii de
postprivatizareE
administrarea Fi utilizarea
&4. functii si competenta a
avoc parl
&vocaBii parlamentari
examineazC sesizCrile
cetCBenilor epublicii
1oldova, cetCBenilor strCini Fi
apatrizilor care locuiesc
permanent sau se aflC
temporar pe teritoriul ei,
denumiBi Dn continuare
petiBionari, ale cCror drepturi
Fi libertCBi au fost DncClcate Dn
epublica 1oldova.Sn cazul
cDnd existC informaBii veridice
privind DncClcarea Dn masC
sau gravC a drepturilor
Fi libertCBilor constituBionale
ale cetCBenilor, Dn cazurile de
o importanBC socialC
deosebitC sau Dn cazul cDnd
este necesar de a
apCra interesele unor
persoane ce nu pot folosi de
sine stCtCtor mijloacele
juridice de
apCrare, avocatul parlamenta
resurselor naturaleE
utilizarea resurselor
creditare Fi valutare ale
statuluiE Binerea evidenBei
contabile Fi raportarea
financiarCE activitatea altor
organe de controldaudit
financiar public, precum Fi
a sistemelor de control
internE alte domenii de
activitate raportate, prin
legi organice, la
competenBa CurBii de
Conturi. Curtea de Conturi
poate sC auditeze utilizarea
resurselor alocate de
'niunea ,uropeanC, de
partenerii de dezvoltare Fi
de alBi donatori ale cCror
resurse au fost incluse Dn
bugetul de stat sau Dn
bugetele unitCBilor
administrativ-teritoriale. Sn
exercitarea atribuBiilor sale,
Curtea de Conturi
auditeazC urmCtoarele
r este Dn drept sC ac3ione+e
din proprie ini3iativ., luDnd,
Dn limitele competenBei sale,
mCsurile corespunzCtoare. - Sn
procesul examinCrii cererii Fi
controlului, din proprie
iniBiativC, al semnalelor despre
DncClcarea drepturilor Fi
libertCBilor omului, precum Fi
al efectuCrii vizitelor
preventive Dn locurile unde se
aflC sau se pot afla persoane
private de libertate, avocatul
parlamentar este Dn drept" a5 sC
aibC acces liber la toate
autoritCBile publice centrale Fi
locale, sC asiste la FedinBele
lor, inclusiv la FedinBele
organelor colegiale ale
acestoraE
b5 sC aibC acces liber la
instituBii, organizaBii Fi
Dntreprinderi, indiferent de
tipul de proprietate, asociaBii
obFteFti, Dn comisariate de
poliBie Fi locurile de detenBie
entitCBi" autoritCBile
administraBiei publice
centrale Fi locale, alte
autoritCBi publiceE
instituBiile Fi organizaBiile
finanBate din bugetul public
naBionalE
"2.Ministerele si alte
or!ane centrale de
specialitate 1inisterele
sint organele centrale de
specialitate ale statului.
,lesint conduse de
miniFtri, care poartC
rCspundere personalC
pentru indeplinirea
sarcinilor puse in seama
lor.1inisterele transpun in
viaBC, in baza legilor
republicii, decretelor
*reFedintelui epublicii
1oldova, politica
+uvernului,#otCririle Fi
ordonanBele lui, conduc in
limitele competenBei
din cadrul acestora, Dn
instituBii penitenciare, Dn
izolatoare de detenBie
provizorie, Dn unitCBi militare,
Dn centre de plasament al
imigranBilor sau al
solicitanBilor de azil, Dn
instituBii care acordC asistenBC
socialC, medicalC sau
psi#iatricC, Dn Fcoli speciale
pentru minori cu devieri de
comportament Fi Dn alte
instituBii similareE
c5 sC solicite Fi sC primeascC
de la autoritCBile publice
centrale Fi locale, de la
persoanele cu funcBii de
rCspundere de toate nivelurile
informaBiile, documentele Fi
materialele necesare pentru
exercitarea atribuBiilorEc
$
5 sC
aibC acces nelimitat la orice
informaBie privind tratamentul
Fi condiBiile de detenBie ale
persoanelor private de
libertateEd5 sC primeascC
domeniileincredinBate Fi
sint responsabile de
activitatea lor. 1inisterele
promoveazC o politicC
statalC de cadre indreptatC
sprecompletarea propriului
aparat central Fi a
organelor de resort cu
specialiFti de inaltC
calificare, creeazC sistemul
ramural de instruire
continuC a cadrelor,
organizeazC pregCtirea
specialiFtilor cu studii
superioare Fi medii de
specialitate, asigurC
pregCtirea cadrelor,
inclusiv in strCinCtate. !n
virtutea sarcinilor,
ministerele au dreptul de a
face remanieri in aparatele
lor prin reinnoirea
contractelor de
muncC sau prin atestarea
funcBionarilor de stat. &lte
organe centrale de
explicaBii de la persoanele cu
funcBii de rCspundere
de toate nivelurile asupra
c#estiunilor ce urmeazC a
fi elucidate Dn procesulEe5 sC
sesizeze instituBiile de stat
respective pentru a efectua
investigaBii de expertizC Fi a
pregCti rapoarte asupra
c#estiunilor ce urmeazC a fi
examinateE f5 sC aibC
Dntrevederi nelimitate Fi
convorbiri personale, fCrC
martori, iar Dn caz de
necesitate, prin intermediul
traducCtorului, cu persoana
aflatC Dn locurile specificate la
lit.b5, precum Fi cu oricare altC
persoanC care, Dn opinia sa, ar
putea oferi informaBiile
necesareE g5 sC atragC, la
efectuarea vizitelor preventive
Dn locurile unde se aflC sau se
pot afla persoane private de
libertate, specialiFti Fi experBi
independenBi din diferite
specialitate se formeazC
de *arlament la propunerea
*rim-ministrului in scopul
conducerii, coordonCrii
activitCBii Fi exercitCrii
controlului in domeniul
organizCrii economiei Fi in
alte domenii, care nu intrC
nemijlocit inatribuBiile
ministerelor 4!nspectoratele
de stat, Comisii, birouri,
agentii - Serviciul
.amal,Serviciul
+rCniceri,>iroul NaBional
de StatisticC, >iroul
NaBional 1igraBiune,
&genBia pentru SilviculturC
N1oldsilvaN, &genBia
pentru Dezvoltare
egionalC5.
!n 1 sunt $/ ministere
"".8remisele aparitiei si
adoptarii noii constitutii
Necesitatea unei noi
constitutii cara ar fi
legiferat cu adevarat
domenii, inclusiv juriFti,
medici, psi#ologi,
reprezentanBi ai asociaBiilor
obFteFtiE
#5 sC colaboreze cu
mijloacele de informare Dn
masC, precum Fi cu asociaBiile
obFteFti care activeazC Dn
domeniul protecBiei
drepturilor omului atDt Dn BarC,
cDt Fi peste #otare.
&vocaBii parlamentari
des6.<oar. activitate de
propa!are a cuno<tin3elor /n
domeniul
ap.r.rii drepturilor <i
libert.3ilor constitu3ionale
ale omului.
%4. 8rotectia Mandatului
8arlamentar=
Categoria masurilor de
protective include-
indemnizatii, incopatibilitati si
puterea poporului a aparul
cu mult inainte de
constituia propriuzisa. De
jure aceasta incepe in $997
cind se creaza Comisia
pentru elaborarea noii
constitutii de catra Sovietul
Suprem al SS 1oldova.
!n $992 *arlamentul a
adoptat proiectul de baza si
la publicat in presa, creeind
o noua comisie sal
redacteze sis al
definitiveze. Sau organizat
conferinte stiintifice in
domeniul dreptului
constutional, proiectul a
afost avizat de multe
organisme intrnationale
cum ar fi " Comisia
,uropei, Consiliul ,uropei,
'niversitatea din Soebona,
s.a. !nsa toate acestea nu
sau finalizat cu adoptatrea
constitutiei deoarece
*arlamentul in legislature a
imunitati.= Indemni+atiile -
ele sunt divizate in ) categorii
de plati"$. Fixa4salariul5 ).
.ariabil4legata de participarea
la sedinte5. !ndemnizatiile- $.
salariul de bazaE ).sporul pdu
vec#ime de lucruE 2.sporul pdu
grad stiintificE
-.indemnizatiile zilnice pdu
participare la sedintele in
plenE :.diurneleE Daca
deputatul nu dispune de
locuinta lui ! se acorda un
apartament pe durata
mandatului. Deputatii au
dreprul la " concediul annual
platit, concediu pdu interesele
personale, concediul
medical.Dupa expirarea
mandatului ! se garanteaza
locul de lucru anterior sau
unul asemenator.
Incompatibilitati= se instituie
in virtutea principiului
separarii puterilor in stat, el nu
poate avea careva functie in
YY!! sa autodizolvat. !n
$99- a fost ales alt
*arlament si create o noua
comisie care in decursul la
$: sedinte a finalizat
proiectul constitutiei.
*arlamentul fara a face
publica proiectul si al
familiaiza cu cetatenii,
adopta constitutia si intra
in vigoare la );.7@.$99-.
%2. )sociatiile de stat=$
sint forme asemanatoare
Federatiilor, insa ele nu
dau nas#tere unui stat
aceste 2 puteri cu exceptia
activitatilor stiintifivce, dupa
validarea mandatului in timp
de 27 zile el trebue sa renunte
la orce alta activitate.
Imunitatile= sunt stabilite prin
normele constitutionale si
legi. !munitatea parlamentara
are ca scop protejarea
deputatului in parlament
impotriva urmaririlor judiciare
si garantarea libertatii gindirii
si actiunii sale.
!responsabilitatea- nu poate fi
atras la raspudere pdu opinie
politica sau voturile sale.
!nviolabilitatea- nu poate fi
retinut, arestat, perc#ezitionat,
cu exceptia cazurilor de
infractiune flagranta.
%&.)le!erea #e6ului #tatului=
Dobindirea mandatului se
refera la procesul desemnarii
sefului de stat, care depinde
de forma concreta de
guvernamint.Se cunosc -
nou.*rincipalele forme ale
asociatiilor de state sunt"$5
Confederatiile de
statE)5'niuni de state.
*rincipalele forme ale
ierar#iilor de state sunt" $5
Stat .asalE )5 Stat *rotejatE
25Dominioane >ritaniceE
-5%eritoriile sub 1andatE
:5Statele sub tutela
!nternationalaE&sociatiile
de stat se deosebesc de
ierar#ii prin faptul ca in
statele ierar#ice unul din
state se subordoneaza iar la
asociatii ele sunt pe pozitii
egale. Confederatia"
reprezinta o uniune de state
care, pastrindu-si
suveranitatea si calitatea de
subiect de drepturi
international, isi unesc
eforturile pdu promovarea
unor interese
commune4economice,
militare,politice,diplomatic
modalitati de alegere a Sefului
Statului"$. Dobindirea
1andatului pe cale ereditara,
se intilneste in cazul
monar#iilor, care au in frunte
un monar#. ). Dobindirea
Sefului Statului prin vot
universal,se foloseste la
regimurile semiprezidentiale
si semiparlamentare.
2.Desemnarea in functie de
catre parlament, se refera la
regimurile parlamentare.
-.Desemnarea sefului statului
printr-un colegiu electoral
4!ndia5.
!n .1. dupa modificarile.din
: iunie )77: *resedintele este
ales de catre *arlament prin
vot secret, se desfasoara cu cel
mult -: de zile inainte de ziua
expirarii mandatului
*resedintelui in exercitiu.!n
cazul cind intervine functia
vacant a presedintelui
alegerile se desfasoara in
e,financiare5. !n scopul
indeplinirii intereselor
commune pe plan intern se
organizeaza un organ al
asociatiei4parlament,
congres?5, din
componentsa careia fac
parte reprezentantii tuturor
statelor
member.Confederatia se
bazeaza pe un tratat
international si nu pe
constitutie,din asociatii
statele member pot sa iasa
oricind, Confederata nu
este o *.=uridica si nu
obtine calitate de subiect
!nternational.'niunile de
State" reprezinta forme
interstatale constituite prin
asociatii a ) sau mai multe
state, guvernate de acelasi
Suveran.!n present nu
avem 'niuni de state insa
in trecut ele erau de )
aspecte" $5 uniunea a ) sau
termen de ) luni. *resedintele
.1. trebue sa fie cetatian al
republicii moldova, sa aiba
impliniti -7 ani,sa locuiasca
sau sa aiba locuiti cel putin $7
ani pe teritoriul .1, si sa
posede limba de
stat.Candidatul in functie de
presedinte al .1. treb sa fie
inaintat de cel putin $:
deputati incepind cu data
fixarii alegerilor. ,ste ales la
acest post candidatul care a
intrunit 2d: din numarul total
de deputati, daca candidatul
nu acumuleaza voturile
necesare se organiz al ) tur ,
daca si in al ) tur nu se
acumul voturile necesare se
dizolva parlamentul si se
anunta data alegerilor
parlamentare care treb sa fie
nu mai tirziu decit $: zile
dupa ultimele alegeri ordinare
ale sefului statului.
mai multe state cu un
monar# unic, fiecare stat
isi pastra suveranitatea
interna si externa proprie,
avea const personala insa
erau conduse de un
1onar#41arele Ducat de
(uxemburg si tarile de
=os5E )5 uniunea a ) sau
mai multe state cu
constitutie proprie si
suveranitate interna si
externa deplina, insa erau
conduse de un monar# si se
crea in afara de aceasta
unul sau mai multe organe
de conducere
comuna4exemplu 'nirea
1oldovei si 1unteniei5.
Statul .asal" situatie
juridical a unui stat care
desi are structura politica si
un teritoriu propriu, nu
dispune de suveraniitate
complete din cauza
anumitor obligatii din
%". #istemul Electoral
'ontemporan.
Se clasifica in doua
compartimente- Sistemul
electoral majoritar si sistemul
electoral al reprezentarii
proportionale.
Sistemul electoral majoritar se
considera alesi pe
circumscriptia electoral
candidatul sau lista de
candidate care au acumulat
majoritatea voturilor,
deosebim ) forme ale sist.
1ajor. "Sistemul 1ajoritar
elativ4conform caruia este
socotit ales candidatul care a
intrunit majoritatea voturilor.5,
Sist 1ajot. &bsolut4este
necesar acumularea majoritatii
absolute" :7Xb$5EScrutinul
poate fi 'nional4cind se allege
un singur candidat5 si
*luriunional4cind se alge o
lista de candidati5.
Sistemul ,lectoral al
partea altor state.
Stat *rotejat" o forma
moderna a vasalitatii,
pierde o parte a
suveranitatii si devine
dependent fata de alt stat.
Dominioane >ritanice"
Sunt independente complet
insa ramine un monar#cu
functie formala
comuna4ex. &nglia si
Canada, &ustralia, Noua
]elanda, &frica de Sud5E
%eritorii sub 1andat"
coloniile germane si
otomane care dupa
eliberare au ramas sa fie
administrate de (iga
Natiunilor. State sub %utela
international" au luat locul
statelor sub mandate,
atribuind administratia
O.N.'.
eprezentarii *roportionale"
1andatele din fiecare
circumscriptie se repartizeaza
intre partied in corespundere
cu numarul de voturi
accumulate, o prioritate a
acestui s0stem este ca el este
cel mai democratic, el permite
reprezentarea celor mai mici
partied politice.
*,.'lasi6icarea 8artidelor
8olitice=
*artidele politice sunt asociatii
benevole ,cu statut de
persoana juridical,ale
cetatenilorcu drept de vot,
care prin activitati commune
si in baza principiului liberei
participari, contribute la
conceperea, exprimarea si
realizarea vointei lor politice,
ele contribute la formarea
opiniei publice, participa prin
inaintarea si sustinerea
candidatilor, la alegeri si
constituirea autoritatilor
%*.I+voarele si #ubiectii
Dreptului 'onstitutional=
!zvoarele se impart in
izvoare material4sistemul
de factori caredetermina
actiunea legiuitorului sau
da nastere unor norme noi5
si izvoare formale4actele
normative5. Din !zv.
Formale fac parte" (egea"
1.Constitutia4 care
reglementeaza bazele
regimului social si de stat,
stabileste principalele
principia de organizare a
legislatiei 5E (egile
ConstitutionaleE (egile
OrganiceE (egile OrdinareE
2. &ctele Normative
subordinate legii-actele
normative ale Sefului
Statului,ale organelor de
control constitutional,
regulamentele
parlamentare. 3.
*recedentul =udiciarE 4.
publice.
*artidele politice se clasifica
in urmatoarele trei categirii"
$. partied de stinga Kdin
componenta carora fac parte
partidele Comunist,sociale si
sociale-democratice. ). partied
politice de Draapta-*artidele
politice liberale, democratice
si republicane.'nele partied
politice se declara de Centru
dorind sa accentueze faptul ca
nu sunt deacord cu extrema
stinga si nici cu dreapta, avind
in conceptia sa o combinare
dintre dreapta si stinga, insa
fiecare teorie,docrina ale partii
dreapt sau stinga au inceput de
la zero, astfel putem afirma ca
mijlocul nu ar exista.
%3. #tatutul Deputatului in
8arlament=
1andatul este o imputernicire
de reprezentare, el este o
conventie intre alegatori si
persoanele care aspira la
Cutuma
Subiectii Dreptului
Constitutional sunt
oamenii luati individual
sau grupati in
collective.unul dintre
subiecti este tot timpul fie
statul, fie un organ
reprezentativ si aceste
subiecte actioneaza tot
timpul in cadrul unui
raport juridic aparut in
activitatea de instaurare
,mentinere si exercitare a
puterii de Stat.Subiecti"
*oporul4suveranitatea
nationala apartine
poporului, care o exercita
in mod direct prin
organelle sale
reprezentative5E
Statul4apare ca subiect
direct sau este reprezentat
de organelle sale5E
Organele StatuluiE
*artidele politice,
obtinerea mandatului,
juridiceste el semnifica o
functie publica al carei
continut este predeterminat
prin lege.Mandatul este
Reprezentativ si este constituit
in absenta oricarei procedure
de revocare.Mandatul este
general- parlamentarul fiind
reprezentantul intregii natiuni,
Mandatul este independent-
deputatii nu actioneaza in
baza unor instructiuni date de
alegatori, ci procedeaza la
dorintsa sa. Mandatul este
irevocabil- presupune
inposibilitatea revocarii
deputatilor ori senatorilor
alesi, inainte de expirarea
termenului mandatului.
"(.Declaratia suveranitatii
formatiuni politice,etc.
4prin intermediul lor
cetatenii participa la
guvernare5E Cetatenii4apar
in 2 ipostaza"$5 *.F. in
cazul .=. pdu realizarea
dreptur fundamentale. )5
ca persoana investita cu
anumite demnitati sau
functii in organelle de stat.
25 organizatiipe
circumscriptii electorale in
cazul alegerolor de
deputati5E &patrizii 4in
cazul acordarii de
cetatenie.5.
%%.:arantiile 5uridice si
mecanismul privind
protectia drepturilor
6undamentale ale omului=
(a garantiile juridice se
referaE dreptul de
petitionareE dreptul celui
vatamat intr-un drept al sau
printrun act legal al unui
organ de stat de a cere
R.#.#.M=
*rocesul de autodeterminare a
.S.S.1. a incput o data cu
adoptarea la data de
2$.7/.$9@9 a legii cu privire la
statutul limbii de stat. (a $7
mai $997 s-a facut o serie de
modificari in scopul anularii
imputernicirilor *.Comunist al
'..S.S si stabilirii ca forta
conducatoare si de indreptare
a politicii de stat o constitue
*artidele politice si alte
organizatii obstesti, miscari de
masa alesi prin reprezentare in
cadrul sovetelor de
deputati.Deasemenea a fost
introdus principiul
pluralismului politic si
pluripartidismului. (a
);.7-.$997 sa adoptat un noi
drapel de stat .la )2.7/.$997
parlamentul adopta Declaratia
Suveranitatii .S.S.1, avind o
putere constitutionala si
stabilind baza viitoarei
organelor competente, in
conditiile legii anularea si
repararea pagubei. Dreptul
de *etitionare este
posibilitatea pe care o au
cetatenii de a se adresa
organelor de stat ,
unitatilor economice si
altor organizatii cu
propuneri, sesizari,
reclamatii si ceriir privind
interesele personale sau
obstesti si obligatia acestor
organe de a primi , a
examina si rezolva
petitiile.,a se considera o
garantie a exercitarii
effective a tuturor
celorlalte drepturi. Dreptul
celui vatamat intr-un drept
al sau printrun act legal al
unui organ de stat de a cere
organelor competente, in
conditiile legii anularea si
repararea pagubei este
deasemenea o garantie care
statalitati suverane si
independente a .1.
.S.S.1. a fost declarata stat
unitar0 si indivizibil,
frontierele caruia pot fi
sc#imbate doar cu acordul
.1. deasemenea pentru
prima oara a fost stabilit0
principiul separatiei puterilor
in stat in "legislativ, executive
si judecatoresc.
%,. Decretul cu privire la
puterea de stat=
*e data );.7;.97 a fost adoptat
decretul cu privire la puterea
de stat.Decretul a venit sa
concretizeze principiile
separatiei puterilor in
stat"*arlamentul a fost
declarat organul supreme al
puterii legislative si unic
exponent al vointei intregului
popor.Organul executive a
declarate raspunzatoare de
indeplinirea actelor legislative
si raspunzatoare in fata puterii
consta in faptul ca
persoana vatamata sau
lezata intr-un drept al sau
poate atenta o cerere
instantelor competente pdu
a solution litigiul
dat4instant de judecata5.
%(.Raporturile si normele
de Drept 'onstitutional=
,ste o relatie sociala,
idiologica reglementata de
norma juridical, aparata de
stat si caracterizata prin
existent drepturilor si
obligatiilor juridice ale
participantilor.*du a inc#eia
un .=. este necesar de
Subiecti ai .=., de
continut4format din
Drepturi si Obligatii5 si
Obiect4il formeaza conduit
partilor, actiune sau
inactiune5..=. este un
raport social, el actioneaza
intrun s0stem de relatii,
de stat.!mportanta acestuia
fiind dezvoltarea principiului
suveranitatii exclusive a
poporului moldovenesc, a
separarii puterilor in stat si
scoaterea acestora de sub
influenta idiologiei comuniste.
%1. Declaratia de
Independentsa a R.M.=
Declaratia de independenta
contine ) puncte culminante"
1..1. este un stat suveran,
independent si democratic,
liber sa-si #otarasca
prezentul,viitorul, fara nici un
amestec din afara, in
conformitte cu idealurile si
nazuintele sfinte ale poporului
in spatial istoric si etnic al
devenirei sale nationale.2.!n
calitate de stat suveran si
independent,.1. solicita
tuturor statelor si guvernelor
lumii recunoasterea
independentei sale, astfel de
cum a fost proclamata de
intr-o ambianta sociala
data. .=. este un raport de
suprastructura,.=. este un
raport volitional4faptul ca
el este reglementat de
norme juridice,norme care
exprima vointa
legiuitorului,care in
conditiile unui regim
democratic este vointa
poporului5, .=. este un
raport valoric 4el exprima
si apara valorile esentiale
ale
societatii5..=.Constitution
ale reprezinta o grupa de
relatii aparute in procesul
instaurarii, mentinerii si
exercitarii puterii de stat,
ele sint reglementate de
normele dreptului
constitutional.elatii cu o
dubla natura juridical-
relatii reglementate si de
alte ramuri ale
dreptului.elatii specific
*arlamentull liber ales al
republicii, si in alte domenii
de interes comun cu tarile
europene, cu toate statele
lumii fiind gata sa procedeze
la stabilirea de relatii
diplomatice dintre acestea,a
data recunoasterea .1 ca
stat suveran si independent a
fost primita in rindurile
O.N.'. astfel devenind
subiect l dreptului
international.
doar de D.Constitutional-
reglementate exclusive de
normele de drept
constitutionale.