FIŞĂ DE DOCUMENTARE

FORME DE ORGANIZARE STATALĂ

ÎN PERIOADA CONTEMPORANĂ

STATUL (în perioada contemporană) = reprezentarea instituţională a voinţei cetăţenilor, care oferă
mijloace necesare pentru a acţiona eficient în vederea asigurării apărării şi bunăstării tuturor, precum şi a
diferitelor grupuri minoritare.

I. MONARHIA
- cea mai veche formă de stat din istorie, o modalitate de guvernare în cadrul căreia funcţia supremă în stat se
transmite ereditar unui monarh, rege.
- etape ale evoluţiei: monarhii despotice (Orientul Antic) → monarhii centralizate şi absolutiste (Evul Mediu) →
monarhii autoritare şi constituţionale (perioada modernă şi contemporană)

Până la Primul Război Mondial

 monarhia – forma dominantă de guvernământ

 se bucura încă de încredere şi prestigiu => noile state independente optează pentru acest tip de formă de
guvernământ
Exemple: Norvegia (1905) – devine independentă ca urmare a separării de Suedia; Bulgaria (1908) – devine
independentă ca urmare a eliberării de sub dominaţia otomană. Ambele adoptă forma monarhică de guvernământ.
 majoritatea statelor monarhice adoptă modelul britanic al monarhiei parlamentare → principiul „regele
domneşte dar nu guvernează”.

MONARHIA CONSTITUŢIONALĂ MONARHIA AUTORITARĂ

Atribuţiile  este şeful statului;  deţine foarte multe atribuţii

monarhului  atribuţiile sale sunt reglementate prin
Constituţie;
 sunt restrânse – cea mai importantă:
numirea primului-ministru.
Exemple Marea Britanie, Spania, etc.
caracteristice monarhiilor absolutiste;
 toate instituţiile statului îi sunt
subordonate; (nu există o reală separaţie
a puterilor în stat).
Austro-Ungaria, Imperiul Ţarist, Germania,
Imperiul Otoman

După Primul Război Mondial

 scade încrederea popoarelor în monarhie
 pe ruinele monarhiilor autoritare se clădesc state naţionale noi, care adoptă ca formă de guvernamânt
republica: Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda.
 singura forma de monarhie care se menţine este monarhia constituţională
 monarhia constituţională în unele state:

 s-a consolidat
 grupările republicane reuşesc să impună abolirea acesteia (acolo unde
exista instabilitate politică). Exemple: Grecia (1924), Spania (1931)
 instaurează sau acceptă instaurarea unor regimuri dictatoriale => are loc
scăderea prestigiului monarhiei şi creşterea luptei antimonarhice. Exemple:
Italia, Bulgaria, România
După Al Doilea Război Mondial
 sub presiunea forţelor republicane + instaurarea regimului comunist în centrul şi SE-ul Europei =>
înlocuirea monarhiei cu republica. Exemple: Iugoslavia (1945), Italia, Ungaria, Albania, Bulgaria
(1946), România (1947).
 Perioada postbelică

 numărul statelor monarhice este în descreştere

în Europa: în NV-ul continentului: Marea Britanie, Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia, Danemarca, Suedia
în zona mediteraneană: principatul Monaco + Spania
în lume: Japonia, Malaezia, Thailanda, Brunei, Cambodgia, Commonwealth = (Australia, Canada, Noua Zeelandă,
Papua Noua Guinee, Bahamas, Barbados, Jamaica) - conduse de un guvernator general, numit de regina Marii
Britanii şi care acţionează în numele ei.

 Monarhii autoritare astăzi: Arabia Saudită, Oman, Iordania, Nepal.

II. REPUBLICA
 a apărut în lumea antică – Grecia şi Roma
 etape ale evoluţiei: republicile sclavagiste (oraşe-state greceşti, Republica Romană) → republicile
aristocrate medievale (San Marino, Veneţia, Genova) → republicile moderne (SUA, Franţa, Elveţia etc.)
 este o formă de guvernare în care şeful statului este ales de cetăţeni, funcţia este deţinută pentru o perioadă
limitată de timp, puterea sa este controlată de alte instituţii ale statului

REPUBLICA

Republici dictatoriale Republici democratice

tip fascist tip comunist parlamentare prezidenţiale semiprezidenţiale

Germania, Spania, URSS, România, Italia, Germania, etc. SUA, Rusia, Franţa, România, etc.
Portugalia, etc. Bulgaria, Polonia, etc.
etc.

se intemeiază pe principii şi valori democratice: separaţia puterilor în stat,

au promovat interese de grup, excluzând reprezentativitatea si eligibilitatea, democratismul politic, asigurarea şi garantarea
opţiunile şi voinţa majorităţii, interesele şi drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.
aspiraţiile acesteia
state în care Parlamentul în raport cu Preşedintele, în Preşedintele are rol
instituţia prezidenţială are puteri celelalte instituţii are rol hotărâtor în calitatea sa de şef de mediator între
discreţionare, subordonează celelalte organizarea, direcţionarea şi al statului deţine şi puterile şi instituţiile
instituţii conducerea societăţii. exercită importante statului.
prerogative
Parlamentul în raport cu Preşedintele legislative şi
şi Guvernul are surplus de atribute executive.
şi prerogative.

şeful statului – rol reprezentativ,

asemănător monarhiilor
constituţionale

Înainte de Primul Război Mondial → din 23 de state europene independente – 4 republici (San Marino, Franţa,
Elveţia, Portugalia).
Astăzi → din cele 45 de state europene independente – 9 sunt monarhii şi 36 republici.