Sunteți pe pagina 1din 10

Ministerul Afacerilor Interne

al Republici Moldova
Academia tefan cel Mare

Catedra:
Activitate special de investigaii

Disciplina:
Drep Constituional

Referat
Tema:

Curtea Constituional.

A elaborat:
Studentul pl. 112

A verificat:
lector universitar

Facultatea: tiine poliieneti:


Domeniul de formare profesional:Drept
Cernei Carolina

Chisinau 2016

Locotenent major de
Politie
Gumenco Aliona

Cuprins:
1.Data si circumstanele crearii.
2.Locul n ierarhia instanelor judectoreti.
3.Necesitatea i legitimitatea justiiei
constituionale ntr-un stat democratic .
4.Relaiile Curii Constituionale cu celelalte puteri
ale statului.
5.Principiile activitii Curii Constituionale.
6.Legislaia Republicii Moldova n domeniul
jurisdiciei constituionale
7.Etica jurisdiciei constituionale.
8.Componena i organizarea.
9.Concluzie .
10.Bibliografie.

Data si circumstanele crearii.

La 29 iulie 1994 Parlamentul Republicii Moldova stat independent din 27


august 1991, a adoptat noua Constituie. Prin aceasta a fost prevazut crearea
Curii Constituionale a Republicii Moldova, structura si atributile acesteia,
precum si locul ei ntre autoritile publice.
La 23 februarie 1995 si-a inceput activitatea prima componenta a Curtii
Constitutionale.
La 16 iunie 1995 Parlamentul a adoptat Codul jurisdic iei constitutionale, in
corespundere cu care Curtea procedeaza la adoptarea hotaririlor, deciziilor si
avizelor.
Locul n ierarhia instanelor judecatoreti.
Curtea Constitutionala nu constituie o veriga in ierarhia instantelor judecatoresti
de drept comun din tara. Ea este unicul organ de jurisdictie constitutionala,
autonom si independent de puterea legislativa, puterea executiva si puterea
judecatoreasca.
Sarcina Curtii Constitutionale este:
garantarea suprematiei Constitutiei,
asigurarea principiului separarii puterii lor in stat in putere legislativa, putere
executiva si putere judecatoreasca,
garantarea responsabilitatii statului fata de cetatean si a cetateanului fata de stat.
Curtea Constitutionala, la sesizare, interpreteaza Constitutia si exercita
controlul constitutionalitatii legilor si hotaririlor Parlamentului, decretelor
Presedintelui Republicii Moldova si actelor Guvernului.
Necesitatea i legitimitatea justiiei constituionale ntr-un stat democratic.
Justiia constituional a aprut ca necesitate - cea mai bun dovad n acest
sens constituind-o instaurarea ei pe cale pretorian i tot din necesitate s-a pstrat
i s-a extins. Complexitatea instituiei, ca i anevoioasa i contradictoria ei
existen, mai ales acolo unde ea a aprut ca fenomen inedit, fac necesar, fie i
numai prin cteva enunuri, aducerea n atenia acelor factori sau acelor relaii ori
strategii care, ntr-un fel s-au altul, direct sau indirect, hotrtor sau mai puin
hotrtor, explicit sau implicit, cu rezultate imediate sau efecte preconizate,
ntemeiaz i explic necesitatea i legitimitatea justiiei constituionale.
Relaiile Curii Constituionale cu celelalte puteri ale statului.
Justiia constituional, n exerciiu unora dintre atribuiile ei s-au n realizarea
unora dintre funciile ce i revin, colaboreaz cu celelalte puteri. Ea nu se
integreaz, ns, n sistemul nici uneia dintre ele, nici nu se substituie vreuneia:
a) justiia constituional, ca varietate de justiie, nu face parte, evident, din puterea
executiv, care, prin definiie, nu rezolv litigii, ci realizeaz aplicarea legii, pe
baza i n limitele acesteia;

b) ea nu face parte nici din puterea judectoreasc;

c) dei justiia constituional particip prin mijloace specifice la procesul


legislativ, jurisprudena ei nu poate fi asimilat cu practica legislativ.
Revenind la expresia lui Kelsen legislator negativ -, pentru a califica justiia
constituional, nonapartenea acesteia la puterea legislativ este incontestabil22 .
Funciile justiiei constituionale amplific i explic raiunile care stau la baza
instituirii ei:
a) participarea la viaa politic, prin tranarea n termeni juridici a conflictelor de
ordin politic;
b) regularizarea i autentificarea schimbrilor politice sau a alternanelor la putere,
mai ales, dac asemenea schimbri politice sau alternane se produc ntr-o stare de
tensiune ori n spiritul revanei, cu alte cuvinte vegheaz la pstrarea echilibrului
constituional;
c) consolidarea coeziunii societii politice, prin nsumarea formelor de
manifestare a tuturor segmentelor ei sub semnul binelui comun, constituit ca
reper axiologic cardinal n legea fundamental. Prestigiul constituiei crete, astfel,
direct proporional cu 22S-a spus chiar, fr a fi unanim acceptat, c ntrict Curtea
Constituional este chemat s asigure respectarea normelor constituionale de
ctre fiecare dintre cele trei puteri, ea are o poziie de supeoritate fa de acestea, o
poziie de arbitru. Ion Deleanu,Drept constituional i insttituii politice,Editura
Lumina Lex,Bucureti, 1996,V.I,p.285. 26 activitatea Curii Constituionale;
d) normativizarea constituiei i prin aceasta imprimarea unei interpretri sau
chiar a unei noi concepii n unele sau n toate ramurile dreptului;
e) protecia drepturilor i libertilor fundamentale, ca i a grupurilor minoriti,
constituie unul dintre principalele motive justificative ale acestui control i,
istoricete, raiunea instituionalizrii controlului23;
f) adaptarea constituiei i stimularea evoluiei ei, corespunztor mutaiilor
produse n sistemul social politic, printr-o aciune progresiv i coerent de
control al constituionalitii, prevenind astfel schimbarea brutal a unei constituii
prea rigide i la un moment dat anacronice.
Principiile activitii Curii Constituionale.
n activitatea sa Curtea Constituional se bazeaz pe 4 principii:
a) independenei;
b) colegialitii;
c) legalitii;
d) publicitii.
Principiul contradictorialitii n Legea cu privire la Curtea Constituional nu
este fixat. De fapt ns n procesul exercitrii jurisdiciei constituionale acest
principiu este admis.
Principiile jurisdiciei constituionale. Jurisdicia constituional este exercitat
pe principiul egalitii prilor i a altor participani la proces n faa Constituiei i
a Curii Constituionale
Legislaia Republicii Moldova n domeniul jurisdiciei constituionale
Textele de baz n activitatea Curii Constituionale sunt:
1. Constituia Republicii Moldova adoptat la 29 iulie 1994, intrat n vigoare la 27
august 1994, Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 1995, nr. 1.

2. Legea Republicii Moldova cu privire la Curtea Constituional, nr.317-XIII din


13.12.94, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.8 din 07.02.95.
3. Codul jurisdiciei constituionale, nr. 502-XIII din 16.06.95, Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, nr. 53-54 din 28.09.1995.
Etica jurisdiciei constituionale.
edinele Curii Constituionale se desfoar ntr-o atmosfer solemn, cu
respectarea eticii procedurii jurisdiciei constituionale. n sala de edine se afl
Stema de Stat, Drapelul de Stat i Constituia Republicii Moldova. n edin
judectorii Curii Constituionale poart rob, al crui model este aprobat de Curte.
La intrarea i ieirea judectorilor Curii Constituionale din sala de edine
asistena se ridic n picioare.
Participanii la proces se adreseaz Curii Constituionale, formuleaz cererile i
declaraiile, prezint explicaiile i rspund la ntrebri stnd n picioare. Excepie
se poate face numai cu ncuviinarea preedintelui edinei. Participanii la proces
nu au dreptul s pun ntrebri judectorilor Curii Constituionale. Participanii la
proces se adreseaz Curii Constituionale sau judectorilor cu formula Onorat
Curte, nlimea voastr, iar altor persoane cu cuvintele Stimate Domn ,
Stimat Doamn. nclcarea eticii procedurii jurisdiciei constituionale
nseamn lips de respect fa de Curtea Constituional i atrage rspunderea
prevzut de prezentul cod.
Componenta si organizarea
Componenta
Curtea Constitutionala a Republicii Moldova se compune din 6 judecatori,
numiti pentru un mandat de 6 ani. Dintre ei doi judecatori sint numiti de Parlament,
doi de Presedintele Republicii Moldova si doi de Consiliul Superior al
Magistraturii. In legatura cu faptul ca sistemul instantelor judecatoresti era in
proces de reorganizare, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu era creat, potrivit
Constitutiei, in prima componenta a Curtii Constitutionale judecatorii din partea
Consiliului Superior al Magistraturii au fost alesi prin vot secret la adunarea
generala a judecatorilor Republicii Moldova din 7 februarie 1995.
Potrivit conditiilor constitutionale, pentru numirea in calitate de judecator al
Curtii Constitutionale persoana trebuie sa aiba o pregatire juridica superioara, o
inalta competenta profesionala si o vechime de cel putin 15 ani in activitatea
juridica, in invatamintul juridic sau in activitatea stiintifica.
Legea cu privire la Curtea Constitutionala stabileste limita de virsta pentru numirea
in functia de judecator al Curtii Constitutionale de 65 de ani.
Potrivit Constitutiei, judecatorii Curtii Constitutionale sint inamovibili pe durata
mandatului, independenti si se supun numai Constitutiei.

Mandatul judecatorului poate se inceteze si se declara vacanta functiei numai in


cazul de:
Expirare a mandatului;
Demisie;
Ridicare a mandatului in caz de:
imposibilitate a exercitarii functiei de judecator din motive de sanatate;
incalcare a juramintului si obligatiilor functiei;
condamnare de catre instanta judecatoreasca pentru savirsirea unei
infractiuni;
incompatibilitate.
Procedura.
Procedura Curtii este exercitata in temeiul Constitutiei, Legii cu privire la
Curtea Constitutionala si Codului jurisdictiei constitutionale.
Potrivit Constitutiei si Legii cu privire la Curtea Constitutionala, dreptul de a
sesiza Curtea Constitutionala il au:
1. Presedintele Republicii Moldova;
2. Guvernul;
3. ministrul justitiei;
4. Curtea Suprema de Justitie;
5. Judecatoria Economica;
6. Procurorul General;
7. Deputatul n Parlament;
8. Fractiunea parlamentara;
9. Adunarea populara a Gagauziei (Gagauz -Yri unitate teritoriala autonoma
a Republicii Moldova).
Curtea Constitutionala exercita jurisdictia constitutionala numai la sesizarea
subiectilor prevazuti in mod expres in Legea cu privire la Curtea Constitutionala.
Cetatenii nu sint subiecti cu drept de sesizare a Curtii Constitutionale si nici Curtea
Constitutionala nu poate examina cauze din propria initiativa.
Sesizarea se inainteaza Curtii Constitutionale in scris, in limba de stat si se prezinta
Presedintelui Curtii. Procedura examinarii este gratuita.
Examinarea sesizarii are 2 etape: examinarea preliminara, examinarea
chestiunii in fond.
Daca sesizarea intruneste conditiile prevazute de procedura jurisdictionala,
Presedintele Curtii dispune transmiterea acesteia spre examinare preliminara unui
sau mai multor judecatori ai Curtii, unei subdiviziuni a Secretariatului Curtii sau
unui judecator-asistent. Raportul privind examinarea preliminara urmeaza sa fie
prezentat in termen de cel mult 60 de zile de la data inregistrarii sesizarii. Daca
este necesara efectuarea unui volum mare de investigatii, acest termen poate fi
prelungit cu 30 de zile.
Dupa examinarea preliminara a sesizarii judecatorii-raportori prezinta Curtii
raportul privind examinarea preliminara a sesizarii. Plenul Curtii decide asupra
acceptarii sau neacceptarii sesizarii spre examinare in fond si includerea acesteia in
ordinea de zi pentru examinare la sedinta publica a Curtii. Dupa acceptarea spre
examinare in fond a sesizarii si includerea acesteia in ordinea de zi, Presedintele
Curtii desemneaza un judecator-raportor, fixeaza termenul de examinare a sesizarii
si de prezentare a raportului.

Judecatorul(rii)-raportor(i) pregateste (tesc) dosarul spre examinare:


remite celeilalte parti copia de pe sesizare si de pe materialele anexate;
studiaza obiectiile scrise ale celeilalte parti asupra sesizarii;
solicita organelor respective materialele referitoare la cauza;
cere efectuarea expertizelor;
poate cere avizul Consiliului Stiintific-Consultativ asupra chestiunii examinate,
poate intreprinde si alte masuri.
Dupa pregatirea cauzei judecatorul(rii)-raportor(i), nu mai tarziu decat cu 10
zile inainte de sedinta Curtii, incunostiinteaza judecatorii Curtii si participantii la
proces asupra locului, datei si orei sedintei, remite copiile de pe sesizare
judecatorilor si partilor.
Partile participa la examinarea cauzei nemijlocit sau prin intermediul
reprezentantilor. In calitate de reprezentanti ai partilor pot participa, in baza de
procura, avocati, specialisti in domeniul respectiv, alte persoane. In numele unei
parti pot participa citiva reprezentanti. Volumul, imputernicirilor reprezentantilor si
drepturile lor sint indicate in procura.
Partile in proces au drepturi procedurale egale si au acces la lucrarile dosarului.
Curtea este autorizata sa ceara si sa obtina informatii si materiale suplimentare
necesare examinarii cauzei de la orice autoritate publica, persoane oficiale,
institutii si organizatii. Neexecutarea cerintelor Curtii poate fi sanctionata.
Curtea isi exercita jurisdictia constitutionala in sedinte plenare, publice, pe
principiul contradictorialitatii. Cvorumul pentru plenul Curtii este de doua treimi
din numarul judecatorilor Curtii. Examinarea fiecarui caz se efectueaza in aceeasi
sedinta. Curtea nu poate examina alta cauza pina la pronuntarea hotaririi in cauza
curenta sau pina la deciderea suspendarii examinarii ei.
Curtea Constitutionala poate decide ca dezbaterile in sedinta sa se desfasoare
cu usile inchise, daca publicitatea poate dauna intereselor statului si ordinii publice.
Dupa examinarea cauzei Curtea delibereaza in camera de consiliu. Deliberarea este
secreta si judecatorii Curtii nu sint in drept sa divulge continutul deliberarilor.
Intru exercitarea atributiilor sale Curtea adopta hotariri, decizii si emite avize.
In cazul solutionarii in fond a chectiunii se propunta hotarire sau se emite aviz, in
cazul nesolutionarii in fond a chestiunii se adopta o decizie.
Avizele se emit pentru initiativele de revizuire a Constitutiei; circumstantelor
care justifica dizolvarea Parlamentului sau suspndarea din functie a Presedintelui
Republicii Moldova si interimatul functiei acestuia; controlul constitutionalitatii
unui partid s.a.
Actele Curtii se adopta cu votul majoritatii judecatorilor. Judecatorii nu sint
in drept sa se abtina de la deliberari sau de la votare. Presedintele sedintei voteaza
ultimul. In caz de paritate de voturi, votul Presedintelui este hotaritor.
Hotaririle si avizele Curtii se adopta in numele Republicii Moldova, Hotaririle
Curtii Constitutionale produc efecte numai pentru viitor, sint definitive si nu pot fi
supuse nici unei cai de atac.
Legile si alte acte juridice sau unele prevederi ale lor, declarate
neconstitutionale, isi pierd puterea juridica la data adoptarii hotaririi Curtii si nu
pot fi aplicate pe viitor.
Revizuirea hotaririi sau avizului Curtii se efectueaza numai la initiativa Curtii, prin
decizie, adoptata cu votul majoritatii judecatorilor ei.

Judecatorul Curtii care nu este de acord cu hotarirea pronuntata sau avizul emis
poate sa-si expuna in scris opinia separata. Hotaririle si avizele Curtii
Constitutionale, impreuna cu opinia separata, daca exista, se publica in Monitorul
Oficial al Republicii Moldova in decurs de 10 zile de la data pronuntarii.
Organizarea
Asistenta informationala, organizatorica, stiintifica si de alta natura,
organizarea audientei cetatenilor, examinarea in prealabil a unor sesizari, acordarea
ajutorului in pregatirea dosarelor sint asigurate de Secretariatul Curtii
Constitutionale. Regulamentul Secretariatului, oprganigrama, statul lui de functii
se aproba de Curtea Constitutionala.
Secretariatul este condus de un sef, care este responsabil de toate lucrarile
administrative.
Personalul Secretariatului constituie 20 persoane (Cancelaria - 5 persoane,
sectia relatii internationale - 3 persoane, sectia sistematizarea legislatiei 4
persoane, sectia redactional-editoriala 3 persoane, grefierul, sectia financiaradministrativa 4 persoane).
Conducerea generala a Secretariatului, angajarea si eliberarea din functie a
lucratorilor Secretariatului, ordonarea mijloacelor bugetare ale Curtii revine
Presedintelui Curtii Constitutionale.
Curtea Constitutionala are buget propriu, care face parte integranta din
Bugetul de stat. Bugetul Curtii se aproba de Parlament concomitent cu Bugetul de
stat.
Pe linga Curtea Constitutionala functioneaza un Consiliu StiintificConsultativ.
Atributiile
Potrivit articolelor 135 si 141 (2) din Constitutie, in corespundere cu
procedurile fixate in Codul jurisdictiei constitutionale, Curtea Constitutionala are
urmatoarele atributii:
a) exercita la sesizare controlul constitutionalitatii legilor, regulamentelor si
hotaririlor Parlamentului, decretelor Presedintelui Republicii Moldova, hotaririlor
si dispozitiilor Guvernului, precum si a tratatelor internationale la care Republica
Moldova este parte. Acest control este posterior, orice act normativ, precum si orice
tratat international la care Republica Moldova este parte se considera constitutional
pina cind neconstitutionalitatea lui va fi dovedita in procesul exercitarii jurisdictiei
constitutionale. Controlului constitutionalitatii sint supuse numai actele normative
adoptate dupa intrarea in vigoare a noii Constitutii 27 august 1994.
Curtea Constitutionala solutioneaza numai probleme ce tin de competenta sa.
Daca in procesul examinarii apar chestiuni ce tin de competenta altor organe,
Curtea remite acestora materialele. Curtea Constitutionala isi stabileste ea insasi
limitele de competenta. Efectuind controlul actului normativ contestat, Curtea
poate pronunta hotariri si asupra altor acte normative, a caror constitutionalitate
depinde in intregime sau partial de constitutionalitatea actului contestat.
In perioada anilor 1995-1997 Curtea a supus controlului constitutionalitatii
circa 128 acte normative ale Parlamentului, Presedintelui Republicii Moldova si
Guvernului.

Controlul constitutionalitatii tratatelor internationale nu s-a efectuat;


b) interpreteaza Constitutia. Pe parcursul anilor 1995-1997 Curtea a interpretat de
11 ori articole ale Constitutiei. Majoritatea interpretarilor se refera la competentele
autoritatilor publice si respectarea principiului separatiei si colaborarii puterilor in
stat;
c) se pronunta asupra initiativelor de revizuire a Constitutiei. Potrivit Constitutiei,
subiectii ce au dreptul de a initia revizuirea Constitutiei pot prezenta proiectele
legilor constitutionale numai cu avizul Curtii Constitutionale, adoptat cu votul a cel
putin 4 judecatori. Desi avizul Curtii referitor la proiect nu este obligatoriu pentru
Parlament, in practica Parlamentul se conduce de aceste avize. Pina in prezent
Curtea si-a expus opinia fata de 3 initiative privind modificarea Constitutiei. Unul
din proiecte, ce tine de stabilirea unor noi conditii pentru numirea in functia de
judecator in sistemul instantelor judiciare de drept comun, a fost adoptat de
Parlament;
d) confirma rezultatele referendumurilor republicane. In perioada existentei Curtii
Constitutionale in Republica Moldova asemenea referendumuri nu s-au desfasurat;
e) confirma rezultatele alegerii Parlamentului si a Presedintelui Republicii
Moldova: In decembrie 1996 Curtea a confirmat rezultatele alegerii Presedintelui
Republicii Moldova, ales in corespundere cu prevederile Constitutiei, si in aprilie
1998 rezultatele alegerii Parlamentului Republicii Moldova;
f) constata circumstantele care justifica dizolvarea Parlamentului, suspendarea din
functie a Presedintelui Republicii Moldova sau interimatul functiei de Presedinte al
Republicii Moldova;
g) rezolva cazurile de neconstitutionalitate a actelor juridice, sesizate de Curtea
Suprema de Justitie.
h) hotaraste asupra chestiunilor ce au ca obiect constitutionalitatea unui partid.
Pina in prezent in practica Curtii nu au fost solutionate asemenea cazuri.
Intru asigurarea inamovibilitatii judecatorului, Curtea este unica autoritate abilitata
sa decida asupra ridicarii imunitatii judecatorului si eliberarii din functie.
Constitutia stabileste expres atributile Curtii Constitutionale, care nu pot fi
completate sau limitate in baza unei legi. Atributiile Curtii Constitutionale pot fi
modificate doar prin modificarea corespunzatoare a Constitutiei.

Concluzie
n concluzie putem meniona c Curtea
Constituional a Republicii Moldova este unica
autoritate public politico-jurisdicional, adic
include trei trsturi eseniale necesare n
garantarea supremaiei Constituiei, n asigurarea
realizrii principiului separrii puterii de stat i a
responsabilitii statului fa de cetean i a
ceteanului fa de stat.

S-ar putea să vă placă și