Sunteți pe pagina 1din 2

MATRICE DE ORDIN 2

Gabriel Popa, Colegiul Naţional Iaşi

I. Dacă A M 2    , definim polinomul caracteristic al matricei A ca fiind

PA  det  A  X  I 2   X 2  tX  d , unde t  tr A , d  det A .

Teorema Hamilton Cayley. Dacă A M 2    , atunci PA  A  O2 .

II. Rădăcinile 1 , 2   ale polinomului caracteristic se numesc valorile proprii ale matricei A. Se
arată că: valorile proprii ale matricei An , n   sunt 1n , 2n ; valorile proprii ale matricei f  A , unde
f    X  , sunt f  1  , f  2  ; valorile proprii ale matricei A1 (dacă există) sunt 11 , 21 . Matricele
AB şi BA au aceleaşi valori proprii. Dacă valorile proprii ale lui A sunt distincte, există o matrice P
  0  1
nesingulară (matrice de pasaj) astfel încât A  P   1  P .
 0 2 
III. Fie A M 2  K  , unde K poate fi ,  sau  . Polinomul din K  X  de grad minim, având coefi-
cientul dominant 1, care admite matricea A ca rădăcină, se numeşte polinomul minimal al matricei A şi
se notează mA . Evident, polinomul minimal divide polinomul caracteristic, deci are gradul  2 .
Teorema lui Frobenius. Polinoamele mA şi PA au aceeaşi factori ireductibili peste K.

Dacă deg mA  1 , atunci mA  X  a, PA   X  a  , unde a  K . Dacă deg mA  2 , atunci mA  PA .


2

3
1. Dacă A M 2    , demonstraţi că det  A2  A  I 2   1  det A  .
2

4
 5 6
 
2. Fie H  X  M 2    | X 2  X şi matricea A  
 7
 . Arătaţi că A nu se poate scrie ca sumă
8 

finită de matrice din H.
6 5
3. Rezolvaţi în M 2    ecuaţia X 2  A , unde A   .
10 11
 1 1 
4. Fie n  , n  3 . Rezolvaţi în M 2    ecuaţia X n  X n 2   .
 1 1 
5. Fie A M 2    astfel încât det  A  3I 2   4 şi det  A  2 I 2   9 . Arătaţi că A2  2 A  I 2 .

6. Fie   0 un număr real şi A M 2    o matrice astfel încât det  A2   I 2   0 . Demonstraţi că


det  A2  A   I 2    .

7. Fie A M 2    o matrice astfel încât A4  I 2 . Demonstraţi că A2   I 2 .

8. Fie A M 2    o matrice astfel încât A3  3 A2  4 A  2 I 2 . Arătaţi că urma lui A este egală cu 2.

9. Fie A M 2    o matrice cu urma mai mare decât 2. Arătaţi că An  I 2 , oricare ar fi n   .

10. Fie A M 2    şi n un număr natural astfel încât An  I 2 . Dacă det A  tr A   \ 1 ,


demonstraţi că det A   şi tr A  .
11. Fie A M 2    . Demonstraţi că det  A p  I 2   det A p  tr A p  1, p   .

12. Fie A M 2    o matrice cu urma 0. Demonstraţi că det  A2  A  I 2    det A  det A  1 .


2

13. Fie A M 2    o matrice cu determinantul 1. Demonstraţi că det  A2  A  I 2   det  A2  I 2   5 .

14. Fie A M 2    o matrice astfel încât det  A2  I 2   0 . Arătaţi că A2  I 2  O2 .

15. Demonstraţi că nu există matrice A M 2    având proprietatea A3  A  I 2 .

16. Fie A, B  M 2    astfel încât det A  10, det B  12, tr A  tr B  7 . Determinaţi numerele naturale
n pentru care tr An  tr B n .
17. a) Dacă A M 2    , atunci det A 
1
2

 tr A  tr  A2  .
2

b) Dacă A, B  M 2    şi x   , atunci det  A  xB   det A   tr A  tr B  tr AB   x  det B  x 2 .

18. Dacă A, B  M 2    , atunci det  AB  BA   tr A2 B 2  tr  AB  .


2

19. a) Dacă A, B  M 2    , atunci det  A  B   det  A  B   2  det A  det B  .


n
b) Dacă A1 , A2 , , An  M 2    , atunci  det   A1  A2    An   2n  det Ai (sumarea se face după
i 1
toate combinaţiile posibile de semne).
20. Dacă A, B  M 2    , arătaţi că det  A2  B 2   det  AB  BA   det  A  B   det  A  B  .

21. Dacă A, B  M 2    , arătaţi că det  A2  B 2   det  AB  BA  .

22. Fie A, B  M 2    astfel încât A2  B 2  AB. Demonstraţi că  AB  BA   O2 .


2

23. Fie A, B  M 2    două matrice care comută şi pentru care det  A2  B 2    det A  det B  .
2

Demonstraţi că, oricare ar fi x, y   , matricea xA  yB este nesingulară.


24. Fie A, B  M 2    două matrice astfel încât det  AB  BA   0 . Demonstraţi că urma matricei
 I 2  AB  AB  BA
1
este egală cu 1.

25. Fie A M 2    şi centralizatorul său C  A  { M 2    | AX  XA }.


a) Dacă A   I 2 ,    , atunci C  A  M 2    .
b) Dacă A   I 2 ,    , atunci C  A    A   I 2 |  ,    .

26. Fie A, B  M 2    astfel încât matricea AB  BA comută şi cu A, şi cu B. Arătaţi că AB  BA .

Bibliografie
1. V. Pop – Algebră liniară - Matrice şi determinanţi, Mediamira, Cluj-Napoca, 2007
2. M. Opincariu, M. Stroe – Despre matrice şi determinanţi de ordin doi, Gazeta Matematică 12/2011
3. G.F. Şerban – Aplicaţii la teorema lui Frobenius despre matrice, Gazeta Matematică 1/2014
4. O. Şontea – Elemente de algebră liniară, GIL, Zalău, 2016
5. Recreaţii Matematice, 2005-2018
6. Olimpiada de Matematică, 1980-2017

S-ar putea să vă placă și