Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Monarhia: functia suprema in stat se transmite ereditar si viager (pe toata viata) unui monarh
-monarhii constitutionale: (Olanda, MB, Spania, Danemarca, Suedia, Norvegia, Belgia, Luxemburg) mod
de guvernare democratic, monarhul guverneaza pe baza unei legi fundamentale (Constitutia), iar
indatoririle regelui sunt limitate, prin prevederi constitutionale
-monarhii autoritare/ dictatoriale: autoritatea monarhului este extinsa, el avand atributii legislative si
executive (preia din atributiile guvernului si parlamentului)
REPUBLICA - forma de guvernamant in care seful statului este un presedinte ales de cetateni sau numit
de Parlament. Functia este detinuta pentru o perioada limitata de timp. Puterea presedintelui este
controlata de alte institutii ale statului (Guvern sau Parlament).
-republici dictatoriale - puterea apartine sefului statului, iar el este reprezentantul unui partid unic aflat
la guvernare (nu exista pluripartidism) . El are prerogative nelimitate , in raport cu celelalte institutii.
URSS (Lenin si Stalin), Germania Nazista, Romania, statele comuniste (China, Cuba, Vietnam, Coreea)
-republici constitutionale - state guvernate dupa principii democratice (separarea puterilor in stat,
institutii reprezentative, vot universal, alegeri libere, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti).
Sunt de doua tipuri: REPUBLICI PARLAMENTARE (state in care Parlamentul are atributii sporite in raport
cu executivul si seful statului. Seful statului este ales de Parlament)
REPUBLICI PREZIDENTIALE - presedintele are prerogative executive si legislative (detine o pozitie egala
cu cea a Parlamentului si este ales de cetatenii cu drept de vot)
Dupa WW2, numarul monarhiilor scade, inclusiv Romania devine republica prin abdicarea Regelui Mihai.
Astazi, in Europa avem 9 monarhii: Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Belgia, Luxembourg, Norvegia,
Spania, Monaco
si 36 republici.
monarhii In afara Europei: Thailanda, Arabia Saudita (monarhie autoritara), Oman, Iordania, Qatar,
Japonia, Canada, Australia, Jamaica, Malaezia
Clasificarea statelor:
•statul centralizat - este unitar si indivizibil (nu are autonomii locale), are o singura Constitutie, un singur
Parlament si un singur Guvern; guvernul/presedintele isi exercita autoritatea asupra intregului teritoriu;
autoritatile locale sunt reprezentante ale institutiilor centrale si se afla in subordinea acestora
•statul federativ - institutiile centrale coexista cu institutiile locale ale statelor membre. institutiile
centrale au rolul de a rezolva problemele comune ale statelor asociate. Atributiile insitutiilor centrale
sunt stabilite prin Constituie. Statele membre au o autonomie larga in cadrul statului federal.
stat national - ideea de natiune ca o entitate; istorie, cultura, civism comun; este indivizibil, originea
etnica si lb vorbita sunt elemente definitorii
•statul multinational - in granitele sale traiesc mai multe natiuni , apar limbi si culturi diferite si chiar
evolutie istorica separata ;
ex URSS (1924-1991) - stat comunist; avea 50 de nationalitati (rusi, belorusi, armeni, moldoveni,
republici asiatice, ucraineni), conducerea era centralizata. URSS era si un stat federativ, fiind compus din
15 republici, fiecare la randul ei avand un nr de nationalitati.
Iugoslavia, care s a format ca stat multinational in 1918, dupa WW1, cand niste popoare au creat
Regatul Sarbo-Croato-Sloven, numit din 1929 IUGOSLAVIA (Serbia, Croatia, Slovenia, Bosnia
Hertegovina, Kosovo). Pt a realiza o coeziune interna, conducerea Iugoslaviei era realizata de una din
partile componente. Guvernarea era descentralizata; in 1974 a fost data o Constitutie care federaliza
Iugoslavia si acorda autonomie larga membrilor ei.
50 state; functionarea statului este data de Constitutia din 1787, adoptata la Philadelphia (cea mai veche
in vigoare), la care s-au adaugat niste amendamente (articole adaugate la Constitutie, care explica sau
adauga ceva). Conform Constitutiei, puterea este impartita intre institutiile centrale: GUVERN,
PARLAMENT, statele membre.
Statele membre au politica comuna in ceea ce priveste finantele, armata, serviciile federale si politica
externa. Fiecare stat membru are o legislatie proprie.
formata din 22 de cantoane (cantoanele elvetiene au statut de state suverane in cadrul federatiei. Acest
cadru a fost stabilit prin Constitutia din 1848 ? ).
Belgia- Constitutia din 1831, Amendament in 1993 prin care devenea stat federal. Federatia este
impartita in 3 regiuni: Flandra, Bruxelles si Walonia; limbi: flamanda, franceza si germana. Aceste regiuni
au o autonomie extinsa in raport cu autoritatea centrala; au institutii proprii (Guvern, Parlament, in
format redus).
2. regimuri extremiste
Pentru organizarea democratic a unui stat a fost introdus conceptul de stat de drept.
Statul de drept :
-este un stat bazat pe principiul respectarii legii in mod egal de catre toti cetatenii si toate institutiile
-are la baza legea fundamentala: Constitutia, care limiteaza organizarea si functionarea statului
MB - stat democratic fara Constitutie (are un sir de legi adoptat de-a lungul istoriei care formeaza
corpusul legislativ al statului) limiteaza organizarea si functionarea statului
-respecta principiul separarii puterilor in stat, conform caruia puterea este impartita intre institutii
reprezentative
-autoritatile sunt alese prin vot universal de catre toti cetatenii cu drept de vot
-pluralism politic (existenta mai multor partide politice); in statul totalitar exista doar un partid
Regimurile democratice exista in state organizate sub forma monarhiilor constitutionale(MB, Olanda,
Spania, Norvegia,Belgia, Suedia, Japonia),republici prezidentiale(Franta, Finlanda, SUA)
In perioada interbelica(prima jum a sec xx) regimuri politice democratice s au mentinut in state in care
democratia era suficient de consolidata pentru a face fata problemelor economice, tensiunilor sociale,
ascensiunii extremismului de stanga sau de dreapta. Aceste state au fost: Franta, MB, SUA, Belgia,
Olanda, Luxembourg, Suedia, Norvegia, Finlanda, Danemarca, Elvetia.
Dupa WW2 (a doua juma a sec xx) regimurile politice democratice s au mentinut in occidentul Europei
separate de statele blocului comunism prin ceea ce s a numit Cortina de Fier.
Dupa WW2 regimul totalitar comunist a fost impus de URSS in statele din Europa Centrala si de S-E
(Romania, Cehoslovacia, Polonia, RDG(Republica Democrata Germana), Ungaria, Bulgaria, Iugoslavia,
Albania - pana in 1989 cand au avut loc revolutii - s a revenit la regimuri democratice)
Tipuri de regimuri politice democratice in functie de raportul de putere dintre institutiile statului:
-numeste seful statului sau al guvernului care raspund in fata Parlamentului pt actiunile lor
Republica parlamentara-seful statului are atributii simbolice (MB, Germania-atat seful executivului cat si
presedintele sunt desemnati de parlament, Italia, Grecia, Austria, Portugalia - Parlamentul numeste seful
statului)
Ex: SUA - presedintele ales prin vot direct numeste ministrii din guvern, incheie tratate cu acordul
senatului, propune dizolvarea Congresului American bicameral (Camera reprezentatilor si Senat), are
drept de veto, nu poate fi demis decat pentru fapte foarte grave(tradare, crima)
Franta - presedintele este ales prin vot universal direct, este seful statului si al guvernului, se ocupa
exclusiv de politica externa si de aparare
Caracteristici:
-exercitarea puterii executive si legislative de catre seful statului (monarh sau presedinte)
-instituirea cenzurii
Ex:
Bulgaria
Grecia
-in iul 1936-generalul Franco a declansat Razboiul Civil impotriva comunismului si a republicii
Razboiul civil s a incheiat cu victoria lui Franco care a instaurat dictatura care se sprijineaza pe Falanga
Spaniola, partidul fascist.
Cauze: Interne/Externe
-rezultatul alegerilor din dec 1937 cand niciun partid politic nu a obtinut minim 40% din voturi
(PNL-primul loc
PNȚ-locul 2
Partidul Totul Pentru Țară - miscarea legionara sub noua denumire - 15,8%)