1.

Sensul material si sensul formal

Administraia public, n sesns material, presupune aciuni de dispoziie sau de prestaie
pentru ndeplinirea crora utilizeaz o seam de instrumente. Unele dintre acestea produc modificri
n ordinea juridic, altele nu.
Astfel, administraia public ntocmete, emite, elaboreaz acte juridice, ncheie
contracte, ntocmete aciuni administrative sau tehnico-materiale, emite comunicate etc. Dintre aceste
instrumente numai unele produc consecine juridice, numai unele dau natere, modific sau stin
raporturi juridice! actele administrative, precontractele administrative.
"u produc consecine juridice n mod direct, operaiunile administrative i cele tehnico-
materiale, ca i alte acte sv#rite de ctre administraie.
Sensul material! prin adm publica inteleem o activitate de asiurare a unor interese
publice prin mijloace de putere publica
Sensul formal! prin adm publica inteleem un sistem de entitati publice care desfasoara
adm pub ca activitate.
2. Asemanari si deosebiri intre adm publica si adm private
$e distin doua tipuri de administratii!
- adm publica
- adm private
%ele & tipuri de adm au in comun dimensionarea oranizatorica cu privire la resurse sau
mijloace ce trebuie folosite in mod efficient.
'(ista si deosebiri intre cele & forme de adm , ce primesc scopul si mijloacele la
indemana fiecaruia.
Deosebiri!
- adm private sunt indreptate spre obtiberea de profit iar instrumentu de baza in
relatiile juridice utilizate este contractul sau conventia.
- adm publice au ca scop principal satisfacerea unor trebuinte, a unor interese
enerale ale colectivitatii.%osturile sunt altele decat cele pt adm privata.
- adm publica poate fi inteleasa in mai multe sensuri!
a) sensul material! prin adm publica inteleem o activitate de asiurare a unor
interese publice prin mijloace de putere publica
b) sensul formal! prin adm publica inteleem un sistem de entitati publice care
desfasoara adm pub ca activitate.
3. Titularii dreptului de a administra
*uterea de a face adm pub apartine ca un drept oriinar statului.Acesta tine de esenta
stautului de a asiura interesele enerale ale comunitatii.
+ranizarea, in stat, a populatiei unui teritoriu a avut drept scop adificarea unei autoritati
care sa veheze sis a asiure trebuintele enerale ale acesteia.
Un prim titular al puterii de a administra este statul, dar nu si sinurul , sunt
colectivitatile locale carora statul le recunoaste ca un drept derivate puterea de a administra, titulari
publici-commune, orase, judete, municipii).
.n functie de e(istenta acestor titulari se identifica & subsisteme ale adm pub!
- subsistemul adm statale
- subsistemul adm locale
4. Definirea unor termini sau concepte: autoritatea publica, organ
public, institutie publica, institutie de utilitate publica
$istemul de drept/ansamblul elementelor componente ale dreptului dintr-un stat si
relatiile dintre acesta, prin care se realizeaza unitatea normelor juridice si ruparea lor in anumite parti
interdependente.
0amura de drept/cea mai lara rupare de norme juridice, aceasta fiind alcatuita din
ansamblul normelor juridice ce relementeaza relatiile sociale dintr-un anumit domeniu al vietii
sociale in baza unei metode specifice de relementare si a unor principii commune.
+biectul relementarii/ansamblul relatiilor sociale specifice ce cad sub incidenta
normelor juridice apartinand unei anumite ramuri a sistemului de drept.
Dreptul public/cuprinde normele care se refera la oranizarea si functionarea activitatilor
publice, raporturile dintre aceste autoritati, dintre stat si particulari precum si raporturile dintre state.
Dreptul privat/include ansamblul normelor juridice ce relementeaza relatiile
sociale,patrimoniale si nepatrimoniale dintre particulari-fie dintre pers fizice, fie dintre pers fizice si
pers juridice, ori numai pers juridice), toate aceste cateorii de subiecte actionand in nume personal si
nu ca purtator al autoritatii publice.
Drept administrativ/in mod traditional, dreptul adm e calificat ca fiind o ramura a
dreptului public, iar notiunea centrala a acestei ramuri a stiintei dreptului e adm publica intreucat
aceasta contureaza obiectul specific de relementare al dreptului adm.
Autoritate publica= repr acea structura oranizationala care e(ercita preroative de
putere publica pt realizarea interesului public/organ public
a) primul curent de opinie formulat de prof 1ircea *reda!
Autoritatea publica/2oran public, se sustine totusi ca anumite structuri
oranizationale au concomitant calitatea de autoritate publica sip e cea de
oran public
b) al doilea curent sustinut de prof .orovan!
Autoritatea publica/oran public, cele & notiuni sunt identice desemnand
una si aceeasi cateorie juridical.
Distinctia dintre cele & curente, desi poate fi sustinuta la nivel theoretic, nu are utilitate
practica, ci dimpotriva ar putea crea dificultati sau confuzii.
%oncluzionam spunand ca ! in lumina dispozitiilor constitutionale notiunea de autoritate
publica e identica cu cea de oran public, ambele desemnand o structura oranizational ace actioneaza
in reim de putere opublica pt satisfacerea interesului public.
Autoritatea publica/oran public-3competenta decizionala
Institutie publica=structura infiintata de stat sau de catre unitatea adm-
teritoriala4judet,municipiu,oras,comuna),subordonata fata de o autoritate publica, care desfasoara o
activitate cu character prestator-de serviciu public).
.n timp ce institutia publica e o structura statala sau o unitate administrative-teritoriala,
intalnim si institutii de utilitate publica,care sunt ca natura juridical-persoane juridice de drept
privat.
Autoritate publica-3institutie publica-3institutii de utilitate-inst de interes public)
"u orice autoritate publica are caracter statal, potrivit %onstitutiei, avem autoritati
publice sau orane sin u autoritati publice de stat sau orane de stat.Aceasta nu inseamna ca e(ista
autoritati publice care isi desfasoara activitatea in afara statului, cid oar faptul ca unele autoritati
publice-locale autonome) nu sunt parti componente ale unui s5stem centralizat.
.nteres public=repr un ansamblu de nevoi sociale obiective evaluate politic si consecrate
prin norme juridice.
5. Teoria conceptelor nedeterminate. uterea discretionara a adm publice
*ornindu-se de la constatarea ca anumite notiuni-interes public, serviciu public, ordine
publica, securitate publica, bunuri publice) au un character relative determinat, in doctrina ermana a
fost fundamentata teoria conceptelor nedeterminate.'a sustine ca!
- stabilirea la un moment dat a continutului concret al acestor notiuni depinde de
scopurile puterii politice, sensul lor putandu-se modifica odata cu schimbarea
conceptiilor politice
- atunci cand se reasesc in cadrul unor te(te leale, aceste notiuni confera celui
chemat sa aplice norma juridical o anumita marja de apreciere atat in ceea ce
priveste identificarea situatiilor concrete care se incadreaza in sfera de cuprindere a
notiunii respective cat si cu privire la mijloacele de actiune necesare pt atinerea
scopului fi(at de leiuitor.
De la aceasta id6e s-a fundamentat conceptual de putere discretionara a adm pub sau
puterea - dreptul de apreciere a adm pub) potrivit terminoloiei utilizate in doctrina franceza.
Puterea discretionara= libertatea de decizie si actiune a adm pub in limitele leii.
!. Dreptul administrativ. "otiune. Trasaturi
Dreptul administrativ este acea ramura a dreptului public ce relementeaza relatiile
sociale din sfera adm pub precum sip e cele de natura conflictuala dintre autoritatile publice sau
structuri private, investite cu preroative de putere publica, pe de o parte, si cei vatamati in drepturile
lor prin actele administrative ale acestor autoritati, pe de alta parte.
Din definitie rezulta ca dreptul administrative relementeaza in esenta & cateorii de
relatii sociale!
7. relatii din sfera adm pub! fiind vorba de fapt despre acele relatii sociale
referitoare la aplicarea leii precum si la prestarea in limitele leii a serviciilor
publice.-adm activa).
&. relatii care preivesc solutionarea litiiilor dintre autoritatile publice si cei
vatamati prin actele administrative ale acestor autoritati.-adm contecioasa).
8rasaturi!
7)ramura a dreptului public 9 dreptul adm urmareste in principal ocrotirea interesului
public.
&)relementeaza relatiile sociale dintre autoritatile publice si dintre acestea si particulari.
:)in cadrul raporturilor de drept adm cel putin unu dintre subiecte actioneaza in reim de
putere publica ceea ce detemina o pozitie de inealitate intre parti.
;)dreptul adm reprezinta acea ramura a dreptului public care cuprinde norme juridice ce
relementeaza pricipalele raporturi juridice a adm pub.

#. "orme de drept administrativ
- se caracterizeaza printr-o mare varietate.Aceasta trasatura e determinate de sfera vasta a
adm publice, aceasta cuprinzand domenii si sectoare de activitate diversa,
- au caracter imperative de reula,
- alcatuiesc un reim juridic specific-reim administrative) care distine dreptul adm de
dreptul privat,
- se caracterizeaza printr-o mare mobilitate.
$. %&voare de drept administrativ
Izvoare de drept administrative / forme de e(primare a normelor de drept aministrativ.
In sens material / ansamblul factorilor -de natura economica, sociala, politica, culturala,
ideoloical) care determina aparitia si continutul normelor juridice.
In sens formal / formele de e(primare, de e(primare, de e(teriorizare ale normelor
juridice in cadrul sistemului de drept.
Dupa modalitatea de e(perimare a normelor juridice, izvoarele formale sunt de & feluri!
- $crise - actele juridice normative)
- "escrise -cutuma si jurisprudenta)