14.10.

2019
DREPT ADMINISTRATIV – CURS 1

 codul administrativ = reunește sub umbrela unei singure legi un nr de legi care reglementau
înainte administrația

I. Noțiuni introductive
 materia se construiește pe art. 52 din Constituție – reglementează dr pers vătămate de o autoritate
publică => AUTORITATE PUBLICĂ (pot cauza anumite prejudicii particularilor)
 autorități administrative (cine face administrație publică în Ro?)
 actele administrative se împart în :
 acte administrative normative (produc același tip de efect ca și legea -
obligativitatea față de toate subiectele de drept) – sunt izvoare de drept
administrativ
 acte administrative individuale (obligatoriu față de persoanele care sunt vizate în
mod direct de către act; și celelalte personae sunt obligate să le respecte) – nu
sunt izvoare de drept administrative
 normele de dr administrative
 dr administrative = o ramură a dreptului public (sfera raportului dintre stat și particulari)
 statul nu este pe picior de egalitate cu particularul => statul are puteri supraordonate prin care se
impune în fața particularului (statul se află în raport de putere cu particularul)

II. Președintele României

 sistemul românesc potrivit art 80 + art 101 din Constituție reglementează un sistem semi-
prezidențial atenuat
 regim semi-prezidențial = un președinte cu atribuții politice (specifice unui șef de stat) + atribuții
administrative
 are triplu rol: șef de stat + șef al executivului + rol de mediator
 actele președintelui sunt de două categorii:
 acte politice – mesajele (reglementate de Constituție), interviuri, declarații de
presă etc (neproducătoare de efecte juridice)
 acte juridice (= decrete); art.100 din Constituție – acte care produc anumite efecte
juridice
 răspunderea președintelui – președintele se bucură de imunitate (art.95 –răspunderea politică a
președintelui Ro-, art. 96 –răspunderea penală a președintelui Ro-)

-1-
III. Guvernul României
= expresia parlamentului; rolul este de a administra țara

 președintele intră într-o relaționare cu primul-ministru

 art.102-110, art.111-115 (reglementează raporturile parlamentului cu guvernul) + codul
administrative
 învestitura guvenului => reprezintă un joc politic făcut de președinte + parlament
 structura guvernului – se modifică de la o formulă guvernamentală la alta
 incompatibilități
 actele guvernului:
 hotărâri (act administrativ; act tipic guvernului)
 ordonanțe: simple/de urgență (nu este act tipic al guvernului, pt că reglementează
în materia legislativului)
 răspunderea membrilor guvernului
 politică
 administrativă
 penală

IV. Administrația publică locală

 Constituție + cod aministrativ
 principiile ce guvernează administrația publică locală
 actorii:
 autoritățile administrației locale (primarii, consiliul local –autorități legislative-,
consiliul județean, președintele consiliului județean –autorități deliberative- +
prefectul -fără să fie ales-)

V. Funcția publică și funcționarul public

 cod administrative
 funcționarul public = cel care muncește la temelia administrației publice

-2-
 21.10.2019

CURS 2

Forma principala de activitate a autoritatilor de administratie public – actul administrativ

Legea contenciosului administrativ – 554/2004

Capitolul 1: Notiuni introductive

1. Ce este constitutia?

- Legea fundamentala, Legea suprema sau Pactul fundamental

- Act scris – tendinta moderna, finalul sec. 18, inceputul sec. 19 – statele incep sa adopte constituii
scrise
- Etimologic: constitutio – dispozitie, ordin
- Def: un act politico-juridc fundamental, insipirat de o anumite filozofie politica si sociala, adoptat
de natiune sau in numele ei pentru a stabili forma de stat, modul de organizare si functionare a
puterilor statului, principiile generale ale oridinii juridice a societatii, drepturile si indatoririle
cetatenilor
- Se adopta si se modifica dupa proceduri speciale
- Ocupa locul suprem – toate celelalte acte normative trebuie sa fie conforme cu aceasta
- Proclamatia de la Islaz 1848, Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris
- 1866 – un nou ciclu constituțional (Constituția din 1866, din 1923, Constituția lui Carol al II-lea
1938)
- 1940 Septembrie adoptarea unui set de acte prin care se suspenda Constituția lui Carol al II-lea –
abdicarea lui in favoarea fiului sau, Mihai
- 23 August 1944 - 30 Decembrie 1947 – repusa in vigoare Constituția din 1923 – Romania se
confrunta cu noi realități istorice – ascensiunea comunismului
- 1948 – Sistemul Constituțional socialist – Constituția din 1948, 1952, 1965
- Decembrie 1989- 1991 – perioada de tranziție, nu avem Constituție propriu-zisa ci acte normative
cu valoare constituționala – Decretul lege nr. 2/1990 – a stabilit alegerea Parlamentului si a
Președintelui României
- Constituția 1991 – adoptat in Ședința Adunării Constituante 8 Noiembrie 1991 – 8 Decembrie
1991 se organizează un referendum prin care populația este chemata sa aprobe constituia,
revizuita prin legea nr.429/ 2003 si aprobata prin referendumul național din 18-19 octombrie
2003 – intra in vigoare in 29 Octombrie 2003 (data la care se publica in MO rezultatele
referendumului)
- Constituția actuala – 8 titluri, 156 de articole

-3-
 2. Care sunt drepturile garanții?

- Art. 21 – accesul liber la justiție

- Art. 24 – dreptul la apărare
- Art. 51 – dreptul de petiționare
- Art. 52 – dreptul persoanei vătămate de o autoritate publica

3. Principiul separației puterilor in stat

- Montesquieu – putere legislativa, executiva (la momentul respectiv, ținea de dreptul ginților) si
puterea judecătorească
- Dreptul administrativ – puterea executiva – in timpul lui Montesquieu aparținea Monarhului
(dreptul de a declara război, de a trimite si a primi ambasadori, de a apară teritoriul) – transpus in
zilele de azi, șefului de stat
- Teoria moderna a separației puterilor in stat – autorități independente – nicio putere nu prevalează
asupra celeilalte + nu își poate asuma prerogative apartind celorlalte puteri

Noțiuni introductive

- Dreptul administrativ, def: o ramura a dreptului public care reunește toate normele juridice ce
reglementează relațiile sociale ce se nasc in procesul de organizare si funcționare a autorităților
administrației publice; prin organizarea si funcționarea autorităților administrației publice
înțelegem întreaga activitate a acestora
- Din aceasta definiție se desprind:
 Drept public
 Norma juridica
 Administrație publica
 Autorități ale administrației publice

- Dreptul public: cuprinde toate normele care se refera la organizarea si funcționarea autorităților
publice, la raporturile dintre aceste autorități, la raporturile dintre stat si particular si la raporturile
dintre state
- Norma juridica: o regula generala si obligatorie de conduita care are drept scop menținerea ordinii
sociale si care in caz de nevoie poate fi adusa la îndeplinire si prin forța de constrângere a statului
- Administrația publica: reprezintă ansamblul activităților Președintelui României, Guvernului,
autorităților administrative autonome centrale, autorităților administrative autonome locale si
după caz, a structurilor subordonate acestora prin care, in regim de putere publica, se aduc la

-4-
 îndeplinire legile sau in limitele legii se prestează servicii publice in vederea satisfacerii unui
interes public
- Autorități ale administrației publice:

A. La nivel central:
a) Cei doi șefi ai executivului (Președintele si Guvernul)
b) Ministerele si alte organe centrale subordonate Guvernului
c) Autorități administrative centrale autonome (organe centrale de specialitate care nu sunt
subordonate Guvernului – Banca Centrala, SRI, SIE, SPP)
d) Instituțiile bugetare, regiile autonome si societăți comerciale subordonate ministerelor
e) Instituții bugetare, regii autonome, societăți comerciale care sunt subordonate organelor centrale
autonome

B. La nivel local
a) Prefectul (art. 123 Constituție) – subordonat Guvernului, lucrează in teritoriu
b) Serviciile publice deconcentrate – organe locale de specialitate subordonate ministerelor si
coordonate de prefect)
c) Organe autonome locale (consiliul județean, consiliul local, primarul)
d) Instituții bugetare, regii autonome, societăți comerciale subordonate fie consiliului județean fie
consiliului local

- Toate autoritățile enumerate mai devreme sunt autorități publice, mai precis, autorități executive
sau autorități administrative (fac administrație)

- Din definite, trebuise lămurite următoarele concepte: putere publica, serviciu public si interes
public

- Regimul de putere publica: acel regim in care se va impune interesul general atunci când el este
in conflict cu interesul particular prin intermediul unor prerogative pe care autoritățile publice le
primesc direct din Constituție sau din legi; in esența ei reprezintă aceste prerogative care rezulta
din Constituție si din legi organice si pe care se fundamentează o capacitate de drept public a
organelor de administratei publica – in virtutea acestei capacități, autoritățile administrației
publice emit acte administrative; actele administrative se caracterizează prin 2 trăsături: se
executa din oficiu si sunt de aplicabilitate directa, se impune similar cu forța juridica a legii

- Serviciul public: reprezintă o activitate organizata sau autorizata de o autoritate a administrației

publice pentru a satisface nevoi sociale in interes public

- Interes public: desemnează necesitățile materiale si spirituale ale cetățenilor la un moment dat;
conceptul de interes public este singura variabila care se poate schimba in cazul unei alternante la
putere, depinde de scopuri politice

- Actul administrativ: reprezintă forma juridica principala a activității organelor administrației

publice care consta într-o manifestare unilaterala si expresa de voința de a da naștere, a modifica
sau a stinge drepturi si obligații in realizarea puterii publice sub controlul principal de legalitate al
instanțelor judecătorești

-5-
- Actele administrative vor fi verificate la secțiile de contencios administrativ (litigiile de
competenta instanțelor judecătorești, dintre un organ al administrației publice

- In sens restrâns, prin litigii de contencios administrativ înțelegem

-6-
 28.10.2019

CURS 3

 între noțiunea de autoritate publică și cea de administrație publică există un raport de la întreg la
parte
 autoritățile privind administrația publică fac doar activități executive
 art. 52 din Constituție se aplică tuturor autorităților publice enumerate în titlul trei în măsura în
care emit acte administrative sau nu soluționează în termenul legal o cerere
 nesoluționarea în termen legal al unei cerere reprezintă un fapt juridic, asimilat de Constituție
unui act juridic, respectiv actului administrativ
 nesoluționarea în termen legal al unei cereri reprezintă de fapt un abuz pe care-l săvârșește o
autoritate publică și care se poate manifesta în două moduri:
1. soluționarea cu întârziere = tardivitate
2. nesoluționarea sub nicio formă a unei cereri = tăcere
 în sfera art. 52 nu intră lege ca act tipic al Parlamentului + Hotărârea judecătorească ca act tipic al
instanțelor de judecată
 intră punctual în sfera art. 52 actele juridice ale președintelui, actele guvernului cu anumite
particularități pe ordonanțe, toate actele administrative ale administrației publice + în mod
excepțional acte administrative, provenind de la structurile administrative ale Parlamentului + ale
instanțelor judecătorești
 autoritățile publice răspund:
1. când au emis un act administrativ prin care se vatămă un drept al unei persoane
2. când nu se soluționează în termenul legal o cerere a unei persoane
3. când prin erori judiciare s-au produs prejudicii

DEFINIȚIA ȘI TRĂSĂTURILE DREPTULUI ADMINISTRATIV

 două raporturi sociale intră sub incidența normelor de drept administrativ:

1. cele care privesc aplicarea legii și prestarea de servicii publice, în limitele legii
2. cele care privesc soluționarea litigiilor dintre autoritățile administrației publice

 DEF: ramură a dreptului public ce reglementează în regim de putere publică relațiile sociale din
sfera administrației publice

TRĂSĂTURI

 ramură a dreptului public

 dreptul administrativ = dominat de principiul legalității

-7-
  regulile ce guvernează activitatea autorităților administrative sunt diametral opuse regulilor de
drept privat => regim juridic administrativ (se deosebește de regimul de drept privat)
 mobilitatea normelor de drept administrativ => normele + legile de drept administrativ se
modifică mult mai repede și pe termen mult mai scurt decât normele și legile de drept privat
 acel drept în care interesul general se impune interesului particular => arme de apărare:
drepturile de garanții

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

 = procedurile prin care se elaborează regulile de drept

 avem două clasificări: izvoare materiale și izvoare formale
 IZVOARELE NESCRISE:
1. Cutumiare
2. Jurisprudențiale
 IZVOARELE SCRISE:
1. Constituția
2. Legea organică
3. Legea ordinară + Ordonanța
4. Hotărârea Guvernului
5. Hotărâri care provin de la administrația teritorială
6. Ordinul prefectului
7. Hotărârea consiliului județean
8. Hotărârea consiliului local
9. Dispoziția primarului

1. CONSTITUȚIA

 legea fundamentală, se întemeiază începând cu art.1 pt dreptul administrativ

 Titlul II – Drepturi și libertăți fundamentale
 Titlul III – Autoritățile publice
 art. 135

2.LEGILE ORGANICE

 vizează fie structural, fie funcțional administrația

3.LEGILE ORDINARE

 unele dintre ele sunt izvoare ale dreptului, doar acelea care reglementează relațiile sociale ce fac
obiectul administrației publice +legislația contravențională
 cele care reglementează contravențiile

-8-
  ce au în comun 2 + 3:
o obligativitatea publicării în MO (se leagă de principiul că nimeni nu poate invoca
necunoașterea legii)
o intrarea în vigoare – fie la trei zile de la data publicării în MO, fie de la o dată
ulterioară prevăzută în textul ei
o în sistemul actual legea ordinară reprezintă regula, iar cea organică excepția

4.ORDONANȚELE GUVERNULUI

 izvoare ale dreptului administrativ, deoarece ele sunt emise de Guvern

5.HOTĂRÂRILE DE GUVERN

 reglementate în art. 108 din Constituție

 are o forță juridică inferioară legii
 se semnează de Prim-ministru, contrasemnează de miniștrii
 se publică în MO, dacă nu sancțiunea este inexistența
 cele cu caracter militar nu se publică în MO

6.ACTELE ADMINISTRAȚIEI MINISTERIALE

 izvoare exprese ale dreptului administrativ

7.ORDINUL PREFECTULUI

 prefectul reglementat de Constituție + Codul administrativ

 un izvor aparte al dreptului administrativ: TRATATUL INTERNAȚIONAL (acesta trebuie să

îndeplinească în mod cumulativ 3 condiții)
o de aplicație directă și nemijlocită
o să fie ratificat conform Constituției
o să cuprindă reglementări ale relațiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrativ
o pot exista tratate internaționale care au dispoziții în contradictoriu cu Constituția –
acestea devin parte a dreptului intern după ce Constituția este revizuită

1.CUTUMA
 izvor de drept administrativ dacă sunt îndeplinite cumulativ 2 condiții:
o practica îndelungată
o formarea convingerii opiniei publice asupra caracterului obligatoriu

-9-
2.JURISPRUDENȚĂ
 ori de câte ori o instanță judecătorească anulează un act administrativ cu caracter normativ,
hotărârea instanței judecătorești rămase definitivă se va publica în MO
 dacă este un act administrativ normativ provenit de la o autoritate centrală se va publica în MO
Partea I, dacă provine de la o autoritate locală se va publica în MO al județelor
 hotărârile Curții Constituționale +hotărârile ICCJ pronunțate în recursul în interesul legii
(intervine atunci când există practică neunitară)

-10-
 04.11.2019

CURS 4

NORMA DE DREPT ADMINISTRATIV ȘI RAPORTUL DE DREPT ADMINISTRATIV

- STRUCTURA -

 structură trihotomică – ipoteză, dispoziție, sancțiune

 ipoteza prevede împrejurările, condițiile și subiectele la care se referă dispoziția

 în ipoteză mai regăsim definiții, principii, reglementat scopul administrației publice, înțelesul
explicit al unor termeni => ipoteza normei de dr. admin. are o modalitate amplă de redactare
 clasificarea ipotezelor – criteriul = modul de determinare
o ipoteze absolut determinate => când vor fi conturate cu exactitate împrejurările în care se
aplică dispoziția, în această situație administrația publică: verifică, atestă, ia act, confirmă
=> o competență legată (= autoritatea administrativă este ținută de normă)
o ipoteze relativ determinate => când legea prevede la modul general împrejurările în care
se aplică norma, iar existența concretă a acestor împrejurări va fi stabilită de autoritatea
care o aplică => putere discreționară / o competență de apreciere

 dispoziția normei de dr. admin. = categorică și imperativă (= o dispoziție cu caracter onerativ – în

termeni juridici) – subiectele de drept sunt obligate la o anumită conduită / prestație; aici găsim
subiectul normei și prestația pe care acesta trebuie să o ducă la îndeplinire
 normele de dr. admin. au o dispoziție prohibitivă => specifice dr. contravențional sau atunci când
vorbim de diferite feluri de constrângere admin., dar le regăsim și în Constituție și în alte legi care
le reglementează
 norme cu caracter permisiv => lasă subiectului de drepșt facultatea de a face ceva sau a nu face,
de a acționa sau a nu acționa; este lăsat să aleagă dintre mai multe conduite posibile; în cuprinsul
normei găsim verbul „a putea”
 modul de determinare
o dispoziții absolut determinate => nu este posibilă nicio derogare de la dr. + obligațiile
cuprinse în normă
o dispoziții relativ determinate => mai multe variante posibile de conduită; în funcție de cel
căruia i se aplică norma, subiectul poate să aleagă între aceste conduite

 sancțiunea normei de drept administrativ => găsim urmările juridice care vor interveni în cazul
încălcării normei de drept admin.
 sancțiunea nu este întotdeauna cuprinsă în norma respectivă

-11-
  normele de dr. admin. pot fi:
o norme care nu prevăd nicio sancțiune
o norme în care regăsim sancțiunea în chiar cuprinsul textului
o norme care trimit la o sancțiune
 sancțiunile se clasifică în:
o absolut determinate
o relativ determinate
o alternative
o cumulative
 formele de sancțiuni
o administrativ disciplinară (restituirea într-o funcție, mutarea disciplinară)
o administrativ contravenționale (amenda, avertismentul, prestarea unei activități în folosul
comunității)
o administrativ-patrimoniale (repararea prejudiciului cauzat de o daună materială sau
morală în egală măsură)
o măsuri de constrângere cu caracter nesancționator (reținerea unei persoane, obligarea
persoanei la tratament medical)
o măsuri de executare silită (demolarea, desființarea unei construcții)
o măsuri cu privire la actele juridice = actele administrative (anularea, suspendarea actului
admin. și căile de atac împotriva actelor admin.)

RAPORTURILE DE DREPT ADMINISTRATIV

 = raporturi juridice (= relații sociale ce au căzut sub incidența normelor juridice)

 2 categorii:
o raporturile de subordonare => sunt raporturi care ordonează un subiect de drept față de
alt subiect de drept – întotdeauna purtătorul de autoritate publică va avea o poziție de
supraordonare; rezultă din nașterea acestor raporturi – nașterea și realizarea lor sunt
determinate de fie lege, fie de voința unilaterală a subiectului supraordonat; realizarae
acestor raporturi constituie o obligație juridică pt autoritatea supraordonată
o raporturi de coordonare => situează cele 2 subiecte pe picior de egalitate; nașterea și
realizarea lor completă este determinată de voința ambelor subiecte, însă rămânem într-un
drept de putere; condițiile manifestării voinței ambelor subiecte sunt expres prevăzute de
lege
 ambele prezintă niște trăsături comune:
 unul dintre subiecte va fi în mod obligatoriu un purtător de autoritate publică – se
urmărește să se facă distincție între raporturile de drept administrativ și
raporturile de drept privat (în dreptul privat ambele subiecte sunt private)
 sunt raporturi de putere reglementate de normele dr. admin. – individualizează
arporturile de drept administrativ de alte raporturi de drept public

-12-
- PREȘEDINTELE ROMÂNIEI –

 orice colectivitate are un șef – cine exercită puterea suverană într-un stat?
 o singură persoană = monocrație
 un grup de persoane = oligarhie
 poporul prin reprezentanții săi aleși = democrație
 cum este șeful de stat?
 Monarhie – pe bază ereditară, pe viață
 Republica – ales pe mandat cu termen delimitat, fie îl alege direct poporul prin
intermediul Parlamentul
 șeful de stat poate fi:
 unic și personal
 pluripersonal – doi căpitani regenți în Republica San Marino sau Elveția,
Consiliul
 țări în care două autorități exercită prerogativele șefului de stat – Anglia,
Guvernul și Monarhul
 republici => 2 sisteme clasice:
 republica parlamentară => președintele ale de Parlament - atribuții limitate,
mandat de obicei mai lung
 republica prezidențială => președintele ales de popor – atribuții extinse
 republica semi-prezidențială => trăsături din ambele sisteme, încearcă să
suplinească lipsurile din ambele – președintele este ales în mod direct de către
popor și are rol mult mai bine conturat în viața țării

 principiul separației puterilor în stat => președintele plasat în puterea executivă indiferent de
modul de guvernare
 șeful de stat reprezintă statul și nu puterea politică; trebuie văzut ca o persoană independentă;
principiu de drept abandonat în practică

Locul și rolul șefului de stat în monarhiile constituționale

 rămân ca bază fundamentele divine

 persoana unui monarh nu trebuie să aibă calități deosebite – alegerea ereditară
 de obicei privim un monarh din 3 perspective
1. are atribuții reprezentative – se remarcă mai mult în plan extern
2. poate interveni în procedura legislativă
3. este șeful armatei
 după cel de-al doilea Război Mondial au apărut 3 tendințe în monarhii:
1. criza regalității (în Belgia)
2. ascensiunea regalității (în Spania, unde în 1975 după moartea generalului Franco,
accede la tron Regele Juan Carlos I)
3. dispariția regalității (1947 – Italia, 1974 – Grecia)

-13-
  sistemul primului năsut legitim (Olanda) + sistemul preferențial pentru bărbați (Spania)

Alegerea și durata mandatului în cazul președinților de republică

A. Sistemul prezidențial
 un sistem în care atribuțiile sunt considerabile => sunt atât de puternice astfel încât se pune
semnul egal între puterea executivă și președinte => consecință imediată = nu va exista un
guvern
 cunoaște anumite departamente (echivalentul unui minister), însă acestea nu sunt conduse de
un prim-ministru, fiind absorbită de președinte => astfel aceste departamente vor fi conduse
de oamenii apropiați președintelui, cei care l-au susținut în campanie
 în SUA – președintele nu are nici un rol asupra bugetului, acesta fiind decis de Senat

B. Sistemul parlamentar
 îl întâlnim în Italia, Germania, Grecia (cu nuanțe)
 se caracterizează printr-un rol deosebit de puternic al Parlamentului => forul politic de
guvernare va fi parlamentul
 Guvernul nu va fi altceva decât expresia Parlamentului => acesta se află la mâna
Parlamentului, nu are o stabilitate
 în acest sistem avem noțiunea de prim-ministru care conduce executivul – puterile sale vor fi
extrem de largi
 Președintele care este ales de Parlament este lipsit de putere în linie executivă
 în majoritatea sistemelor parlamentare avem un parlament bicameral, 2 camere cu atribuții
diferite pentru a contrabalansa puterea politică
 în sistemele parlamentare durata mandatului președintelui este mai lungă (5 ani în Grecia; 7
ani în Italia); de cele mai multe ori, președintele reprezintă figura reprezentativă pentru
națiune

-14-
 11.11.2019

CURS 5

C. Sistemul semi-prezidențial
 Franța, Irlanda, Portugalia, Austria, Finlanda
 președintele = ales de popor; capătă rol de arbitru
 puterea executivă rămâne puterea Guvernului și regăsim instituția prim-ministrului
 regim semi-prezidențial = instituțiile unei democrații, instituții care întrunesc următoarele 2
elemente (întrunite cumulativ): un președinte ales prin sufragiu universal și dotat cu notabile
puteri proprii + un guvern responsabil în fața parlamentului
 în astfel de regim avem mai întâi președintele apoi parlamentul ca mod de structurarea a
Constituției
 re regăsește în Franța; 1962 – reforma constituțională promovată de generalul Charles de
Gaulle – președinte ales pe un mandat de 7 ani, mandatul putând fi reînnoit fără limită;
opozanții au spus că mandatul este prea lung, iar sistemul ar fi scăpat de sub controlul
popular
 perioadele de coabitare cele mai proaste pentru Franța (președintele avea o culoare politică,
parlamentul altă culoare politică)
 2002 – mandatul președintelui de 5 ani, iar mandatele s-au limitat la 2
 acest sistem în Franța îl reprezintă art. 16 din Constituția Franței
 președintele nu poate să modifice singur constituția, nu poate să dizolve adunarea națională
(atribuțiile președintelui sunt limitate doar de aceste 2 condiții)

 Argumentați constituționale ce califică regimul din Ro ca fiind un sistem semi-prezidențial

atenuat sau semi-parlamentar (SB – mod de prezentare la examen)

Argumente semi-prezidențial Argumente semi-parlamentar

art.62 + art. 81 – Parlamentul și Președintele sunt
aleși prin vot
art.109 alin. (2) – răspunderea juridică a
membrilor Guvernului + începerea urmăririi
penale
art.89 – dreptul Președintelui de a dizolva
Parlamentul
art.95 – răspunderea politică a Președintelui
angajată de către parlament; răspunderea politică
a Președintelui
art.96 – răspunderea penală a Președintelui
(pentru fapte de înaltă trădare)
art.90 – referendum; Președintele poate cere
poporului să-și exprime voința cu privire la

-15-
 probleme de interes național; Președintele se
consultă cu Parlamentul
art.85 – Președintele desemnează candidatul la
funcția de prim-ministru și numește Guvernul, cu
votul de încredere a Parlamentului
art.109 alin. (1) – totala independență politică a
Guvernului față de Președinte
art.74 – Președintele nu are drept de inițiativă
legislativă
art.77 – promulgarea legii
art.91-93 – atribuțiile Președintelui, este
condiționat de Guvern sau Parlament
art.100 alin. (2) – majoritatea decretelor
Președintelui trebuie contrasemnate de către prim-
ministru

 potrivit art.80 din Constituție, Președintele RO apare într-o triplă situație:

o șef de stat
o șef al executivului
o garant al Constituției și moderator între puterile statului
 ȘEF DE STAT => încheie tratate internaționale, acordă cele mai înalte grade militare
 ȘEF AL EXECUTIVULUI => asigură garanția independenței naționale, unitatea și integritatea
teritorială a țării, poate participa la ședințele Guvernului, le și prezidează când participă
 GARANT AL CONSTITUȚIEI => este văzut ca un arbitru atât între puterile statului, cât și între
stat și societate

ACTELE PREȘEDINTELUI

 art.100 din Constituție

 actele la care se referă acest articol sunt doar acte juridice
 pe lângă aceste acte politice poate emite și acte politice (ex: mesaje, declarații, interviuri, scrisori)
 singurele acte politice analizate de către Constituție sunt mesajele

- Actele exclusiv juridice -

 manifestări de voință unilaterale

 urmăresc să producă efecte juridice
 emise în exercitarea atribuțiilor conferite de Constituție
 Președintele nu poate emite decrete în afara atribuțiilor stabilite prin Constituție
 decretele prezidențiale pot avea caracter normativ sau individual, nu poate să aibă caracter secret
(nu există excepție); sancțiunea ce intervine în cazul nepublicării = inexistența (= un tip de
nulitate)

-16-
  decretele președintelui se împart în: cele care trebuie contrasemnate de prim-ministru și cele care
nu trebuie contrasemnate (ex: decretul prin care este desemnat candidatul la funcția de prim-
ministru)
 un decret care nu este contrasemnat este lovit de nulitate, trebuie anulat de instanță
 contrasemnătura – prim-ministrul răspunde în fața Parlamentului și îl controlează astfel, în mod
indirect pe Președinte, pt a nu-și depăși atribuțiile oferite de Constituție
 decret nelegal => va fi supus controlului în contencios administrativ

- Actele politice –

 nu este producător de efecte juridice

 mesajul = singurele acte politice cărora Constituția le impune anumite reguli (= canal de
comunicare între Președinte și Parlament)
 interviul – tot act politic al Președintelui
 Președintele se exprimă de multe ori prin instituția purtătorului de cuvânt – această instituție nuj
apare reglementă în Constituție, este o instituție cutumiară => în măsura în care nu avem
prevedere Constituțională, apare o întrebare firească: Declarațiile purtătorului de cuvânt îl
angajează pe Președinte? – sunt declarațiile Președintelui

ATRIBUȚIILE PREȘEDINTELUI

- d.p.d.v. al sarcinilor Președintelui

 atribuții specifice șefului de stat
 atribuții de realizare a funcției de șef al executivului
 atribuții de apărare a Constituției și de asigurare a bunei funcționări a autorităților
publice
- d.p.d.v. al subiectelor cu care interacționează
 atribuții exercitate în raport cu Parlamentul
 atribuții executate în raporturile cu Guvernul
 atribuții exercitate în raport cu alte autorități ale administrației publice
 atribuții în raport cu puterea judecătorească
 atribuții în raport cu Curtea Constituțională
 atribuții în raporturile cu poporul
- d.p.d.v. al frecvenței
 atribuții obișnuite
 atribuții în situații speciale
- d.p.d.v. procedural
 atribuții ce se exercită fără restricții sau condiționări
 atribuții condiționate
- d.p.d.v. al formelor tehnico-juridice
 atribuții ce se realizează prin decrete
 atribuții ce se realizează prin operațiuni administrative

-17-
  atribuții ce se realizează prin acte exclusiv politice

18.11.2019

CURS 6

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI ROMANIEI IN RAPORTURILE SALE CU

PARLAMENTUL

A. Adresarea de mesaje
 Mesajul => calea /canalul de comunicare intre parlament si presedinte
 Constitutia reduce aceasta sfera la problemele natiunii
 Presedintele Ro adreseaza parlamentului principalele probleme politice (art.88 din
Constitutie) => sfera mesajelor este relativ determinata
 Aceste probleme trebuie sa fie si de competenta parlamentului (legiferare, controlul
parlamentului asupra guvernului, controlul parlamentului asupra altor autoritati de
administratie publica)
 Presedintele nu are drept de initiativa legislativa, insa poate comunica cu Parlamentul in
chestiuni de legiferare
 Mesajul poate fi prezentat in 3 midalitati:
1. In mod direct (imbraca o forma orala)
2. Citirea de catre un consilier prezidential
3. Trimiterea sub forma unei scrisori publice (imbraca forma scrisa)
 Nu va produce efecte juridice; act exclusiv politic al Presedintelui => acesta este obligat sa se
intruneasca in sedinta comuna si sa primeasca mesajul (doar se intalnesc si asculta, nu este
obligat sa asculte)
 Obligatia juridica pe care o naste mesajul este a Parlament
 Prin intermediul mesajului Presedintele atrage atentia Parlamentului asupra unor probleme
=> reprezinta o decizie a Presedintelui
 Mesajul nu reprezinta o atingere adusa principiului separatiei puterilor in stat => mesajul nu
are niciun impac asupra puterii legislative
 Daca Parlamentului i se par importante chestiunile adresate de Presedinte, el va actiona in
acel moment pe cont propriu => Presedintele nu intervine in obligatiile parlamentare

B. Convocarea si dizolvarea Parlamentului

 Presedintele convoaca Parlamentul in 2 situatii:
1. Art.63 alin.(3) – Presedintel convoaca Parlamentul nou ales => in 20 de zile de la
alegeri, Presedintele este obligat sa convoace Parlamentul nou rezultat

-18-
 2. Art.66 alin.(2) – daca apreciaza necesar, Presedintele poate sa convoace
Parlamentul in sesiune extraordinara (drept al Presedintelui)
 Dizolvarea Parlamentului este o atributie a Presedintelui
 Art. 89 Constitutie ii impune Presedintelui 6 conditii pentru a putea dizolva Parlamentul:
- 3 esentiale:
1. 2 aolicitari privind acordarea votului de investitura
2. Sa fii trecut mai multe de 60 de zile de la data primei cereri de a se acorda votul de
investitura
3. Presedintele nu actioneaza singur, ci se consulta cu presedintii celor doua camere si
cu liderii grupurilor parlamentare
- 3 conditii speciale:
1. Sa fie prima dizolvarea dintr-un an
2. Sa nu aiba loc in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui
3. In tara sa nu fi fost instaurate starea de asediu sau starea de urgenta
 Chiar si in situatia in care avem intrunite toate cele 6 conditii => nu inseamna ca
Presedintele dizolva Parlamentul, decizia ramane la atitudinea lui – norma permisiva, drept
al Presedintelui

C. Promulgarea legii
 = a investi legea cu formula executorie
 Presedintele analizeaza legea inainte de a promulga dintr-o dubla perspectiva:
o Face primul control de neconstitutionalitate (garant al Constitutiei)
o Verifica daca legea este oportuna, necesara societatii
 Daca Presedintele considera ca legea sau anumite prevederi din lege sunt neconstitutionale
o trimite la Curtea Constitutionala, sesizand Curtea la anumite obiectii de
neconstitutionalitate
 Daca considera ca sunt prevederi neoportune trimite legea in Parlament
 Daca Curtea Constitutionala apreciaza ca exista prevederi neconstitutionale trimite legea la
Parlament spre a examina legea partial sau in intregime
 Parlamentul trimite legea dupa aceea la Presedinte, iar Presedintele este obligat sa
promulge legea in termen de 10 zile

ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI CA SEF AL EXECUTIVULUI

A. Atributiile in raport cu Guvernul si cu alte autoritati ale administratiei publice

 Presedintele desemneaza candidatii pentru functia de prim-ministru (desemneaza o
persoana potential prim-ministru)
 Numirea Guvernului dupa ce Parlamentul a acordat vot de incredere
 Revocarea si numirea unor membrii ai Guvernului – intervine in caz de remaniere
guvernamentala; nu il poate revoca pe primul-ministru
 Consultarea Guvernului
 Participarea la sedintele Guvermului

-19-
  Presedintele nu-l numeste pe primul-ministru, ci persoana care “candideaza” in fata
Parlamentului pt aceastademinitate
 Parlamentul este singurul organ reprezentativ suprem
 Numirea Guvernului se face pe baza de vot de incredere acordat de Parlament =>
Presedintele nu numeste Guvernul asa cum il propune prim-ministrul, ci asa cum l-a aprobat
Parlamentul prin vot de investitura
 In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele, la propunerea
primului-ministru, este in masura sa aprobe numirea sau revocarea unor membrii ai
Guvernului
 Art.107 – in ceea ce-l priveste pe primul-minstru
 Art.86 – consultarea Guvernului => Presedintele “poate” consulta Guvernul; trebuie sa fie
probleme urgente sau de importanta deosebita
 Avizul Guvernului este unul consultativ
 Art.87 – Participarea la sedintele Guvernului
 Cand Presedintele participa la sedintele de Guvern, acestea sunt conduse de catre el
 In adoptarea actelor normative ale Guvernului, Presedintele nu se poate implica

ATRIBUTII IN CAZURI EXCEPTIONALE

 Art.92 si art.93 – intervin doar in perioada de criza in care se impune luarea unor masuri
speciale, care nu se pot face decat cu aprobarea prealabila sau ulterioara a Parlamentului

ATRIBUTIILE IN RAPORTUL CU JUSTITIA

 Numirea judecatorilor si a membrilor altor organe jurisdictionale

 Art.134 alin.(1) – presedintele numeste judecatorii si procurorii, in afara de cei stagiari, la
propunerea Consiliului Suprem al Magistraturii
 Presedintele poate refuza numirea unei persoane aflate pe aceasta lista, insa nu poate numi ca
magistrat o persoana care nu se afla pe lista
 Decret prezidential de numire – din acel momentjudecatorul si procurorul devin inamovabili
 Incetarea carierei de magistrati inceteaza tot printr-un decret prezidential, incetand statutul de
judecator si procuror de la momentul publicarii in MO al decretului respectiv
 1/3 judecatorii Curtii Constitutionale sunt numiti de Presedintele RO, restul sunt numiti de
Parlament
 Acordarea gratierii individuale => a acorda libertate cuiva este un gest ancestral – origini vechi
 Gratierea este de 2 tipuri:
1. Colectiva – acordata de Parlament prin lege
2. Individuala – independenta, act de constiinta suverana a sefului de stat, o atributie
exclusiva, ia singur aceasta devizie fara a fi supus vreunei conditionari prealabile; exista o
conditie posterioara – se acorda prin decret prezidential ce trebuie contrasemnat de primul-
ministru

-20-
ATRIBUTIILE PRESEDINTELUI IN DOMENIUL POLITICII EXTERNE

 Incheierea tratatelor internationale

o Art.91 alin.(1) – Presedintele incheie tratate internationale in numele RO
o Tratatul international se supune unei proceduri in care sunt implicati Presedintele,
Guvernul si Parlamentul
o Tratatul este negociat de Guven, il semneaza Presedintele in numele statului roman si il
inainteaza Parlamentului intr-un termen rezonabil, iar Parlamentul ratifica pe aceeasi
procedura cu care adopta legile
o Art.102 alin.(1) – procedura de negociere apartine Guvernului; Guvernul are obligatia de
a-l tine informat pe Presedinte despre cum decurg negocierile – raspunderea politica pt
tratat revine Guvernului
o Cand se incheie negocierile, tratatul trebuie semnat de Presedintele RO in numele
statului
o Aceasta reglementare a urmarit sa interzica Presedintelui sa se implice in tratate secrete
o Semnatura are o valoare juridica extrem de mare – exprima vointa RO de a deveni parte
la tratatul respectiv
o Ulterior tot Parlamentul decide daca tratatul devine parte din dreptul intern, dupa
aprobarea sa si publicarea in MO
 Acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici => aceasta merge in 2 sensuri:
1. Gestioneaza diplomatii RO (acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai RO;
aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului masurilor diplomatice ale RO,
atributii conditionate de propunerea Guvernului)
2. Gestioneaza diplomatii altor tari (acrediteaza reprezentantii diplomatici ai altor atate)

-21-
 25.11.2019

CURS 7

RASPUNDEREA PRESEDINTELUI RO
 Imun dpdv al raspunderii
 De la aceasta regula a imunitatii exista 3 eceptii:
1. Art.95 Constitutie – raspundere politica (raspundere administrativ-disciplinara)
o Ca procedura sa se declaseze trebuie sa existe o situatie premisa
o SITUATIA PREMISA – savarsirea de catre Presedinte a unor fapte grave prin
care incalca Constitutia
o Daca exista o asemenea situatie se declanseaza o procedura – M1 1 (propunerea de
suspendare => 1/3 din nr deputatilor si al senatorilor) – M2 2 (sedinta comuna a
celor doua camere) – M33 (referendum => demiterea Presedintelui din functie;
este necesar referendumul pt a complini o simetrie juridica => poporul l-a ales,
poporul este singurul in masur asa-l demita)
o Intre M1 si M2 => OBLIGATII CONSTITUTIONALE: consultarea Curtii
Constitutionale (este necesara intrucat Presedintelui i se imputa grava incalcare a
Constitutiei; singura autoritate cu competenta in a aprecia daca anumite fapte
reprezibta o incalcare a Constitutiei sste Curtea Constitutionala; urmare a acestei
consultarii CC va da un aviz consultativ – Parlamentul este obligata sa-l ceara,
dar nu este obligat sa-l respecte; Parlamentul poate sa treaca peste avizul CC si sa
decida in alt mod fata de cel in care s-a pronuntat CC -) + informarea
Presedintelui (Parlamentul trebuie sa-l informeze pe Presedinte ca impotriva sa
exista formulata o propunere de suspendare care a intrunit 1/3 din nr deputatilor
si senatorilor; acestei obligatii constitutionale a Parlamentului ii corespunde un dr
al Presedintelui de a se prezenta in sedinta comuna a Parlamentului si a da
explicatii cu privire la faptele ce i se imputa)
o Natura juridica a faptelor savarsite = grava incalcare a Constitutiei (va decide CC
si ulterior Parlamentul)

1
M1 = momentul 1
2
M2 = momentul 2
3
M3 = momentul 3

-22-
 o Intre M2 si M3 => Presedintele este suspendat => interimat al functie asigurat pe
rand de presedintele Camerei Deputatilor / Senatului; aceasta perioada este de
max 30 de zile
o Referendumul este organizat de Guvern
o Poporul poate vota in favoarea demiterii (vot popular care se suprapune cu votul
Parlamentului => Presedintele va fi demis => in 3 luni de zile Guvern va
organiza noi alegeri prezidentiale) / impotriva demiterii (Presedintele isi reia
exercitarea atributilor)
o OBIECTUL SEDINTEI COMUNE = suspendarea din functie =>
a) se citeste propunerea de suspendare;
b) se citeste avizul CC;
c) daca Presedintele este prezent i se da cuvantul pentru a-si prezenta
explicatiile; au loc dezbateri si luari de cuvant;
d) se trece la vot => vot impotriva suspendarii (nu intrunim majoritatea =>
procedura incereaza) /vot in favoarea suspendarii din functie (se trece la
momentul al 3-lea daca s-a votat cu majoritatea celor calificati)
2. Art.96 Constitutie – raspundere juridica (raspundere penala)
o SITUATIA PREMISA – savarsirea de catre Presedinte a unei/unor fapte ce pot fi
calificate inalta tradare
o Faza 1 = faza politica (are doua subfaze) –> Faza 2 (faza juridica)
o F1 are doua subfaze:
a) Propunerea de acuzare (de punere sub acuzare) => 50% +1
deputati+senatori
b) Punerea sub acuzare se face in sedinta comuna
o Intre cele doua subfaze Parlamentul are o singura obligatie constitutionala => sa-l
informeze pe Presedinte ca impotriva sa exista o propunere de punere sub
acuzare; Presedintele poate sa vina sau sa nu vina la sedinta comuna s adea
explicatii – un drept de a se apara
o Obiectul sedinteti comune = punerea sub acuzare
o Parlamentari pot hotara pt respingerea propunerii sau pt acceptarea propunerii
(2/3 din deputati sau senatori)
o Se citeste propunerea de acuzare
o Dezbateri=> trece la vot
o CONSECINTE: Presedintele este suspendat din functie pana se va termina
aceasta faza juridica; Presedintele este trimis in fata organelor de urmarire penala
(va fi subiectul unei urmariri penale)
o In faza juridica se urmareste incadrarea conceptului de inalta tradare in
infractiunile prevazute in C.penal de la art. 394-397
o Art 398 din C.penal arata ca faptele prevazute in art 394-397 savarsite de catre
Presedintele RO sau de catre un alt membru al consiliului suprem de aparare a
tarii constituie infractiunea de inalta tradare si se pedepsesc cu detentiunea pe
viata sau inchisoare de la 15-25 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi
o Faza a doua are trei subfaze:
a) Anchetarea Presedintelui
b) Fond
c) Apel – compelte specializate; solutii posibile: condamnarea (la data
condamnarii definitive Presedintele isi pierde mandatul) / achitarea
(daca Presedintele este achitat definitiv isi reia activitatile)
3. Art.52 Constitutie coroborat cu Legea 554/2004 => vizeaza doar actele presedintelui
 Aceste 3 exceptii vizeaza functia de presedinte

-23-
  Poate sa raspunda pt orice fapte ce nu au legatura cu functia de presedinte + poate sa fie subiect al
rapsunderii contraventionale

SUBIECT EXAMEN: Realizati o paralela intre raspunderea politica si raspunderea penala a Presedintelui
RO

GUVERNUL ROMANIEI

 Primul concept a fost de “ministru” + “minister” (apare pt prima data in Regulamentele Organice)
 Constitutia din 1866 vorbeste pt prima data de conceptul de Guvern
 1923 – Constitutia a detaliat ideea de Guvern si a aratat ca acesta exercita puterea executiva in
numele Regelui => apar ambele sintagme Guvern + Consiliul de Ministrii (modalitate de lucru)
 Constitutia din 1938 – reinstaureaza dictatura regala, sub aspectul tehnicii repr cea mai reusita
reglementare a Guvernului si a CdM
 Caracterul fictiv al Guvernului a atins apogeul in timpul dictaturii lui Antonescu
 Constitutia din 1991 se indeparteaza de formulele clasice
 Art.102-110 dedicate exclusiv Guvernului
 Art.106 vs art.110 reglementeaza doua institutii diferite
 Art.106 vizeaza functia de membru al Guvernului privita unilateral
 Art.110 vizeaza incetarea mandatului Guvernului in asnsamblul sau
 Al doilea palier reglementat de Constitutie, reglementeaza raporturile dintre Parlament si Guvern
 Art.111-115 – formele de control ale Parlamentului asupra Givernului
 Art.115 – delegarea legislativa => aceea situatie speciala in care Guvernul poate sa vina si sa
legifereze in locul Parlamentului
 Administratia centrala de specialitate – principii:
1. Administratia centrala de specialitate => intra 3 categ de organe:
o ministerele aflate in subordinea Guvernului;
o autoritatile administrative autonome;
o alte autoritati centrale aflate fie in subordinea Guvernului, fie in subordinea
ministerelor;
2. Ministerele se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii;
3. Autoritatile admin autonome se pot infiinta prin lege organica
4. Celelalte autoritati de specialitate se infiinteaza de Guvern sau de ministere numai
daca legea le recunoaste o astfel de competenta si numai dup ace se primeste un aviz
de la Curtea de Conturi

-24-
 02.12.2019

CURS 8

ADMINISTRATIA CENTRALA DE SPECIALIATE

 Art.51-68 Constitutie => sunt reglementate atat ministerele, cat si ministru – dobandesc
capacitate juridica prin codul administrativ

ROLUL SI STRUCTURA GUVERNULUI

 Guvernul, in orice doctrina contemporana reprezinta initiatorul politicii natiunii

 Guvernul va fi cel care se va ocupa de politica economica, de stabilitatea economica, de ordinea
publica, de apararea nationala, precum si de raporturile statului respectiv cu alte state
 Dpdv al modului in care este reglementat un guvern intalnim 2 mari sisteme:
1. Sistemul Constitutiilor care califica in mod expres Guvernul
 Se subclasifica in:
o Rol trihotomic: politic, legislativ, administrativ
o Rol dihotomic: politic si administrativ
o Rol exculsiv politic sau rol exclusiv politic
 Rol politic – doua mari sisteme => Constitutii care dau Guvernului dreptul de
a stabili exclusiv liniile politicii natiiunii pe plan intern si extern, executia
acestora fiind supusa controlului Parlamentului sau Constitutii care dau
Guvernului numai dreptul de a conduce politica generala a tarii, in limita
unor limite stabilite de Parlament, de regula este prilejul votului de
investitura
2. Sistemul Constitutiilor care nu dau o reglementare expresa Guvernului, ci
reglementarea rezulta din interpretarea textului constitutional (=> se va completa cu
legile de organizare a Guvernului)
 Dpdv terminologic:
1. Guverne fara scara ierarhica

-25-
 2. Guverne fara scara ierarhica
 Sunt Constitutii care spun ca din Guvern fac parte:
- doar ministrii
- Ministrii + ministrii fara portofoliu
- Ministrii + ministrii fara portofoliu + secretari de stat
 Dpdv al nr de ministrii => sunt Constitutii care stabilesc o cifra minima, altele care stabilesc o
autoritatea care decide cati ministrii vor fi sau altele lasa problema deschisa, fie pe seama legii,
fie a jocului politic cu prilejul alegirii Guvernului

GUVERNUL ROMANIEI POTRIVIT CONSTITUTIEI DIN 1991

 Art. 102 alin.(1) => rol dihotomic

 Din acest art => esenta Guvernului: parlamentar prin origine; administrativ guvernamental prin
functie
 Programul politic este un document ce apartine exclusiv Guvernul, dar pt a intra in vigoare el
trebuie acceptat de Parlament
 Art. 102 alin.(1), art. 103 alin.(3), art.85 alin.(1) => votul de investitura oferit de
Parlamentreprezinta un fapt juridica ce conduce la incheierea unui contract de guvernare intre
Parlament si prim-ministru
 Candidatul la functia de prim-ministru creioneaza liniile politice guvernamentale, insa daca nu
obtine vorul de investitura nu va putea implementa respectivul program politic – odata cu
acordarea acestui vot de investitura se termina competitia politica si incepe sa se exercite in mod
concret puterea politica => daca in Parlamentul se schimba raporturile de forte, poate sa apara
necesitatea schimbarii programului de guvernare; modalitatea de incetare = motiune de cenzura
 Motiunea de cenzura poate sa duca la determinarea Guvernului si instalarea in functie a unui nou
Guvern cu program propriu de guvernare
 Givernul = principala autoritate administrativa a tarii
 C.administrativ art.15 stabileste anumite functii:
- Functia de strategie
- Functia de implementare
- Functia de reglementare
- Functia de asministrare a proprietatii statului
- Functia de autoritate de stat
 O functie inglobeaza in cuprinsul ei mai multe atributii
 Functia reprezinta un domeniu amplu, ulterior concretizat intr-o serie specifica de atributii
 Daca functiile Guvernului alaturi de rolul sau politic si administrativ sunt restranse ulterior ele se
vor concretiza in numeroase atributii pe care Guvernul va fi obligat sa le indeplineasca pentru a
realiza tot ceea ce si-a asumat prin programul de guvernare
 Art.102 alin.(3) – structura Guvernului => Guvern fara scara ierarhica
 “Alti membrii stabiliti prin lege organica” => sunt avute in vedere demnitatii cu aceasi functii sau
alte functii mai mici
 Art.18 C.administrativ => din Guvern pot face parte: viceprim-ministrii, ministrii de stat,
ministrii delegati, ministrii cu insarcinari speciale pe langa primul-ministru
 Toate raporturile care se creaza intre acesti membrii ai Guvernului sunt raporturi de colaborare
 Regimul juridic al investiturii Guvernului => cuprinde 4 etape:
1. Desemnarea candidatului pt functia de prim-ministru

-26-
 2. Solicitarea de catre canditatul la functia de prim-ministru a votului de incredere
3. Acordarea votului de incredere
4. Numirea Guvernului de catre seful statului

1. Desemnarea candidatului pt functia de prim-ministru

o Presedintele nu-l desemneaza pe prim-ministru
o Art.103 alin.(1) Constitutie
o Partidele politice sunt subiecte de drept public si in virtutatea acestei calitati ele
trebuie consultate de Presedinte
o Prim-ministru – se desemneaza un om politic => de obicei seful partidiului care este
fruntas in Parlament; in mod exceptional se poate desemna si un tehnocrat
o Tehnocratul nu apartine unui partid politic, insa trebuie sa se bucure de sustinere
politica

2. Solicitarea votului de investitura

o Principalul actor devine candidatul la functia de prim-ministru
o El trebuie sa intocmeasca doua documente (program politic de guvernare + lista cu
ministrii din viitorul cabinet) in termen de 10 zile
o Daca un singur partid politic castiga alegerile parlamentare, programul politic de la
alegeri devine programul politic de guvernare
o Redactarea programului politic in cazul unei cualitii de guvernare: programului
politic se va construi in jurul partidului politic care are cele mai mare procente + se
adauga idei politice din programele partidelor care vin la guvernare
o Termenul de 10 zile (nu este termen de decadere) => dupa expirarea celor 10 zile,
daca Presedintele simte ca nu se ajunge nicaieri poate sa retraga mandatul si pot
incepe noi negocieri

3. Acordarea votului de incredere

o Se acorda in sedinta comuna a celor doua camere (acestea sunt egale din acest pct de
vedere)
o Sedinta comuna este o sedinta ce presupune dezbateri
o Comisii de specialitate ale camerelor – emit un aviz (optional)
o In urma dezbaterilor programul poate fi modificat
o Se voteaza programul de guvernare in forma finala si Guvernul in ansamblul lui
o In momentul in care s-a acordat votul de incredere Guvernul capata legitimitate, din
acest moment se va trece la organizarea ministeriala – se vor adopta acte normative
care sa reglementeze ministerele asa cum au trecut ele in Parlament
o Daca nu se acorda vot de investitura se reia procedura de la etapa nr 1
o Este cea mai importanta etapa => reprezinta incheierea contractului de guvernare
dintre Parlament si candidatul la functia de prim-ministru

4. Numirea Guvernului

-27-
 o Guvernul este numit prin Decret Prezidential => candidatul la functia de prim-
ministru devine oficial prim-ministru
o Drecetul de numire reprezinta doar un pas procedural
o Aceasta procedura de investitura repr un intreg complex de raporturi de drept public
– ansamblu de acte si fapte prin care se urmareste investirea unei echipe
guvernamentale legale si legitime
o Procedura de investitura se incheie printr-un fapt juridic simbolic
o Depunerea juramantului = inceperea mandatului

 Intr-un regim parlamentar/semi-prezidential durata mandatului Guvernului este data de durata

mandatului Parlamentului (atata timp cat avem o majoritate Parlamentara care sa sustina
Guvernul)
 In sistemele prezidentiale – durata mandatului Guvernului = durata mandatului Presedintelui
 Durata mandatului => art.110 alin.(1) din Constitutie => Guvernul isi exercita mandatul pana la
validarea alegerilor parlamentare generale
 Exista un interval de timp intre data validarii alegerilor Parlamentare si data depunerii
juramantului noului Guverm – perioada intretinuta de un Guvern demisionar (acesta nu mai are
voie sa faca politica, face doar administratie curenta
 EXCEPTIE: durata mandatului Guvernului este mai scurta decat perioada mandatului
Parlamentului:
o Motiune de cenzura
o Cand primul-ministru (doar el) isi puerde calitatea de membru al Guvernului => in
aceasta situatie putem spune ca Guvernul este demis:
 Isi da demisia
 Decedeaza
 Cand isi pierde drepturile electorale
 Intervine o stare de incompatibilitate
 Se afla in imposibilitatea de a-si exercita atributiile pe o perioada de mai mult de
45 de zile
 Atunci cand este suspendat din functie
 Intervin alte cauze prevazute de lege

-28-
 16.12.2019

CURS 10

Actele Primului-ministru

- Nu inseamna si actele Primului-ministru; acesta emite acte specifice ce se numesc decizii =>
aceste decizii se publica si ele in MO – sanctiunea in cazul nepublicarii este inexistenta – se
contrasemneaza de Secretarul general al Guvernului
- Potrivit C. adm. – Primului-ministru ii sunt recunoscute o serie de atributii legate de numirea si
eliberarea din functie:
 Conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului
 Secretarul general al Guvernului + secretarii generali adjuncti
 Secretari de stat din structura Guvernului + consilierii de stat din cadrul aparatului
de lucru al Guvernului
 Prefectii

Actele Guvernului

a) Acte exclusiv politice

b) Acte juridice – cele ce ne intereseaza

- Constitutie:
 Art. 108 – Actele juridice ale Guvernului sunt de 2 feluri:
 Hotarare
 sunt actele tipice ale Guvernului, care asigura punerea in executare a legilor = actul
administrativ al Guvernului
 hotararile de Guvern sunt actele prin care se realizeaza competenta originara a
Guvernului
 hotararea se ataca dupa procedura comuna din contencios administrativ
 “obligatia de punere in executare” – vizeaza numai membrii Guvernului si nu alti
demnitari

-29-
  Pot sa semneze si un secretar de stat sau alti conducatori de organe administrative –
numai impreuna cu semnaturi Primului-ministru si ai ministrilor ce au obligatia de
punere in executare a actului respectiv

 Ordonanta
 Are aceasi valoare juridica ca si legea = actul de guvernamant
 Art 108 dezvoltat de art. 115 – Ordonanta
 Este expresia unei competente legislative delegate – nu mai este un act tipic al
Guvernului
 Reprezinta o modalitate atipica prin care Guvernul participa la realizarea puterii
legislative
 Activitatea de legiferare este autorizata de Parlament si limitata de Parlament – 2
conditii lasate la mana Parlamanetului
 Regula = abilitarea => imputernicirea pe care Parlamentul o da Guvernului pentru a
legifera in anumite situatii => aceasta imputernicire acordata de Parlament se da
printr-o lege de abilitare
 Legea de abilitare – nu mai este necesara in cazul ordonantelor de urgenta, insa,
acestea nu scapa controlului parlamentar deoarece, imediat ce au fost adoptate ele se
depun la Parlament pentru a intra in vigoare => daca Parlamentul nu se afla in
sesiune, el va fi convocat in mod obligatoriu
 Ordonantele simple – Guvernul este abilitat sa emita ordonante pe perioada vacantei
parlamentare – se emit numai in materia legilor ordinare
 Ordonanta de urgenta poate reglementa si in materia legii organice
 Important pentru a adopta o ordonanta de urgenta este sa respectam ca ordonanta sa
fie emisa in situatii extraordinare a caror reglemnatare nu poate fi amananta =>
Guvernul este obligat sa motiveze urgenta
 Dezbaterea accelerata a ordonantei de urgenta, o camera de reflectie si o camera
investita cu adoptarea ordonantei si termen de reflectie de 30 de zile pentru camera
de reflectie
 In ce materii nu pot fi adoptate ordonante de urgenta: Constitutia, nu pot fi afectate
instituile fundamentale ale tarii, drepturile, libertatile si indatoririle prevazute de
Constitutie, drepturile electorale, trecere silita a unor bunuri in proprietate publica
 Legea de abilitare – in ea trebuie sa fie prevazute 2 elemente in mod expres:
domeniul in care Guvernul poate sa emita ordonante si data pana la care acestea pot fi
emise => domeniul nu poate fi cel al legilor ordinare si daca se depaseste data,
sanctiunea este acea a nulitatii absolute
 Efectele produse de ordonante – vor produce efecte pana vor fi aprobate/respinse de
Parlament – ca regula, ordonante de guvern este adoptata de Guvern si trebuie
aprobata de Parlament => exceptie – exista situatii in care Parlamentul nu aproba
ordonanta – incredere a Parlamentului in Guvern – ordonantele simplu nu se mai
supun spre aprobarea Parlamentului; aprobarea va fi necesara daca legea de abilitare
va cere in mod expres acest lucru
 Indiferent daca se supun sau nu aprobarii Parlamentului, ordonantele nu pot sa
depaseasca sfera legii de abilitare
 Natura juridica a ordonantei de Guvern – in doctrina – ordonanta de guvern ramane
act administrativ ca orice alt act juridic al guvernului
 Din momentul in care ordonanta este aprobata de Parlament – ea va iesi din sfera
actelor Guvernului si va deveni lege – o data aprobata de Parlament acesta poate sa o

-30-
 adopte in aceasi forma sau poate sa o modifice, urmand ca pe viitor aceasta sa
produca efecte in forma modificata de Parlament
 Daca legea prin care Parlamentul aproba este declarata neconstitutionala – efectul
este de a scoate acea lege din circuitul juridic
o Ambele se semneaza de Primul-ministru insa ele se contrasemneaza de
catre ministrii care au obligatia punerii lor in executare
o Ambele se publica in MO => sanctiunea in cazul nepublicarii =inexistenta
– exista o exceptie ce vizeaza numai hotararile cu caracter militar
o Semnarea, contrasemnarea si publicarea = cerinte de validitate =>
consecinte diferite – lipsa semnaturii sau a contrasemnaturii atrage
nulitatea (poate fi acoperita in functie de imprejurari)

CONTROLUL PARLAMENTAR SI RASPUNDERA GUVERNULUI

- Forme de control Parlamentar

1. Obligatia de a informa Parlamentul

o Vizeaza atat Guvernul cat si orice alta autoritate a administratiei publice, fie ca
functioneaza la nivel central sau local – intra si autoritatile autonome locale
o Control politic, nu juridic – nu putem vorbi despre posibiltatea ca Parlamentul in
asnmablul lui, o camera sau o comisie parlamentara sa poata anula un act administrativ
o Solicitarile pe care le pot face camere sau comisiile parlamentare se circumscriu sferei
activitatii guvernamentale
o Exista obligatia de a preda documente sau de a solicita informatii – trebuie sa vina fie de
la presedintii Camerelor sau comisiilor
o Aceste informatii trebuie sa tina de un control parlamentar si in niciun caz sa nu
serveasca intereselorpersoanale ale parlamentarilor
o Nu pot fi cerute decat informatii si documente care au caracter public – cele clasificate
sunt excluse

2. Intrebari, interpelari si motiuni simple

o Art. 112 Constitutie
o Atat Guvernul in asnamblul sau cat si fiecare membru in parte sunt obligati sa raspunda
la intrebarile si interpelarile formulate de deputati si senatori
o Camerele Parlamentului pot sa adopte o motiune simpla prin care sa isi exprima pozitia
cu privire la o problema de natura interna sau externa, problema ce a facut obiectul unei
interpelari, nu intrebari
o Interpelarea nu este acelasi lucru cu intrebarea:
o Interpelarea – reprezinta ceva mai mult decat o intrebare deoarece este urmata de o
dezbatere Parlamentare = este o cerere adresata Guvernului prin care se solicita explicatii
asupra politicii Guvernului in probleme importante ce tin de activitatea sa interna sau
externa
 Procedura interpelarii:
 Se face in scris si se citeste in sedinta publica
 Camere dispun de un registru special al interpelarilor, in care respectiva interpelare
va fi inregistrata

-31-
  Dupa ce a fost citita in sedinta, se va comunica ministrului interpealar
 Va fi dezbatuta intr-o alta sedinta publica- vine si ministrul si ofera raspunsul la
interpelare
 Ulterior, dupa raspuns, pot avea loc dezbateri Parlamentare
 Camera care a adresat interpelarea poate sa-si exprime pozitia printr-o motiune
simpla
o Intrebarea – nu este supusa unei dezbateri = o simpla cerere de raspuns daca un fapt este
adevarat, daca o informatie este corecta, daca Guvernul va comunica unei Camere sau
unei Comisii Parlamentare acte sau documente sau daca Guvernul intentioneaza sa
adopte o hotarare intr-o anumita problema; sunt de 2 categorii:
 Scrise
 Orale adresate de la tribuna Camerei
 Raspunsul poate fi formulat in scris sau de asemenea membrul
guvernului caruia i s-a adresat o intrebare poate sa vina sa raspunda
oral de la tribuna Camerei

RASPUNEREA POLITICA A GUVERNULUI SI A MINISTRILOR

- Art. 109 alin (1) – Guvernul raspunde politic in fata Parlamentului si numai in fata Parlamentului
pentru intreaga sa activitate, iar fiecare membru al Guvernului raspunde solidar cu ceilalti
membri, indiferent daca se face vinovat sau nu de respectivele acte politice
- Vizeaza 2 categorii de acte si fapte:
 Declaratiile guvernului
 Actele guvernului indiferent ca vorbim despre hotarari sau ordonante
- Problema intervine cand Guvernul sau unul dintre memebri a savarsit deja o fapta – intervine pe
terenul raului infaptuit
- Intervine o sanctiune – responsabil este Parlamentul – cea mai grava sanctiunea ce poate interveni
este demiterea
- Intrumentul juridic al demiterii Guvernului = motiunea de cenzura (art. 113 Constitutie) – ¼ din
numarul Parlamentarilor – o formuleaza si o depun la Parlament => aceasta se comunica
Guvernului – se va dezbate in sedinta comuna a celor 2 camere, pentru a trece este nevoie de
votul majoritatii din numarul Parlamentarilor (total, nu doar cei prezenti)
- Pentru a nu abuza de aceasta arma de control – parlamentarii care au formulat o motiune intr-o
sesiune Parlamentara nu mai pot formula inca o motiune in aceasi sesiune Parlamentara

ANGAJAREA RASPUNDERII GUVERNULUI DE CATRE PRIMUL-MINISTRU

- Art. 114 Constitutie
- Poate sa isi asume raspunderea pe 3 documente:
 Pe un program
 O declaratie de politica generala
 Un proiect de lege
- Primul-ministru vine in Parlament cu unul din aceste documente, il citeste si asteapta 3 zile: in
aceste 3 zile Parlamentul poate depune o motiune de cenzura impotriva Guvernului – daca este
votata, Guvernul va fi demis; daca nu se depune motiune de cenzura, daca s-a depus si nu este
votata, se considera ca Primul-ministru a castigat batalia poilitica cu Parlamentul
- Legea – Guvernul vine, isi asuma responsabilitatea pe un proiect de lege => nu mai urmeaza
dezbaterile Parlamentare
- Daca Presedintele cere reexaminarea legii – dezbatuta in sedinta comuma (*** de completat***)

-32-
RASPUNDEREA PENALA A MEMBRILOR GUVERNULUI
- Art. 109 Constitutie + Legea 115/1999 privind responsabilitatea ministeriala
- Ministrilor li se aplica prezumtia de vinovatie
- Procesul penal are aceleasi faze: urmarire penala + in fata instantelor judecatoresti

06.01.2020

CURS 11

SUBIECTE DE TEORIE

PRESEDINTE
1. Prezentati diferentele dintre monarhi si republici
2. Argumentati juridic optiunea personala dintre monarhie si republica
3. Tendinte ale monarhiilor constitutionale dupa cel de-al doilea Razboi Mondial
4. Prezentati caracteristicile unui regim parlamentar
5. Prezentati caracteristicile unui regim prezidential
6. Prezentati caracteristicile unui regim semi-prezidential
7. Argumentati de ce in RO avem un regim semi-prezidential atenuat
8. Functiile sefului de stat
9. Prezentati relatia functie-atributie in cazului presedintelui RO
10. Realizati o paralela intre actele politice si actele juridice ale presedintelui RO
11. Clasificati atributiile presedintelui RO in politice si administrative, argumentati clasificarea
12. Clasificati atributiile presedintelui RO
13. Prezentati atributiile presedintelui RO in raporturile cu parlamentul
14. Care sunt atributiile presedintelui RO ca sef al executivului
15. Realizati o paralela intre raspunderea politica si cea penala a presedintelui RO

GUVERN
1. Precizati relatia dintre notiunea de guvern si cea de consiliu de ministrii
2. Precizati si detaliati principiile administratiei centrale de specialitate
3. Rolul guvernului potrivit constitutiei din 1991
4. Structura Guvernului potrivit Constitutiei si Codului Admin.

-33-
 5. Precizati etapele investiturii guvernului si pt fiecare etapa in parte prezentati subiectele de drept
implicate si rolul lor
6. Durata mandatului Guvernului
7. Prezentati conditiile ce trebuie indeplinite pt a fi membru a Guvernului
8. Incompatibilitati ale functiei de membru al Guvernului
9. Statutul Primului-Ministru
10. Realizati o paralela intre hotararea de guvern si ordonanta de guvern
11. Realizati o paralela intre ordonantele de guvern simple si ordonantele de urgenta ale Guvernului
12. Ce sunt intrebarile, interpelarile si motiunile simple?
13. Ce este motiunea de cenzura? Prezentati etapele unei astfel de proceduri
14. Realizati o paralela intre motiunea de cenzura si procedura angajarii raspunderii Guvernului

ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA IN ROMANIA

 Administratia publica in RO are o forma piramidala => aceasta piramida se poate structura fie in
doua niveluri, fie in trei niveluri
 Constitutia ne vorbeste de nivelul central si de nivelul local
 3 niveluri => nivelul central + nivelul intermediar + nivelul local
 La nivelul intermediar intra: prefectul + servicii publice de concentrare => functii de subordonare
fata de centru
 La nivelul local intra: Consiliul judetean, Consiliul local, Primar (exectuiv)

- Autoritatile publice locale sunt reglementate in Const. de la art.120-123

- Administratia punlica locale este reglementata de Codul administrativ
- Codul admin. stabileste principiile admin. publice locale
1. Principiul descentralizarii
2. Principiul autonomiei locale
3. Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor de interes local deosebit
4. Principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale => faptul ca alegem in
mod direct autoritatile administratiei publice locale, confera acestora autonomie fata de
autoritatile centrale
5. Principiul cooperarii
6. Principiul responsabilitatii
7. Principiul constrangerii bugetare

 Din aanaliza Constitutiei => principiile de baza sunt DESCENTRALIZARE, AUTONOMIA

LOCALA si DECONCENTRAREA, restul principiilor fiind prevazute in cod

PARTICULARITATILE PE CARE PRINCIPIILE LE PREZINTA

 Aceste principii vizeaza atat administratia locala, cat si cea intermediara

-34-
 O unitate administrativ teritoriala in care identifica autoritati ale administratiei publice locale sunt
persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si cu patrimoniu propriu
 Aplicarea acestor principii nu aduce atingere in niciun fel caracterului statului roman de stat
national, unitar si indivizibil
 Modul in care se exercita toate aceste principii vor fi stabilite de lege
 Autoritatile publice locale au o competenta materiala generala => pot avea initiativa in toate
domeniile
 Acestei competente materiale generale i se opune competenta teritoriala
 Ne aflam intr-o problematica a dr. public in care sunt straine conceptele de dr. privat (ex: profitul
sau concurrnta)
 Administratia locala are puterea de a-si impune vointa in fata celor administrati
 Actele de gestiune = acele acte indeplinite in legatura cu prestarea serviciilor publice

1. PRINCIPIUL DESCENTRALIZARII
o Art. 120 din Constitutie
o Unul dintre principiile de baza ale admin. publice locale
o DEF: descentralizarea = “un transfer de competente administrative si financiare de la
nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale din unitatile
administrativ teritoriale impreuna cu resursle financiare exercitarii acestora”
o = un transfer vertical de autoritate de la guvernul national catre autoritatile publice locale

o Conform Codului admin:

 Guvernul si celelate autoritati ale administratiei centrale transfera anumite
competente administratiei publice centrale prin raportarea la aria geografica a
beneficiarilor
 Transferul competentei se realizeaza prin lege =>Avem nevoie de analize de
impact, de sisteme de indicatori de monitorizare (instrumente)

2. PRINCIPIUL DECONCENTRARII
o Ne raportam la nivelul intermediar
o Se refera la serviciile publice de concentrare
o Reprezinta o erapa intermediara intre nivelul central si nivelul local => un transfer de
atributii de la centru la nivelul intermediar
o Recunoasterea unei anumite puteri de decizie in favoarea agentilor statului repartizati in
teritoriu – adica in favoarea prefectului si servicilor publice deconcentrate
o Confirm Codului asmin:
 Distribuirea de atributii administrative si financiare de catre ministere si celelalte
organe de specialitate centrale catre structuri proprii de specialitate din unitatile
administrativ-teritoriale
 Aceste servicii publice deconcentrate sunt raspunzatoare cu satisfacerea unor
nevoi de interes public general in concordanta cu obiectivele politicilor si
strategiilor sectoriale ale Guvernului
o Din pct de vedere organizatoric sunt incorporate in structura ministerelor, insa nu
functioneaza la centru, ci functioneaza in teritoriu
o Daca esti subordonat ministerului baza materiala si financiara se asigura de ministerul de
resort
o De asemenea, personalul nu poate sa depaseasca nr max de posturi aprobat de minister

-35-
 o Conducatorii serviciilor publice deconcentrate sunt numiti si eliberati din functie de catre
ministrii => actele acestor conducatori vor putea fi controlate si anulate de catre ministrii
care iau numit in functie; asupra legalitatii acestor acte nu se poate pronunta nici
prefectul, nici autoritatile publice licale; singurii care se pot pronunta sunt ministrii

3. PRINCIPIUL AUTONOMIEI LOCALE

o Cel mai vechi principiu in plan european (din 1985 – Carta europeana a autonomiei
locale)
o “Autonomia locala reprezinta dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor
administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona in cadrul legii, in nume
propriu si in interesul popultiei locale o parte importanta a treburilor publice. Acest
drept se exercita de consilii sau adunari compuse din membrii alesi prin vot liber, secret,
egal, direct si universal care pot dispune de organe executive si deliberative care
raspund in fata lor” – conform Cartei europene a autonomiei locale
o Aceasta definitie este reluata in Codul administrativ, dar acesta spune ca “autonomia
locala = dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor publice locale de a solutiona si de a
gestiona in numele si interesul colectivitatilor locale la nivelul carora sunt alese, treburile
publice, in conditiile legale”
o Raporturile dintre consiliul local si primar, consiliul judetean si presedintele consiliului
judetean, precum si intre autoritatile admin publice de la nivel judetean nu exista
raporturi de subordonare => exista doar raporturi de coordonare

4. PRINCIPIUL ELIGIBILITATII
o Autoritatile admin publice locale, consiliul local, judetean sunt alesi de catre cetateni =>
sunt direct implicate de gestionarea treburilor publice
o Nu vor putea fi demise sau dizvolate decat in situatii exceptionale

DREPTUL MINORITATILOR DE A-SI FOLOSI LIMBA MATERNA IN RELATIILE CU

ADMINISTRATIA PUNLICA

- Art 120 alin. (2) Constitutie

- Art 13 Constitutie – limba oficiala este limba romana
- Art 94. C.admin.
- Art 195 alin. (2) C.admin. + alin. (7) (=> “actele oficiale se intocmesc obligatoriu in limba
romana, sub sanctiunea nulitatii”) C.admin.

-36-