2. A.

În contextul deciziilor regelui, Adunarea Națională a decis să adopte o declarație de

principii fundamentale.
B. Autori: Maximilien de Robespierre și Georges Jaques Danton
C. Aceasta s-a inspirat din Declarația de Independență a Statelor Unite. O deosebire între cele
două este dată de cauză din care acestea au apărut.” Declarația drepturilor omului și a
cetățeanului” a apărut în contextul revoluției franceze (1789-1799), pe când” Declarația de
Independență a Statelor Unite ale Americii” este un document care țintește mai degrabă spre
politica externă, decât spre o revoluție socială.
Asemănarea dintre cele două este dată de distanța acesora, de doar 13 ani, Statele unite fiind
prima. Indiscutabil frontul comun al documentelor este legat de ideologie ambele sunt de
influență iluministă, ambele se rezumă în ideea de solidaritate socială.
D. Libertate: Articolele 2,4,5,7,8,9,10,11,14;
Egaliatete: Articolele 1,6,13;
Severanitate: Articolele 3,12,15,16;
Proprietate: Articolul 17;

Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului

Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului a fost întemeiată în urma Adunării

Stărilor Generale din Franţa care a hotărât să creeze o declaraţie de principii care să susţină
bazele unei noi constituţii. Starea a treia a Adunării Stărilor Generale este convocata la 5 mai
1789, moment în care regele refuza programul de reforme propus. Programul prevedea limitarea
puterii regelui, desfiinţarea privilegiilor aduse claselor nobilimii şi clerilor şi soluţionarea formei
agrare. La data de 4 august 1789 sunt desfiinţate privilegiile feudale, iar la 26 august în acelaşi
an este elaborată "Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului”, întemeiată pe principii
iluministe.
Cel mai important autor al acestui document este Maximilien de Robespierre (6 mai
1758-28 iulie 1794). Robespierrre a fost liderul grupării iacobine, alături de care se aflau şi Saint
Just, Jean Paul Marat şi Georges Danton. Robespierre a fost supranumit "Incoruptibilul" datorită
condamnărilor la moarte semnate pe temeiul: "orice persoană bănuită că submina revoluţia era
arestată, supusă unei judecăţi sumare, apoi ghilotinata".
“Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului” este scrisă după modelul “Declarației
de independență” din anul 1776. O deosbire între cele două reprezintă scopul pentru care au fost
scrise documentele, prima având ca şi scop schimbarea formei de guvernământ şi diminuarea
puterii regelui, iar cea de-a doua având ca scop obținerea independenței față de metropolă
(Anglia). Asemănarea dintre cele două documente este faptul că au fost adoptate în urma
nerespectării drepturile omului, având la bază şi idei iluministe.
Declaraţia cuprinde 17 articole care pot fi clasificate în moduri diferite, unul dintre ele
fiind clasificarea după problemle abordate şi anume: libertate, egalitate, suveranitate şi
proprietate. Articolele referitoare la libertate sunt II, IV, V, VII, IX, XI şi XIV. Câteva idei
importante sunt: omul poate face ce doreşte cu condiţia de a nu face rău celor din jur, omul nu
poate fi împiedicat a face ceva ce nu este prevăzut în lege ca fiind ilegal. Articolele referitoare la
egalitate sunt I, VI şi XIII şi enunţa faptul că oamenii se nasc egali în drepturi, iar fiecare trebuie
să contribuie în raport cu veniturile şi posibilităţile lor la cheltuielile administrative. Cele
referitoare la suveranitate sunt articolele III, VIII, XII, XV şi XVI şi prezintă faptul că omul
poate fi pedepsit doar în limitele legii stabilite, în cazurile strict necesare. Ultima categorie este
cea referitoare la proprietate din care face parte articolul XVII care enunţa faptul că fiecare are
drept la proprietate, cu excepţia cazului în care legea trebuie să intervină.
Revoluția franceză a avut un puternic impact asupra celorlalte ţări. După revoluţie, În
America Latină mai multe state și-au obținut independența. În Europa au început revoluții dar și
evoluții semnificative în diferite domenii precum: matematică, fizică, chimie, biologie. După
revoluția franceză Sfântul Imperiu Roman este destabilizat şi în cele din urmă s-a prăbușit.
Conducerea monarhică în Europa este slabita sau chiar înlăturată. În această perioadă Imperiul
German, cel Britanic și America au avut parte de o evoluție rapidă. În Franța, ierarhiile sociale
au fost distruse, biserica și statul fiind separate (acordându-se libertate religioasă), iar drepturile
omului au fost proclamate oficial și au apărut diferite mișcări împotriva sclaviei.
Un document care a avut drept model "Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului"
este "Declarația Universală a Drepturilor Omului” care a fost adoptată la 10 decembrie 1948 în
cadrul celei de-a treia sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Toate ţările
au fost rugate să publice textul Declaraţiei. Documentul este constituit din 30 de articole în care
sunt garantate următoarele drepturi: drepturi civile (dreptul la viață, libertatea, viață privată și de
familie, onoare și demnitate, libera circulație), drepturi politice (dreptul la azil, cetățenie,
alegeri), drepturi economice (dreptul la proprietate, retribuție egală pentru munca egală), drepturi
procedurale (dreptul de a fi un subiect de drept, dreptul la un proces echitabil), drepturi sociale
(asigurări sociale, muncă, dreptul la odihnă și timp liber, asigurare în caz de boală, șomaj,
bătrânețe, dreptul la educație).