Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Univeritatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Raport
La disciplina: ,,Sisteme juridice comparate

Tema: Sistemelele electorale

Sistemulele electoral al Romniei

A elaborat: Litvinciuc Mihai

Coordonator tiinific: Slusarenco Svetlana

Chiinu 2017
Cuprins
Caracteristicile sistemelor electorale..........................................................................................2
Scrutinul majoritar......................................................................................................................3
Reprezentarea proportionala.......................................................................................................4
Scrutinele mixte..........................................................................................................................5
Influenta modurilor de scrutin asupra vietii politice...................................................................6
Sistemul electoral in Romania....................................................................................................6
Concluzii.....................................................................................................................................7
Bibliografie.................................................................................................................................9

2
Caracteristicile sistemelor electorale
Calitatea reprezentarii politice depinde de sistemul electoral, sistemul de partide si de
modul de formare a Guvernului. Insa de departe cel mai important aspect pentru
transformarea votului poporului in reprezentarea la nivelul parlamentelor sau al altor institutii
alese este sistemul electoral. Acesta determina functionarea sistemului de partide, care are o
puternica influenta asupra functionarii si stabilitatii guvernelor.
In Romania, ca si in alte parti domina disputa in cadrul alegerii sistemului electoral
adecvat, care se clasifica astfel: sistem electoral uninominal, sistem electoral proportional si
sistem electoral mixt. Intrebarea cea mai importanta care se pune ramane astfel Care sistem
electoral este cel mai potrivit in cadrul unei democratii eficiente? Urmarind principalele lor
caracteristici, voi incerca sa surprind avantajele si dezavantajele fiecareia dintre aceste
sisteme.
Sistemul electoral ofera cetatenilor posibilitatea sa fie reprezentati in institutiile
puterii, alegerile fiind principiul de baza al democratiilor reprezentative.Prin ele se asigura
legitimitatea politica fara de care guvernarile democratice nu pot fi eficiente. Metoda prin care
voturile se transforma in locuri poarta numele de scrutin. Din aceasta perspectiva se cunosc
trei acceptiuni ale familiei scrutinurilor : scrutinul majoritar, scrutinul proportional si scrutinul
mixt.

Scrutinul majoritar
Scrutinul majoritar indica metoda in cadrul careia candidatul sau lista de candidati care
au obtinut numarul maxim de voturi, cu sau fara sa detina majoritatea absoluta, este declarat
invingator.
In conditiile emergentei sistemelor parlamentare, a fost constituit cadrul metodologic
al organizarii scrutinului majoritar uninominal, fie intr-un tur, fie in doua. Principalul
dezavantaj al acestui tip de scrutin il reprezinta faptul ca majoritatea populatiei ramane
nereprezentata, candidatul care obtine majoritatea fiind desemnat invingator indiferent cat de
mic e avantajul sau. In general, acest sistem de scrutin uninominal majoritar cu un singur tur
duce la bipartitism. Acesta este cel mai simplu sistem electoral imaginabil, si e predominant in
Marea Britanie si in tarile care au fost colonii britanice, cum sunt Canada sau India.
Scrutinul uninominal majoritar cu doua tururi este mult mai complex si este practicat
in Franta. Pentru a departaja candidatii dupa primul tur de scrutin se aplica diferite conditii
eliminatprii. Spre exemplu, in Franta, pentru a ajunge in al doilea tur, un candidat trebuie sa
obtina voturile a cel putin un sfert din alegatorii inscrisi. In cazul scrutinului cu mai multe
tururi, daca primul tur este puternic conflictual, in al doilea se vor realiza aliante sau chiar
coalitii ulterioare la guvernare. Aceste aliante reprezinta un dezavantaj deoarece nu
intotdeauna realizarea lor porneste de la asemanarile de programe politice ale partidelor.
In cazul alegerilor prezidentiale uninominale, sistemul cu un singur tur de scrutin
prezinta un enorm dezavantaj, atat pentru alegatori, cat si pentru participantii la alegeri
desemnati invinsi. De exemplu, in cazul a patru candidati, un participant obtine putin peste
25% din voturi si deci castiga alegerile. Aceasta victorie este interpretata si altfel : a fost
desemnat castigator participantul impotriva caruia au votat aproximativ 75%. In acelasi timp
reprezinta si un avantaj pentru partidele mari, incurajand teoria votului util, al carui

3
rationament este : un vot pentru un partid care nu are sanse sa castige cursa electorala este un
vot irosit.
Scrutinul plurinominal, sau de lista, in unul sau doua tururi inlocuieste candidatul
individual cu o lista de persoane propusa de fiecare partid sau coalitie, dar principiul general,
al desemnarii castigatorului celui care obtine numarul maxin de voturi, nu este afectat.

Reprezentarea proportionala
Fata de sistemul precedent, reprezentarea proportionala permite nu doar reprezentarea
majoritatii, ci si a minoritatilor. Potrivit acestui sistem, mandatele parlamentare se impart
candidatilor proportional cu voturile obtinute la alegeri, astfel incat exista un raport direct
proportional mandatele parlamentare obtinute de fiecare partid politic si voturile pe care
electoratul le-a dat fiecareia dintre ele.
Reprezentarea proportionala implica, cel mai adesea, folosirea listelor de candidati. In
cadrul acestui sistem, atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul de voturi obtinute
de catre partidele care participa la alegeri. De aceea, problema cea mai importanta a
reprezentarii proportionale o constituie modul de atribuire a mandatelor.
Exista mai multe procedee de atribuire a mandatelor. O prima metoda este cea a
coeficientului electoral, care exprima numarul de voturi necesare obtinerii unui mandat. Desi
poate fi stabilit si anterior organizarii alegerilor, cel mai adesea este calculat dupa numararea
voturilor intr-o circumscriptie electorala, in acest caz fiind rezultatul impartirii numarului de
voturi valabil exprimate la numarul de mandate. La acest coeficient se imparte numarul de
voturi exprimate pentru fiecare lista, si de cate ori se cuprinde coeficientul in acest numar,
atatea mandate se atribuie listei.
Coeficientul (Q) cel mai simplu este cel obtinut prin raportul dintre numarul de voturi
valabil exprimate intr-o circumscriptie (V) si numarul de locuri acordat (L). Acest coeficient
simplu este denumit coeficient Hare.
O alta metoda de atribuire a mandatelor este metoda prin divizori. Principiul general al
acestei metode consta in divizarea succesiva a numarul de voturi obtinute de fiecare lista din
circumscriptie printr-o serie de numere, denumite divizori. Locurile sunt atribuite listelor in
ordinea numerelor cele mai mari obtinute dupa aceasta operatie. Metoda prin divizori este
impartita si ea la randul ei in metoda dHondt si metoda Sainte-Lague. Metoda d'Hondt,
cea mai cunoscuta metoda de distribuire a mandatelor, este elaborata de juristul si
matematicianul belgian Victor D'Hondt in 1878 si utilizata din 1899. n varianta Victor
d'Hondt seria divizorilor este formata din numere intregi pare. Fiecarui partid participant la
alegeri ii corespunde o medie a voturilor stabilita prin impartirea voturilor de distribuit la 1, 2,
3...n mandate ce sunt de acordat. Partidul care obtine cea mai mare medie obtine mandatul.
Rezultatul obtinut in urma acestei metode este vaforabil partidelor mari si in dezavantajul
celor mici.
Cea de-a doua metoda de transformare a voturilor in mandate din categoria metodei
prin divizori este metoda Sainte-Lague. Aceasta, propusa in 1910 de catre matematicianul
francez Sainte-Lague, utilizeaza ca divizori numerele impare. Aceasta metoda este mai putin
defavorabila partidelor mici decat cea precedenta. Ea pare de asemenea cea mai adecvata
pentru repartizarea locurilor unei adunari in cadrul unitatilor geografice (state federale,
departamente) pentru ca nu defavorizeaza unitatile mici.
Cea de-a treia metoda este reprezentata de scrutinul in circumscriptii uninominale.
Aparent greu de inteles, exista totusi sisteme electorale care asigura reprezentarea
proprtionala, in conditiile in care candidaturile se propun la nivelul circumscriptiilor

4
uninominale si, implicit, selectia este una personalizata. Un astfel de sistem presupune ca un
anumit procent din mandatele care revin unei circumscripti regionale sa fie adjudecate in mod
direct, la nivelul unor circumscriptii uninominale constituite pe teritoriul respectivei
circumscriptii regionale, urmand ca restul mandatelor sa fie compensatorii si sa fie alocate
partidelor astfel incat numarul total de mandate de care beneficiaza in cele din urma partidul,
mandate castigate in circumscriptiile uninominale plus mandatele compensatorii sa fie
proportional cu totalul voturilor adunate de candidatii partidului in toate circumscriptiile
uninominale de pe teritoriul regiunii. Acest sistem a fost folosit in Italia, pentru alegerea
Senatului, intre 1994 si 2005. Intr-o reprezentare schematica, acest tip de metoda ar arata
astfel:
Voturile obtinute de Voturile obtinute de
candidatii partidului in candidatii partidului in
colegiile uninominale fiecare dintre colegiile
la nivelul regiunii. uninominale.

Nr. total de mandate, Numarul de mandate Nr. de mandate

din cele repartizate castigate de partid, compensatorii
regiunii, ce urmeaza sa direct, in colegiile primate de partid la
revina partidului. uninominale. nivelul regiunii.

Avantajele acestui tip de scrutin sunt numeroase, dintre care:

toi parlamentarii sunt alei prin scrutin uninominal;
asigur o reprezentare just a partidelor/alianelor n Parlament, fiecare partid/alian
urmnd s primeasc un numr de mandate proporional cu numrul de voturi pe care
l primete, prin intermediul candidailor si;
din punctul de vedere al alegtorului, procedura de vot este foarte simpl, el trebuind
s aleag un candidat din cei propui de partide/aliane pentru colegiul su sau unul
independent care candideaz n colegiul respectiv;
fiecare alegtor urmeaz s fie reprezentat, n fiecare din Camere, de doi parlamentari
unul fiind cel care ctig n mod direct mandatul n colegiul su, iar cellalt fiind
dintre cei care beneficiaz de mandate compensatorii;
implicarea candidailor n campania electoral este una mult mai consistent dect n
cazul scrutinului de list, deoarece nu mai exist candidai situai pe locuri eligibile i
candidai al cror singur rol este acela de a contribui la completarea listei;

Scrutinele mixte
Modurile de scrutin mixt combina, in forme diferite , scrutinul uninominal si pe cel de
lista. Ele au aparut in urma celui de-al doilea razboi mondial in incercarea de a maximiza
avantajele celor doua sisteme clasice, minimizand dezavantajele.

5
 Una din posibilitati consta in mixarea geografica a celor doua tipuri de scrutine. n
acest caz scrutinul uninominal sau plurinominal s-ar aplica in circumscriptiile cu numar mic
de locuri, iar cel de list in circumscriptiile cu populatie mare si numar mare de mandate. n
schimb, acest tip de scrutin poate duce la efecte perverse, intarind, spre exemplu,
reprezentarea partidelor cu dominanta rural , unde s-ar vota prin scrutin majoritar.
Al doilea caz, cel mai utilizat de altfel, este al combinarii celor doua scrutine.
Sistemele rezultate presupun ca o parte a mandatelor se distribuie in circumscriptii
uninominale, in care se foloseste scrutinul uninominal, de obicei intr-un tur, iar cealalta parte
a mandatelor se atribuie in circumscriptii plurinominale cu folosirea unei metode
proportionale. Aceasta clasificare tine cont de ponderea celor doua tipuri de scrutin in
stabilirea mandatelor finale, sistemele mixte putand fi echilibrate, cu dominanta proportionala
sau cu dominanta majoritara.
Cel mai cunoscut caz de sistem care imbina cele doua tipuri de scrutin si care, pentru a
ramane proportional sub aspectul relatiei dintre numarul de mandate si suportul electoral,
presupune si compensarea, este cel german. n schimb sistemul mixt utilizat in Rusia este
necompensat, ducand la o reprezentare disproportionata. Sistemul votului dublu german,
utilizat in Germania din 1946 pentru desemnarea membrilor Bundestagului, presupune un
scrutin in care alegatorul are doua voturi: primul serveste la desemnarea unei jumatati din cei
656 de deputati, alesi prin scrutin uninominal cu un tur in cadrul a 328 de circumscriptii
uninominale, iar cu cel de-al doilea, pentru cea de-a doua jumatate din mandate, alegatorul
alegand o lista de partid. Daca un partid obtine, in circumscriptiile uninominale, mai putine
mandate decat ar presupune respectarea principiului proportionalitatii, i se acorda o
compensare pana la atingerea proportiei rezultate din alegeri. Aceste locuri sunt atribuite
candidatilor de pe lista folosita pentru al doilea vot, dupa ordinea din lista. Dar daca un partid
obtine mai multe mandate in circumscriptiile uninominale decat proportia la care are dreptul,
locurile suplimentare se adauga la celelalte.

Influenta modurilor de scrutin asupra vietii

politice
Eficienta unui regim democratic nu depinde doar de institutiile prin care se realizeaza
repartizarea indatoririlor intre executiv si legislativ, ci si de un numar de reguli si proceduri
prin care factorii politici influenteaza functionarea regimului. Astfel tipul de sistem electoral
adoptat poate influenta atat sistemul de partide cat si participarea lor politica. Cheia
succesului procesului de reformare a sistemelor de recrutare a clasei politice sta in capacitatea
partidelir de a se transforma, de a-si reorganiza structura si de a intelege corect si responsabil
rolul dominanat pe care il au.
Maurice Duverger distingea trei categorii de partide in functie de rezultatele obtinute
in urma alegerilor: partide cu vocatie majoritara, partide mari si partide mici Partidele cu
vocatie majoritara detin majoritatea absoluta in Parlament sau sunt susceptibile de a o realiza
printr-un joc institutional normal. O alta clasificare este cea facuta de Giovani Sartori, care
considera ca sistemele electorale pot exercita influenta pe de-o parte asupra electorilor si pe
de alta parte asupra sistemelor de partide. Un element definitoriu al efectului pe care sistemul
electoral il are asupra electorilor este prezenta sau absenta caracterului de constrangere. Exista
astfel sisteme slabe si sisteme tari. In termenii acestei clasificari, sistemele majoritare,
deoarece conditioneaza comportamentul electorilor, sunt sisteme electorale tari, iar sistemele
proportionale sunt sisteme slabe.

6
 Considerat ca o tehnica de realizare reprezentarii politice, sistemul electoral este un
factor important in reforma politica, influentand modul de recrutare a clasei politice, sistemul
de partide si, implicit, stabilitatea si eficienta guvernamentala.

Sistemul electoral in Romania

Pentru ambele camere ale Parlamentului Romaniei, alegerile se desfasoara in baza unui sistem
electoral proportional cu scrutin de lista, organizat la nivelul a 42 de circumscriptii electorale,
intre care una o reprezinta municipiul Bucuresti.

Consideraii generale

Relaiile sociale care privesc alegerea prin vot a deputailor, senatorilor, efului de stat
i autoritilor locale sunt reglementate de dreptul constituional, deoarece prin coninutul lor
sunt relaii constituionale, adic apar n procesul instaurarii, meninerii i exercitrii puterii.
Normele juridice care reglementeaz aceste relatii sociale, formeaz o instituie distinct a
dreptului constituional, ele gasindu-se inscrise att in Constituie ct i n legea electoral.
Aceste norme juridice denumite i norme electorale, sunt amnunit cercetate n literatura
juridica consecin fireasc a importanei lor n sistemul de drept i faptului c indic cel mai
direct i eficient caracterul democratic sau nedemocratic al unui sistem constituional. Ele sunt
studiate fie sub denumirea de sistem electoral, fie sub cea de drept electoral, fie sub alte
denumiri.

1.Normele electorale stabilesc care sunt drepturile electorale, condiiile ce trebuie

ndeplinite de o persoan pentru a fi beneficiarul acestora, precum i garaniile ce fac efectiv
exercitarea lor. De asemenea, normele juridice electorale stabilesc obligaiile organelor de stat
n legtur cu alegerile, regulile de organizare i desfurare a alegerilor, precum i cele de
stabilire, centralizare i comunicare a rezultatelor votrii.
In examinarea sistemului electoral romnesc actual, avem n vedere dispoziiile
constituionale (ndeosebi art. 36, art. 37, art. 38, art. 62, art. 81. art. 120 i art. 122), ale Legii
nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputailor i a Senatului, ale Legii nr. 370/2004 pentru
alegerea Preedintelui Romniei (care nu sunt altceva dect republicri datorate unor
modificri de mai mare amploare ale mai vechilor legi electorale nr. 68/1992 pentru alegerea
Camerei Deputailor i a Senatului si nr. 69/1992 privind alegerea Preedintelui Romniei) i
ale Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritilor publice locale, precum i ale Legii nr.
35/2008 pentru alegerea Camerei Deputailor i a Senatului i pentru modificarea i
completarea Legii nr. 67/2004 pentr_ alegerea autoritilor administraiei publice locale, a
Legii administraie: publice locale nr. 215/2001 i a Legii nr. 393/2004 privind statutul
aleilor locali (o lege redactat de amatori). In aplicarea normei constituionale introdus prin
revizuirea din 2003, referitoare la dreptul de a alege i de a fi ales al cetenilor romni n
Parlamentul Uniunii Europene, a fost elaborat o legi electoral special.
In mod deosebit vom examina desigur regulile ce privesc alegerile parlamentare i
prezideniale, aceste reguli regsindu-se, cu nuanrile fireti i n alegerea autoritilor
publice locale.

2. Tipul i structura Parlamentului

Parlamentul Romniei este bicameral, fiind format din Camera Deputailor, cu 308
deputai i 134 senatori.

7
 3. Sistemul electoral
Alegerile legislative din 2016 au fost diferite fa de cele din 2012 si 2008. n 24
februarie 2015 Comisia de Cod Electoral a decis revenirea la votul pe list i
renunarea la sistemul de vot uninominal folosit n ultimele dou alegeri
legislative. Aceast schimbare a fost susinut atat de PSD ct i de partidul principal
din opoziie PNL.
Klaus Iohannis a promulgat legea alegerilor parlamentare pe list pe 20 iunie 2015.
Potrivit acestei norme va fi cte un deputat la 73.000 locuitori i un senator la 168.000
locuitori, astfel ajungnd la un numr de 308 deputai i 134 senatori

4. Eligibilitate
Oricine este cetean romn, are domiciliul stabil n Romnia i a mplinit pn n ziua
alegerilor inclusiv vrsta de 23 de ani pentru Camera Deputailor sau respectiv 33 de
ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului Romniei. Excepie fac
alienaii mintali pui sub interdicie precum i persoanele condamnate care prin
hotrre definitiv i-au pierdut drepturile electorale. Cetenii romni din strintate
sunt i ei eligibili.

5. Legislaie
Legea electoral din Romnia a fost criticat pentru faptul c mpiedic micile
formaiuni s se nregistreze ca partide politice, prin impunerea strngerii unui minim
de 200.000 de semnturi. De asemenea, marile partide au fost acuzate de fraude uriae
n procesul electoral premergtor alegerilor parlamentare programate, criticii susinnd
c formaiunile politice de calibru din Romnia au sute de mii de semnturi false pe
listele de adeziuni obligatorii prin lege.

6. Modul n care voteaz alegtorul

n secia de votare, alegtorul primete dou buletine de vot unul pentru Camera
Deputailor i unul pentru Senat. Pe fiecare dintre aceste dou buletine trebuie s
aplice tampila pe lista de candidai pe care dorete s o voteze.

7. Dup alegeri
Urnele se nchid la ora 21, iar numrtoarea voturilor ncepe n majoritatea
circumscipiilor imediat. Rezultatele preliminare sunt anunate la ora 23, iar cele finale
la ora 3. Cnd numrtoarea voturilor se ncheie, prima reacie oficial
guvernamental vine de la prim-ministrul n exerciiu. Acesta i pstreaz funcia,
dac este susinut de majoritatea membrilor din noul parlament, sau demisioneaz,
dac partidul su a pierdut majoritatea.

8. Modul n care se stabilesc rezultatele i se atribuie mandatele

Alocarea mandatelor se face n dou etape.
n prima etap, se aloc mandate la nivelul fiecreia dintre cele 42 de circumscripii, n
felul urmtor:
pentru fiecare circumscripie electoral, se stabilete coeficientul electoral, prin
mprirea numrului de voturi valabil exprimate n circumscripia respectiv la
numrul de mandate care sunt repartizate acelei circumscripii;

8
pentru fiecare list de candidai, numrul de voturi obinute se mparte la coeficientul
electoral, partea ntreag a ctului acestei operaii reprezentnd un prim numr de
mandate pe care le primete lista respectiv.
n cea de-a doua etap, se aloc un al doilea rnd de mandate la nivel naional,
folosindu-se metoda d'Hondt:
pentru fiecare partid n parte, resturile rezultate n urma operaiunii de mpririi din
prima etap se cumuleaz la nivel naional;
numrul astfel obinut pentru fiecare partid se mparte la un numr de divizori ntregi
consecutivi (1, 2, 3, ...) n numr egal cunumrul de mandate care sunt de alocat;
cturile obinute din operaia de mprire efectuat pentru toate listele se dispun n
ordine descresctoare (fr a se ine seama de listele crora le corespund) i, n aceasc
ordine, fiecruia din ele urmeaz s i corespund cte un mandat, pn ce se
epuizeaz toate mandatele care sunt de alocat;
mandatele astfel rezultate sunt repartizate n partidelor n anumite circumscripii, n
funcie de ordinea descresctoare a resturilor rmase n circumscripiile respective.
10 Legea electoral, adoptat n Parlament. Pragul electoral a fost eliminat
Vor fi alei senatori i deputai dintre ctigtorii n colegiul n care au candidat. n
judeele n care minoritile au peste 7% reprezentare, va fi cte un mandat de
parlamentar n plus.
Pragul electoral de 5% a fost eliminat, iar colegiile vor fi delimitate la fel ca n 2008.

11. Principii
Alegerile i referendumul sunt organizate i se desfoar cu respectarea urmtoarelor
principii:
a) principiul universalitii;
b) principiul libertii;
c) principiul egalitii;
d) principiul corectitudinii;
e) principiul periodicitii;
f) principiul pluralismului;
g) principiul stabilitii dreptului electoral.

12. Referendum
Referendumul naional constituie forma i mijlocul de consultare direct i de
exprimare a voinei suverane a poporului romn prin vot universal, liber, egal, secret i
direct, cu privire la: a) revizuirea Constituiei; b) demiterea Preedintelui Romniei; c)
probleme de interes naional.
n cadrul referendumului naional, alegtorii romni pot fi consultai cu privire la una
sau la mai multe probleme, pe buletine de vot separate.

Concluzii
In urma prezentarii celor trei tipuri de sisteme electorale am subliniat principalele lor
avantaje si dezavantaje in vederea stabilirii celei mai bune forme de recrutare a clasei politice.

9
Analizand si urmatorul tabel,in care sunt prezentate optiunile pe care le au tarilor europene
privind sistemul electoral ales, observam ca cea mai raspandita forma scrutin este
reprezentarea proportionala deoarece permite o mai bune reprezentare a starii de opinie a
electoratului

Bibliografie

Sisteme constituionale comparate, Chiinu, USM, 2016

Gheorghe Iancu: Sistemul electoral
Cristian Parvulescu: Politici si institutii politice
Pierre Martin: Sistemele electorale si modurile de scrutin (Monitorul Oficial
1999)

10
11