DREPT ADMINISTRATIV – PARTEA GENERALA 26.02.

2022
Cursul 1

INT RODUCE RE

I. DEFINITIE
Dreptul administrativ – ramura sistemului de drept care cuprinde normele juridice ce reglementeaza raporturile sociale
referitoare la organizarea administratiei publice si activitatile administratiei.

II. CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT ADMINISTRATIV

DUPA NATURA RAPORTURILOR JURIDICE REGLEMENTATE
- organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice si raporturile dintre ele
- raporturile dintre autoritatile administratiei publice si particulari, persoane fizice si juridice
- statutul functionarului public
- serviciul public
- domeniul public
- raspunderea autoritatilor administratiei si raspunderea administrativa a persoanelor fizice si juridice
- controlul administrativ
- institutia contenciosului administrativ
- principiile si procedura de desfasurare a activitatii autoritatilor administratiei publice

III. IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV ( IN ACEASTA ORDINE TREBUIE RESPECTATE, CELE INFERIOARE LE
RESPECTA PE CELE SUPERIOARE )
- Constitutia „ picior de egalitate ”
- conventiile internationale
- acte ale autoritatilor Uniunii Europene
- legi organice
- legi ordinare
- decrete prezidentiale ( provin de la presedinte ) si acte administrative normative care emana de la Guvern si administratia
publica centrala de specialitate
- actele autoritatilor administratiei publice locale deconcentrate ( prefect )
- actele autoritatilor administratiei publice locale autonome
- actele unor institutii publice centrale sau locale ( spitale )

IV. RAPORTUL JURIDIC ADMINISTRATIV

Se desfasoara in legatura cu functia executiva a statului
Cel putin unul din subiectele raportului juridic este o autoritate publica avand o pozitie supraordonata fata de celalalt
subiect al raportului juridic, in temeiul exercitiului puterii publice
• Autoritatea publica «–» particular
- subiectele raportului juridic nu se afla pe pozitie de egalitate juridica
• Autoritate publica «–» autoritate publica

FORMARE
- existenta normei juridice (normative, individuale )
- existenta faptului juridic care atrage incidenta normei juridice
• Evenimente
• Actiuni omenesti

SUBIECTELE
-cel putin unul dintre subiecte este investit cu putere publica
Puterea publica – ansamblul prerogativelor cu care sunt investite prin lege autoritatile publice in vederea realizarii
atributiilor ce le revin, si care le confera posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane
fizice sau juridice şi prin intermediul cărora promovează interesul public.

CONTINUTUL
- o autoritate a administratiei publice pretinde o anumita conduita celeilalte parti
- drepturile si obligatiile autoritatilor publice nu pot fi transmise (regula)
- in conditiile legii drepturile si obligatiile pot fi transmise prin delegarea de atributii si inlocuirea temporara
 V. NOTIUNEA DE „ ADMINISTRATIE PUBLICA ”
Functiile statului :
- legislativa
- executiva
- judecatoreasca

1. CA SISTEM DE ORGANIZARE
- ansamblul mecanismelor ( organe, autoritati publice, instituţii, unităţi publice) care realizează o activitate specifică
privind asigurarea executării legilor şi activitatea de serviciu public.

2. CA ACTIVITATE
- o activitate de organizare a executării şi executarea în concret a legilor precum şi organizarea şi desfăşurarea serviciului
public.
Serviciul public → o activitate organizată sau autorizată de o autoritate a administraţiei publice pentru a satisface nevoi
sociale de interes public

 Administraţie activă
• Decide
• Atribuţii:
- acte juridice unilaterale şi executorii prin ele însele (normative sau individuale)
- fapte materiale (construirea unei clădiri de către administraţie pe terenul propriu, omisiunea de a răspunde unei cereri,
oprirea persoanei la frontieră)
- acte de gestiune (actele juridice încheiate de autorităţile administraţiei publice pentru exploatarea şi dezvoltarea
proprietăţii publice şi serviciilor publice ale statului şi unităţilor administrativ-teritoriale, cu particulari - contracte
administrative)

 Administraţia consultativă
Oferă informaţii şi concluzii de specialitate pentru autorităţi publice şi particulari
Ex.: Comisia consultativă interministerială în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi

 Administraţia jurisdicţională
Autorităţi ale administraţiei publice cu competenţa de a soluţiona litigii juridice
Ex.: Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor

VI. ORGANIZAREA ADMINISTRAŢIEI PUBLICE ÎN ŢARA NOASTRĂ

CONSTITUŢIE ART. 120
- principiul autonomiei locale
- principiul descentralizării (teritoriale si pe servicii)
- principiul deconcentrării serviciilor publice

OUG 57/2019 = CODUL ADMINISTRATIV

VII. AUTONOMIA LOCALĂ – ART. 5 PCT. 10 J) C. ADM.

- dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în
interesul colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii

VIII. DESCENTRALIZAREA – ART. 5 PCT. 25 X) C. ADM.

- transferul de competenţe administrative şi financiare de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei
publice din unităţile administrativ teritoriale, împreună cu resursele financiare necesare exercitării acestora
• Forme
- Teritorială
- Pe servicii

IX. DECONCENTRAREA – ART. 5 PCT. 23 U) C. ADM.

- distribuirea de atribuţii administrative şi financiare de către ministere şi celelalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale către structuri proprii de specialitate din unităţile administrativ-teritoriale;
 X. PRINCIPIILE GENERALE ALE ACTIVITĂȚII ADMINISTRATIEI PUBLICE
• Principiul legalității – art. 6 C. adm.
• Principiul egalității – art. 7 C. adm.
• Principiul transparenței – art. 8 C. adm.
• Principiul proporționalității – art. 9 C. adm.
• Principiul satisfacerii interesului public - art. 10 C. adm.
• Principiul imparțialității – art. 11 C. adm.
• Principiul continuității – art. 12 C. adm.
• Principiul adaptabilității – art. 13 C. adm.

PRINCIPIUL LEGALITĂȚII
Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul acestora au obligaţia de a acţiona cu respectarea
prevederilor legale în vigoare şi a tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.

PRINCIPIUL EGALITĂȚII
Beneficiarii activităţii autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice au dreptul de a fi trataţi în mod egal, într-o manieră
nediscriminatorie, corelativ cu obligaţia autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice de a trata în mod egal pe toţi
beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.

PRINCIPIUL TRANSPARENȚEI
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a informa şi de a supune
consultării şi dezbaterii publice proiectele de acte normative şi de a permite accesul cetăţenilor la procesul de luare a
deciziilor administrative, precum şi la datele şi informaţiile de interes public, în limitele legii.
(2) Beneficiarii activităţilor administraţiei publice au dreptul de a obţine informaţii de la autorităţile şi instituţiile
administraţiei publice, iar acestea au obligaţia corelativă a acestora de a pune la dispoziţia beneficiarilor informaţii din oficiu
sau la cerere, în limitele legii.

PRINCIPIUL PROPORȚIONALITĂȚII
Formele de activitate ale autorităţilor administraţiei publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public,
precum şi echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităţilor şi
instituţiilor administraţiei publice sunt iniţiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public
sau a problemelor, după caz, a riscurilor şi a impactului soluţiilor propuse.

PRINCIPIUL SATISFACERII INTERESULUI PUBLIC

Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi personalul din cadrul acestora au obligaţia de a urmări
satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public naţional este prioritar faţă de interesul
public local.

PRINCIPIUL IMPARŢIALITĂŢII
Personalul din administraţia publică are obligaţia de a-şi exercita atribuţiile legale, fără subiectivism, indiferent de
propriile convingeri sau interese.

PRINCIPIUL CONTINUITĂŢII
Activitatea administraţiei publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

PRINCIPIUL ADAPTABILITĂŢII
Autorităţile şi instituţiile administraţiei publice au obligaţia de a satisface nevoile societăţii.

PRINCIPIUL PREVIZIBILITĂȚII ACTIVITĂȚII ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ȘI AL CONTIUITĂȚII

- Doctrinar
- Jurisprudenția
 A D M IN I S T R A Ţ IA P U B L I C Ă C E N T R A L Ă

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
- șef al executivului alături de Guvern
- „șef al statului”

Art. 80 Constituție
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii
teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop,
Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
- „Garant al Constituției și mediator între puterile statului” (Antonie Iorgovan)
- După 2003, revizuirea Constituției – și garant al ducerii la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării la U.E.
(art. 148 al. 4 Constituție)

INCOMPATIBILITĂȚI ALE FUNCȚIEI

1) cu orice funcție publică
2) cu orice funcție privată
3) cu calitatea de membru al unui partid politic

DOBÂNDIREA FUNCȚIEI
- Alegeri prin vot egal, universal, direct, secret și liber exprimat
- Un tur de scrutin/două – art. 81 Constituție
- Mandat de 5 ani

ATRIBUȚII - CATEGORII
- În raport cu Guvernul
- În legătură cu apărarea țării
- În domeniul politicii externe

ATRIBUȚII ÎN RAPORT CU GUVERNUL

Art. 85-87 constituție
- desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul (analiză dpdv a dr. adm., nu
politic/constit.)
- în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru pe
unii membrii ai Guvernului (membri ai administrației)
- consultă Guvernul cu privire la problemele urgente şi de importanţă deosebită, eventual înainte de a lua anumite decizii
- poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional, privind politica externă, apărarea
ţării, asigurarea ordinii publice sau la invitația PM

ATRIBUȚII LEGATE DE APĂRARE

- Comandant al forţelor armate şi preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
- poate declara mobilizarea parţială sau generală a forţelor armate
- instituie starea de asediu sau de urgenţă
 ÎN DOMENIUL POLITICII EXTERNE
- încheie tratate internaţionale în numele României
- acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României, aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului
misiunilor diplomatice
- îndeplineşte atribuţii în legătură cu reprezentanţii diplomatici ai altor state

ACTE JURIDICE EMISE DE PREȘEDINTE - DECRETE

- Obligatoriu: publicare în M.Of. – sancțiune: inexistența
- Natura juridică
- Cerința contrasemnării de către prim-ministru – o certificare de legalitate
- Consecințele contrasemnării de către prim-ministru – lipsa: nulitatea
(Decizia CCR nr. 285/2014)

ACTE
- administrative
- individuale
- normative (ex. decretele de mobilizare, instituirea starii de urgenta etc.)
Ex. Decretele 195/2020 și 240/2020

RĂSPUNDEREA PREȘEDINTELUI
- Politică – nealegere/suspendare – consecință: demitere prin referendum
- Juridică
• imunitate (nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului şi nici pentru actele
sau faptele care fac parte din prerogativele pe care i le oferă funcţia)
• răspundere penală numai pentru înaltă trădare – art. 96 Constituție
• Decizia 678/2014 CCR
- Art. 398 C. pen. – înlătura dilema anterioară
Faptele prevăzute la art. 394-397, săvârșite de către Președintele României sau de către un alt membru al CSAT, constituie
i- nfracțiunea de înaltă trădare și se pedepsesc cu detențiune pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea
exercitării unor drepturi.
- Art. 394-397: trădare, trădarea prin transmiterea de informații secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, acțiuni
împotriva ordinii constituționale

FAZE:
1) punere sub acuzare – (politică)
2) judiciară – trimiterea în judecată, judecata la fond și apoi în apel

GUVERNUL ROMÂNIEI
- șef al executivului alături de Președinte – atribuții cf. normelor legale
Reglementare:
• Cap. III și IV Constituție
• Partea a II-a Titlul I din C. adm.
Art. 14 C. adm. = Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în temeiul votului de încredere
acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi
exercită conducerea generală a administraţiei publice.

CONDIȚII:
- Cetățenia română
- Domiciliu în România
- Să se bucure de exercițiul drepturilor electorale
- Să nu fi avut condamnări penale, exceptând situația în care a intervenit reabilitarea
- Să nu se afle în vreo situație de incompatibilitate

INCOMPATIBILITĂȚI
Constituționale:
• Funcții publice de autoritate: exc. parlamentar
• Funcții de reprezentare profesională salarizată în cadrul organizațiilor cu scop comercial
Legale – art. 84 Legea 161/2003
 NUMIREA / ÎNVESTIREA GUVERNULUI
- Desemnarea de către Președinte a P-M – consultare politică (majoritatea parl./toate partidele)
- Alcătuirea echipei și a programului de guvernare – 10 zile
- Votul de încredere – Parlament pentru întregul program și întreaga listă
- Numirea Guv. de către președinte
- DEPUNEREA JURĂMÂNTULUI ÎN FAȚA PREȘEDINTELUI

COMPONENȚA - STRUCTURA
- Organ colegial
- Foarte flexibilă – în funcție de necesități pot fi mai multe/mai puține ministere, cu organizarea acestora raportat la
nevoile societății
- Componența martie 2021: prim-ministru, 3 viceprim-miniștri, 17 miniștri
- Categorii:
 Prin Constituție: primul ministru și miniștrii
 Prin lege organică (art. 18 C. adm.):
• viceprim-miniştri,
• miniştri de stat,
• miniştri delegaţi,
• miniştri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru
* NUMIŢI DE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI PE BAZA VOTULUI DE ÎNCREDERE ACORDAT DE PARLAMENT

MANDATUL GUVERNULUI
- Până la validarea următoarelor alegeri generale
- Demiterea Guvernului
• Retragerea încrederii
• Moțiune de cenzură
- P-M se află în una dintre situațiile art. 106 Constit.* sau este în imposibilitatea exercitării mandatului mai mult de 45 de
zile

ÎNCETAREA FUNCȚIEI DE MEMBRU AL GUVERNULUI + PM*

- Până la validarea următoarelor alegeri generale
Art. 106* Constit.
- Demisie
- Revocare din funcție (remaniere guvernamentală)
- Pierderea drepturilor electorale (sancțiune/protecție ex. punerea sub interdicție)
- Starea de incompatibilitate
- Deces
- Încetarea funcției de membru al Guvernului + PM*
- Imposibilitatea exercitării funcției mai mult de 45 zile
- Moțiunea de cenzură
- Pierderea cetățeniei române
- Modificarea domiciliului – nu mai este în Ro

Demiterea - ca urmare a unei condamnări penale printr‑o hotărâre judecătorească definitivă ori a declarării, în tot sau în
parte, a averii sale ca fiind dobândită în mod ilicit, printr‑o hotărâre judecătorească irevocabilă.
- Președintele – la propunerea Primului Min.

SUSPENDAREA DIN FUNCȚIA DE MEMBRU AL GUV.

- Dispusă de președintele Ro – s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guv. (poate fi dispusă)
- De drept – trimis în judecată acel membru al Guv. (intervine atunci când)

RAPORTURI CU ALTE AUTORITĂȚI:

- Supraordonare: prefect, ministere, alte organe centrale
- Colaborare și coordonare: autorități centrale autonome
- Tutelă administrativă: autorități autonome locale
 FUNCȚII (ART. 15 C. ADM.) – SCOP: PROGRAMUL DE GUVERNARE
a) funcţia de strategie - asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare;
b) funcţia de implementare - urmăreşte punerea în aplicare a Programului de guvernare;
c) funcţia de reglementare - asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării obiectivelor
strategice;
d) funcţia de administrare a proprietăţii statului - asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi
gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
e) funcţia de reprezentare - asigură, în numele statului român, în condiţiile legii, reprezentarea pe plan intern şi extern, în
domeniul său de activitate;
f) funcţia de autoritate de stat - asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării reglementărilor în domeniul apărării,
ordinii publice şi securităţii naţionale, precum şi în domeniile economic şi social şi al funcţionării instituţiilor şi organismelor
care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

ATRIBUȚII
- Constituția: asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice
- Rol dublu:
• politic
• administrativ – conducerea administrației publice

ATRIBUȚII - ART. 25 C. ADM.

a) iniţiază proiecte de lege şi le transmite către Camera competentă, ca primă Cameră sesizată, şi spre informare către
Camera decizională;
b) emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, iniţiate cu respectarea Constituţiei, şi le transmite Parlamentului,
în termen de 30 de zile de la data solicitării;
c) asigură executarea de către autorităţile administraţiei publice a legilor şi a celorlalte acte normative date în aplicarea
acestora;
d) elaborează proiectele de lege a bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le supune, separat,
spre adoptare Parlamentului;
f) asigură realizarea politicii în domeniul social;
g) asigură apărarea ordinii de drept, a liniştii publice şi siguranţei cetăţeanului, precum şi a drepturilor şi libertăţilor
cetăţenilor, în condiţiile prevăzute de lege;
h) duce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea ţării, scop în care organizează şi înzestrează forţele
armate;
i) asigură integrarea României în structurile europene şi internaţionale;
j) negociază tratatele, acordurile şi convenţiile internaţionale care angajează statul român;
k) negociază şi încheie, în condiţiile legii, convenţii şi alte înţelegeri internaţionale la nivel guvernamental;
l) controlează activitatea ministerelor şi a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;
m) asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului;
n) înfiinţează, cu avizul Curţii de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
o) cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuţiilor sale;
p) asigură standarde obligatorii la nivelul administraţiei publice centrale şi locale pentru garantarea bunei administrări;
q) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau care decurg din rolul şi funcţiile Guvernului.

ATRIBUȚII – ART. 26, 27

- Exercitarea controlului de către Guv. – poate solicita revocarea actelor administrative nelegale, netemeinice sau
inoportune emise de autorităţile prevăzute la alin. (1) care nu au intrat în circuitul civil şi nu au produs efecte juridice şi care
pot leza interesul public. (art. 26 al. 2)
- Raporturi de colaborare cu autoritățile autorității publice autonome – tutela administrativă (prin prefect)

FUNCȚIONAREA GUV.
- Forma de lucru: ședința – săptămânal / în funcție de nevoie
- Convocarea și conducerea: P-M – dacă participă președintele, atunci el prezidează aceste ședințe
- Participanți:
• De drept (obligatoriu): membri Guv. Și Secretarul Gen. al Guv.
• Invitați
 PRIMUL MINISTRU
ATRIBUȚII
- Șef al Guvernului
- Coordonează activitatea Guv. cu obligația respectării atribuțiilor membrilor Guv.
- Dă rapoarte și declarații în fața celor două Camere ale Parl. cu privire la activitatea Guv.
- Solicită participarea Președintelui la ședințele Guv. atunci când subiectul discuțiilor sunt: politica externă, apărarea țării,
asigurarea ordinii publice
- Propune revocarea și numirea unor noi membri ai Guv. în caz de vacanță a postului sau remaniere
- Contrasemnează unele decrete prezidențiale
- Semnează HG și ordonanțele
- Reprezintă Guv. în relațiile cu alte autorități sau instituții
- Vicepreședinte al C.S.A.T.
- Numește și eliberează din funcție pe cei indicați de art. 31 C. adm.

ACTE EMISE DE P-M

- Decizii
- Acte administrative, definite expres ca atare
- Condiție: publicare în M.Of.
• Sancțiunea: inexistența

APARATUL DE LUCRU AL GUVERNULUI – STRUCTURA

- Secretariatul General al Guvernului
- Cancelaria P-M
- Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului
- Alte departamente

SECRETARIATUL GENERAL
- Asigură continuitatea operațiunilor tehnice, rezolvarea problemelor organizatorice etc.
- Reprezentarea Guv. în fața instanțelor
- Condus de secretar general
• rang de ministru
• Numit prin decizie a P-M
• Ajutat de 1/mai mulți secr. generali adjuncți, cu rang de secretar de stat

APARATUL DE LUCRU A VICEPRIM-MINISTRULUI

- Structură fără personalitate juridică
- În subordinea viceP-M
- 1 sau mai mulți secretari de stat și consilieri de stat, cu rang de secretari de stat
• Numiți/eliberați din funcție prin decizia P-M la propunerea viceP-M

CANCELARIA P-M
- Structură fără personalitate juridică
- În subordinea P-M
- Condusă de șeful cancelariei – rang de ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a P-M
- 1 sau mai mulți secretari de stat și consilieri de stat, directorul de cabinet al P-M - cu rang de secretari de stat, numiți și
eliberați din funcție prin decizie a P-M

DEPARTAMENTUL
- Structură organizatorică
- Cu / fără personalitate juridică
- Rol de coordonare în domenii de interes general
Ex. • Departamentul pentru luptă antifraudă - DLAF
• Departamentul pentru relații Interetnice

CORPUL DE CONTROL AL P-M

- structură în cadrul aparatului de lucru al Guvernului
- fără personalitate juridică
- în subordinea Prim-ministrului
- rolul de a asigura desfășurarea de activități de control administrativ și de monitorizare a activității ministerelor şi
serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituţiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale
administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, agențiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor
autonome, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor şi instituţiilor de credit cu capital majoritar sau integral de stat

ACTELE GUVERNULUI
*organele colegiale adoptă acte (indiferent de nume), nu emit
Regula: consensul
- Ordonanțe - în baza unei legi de abilitare (delegare legislativă); simple/de urgență
- Hotărâri – acte administrative
 Normative:
• Care stabilesc reguli juridice – în vederea executării legii
• Care aprobă alte norme juridice
 Individuale
- Acte exclusiv politice (programe, moțiuni, declarații)

- Condiții de validitate: semnarea - semnătura P-M și contrasemnăturile miniștrilor care au obligația executării
- Condiție de existență: publicarea
OUG – la data publicării (urgența = esențială) Ambele – necesitatea depunerii spre aprobare la
OG – la 3 zile după publicare / la o dată ulterioară prevăzută în OG Parlam.
HG – la momentul publicării / la o dată ulterioară prevăzută în HG.

RĂSPUNDEREA GUV.
- Răspunderea politică în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate
• Obligația Guv. de a informa parlamentul
• Control prin întrebări (întrebări simple, scris/oral), interpelări (explicații cu privire la politica Guv.), anchete
Cea mai drastică sancțiune: retragerea încrederii – moțiune de cenzură.
- Răspunderea penală a membrilor Guvernului – infracțiuni speciale: Legea responsabilităţii ministeriale, nr. 115/1999.
a) împiedicarea, prin ameninţare, violenţă ori prin folosirea de mijloace frauduloase, a exercitării, cu bună‑credinţă, a
drepturilor şi libertăţilor vreunui cetăţean
b) prezentarea, cu rea‑credinţă, a unor date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui României cu privire la activitatea
Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.
- Pedeapsa pentru ambele infracţiuni este închisoarea de la 1 la 5 ani + pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de
a mai ocupa o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de conducere pe o perioadă de la un an la 5 ani.
c) refuzul nejustificat de a prezenta Camerei Deputaţilor, Senatului sau comisiilor permanente ale acestora, în termen de
30 de zile de la solicitare, informaţiile şi documentele cerute de acestea în cadrul activităţii de informare a Parlamentului de
către membrii Guvernului, potrivit art. 110 alin. 1 din Constituţie;
d) emiterea de ordine normative sau instrucţiuni cu caracter discriminatoriu pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă,
religie, categorie socială, convingeri, vârstă, sex sau orientare sexuală, apartenenţă politică, avere sau origine socială, de
natură să aducă atingere drepturilor omului.
- Pedeapsa în cazul ambelor infractiuni este închisoare de la 3 luni la 2 ani / amendă şi pedeapsa complementară a
interzicerii dreptului de a mai ocupa o demnitate publică sau funcţie publică de conducere pe o perioadă de la 1 la 5 ani.

DREPTUL DE A CERE URMĂRIREA PENALĂ

- Camera Deputaţilor
- Senatul
- Preşedintele României
Vizează fapte săvârșite în exercițiul funcției lor.

CONSECINȚELE URMĂRIRII PENALE

- În cazul în care s-a cerut urmărirea penală împotriva unui membru al Guvernului, Preşedintele României poate dispune
suspendarea acestuia din funcţie.
- În cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului, ministrul justiţiei sau, după caz, primul-
ministru comunică Preşedintelui României data la care a fost sesizată Curtea Supremă de Justiţie, în vederea suspendării din
funcţie a acestuia = suspendare de drept
- Membrul Guvernului, condamnat printr‑o hotărâre judecătorească definitivă va fi demis din funcţie de Preşedintele
României, la propunerea primului-ministru.