Sistemul Politic American

Perioda postbelica
INTRODUCERE
· Statele Unite au servit dintotdeauna drept model al democrației pentru alte popoare. Succesul
democrației americane se datorează, în primul rând, principiului separării puterilor în stat (executivă,
legislativă, judecătorească) și a legilor bine concepute.

· Deși în urma unui război mondial, după 1945 SUA devine o superputere din punct de vedere economic,
militar și politic. De asemenea, începe un alt conflict la scară mondială dintre SUA și URSS, ideologic fiind o
confruntare între democrațiile liberale occidentale și regimurile comuniste totalitare.

· Sistemul politic al Statelor Unite ale Americii este unul prezidențial, datorită faptului că puterea
executivă este deținută de președinte, aspect prezentat și în Constituție: articolul II prevede că” puterea
executivă este investită în președintele Statelor Unite ale Americii” (” The executive Power shall be vested in a
President of the United States of America”).

· Președintele este ales prin vot universal, iar mandatul său este de 4 ani. Conform Amendamentului XXII
din Constituție, “nimeni nu va fi ales în funcția de președinte al S.U.A. mai mult de două mandate.” (adoptat în
anul 1951).

ALCATUIRE
 În perioada postbelică, cele două partide aflate în centrul politicii americane au continuat să fie cel
Democrat și cel Republican.

 În SUA, după cum am precizat în introducere, puterile statului se împărțeau în puterea executivă,
legislativă și judecătorească. Președintele era considerat atât conducătorul statului, cât și șeful guvernului,
având puterea executivă. De asemenea, tot președintele se ocupa cu desemnarea pe viață a judecătorilor
Curții Supreme, care făcea parte din ramura judecătorească.

 Congresul Statelor Unite ale Americii reprezintă adunarea bianuală a ramurii legislative a guvernului
Statelor Unite, fiind alcătuit din Senat și Camera Reprezentanților.

 Cu ajutorul partidului din partea căruia a candidat, președintele poate iniția proiecte de lege.

 De asemenea, șeful statului american se află în strânsă legătură cu F.B.I. și C.I.A., agenții ale guvernului
federal care se ocupă de securitate și apărare.
 Tot în perioada postbelică au fost create departamentele de stat pentru educație, energie, transporturi,
sănătate și servicii sociale.

Președinții Americii după 1945

 1945 – 1953: Harry Truman
• 1953 – 1961: Dwight Eisenhower
• 1961 – 1963: John F. Kennedy
• 1963 – 1969: Lyndon Johnson
• 1969 – 1974: Richard Nixon
• 1974 – 1977: Gerald Ford
• 1977 – 1981: Jimmy Carter
• 1981 – 1989: Ronald Reagan
• 1989 – 1993: George Bush
• 1993 – 2001: Bill Clinton
• 2001 – 2009: George Bush
• 2009 – 2017: Barack Obama
• 2017 – 2021: Donald Trump
• 2021 – : Joe Bidon

John F. Kennedy 1961 – 1963

• Președintele Kennedy întruchipa speranța edificării unei Americi prospere. El a fost dorit să
îmbunătățească utilizarea resurselor economice și umane ale țării. El a activat în privința egalității drepturilor
cetățenilor, iar politica sa a declanșat reforme în educație și sănătate.

• Pe plan extern, el a făcut față celei mai mari crize a Războiului Rece, criza rachetelor cubaneze.

Lyndon Johnson 1963 – 1969

• Cel de-al treizeci și șaselea președinte al Statelor Unite ale Americii, Lyndon Johnson a fost de partea
partidului Democrat și a proiectat legislația Marii societăți pentru a extinde drepturile civile, sistemul medical,
ajutorul pentru educație, arte, dezvoltarea urbană și rurală, etc.

• Johnson a ajutat milioane de americani să se ridice deasupra nivelului sărăciei și a emis legi prin care să
fie interzisă discriminarea rasială.

• Citat din obiectivele președintelui Lyndon Johnson :“Eu doresc să fiu președintele care i-a ajutat pe
săraci să-și găsească drumul în viață și care a apărat dreptul fiecărui cetățean de a vota la toate alegerile.
Doresc să devin președintele care a contribuit la încetarea urii dintre semenii săi și care a îndemnat la iubirea
dintre oamenii de toate rasele, religiile și orientările politice.”
Richard Nixon 1969 – 1974
• Cazul președintelui republican Richard Nixon demonstrează buna funcționare a sistemului american și că
legea este respectată indiferent de statutul persoanei acuzate, astfel că puterile președintelui sunt limitate de
Constituție și de anumite legi, acesta putând fi demis din funcție.

• În anul 1972, niște membri ai campaniei electorale a președintelui republican, au pătruns ilegal în sediul
Partidului Democrat din clădirea Watergate, operațiune cunoscută și sub numele de “Afacerea Watergate”.

• Persoanele implicate în acest caz au fost suspectate de încercare de sustragere de documente si

instalare de microfoane în clădirea respectivă. În decursul a doi ani au fost găsite urme ale altor ilegalități
comise de administrația președintelui Richard Nixon. Din cauza situației tensionate și a posibilității ca
președintele să fie pus sub acuzare și demis de Congresul Statelor Unite ale Americii, Nixon a demisionat, fiind
primul care ia această decizie din înalta sa funcție.