Drept Administrativ

lOMoARcPSD|8908838
Drept administrativ
Drept administrativ (Universitatea din Bucuresti)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)
lOMoARcPSD|8908838
DREPT ADMINISTRATIV
bibliografie: ed 3 Dr Admnistrativ vol1 2014
Notiuni generale
In studiul dr administrativ, ramura dr public, notiunea de adiministratie publica ocupa locul

central. Etimologic cuvantul administratie= din lat. ad— la catre + ministar=servitor, supus, in
consecinta administratia presupune o act infaptuita in slujba cuiva, subordonata cuiva.
In perioada de dupa dec 89 s-a introdus in legislatie, in doctrina si in jurisprudenta sintagma
administratie publica.In perioada socialista 1950-1990 utilizau notiunea de administratie de stat.
Administratia statala este o componenta a administratiei publice, alaturi de administratia
locala, sfera administratiei publice fiind in consecinta mult mai larga, aceasta notiune fiind utilizata
si in perioada interbelica.
Utilizarea conceptului de administratie de stat in perioada socialista se explica prin faptul ca
organele administratiei de stat erau subordonate fata de organele puterii de stat la acea vreme,
neexistand autoritati locale alese.
Administratie publica ≠ administratie de stat.
Analiza notiunii de administratie publica presupune si intelegerea celor 2 sensuri ale sale:
- sens material/functional — administratia publica reprezinta activitatea de organizare a
executatrii si de executare in concret a legilor. Realizarea interesului public prin asigurarea bunei
functionari a serviciului public si prin executarea unor prestatii. → punerea in aplicare a legilor
- sens organic/organizatoric — ansamblu de autoritati prin care, in regim de putere publica,se
aduc la indeplinire legile sau, in limitele legii, se presteaza servicii publice.
Sub aspect organizatoric — adminsitratie publica= ansamblu de autoritati publice, care
in regim de putere publica executa serviciul public
Din analiza reglementarilor constituitionale si legislative romanesti obs ca spre deosebire
de perioada socialista in care se utilzia not de organ al administratiri de stat, constitutia actuala
utilizeaza not de autoritate a administratiei publice.
Autoritatile administratiei publice fac parte din sfera larga a autoritatilor publice ce
semnifica, potrivit doctrinei colective organizate de oamen, ce exercita prerogative de putere
publica, la nivele statal sau la nivel local, in vederea realizarii unui interes public.
Institutie publica ≠ autoritate publica
= structuri subordonate, aflate sub o autoritate sau in coordonarea unor
autoritati ale administratiei publice, care functioneaza din venituri bugetare, dar si din surse
extrabugetare, potrivit legislatiei in vigoare.
In doctrina si in legislatia interbelica corespondentul not de institutie publica era
stabilimentul public si sintagma de stabiliment de utilitate publica, corespondentul de azi al acestei
notiuni fiind institutie de utilitate publica. — pers juridice de dr privat care sunt autorizate de lege sa
presteze un serviciu public fundamental — ong-uri
Putere publica= dr speciale solvante, prerogativele de care dispune orice autoritate a

administratiei publice si implicit orice autoritate publica pt satisfacerea interesului public.
Interes public= necesitatile materiale si spirituale ale cetatenilor la un moment dat.

Aceasta notiune, asemenea altora ce se intalnesx in legislatie si chiar in constitutie, ca de ex cea
de ordine publica, situatie de urgenta, situatii extraordinare, etc., intra in sfera conceptelor juridice
nedeterminate, alsate la interpretarea celui care aplica legea.
Puterea discretionara a administratiei= ce presupune acea marja, acea libertate de

apreciere, de care dispune orice autoritate publice, pt a ajunge la scopul stabilit de legiuitor.
Depasirea limitelor puterii discretionare duce la exces de putere, definit expres in legea
contenciosului administrativ, ca reprezentand exercitaterea dr de apreciere al autoritatilor publice
prin incalcarea limitelor competentei prevazute de lege sau prin incalcarea dr si libertatilor
cetatenesti.

lOMoARcPSD|8908838
Relatia guvernare — administratie publica
Executiv= guvern + presedinte

Administratia publica = notiunea centrala pt dr administrativ — o activitate ce consta intr-
o prestatie a unei pers sau a unui gr de pers in folosul altora, fata de care prestatorul activitatii se
afla in anumite rap juridice, beneficiarul prestatiei ii pune la dispozitie mijl materiale si financiare
necesare — sens functional
- daca avem in veddere sensul organic al not de adm publica — locul si rolul str organizatorice
care o realizeaza presupunem o raportare la celelalte autoritati care realozeaza pe de o parte
activitatea legisl, iar pe de alta parte act judecatoreasca
- prin scopul sau administratia publica este legata de puterea legislativa, care prin act sa
principala ce consta in adoptarea de legi circumscrie si stabileste finalitatea si sensul in care
administratia urmeaza sa actioneze
- adminsitratia publica este legata si de puterea judecatoreasca ale carei hot sunt aplicate si
executate de regula tot in sfera administratiei publice
- prin natura ei, adminsitratia publica este legata in cea mai mare masura de puterea executiva,
dar nu se identifica cu aceasta, avand o sfera de cuprindere mai larga
Orice discutie cu privire la puterea executiva porneste de la incadrarea acesteia in clasicul
principiu al separatiei si al echilibrului puterii in stat.
Ideea de separatie a puterilor in stat nu a urmarit altceva decat formularea de solutii
democratice prin exercitiul al uneia si aceleiasi puteri politico-statale.
Problema definirii adminsitratiei publice prin raportare la celelalte act fundamentale ale
statului a preocupat dintotdeauna doctrina de dr public romanesc, ce a cunoscut o profunda dezv
in perioada interbelica.
- in per interbilica s-a sustinut ca administratia cuprinde intreaga activitate a statului, care nu
este nici legislatie si nici justitie, statul avand o activitate constinua prin care cauta sa isi
realizeze scopurile sale, activitate organizata de lege, numita administratie
In realizarea funct executive a statului se desfasoara 2 cat de activitati:
- de guvernare
- de adminsitrare — tot serviciilor publice destinate sa asigure satisfacerea interesului public
Doctrina actuala a mentinut distinctia intre activitatea executiva si activitatea de
admnistrare, pornind de al semnificatia executivului in raport cu administratia publica — sfera de
cuprindere a administratiei publice este mai larga decat cea a puterii executive, dar se
mentioneaza in acelasi timp ca administratia publica se afla sub influenta si controlul puterii
executive, in rap cu prevederile art102.C.alin1
Adminsitratia publica este foarte strans legata de puterea executiva, dar nu se confunda cu
aceasta — mai exact nu este in intregime putere executiva.
Administratia publica este o activitate det de vointa politica si realizata in cea mai mare
masura de excutiv pt organizarea aplicarii si aplicare in conf cu legile.
Rolul executivului in dr public contemporan

- desi in forma sa initiala constituia romaniei nu a consacrat expres principiul separatiri si
echilibrului, acesta putand fi dedus implicit din sistematizarea prevederilort constitutionale ale
titulului 3 denumit autoritatile publice, urmarea dezbaterilor pe aceasta tema, acest pricnipiu a
fost consacrat expres cu ocazie revizuirii const din 2003 — art1alin4 de o maniera exceptionala
Justificarea adoptarii unei pozitii prin care principiul separatiei era dedus implicit in forma
initiala prespune 2 precizari ce permit o intelegere corecta a rolului executivului in dr contemporan:
I. Niciodata si nicaieri cele 3 puteri nu au fost coimplet seaprate — intre ele existand diferite
forme de colaborare si control, care s-au accentuat in timp, devenind dominante in prezent in
ceea ce priveste irganizartea si funct autoritatilor publice
II. Trebuie mentionata existenta in societatea romaneasca a unor autoritati publice cu atributii de
control, cel mai adesea care strict stiintific nu pot fi incadrate in vreuna dintre cele 3 puteri

lOMoARcPSD|8908838
Autoritatea publica
In rap cu prevederile constitutionale identificam un sens larg si un sens restrans de
autoriutate publica:
- in sens larg — Titlul 3 din const regelemnteaza autoritatile publcie care realziaeaza clasicele
functii ale statului. Pot fi identificate insa in alte titluri ale constitutiei alte autoritati public, avand
mai ales atributii de cosntrol. — CCR, Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul
Economic-Social— art 61 —
- in sens restrans —
Administratie publica
Titlul 3, cosnacrat autoritatilor publice, capitolul 5, poarta denumirea de Administratia
Publica. Aceasta sistematizare naste intrebarea daca autoritatile administratiei publice sunt
mentionate, reglementate doar in acel capitol sau dinpotriva le gasim si in alte capitole, in alte
prevederi si in alte texte constitutionale. Analiza modului de consacrare a presedintelui si respectiv
a guvernului dincolo de autoritatile consacrate in capitolul 3 tot la adiministratia publica, ne duce la
concluzia ca atat presedintele, cat si guvernul infaptuiesc activitate de administrare publica si intra
in sfera larga a adminsitratiei publice, mai precis compun executivul dual,bicefal.
Sfera adminsitratiei publice
- potrivit art52C este art principal al contenciosului administrativ — cosnacra dr persoanei
vatamate de o autoritate publica si nu doar de o autoritate administratiei publice.
Din interpretarea prevederilor art 52alin1C rezulta ca in primul rand controlul contencios
administrativ are in vedere acte administrative emise sau adoptate de autoritati ale administratiei
publice. In egala masura se apreciaza ca la nivelul organelor de conducere ale parlamentului sau
organelor de conducere de al nivelul instantelor jduecatoresti se paote realzia in subsidiar activitatii
principale actiuni de natura administrativa ce se concretizeaza in acte adminsitrative ce se pot
ataca in instanta de contencios administrativ.
In jurisprudenta contecnios-administrativa s-a admons ca si persoane juridice de dr privat
autorizate sa presteze un serviciu public fundamental pot emite acte administrative susceptibile de
control contecios administrativ.
Autoritatile centrale si locale pot avea in subordine aut autonome(priv + publice).
OBIECTUL SI DEFINITIA DR ADMINISTRATIV
Obiectul — discutiile cu privire la continutul si sfera administratiei publice nu pot fi separate

de cele care privesc obiectul dr admnistrativ.
In doctrina postbelica s-te au formulat puncte de vedere diferite ce pot fi sintetizate in 3
teorii:
1. Teza Unicitatii= dr administrativ este unica ramura a dr aplicabila adminsitratiei publice
2. Teza dublei naturi juridice= dr administrativ se aplica administratiei publice alaturi de alte ramuri
ale dreptului
3. Teza subsidiaritatii= dr administrativ nu se aplica doar act desfasurate de autoritatile
administratiei publice, ci si act administrative realizate de alte autoritati publice
= obiectul dr adminsitrativ este privit fata de regimul constitutional actual ca fiind cosntituit
din acel gurp de norme juridice ce regelemnteaza anumite relatii sociale din sfera de
administrare a treburilor statului si unitatilor administrativ teritoriale exercitate prin
autoritatile lor, alte categorii de relatii sociale din aceeasi sfera sunt regelmentate prin alte
norme juridice — apartie altor ramuri ale dr( const, civil, ..).
- pot fi identificate 2 situatii:
1. regelmentarea relatiilor sociale din sfera administratiei publice se realizeaza impreuna cu alte
ramuri ale dr public — Dr ADM + Dr Public — distingem 3 ipoteze:

lOMoARcPSD|8908838
raporturile reglementate de dr administrativ subsidiar altei ramuri de dr public — dr constitutional.

In constitutie se regasesc norme ale dr constitutional, dar unele dintre textele const
regelemneaza zona administratiei publice ex.guvernul, pres, parlament, csat … → dr const este
factor structurant determinant in aceasta situatie
raporturi regelemtate de dr administrativ ca dr comun al altor ramuri ale dr, precum dr financiar,
funciar, dr urbanismului… — in aceasta situatie dr administrativ are rolul de factor structuratnt
determinant in raport cu celelalte ramuri ale dr public
raporturi reglementate de dr administrativ impreuna cu alte ramuri ale dr public, precum
DIP(art20C) — zoan de politica externa, raporturile statului roman cu alte state —
2. regelementarea relatiilor sociale din sferea admi istratiilor publice se realizeaza cu alte ramuri
ale dr privat — Dr ADM + Dr priv
- In administratia publica se regasesc uneori norme ale dr privat, aplicate de autoritati — zona
adoptiei, z administarii prop priv
Definitia dr administrativ = acea ramura a dreptului public ce reglementeaza relatiile

sociale din sfera administratiei publice precum si cele de natura conflictuala dintre aut
publice sau pers juridice de dr privat autorizate sa presteza servicii publice asimilate aut
publice pe de o parte si cei vatamati in drepturile lor prin acte administrative ale acestor
autoritati pe de alta parte.
Trasaturi:
- dr administrativ este o ramura de dr relativ tanara, fata de dr civil, penal…
- dr administrativ se intemeiaza pe principiul legalitatii
- normele dr administrativ sunt mai mobile decat normele dr privat( — mai cristalizate, mai stabile)
- in dr administrativ interesul public prevaleaza atn cand se afla in conflict cu interesul particular
IZVOARELE DR ADMINISTRATIV:
In TGD se face o distinctie traditionala intre iz dr in sens material si iz dr in sens formal.

- izvoare materiale = conditiile sociale care det adoptatrea unor norme juridice.
Ca o regula de codnuita sa devian obligatorie pt cei carora li se adreseaza este necesar ca
acea regula sa capete o forma jurodoca prin care vpointa guvernantilor la modul general sa devina
voita de stat.
- izvoarele formale = actele normative adoptate sau eminse de catre aut publice competente.
= formele juridice de expreimare a vointei guvernantilor.
Doctrina face traditional distinctie intre iz scrise si iz nescrise.

Izvoarele dr administrativ reprezinta formele in care se exprima normele dr
administrativ care nasc, modifica sau sting raporturi de dr administrativ.
Izvoarele scrise prezinta in epoca contemporana o determinare de rang constitutional. In
principiu se admite ideea ordonatrii si ierarhizarii iz scrise, avandu-se in vedere un sistem al
normativitatii juridice, ierarhizarea facandu-se dupa forta juridice a actelor normative. — forta
juridica a unei norme este data de natura si pozitia autoritatii publice de la care emana actul
respectiv.
Izvoarele scrise sunt:
- Constitutia
- Legile
- Deceretele legi
- Ordonantele guvernului
- HG
- Actele administratiei ministeriale si extraministeriale
- oridinele prefectilor
- hot consiliilor judetene, locale

lOMoARcPSD|8908838
- dispozitiile pres consiliilor judetene si ale primarilor
! Doar actele normative pot sa fie iz de dr administrativ, actele individuale niciodata. !
Constitutia:
- cel mai imp izvor al dr administrativ, dat caracterului de lege fundamentala
- este sursa directa sau indirecta a prerogativelor de administratie publica
- nu toate normele constitutionale sunt iz de dr administrativ, ci doar cele care se ref la
administratia publica — art52, art21, art care se ref al presedinte, guvern, rappresedintelui cu
guvernul, administratia publica — teza duble naturi juridice
- legile constitutionale, legile de revizuire ale constitutiei sunt iz al dr administrativ in masura in
care regelemnteza in aceasta materie
Legile organice:
- pot fi adoptate doar in materie expres prevazuta in Cnstitutie
- iz al dr administrativ in masura in care regelementeaza in acest domeniu
- legea contenciosului administrativ — lege organica
- legea administratiei publice locale — l organica
Legile ordinare:
- pot di adoptate in orice domenuiu specific activitatii de legiferare
- in amsura in care reglementeaza in aceasta zona
- ex. l 52/2003, l 544/2001
OG/OUG:
- acte normative cu putere de lege
- reprezinta izvoare ale dr administrativ sub aspectul autoritatii emitente
- ele pot constitui iz ale altor ramuri ale dr, sub aspectul domeniului de reglementare
HG, actele administratiei ministeriale si extraminsitreiale, actele aut administratiei

locale si ale prefectilor:
- iz ale dr administrativ numai in masura in care au caracter normativ
Caracterul normativ= stabilit dupa criteriul sferei de curpindere, ele continand norme ce se
dreseaza tuturor, oricine putand sa intre sub incidenta lor.
Decretele presedintelui:
- la actele normative enumerate mai sus, o parte majoritata a doctrinei enumera si decretele
presedintelui, emise in baza art100 din Constitutie, in masura in care acestea au caracter
normativ — este vorba, in opinia unor specialisti, despre decretele emise in respectarea
atributiunilor const de mobilizare partiale sau totale a fortelor armate, decretele privind masurile
luate pt respingerea unei agresiuni armate, decretele prin care pres instituie starea de asediu
sau de urgenta potrivit legii
- presedintele nu poate lua decizii pt soarta tarii decat in fruntea CSAT-ului, in calitate de
presedinte al acestuia, decretele sale neavand decat rolul de a face incidente hotararile CSAT-
ului in aceasta privinta si de a declansa aplicarea cadrului legal in materie, in consecinta
decretele presedintelui nu pot fi decat acte adminsitrative individuale →
In masura in care sunt in vigoare legi adoptate inainte de 1990, decrete ale veciului consiliu
de stat, acte cu putere de lege, si acestea constituie iz ale dr adminsitrativ, daca regelementeza in
domeniul dr administrativ
Tratatele si conventiile internationale sunt iz ale dr administrativ daca indeplinesc 3

conditii:
- sa fie de aplicatie imediata, nemijlocita
- ratificate conf dispozitiilor constitutuinale

lOMoARcPSD|8908838
- sa cont reglementari in domeniul dr administrativ

Dreptul UE a afectat ordonantarea clasica a ierarhiei iz dr administrativ romanesc, in
calitate de stat membru pt romania — in fiecare dintre statele membre ansambulu dr Ue este
superior legii, cu atat mai mult cu cat jurisdictiile recunosc adeasta indatorire de a inlatura norma
nationala contrara unei norme direct aplicabile a normei UE.
Ceea ce piveste iz nescrise ale dr administrativ:

- obiceiul sau cutuima — s-a considerat ca nu paote constitui prin el insusi iz de dr, mai ales in
epoca miderna ,actuala,
Pe modelul doctrinei occidentale, se apreciaza ca in situatia in care un obicei este de
indelungata aplicare si a nascut in timp convingerea oamenilor cu privire la caracterul sau
obligatoriu, poate fi privit ca un izvor al dreptului administrativ. ex. reguli la autoritatile rurale
Principiile dr administrativ:
- iz ale dr administrativ, doctrina facnd distinctie dintre cele care sunt consacrate in acte normative
si cele care se degaja prin generalitate, fara a fi consacrate expres
Jurisprudenta instantelor de contencios administrativ:

- in franta se sustine ca dr administrativ s-a dezvoltat pe baza analizei acesteia si nimic nu
opreste ca in timp, pe masura ce se va dezvolta o jurisprudenta unitara a instantelor de
contencios administrativ si in romania, aceasta sa se impuna pt toate situatiile viitoare identice
— precedent judiciar pe model anglo-saxon
NORME DE DR. ADMINISTRATIV

= normele de dr administrativ repr acele norme ce reglmenteaza relatiile sociale, ce apar intre
autoritatile administratiei publice in realizarea sarcinilor executive, lato sensu, intre acestea si
particulari.
Sub aspectul structurii normelor de dr administrativ:
- structura interna — logico juridico → cuprinde ipoteza, dispozitie si sanctiune
- externa — tehnico juridica → se impart pe art si alineate — legea 24/2000
Ipoteza:
= prevede conditiile, imprejurarile in care se aplica continutul normei respective + subiectele la
care se refera dispozitia
• poate sa cont def, principii, intelesul unor termeni
• dupa modul de determinare ip paotesa fie:
- absolut determinata — precizate cu exactitate imprej in care ea se aplica — competenta legala
- relativ determinata — situatia in care sunt definite in general imprej in care se aplica dispozitia,
cel ce aplica norma dispunand de un dr de apreciare — putere discretionara
Dispozitia:
= indica conduita pe care trebuie sa o urmeze subiectele - -ce trebuie sa faca sau sa nu faca
acestea
• este de regula categorica, imperativa — relatiile sociale ce fac obiectul reglementarii in dr
administrativ se desfasoara intr-un proces de realizare a prerogativelor de putere publica
• distingem disp cu caracter:
- onerativ — sub sunt obligate la o anumita conduita
- prohibitiv — sub li se interzice o anumita conduita
- permisiv — sub li se permite sa alega conduita
Sanctiunea:
= prevede urmarile ce decurg in cazul nerespectarii normei
• pot exista situatii in care sanctiunea nu este prevazuta expres
• sub aspectul gtradului de determinar, pot fi:
- determinate —
- relativ determinate —

lOMoARcPSD|8908838
- alternative —
- cumulative —
Clasificare normelor de dr administrativ:

Dupa obiectul de reglementare:
- norme organice — cele care reglem organizare si funct unei autoritati publice
- norme de drept material — care reglem drepturile si oblgatiile unor structuri adminsitrative sau
ale unor categorii de particulari
- norme de dr procesual — ex. cele care relgem aspecte procedurale in domeniul contraventiilor
Dupa criteriul sferei de cuprindere:

- norme generale — au o sfera larga de regelementare
- norme speciale — reglem o anumita grupa de raporturi sociale bine definite
- norme exceptionale — vizeaza situatii de exceptie
RAPORTURI DE DR ADMINISTRATIV
= repr realtiile sociale reglem direct sau indirect, prin interventia unor fapte juridice, de catre
normele dr administrativ
Doctrina identifica 2 trasaturi:
- intotdeauna intr-un raport administrativ unul dintre subiecte este o autoritate publica
- raportul de putere care apare in sfera realtiilor sociale reglem de dr administrativ — raportuil de
dr administrativ se compune din 3 elemente: subiecte, obiect si continut
Subiectele:
- exista raporturi in care unul dintre sub este titular de dr, iar celalalt este titular de oblig
- exista rap in care amblee sub pot fi titulare de dr si oblig
- subiectul titular de drrepturi = subiect activ
- subicetul titular de oblig = subeicet pasiv
Obiectul
= o anumita actiune sau conduita asupra careia sunt indreptate dr si obligatiile partilor
Continutul
= totalitaea dr si obligatiilr care revin sunbiecteleor dr administrativ
Clasificare:
Raporturile de dr adminsitrativ pot fi:
- de subordonare
- de coordonare
- de colaborare
- de participare
In doctrina adminsitrativa sunt analizate rap din interiorul autoritatilor administratiei publice,
dar si rap ce pot sa apara intre o aut a adm publcie si un particular.
Doctrina analizeaza in mod traditional un sistem al aut adm publice, ce poate duce cu
gandul la o ierarhie a acestora, dar la o analiza atenta a raporturilor ce se nasc intre aut adm
publice ce compun respectivul sistem constatam ca dominante sunt raporturile de colaborare sau
cooperare intre autoritati si nu cele de subordonare. — autoritatile adm publice locale alese se
caracterizeaza prin autonomie fata de aut centrale(niciodata nu se subordoneaza — sunt
autonome) si nici intre ele nu exosta subordonare.

lOMoARcPSD|8908838
Codificare dr adminsitrativ si a procedurii adminsitrative
Doctrina interbelica a avut rezerve fata de posibilitatea codificarii legislatiei din domeniul
adminsitratiei, pornnd de al argumentul diversitatii activitatii admn publice. Mai tarziu multi autori au
susutinut necesitate codificarii punandu-se problema necesitatii unui cod adm.
Dupa 90 discutiile au fost reluate si preluate de ministerul de resort.
Prin HG 1360/2008 s-au aprobat tezele prealabile ale codului de prtiocedura administrativa.
Se face distinctie intre: — desi nu avem distinctie legislativa intre
- maj absoluta
- maj relativa
- maj calificata
HG 196/2016 — privind aprobarea tezelor prealabile ale codului administrativ.
Urmeaza sa aiba urm parti:
- o parte cosnacrata adm publice centrale
- adm publica locala
- proprietatea publia a statului …
- personalul din administratie
- raspunderea administrativa
- serviciile publice — exista legislatie sectoriala
TEORIA GENERALA A ORGANIZARII ADMINISTRATIEI PUBLICE
In doctrina occidentala domina teza/teoria potrivit careia autoritatile ce compun puterea

executiva se studiaza la dr constitutional sub aspectul rolului politic si la dr administrativ sub
aspectul rolului lor administrativ.
In doctrina occidentala notiunea de adminsitratie de stat, in sens organic, este folosita de
regula cu privire la seful statului, guvern, ministerele si alete structuri centrale de specialitate,
precum si ramificatiile acestora in teritoriu(prefect, serviciile deconcentrate ale ministerelor).
Notiunea de adminsitratie locala, in sens organic, desemneaza aut locale autonome alese
la nivel local.
Administratia de stat si adminsitratia locala compun adminsitratia publica, putand fi
identificat in cel putin plam teoretic un sistem al organizarii administratiei publice.
Autoritatea administratiei publice= acea structura organizationala care potrivit
constitutiei si legii are personalitate de dr public si actioneaza din oficiu pt executarea legii sau
prestarea serviciilor publice in limitele legii, sub controlul direct sau indirect al parlamentului.
Clasificare:
Dupa modul de formare:
- autoritati ale adminsitratiei publice alese — con local, primar
- autoritati ale adminsitratiei publice numite — guvernul, preect
Dupa criteriul naturii:
- organe ale admisitratiei publice colegiale — guvern ,consiliu — adopta acte
- organe ale adminsitratiei publice unipersonale — prefect, primar, presedinte al cons — emit acte
Dupa criteriul competentei:
- aut ale adm publice centrale —
- aut ale adm publice locale —
- aut cu competenta (material) generale
- aut cu competenta speciala

lOMoARcPSD|8908838
ADMINISTRATIA CENTRALA:
- presedinte, guvern, organe speciale de specialtiate(=ministere, alte organe subordonate guv
sau minsiterelor)
- instittutii publice subordonate ministerelor sau care se afla sub autonomie
- autoritatil adminsitrative atonome centrale — bnr, cna, ani, sri, sie, csat, spp, sts
- adminsitratia de stat in terotoriu
- serviciile deconcentrtae
- administratia locala
SARCINILE, COMPETENTA SI CAPACITATEA AUTORITATILOR ADM PUBLICE

- notiunile de competenta si capacitate sunt analizate la dr administrativ
Sarcinile= ansamblul necesitatilor sociale obiectiv determinate, evaluate politic, consacrate
prin norme juridice, necesitati care reprezinta chiar ratiunea existentei acestor organisme
Atributiile= mijloacele juridice de realizare a sarcinilor administratiei, acestea reprezentand
atat obiectul cat si finalitatea indeplinirii atributiilor
De-alungul vremii doctrina adminsitrativa a analizat in legatura cu activitatea aut adm
publice not de capacitate si competenta, unii autori sustinand idnentitatea acestora, altii analizand
cu argumente diferenteel dintre aceste 2 concepte. In doctrina actuala competenta= ansamblul
atributiilor statbilite de constitutie sau de lege, ce conferea dr si obligatii pt a desfasura in nume
propriu si in realizarea puterii publice o anujmita activitate admijistrativa, iar capacitatea
administrativa= aptitudinea organelor administratiei publice de a fi subiecte in raporturile juridice
admonsitrative reclamate de realizarea competentei lor.
Competenta are caracter legal — intotdeauna trevuei sa existe un text legal care sa
stabilieasca atributii pt autoriutati.
Competenta are caracter obligatoriu — nicio aut nu paote sa nu isi exercite atributiile, este
obligata sa isi eexercite atributiile.
Competenta are un caracter autonom - -dr de a exerctita atributiile in mod independent fat
de celelalte aut publie
ADMINISTRATIA PUBLICA
PRESEDINTELE: —art80-101C
Rolul Presedinteleui si implicatia privind calificarea regimului constitutional actual
Potrivit unei axiome a dr public statul nu poate fi conceput fara un sef, oricat de simbolic ar
fi rolul acestuia in unele sisteme politice. In dr public ideea sefului de stat este legata de forma de
guvernamant privita ca modalitatea in care sunt constituite si functioneaza autoritatile publice de la
nivel central, si pe care o raportam de regula la trasaturile definitorii ale sefului statului—atributiile
stabilite prin const— si la raporturile sale cu puterea legiuitoare.
Dupa forma de guvernamant distingem monarhii constitutionale, in care seful statului este
desemnat pe baze ereditare + republici, in care seful statului, numit cel mai adesea presedinte,
este ales politic pe o perioada determinata(4-7 ani) de catre pop pe cale directa. Distingem intre
republicile presidentiale si semi-presidentiale si parlamentare.
Constitutia Romaniei din 1991/2003 a “proiectat” un pressedinte de republica pt a satisface
pe de o parte necestitatea de reprezentare a statulu iar pe de alta parte necesitatea de arbitraj/de
mediere intre puterile statului, intre stat si societate.—art80alin2C
Const din 1991 a consacrat un presedinte mai apropiat de un regim parlamentar, singura
diferenta majora constand in alegerea directa a acestuia de catre popor prin vot.
Doctrina roamaneasca actuala pornind de al art80C a constatat ca presedintele apare in o
tripla ipostaza:
- sef al statului
- sef al executivului alaturi de premier

lOMoARcPSD|8908838
- garant al constitutiei si mediator intre puterile satatului — conduce la necesitatea unui

presedinte de republica neutru, echidistant intre partidele politice, motiv pt care—art84alin1—
dupa dobandirea functiei, i se interzice calitatea de membru al unui partid politic.
Consacrarea expresa a rolului presdenintelui de arbitru nu poate fi interpretat in conotatia
sa juridica, pt ca s-ar ajunge la ipoteza unui sef al statului situata pe o pozitie superioara celorlalte
autoritai, o autoritate “suprastatala". — rolul de mediator are limitele lui
Mai apropiat de un regim parlamentar decat e un regim presidential, regimul politic
romanesc a fost calificat ca un regim semi-presidential atenuat/parlamentarizat.
Atat parlamentul, cat si presedintele sunt autoritati alese prin vot universal, egal,
direct ,secret si liber exprimat dar numai parlamentul este calificat ca fiind un organ reprezentativ
suprem. Dreptul presedinteleui de a dizolva parlamntul este multiplu conditionat “imposibil de
realizat in practica”. Constitutia consacra in art85 o raspundere politica a presedintelui. Constitutia
consacra o raspundere penala a presedintelui, 2 forme de raspundere. Presedintele poate cere
poporului sa isi expreime vointa cu priovire la probleme de interes national prin referendum—
art90C. Investitura guvernului, desi initiata de presedinte necesita votul de incredere al
parlamentului. Guvernul in intregul sau si fiecare membru, raspund politic numai in fata
parlamentului. Nu doar presedintele, ci si fiecare camera a parlamentului are dr sa ceara urmarirea
penala a membrilor guvernului pt faptele savarsite in exercitiul puterii lor. Presedintele nu are dr de
initiativa legislativa. Refuzul presedintelui de a promulga o lege se poate exercita o singura data, el
putand sa ceara reexaminarea, fie sa sesizeze CCR. Cele ma iimp atributii sunt in domeniul
politicii exteren, a apararii sau a situatiilor extraordinare, acestea sunt conditionate de
interventia paralamntului sau a guvernului. Decretele sunt in marea majoritate contrasemnate.
ATRIBUTII:
- in maj statelor repr la consiliul european este premierul, la noi presedintele
I. Atributii in raport cu parlamentul/autoritatea legiuitoare
- adresarea de mesaje paralmentului — art88C + art92alin3C — In doctrina au fost analizate
continutul acestuia, forma de adresare, regimul juridic aplicabil…. In ceea ce priveste continutul
se apreciaza ca presedintele dispune de o larga putere discretionara, putand sa puna in
dezbatere paralmentului orice priobleme considera ca prezinte importanta. Legat de forma de
adresare doctrina a apreciat ca fie mesajul paote fi adresat parlamentului in sedinta comuna
direct de catre presedinte sau poate fi citit de catre un consilier presidential sau chiar poate fi
trimis parlamentului sub forma unei scrisori publice. In ceea ce priveste efectele mesajului s-a
pus in discutie daca parlamentul este obligat sa ia in dezbatere mesajul presedintelui ulterior
prezentarii si sa aiba o atitudine care se poate concretiza chiar in adoptarea unei legi.
Jurisprudenta CCR, fata de un text din regulamentul sedintelor comune, s-a apreciat ca in raport
cu prevederea constitutionala care stabileste doar obligatia parlamentului de a se reuni in
sedinta comuna pt a asculta mesajul presedintelui s-a stabilit ca nu este necesara luarea unei
masuri concrete ulterioare.
- convocarea si dizolvarea parlmentului — sunt atributii uzulae ale sefilor de stat atat in
moanarhiile constitutionale cat si in republici. Convocarea intervine in 2 situatii: art63alin3C +
art66alin2 — Convocarea p-zisa se realizeaza de catre presedintii celor 2 camere, presedinte
sau 1/3 din nr deputatilor sau al senatorilor. Poate fi convocata in sesiune extraoridnara si doar
1 camera, nu este oblig ambele. Dizolvarea parlamentului reglementata in art89C—“ïmposibil
de realizat in practica”. Din continutul prevederilor constitutionale rez ca dizolvarea poate sa fie
decalnsata de presedinte dupa consultarea cu presedintii celor 2 camere si a liderilor grupurilor
parlamentare, daca acesta(paralemntul) nu a acordat votul de incredere pt formarea guvernului
in termen de 60 de zile de la prima solicitare, numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari de
investitura + in cursul unui an parlamentul poate sa fie dizolvat 1 singura data, el nu poate sa fie
dizolvat in ultimele 6 luni ale mandatului presidentuial si nici in timpul starii de mobilizare, razboi,
de asediu sau de urgenta.
- promulgara legii — o atributie constitutionala si uzuala a oricarui sef de stat. Ivestirea cu formual
executorie a legii adoptate de parlament, ce se concretizeaza printr-un decret publicat impreuna
cu legea in monitorul oficial. Constitutia stabileste in art77 obligatia prsedintelui de a promulga
legea venita de la parlament in termen de 20 de zile de la primire. Posibilitatea pres de a
putea sa ceara o singura data reexaminarea unei legi, situatie in care, dupa reintoarecerea legii
de la parlament, presedintele este obligat sa o promulge in teremn mai scurt— de 10 zile.

lOMoARcPSD|8908838
Acelasi termen este prevazut si in cazul in care a fost sesizt CCR cu privire la un control anterior
promulgarii, in cazul in care s-a constatat constitutionalitatea legii ea va fi promulgata in terme
de 10 zile. Constitutia ofera presedintelui 2 parghii de control cu privire la o lege a
parlamentului: sa solicite reexaminarea, situatia in care parlamentul poate sa mentina forma
initiala a legii cu acelasi vot sau exista posibilitaea sa respecte doar o parte din obs
presedintelui, pe considerente de constitutionalitate presedintele poate recurge la sesizarea
CCR. In doctrina s-a pus problema daca presedintele poate sa sesizeze si parlamentul in
vedrea reexaminarii si CCR, raspunsul este ca in o asemenea situatie s-ar ajunge intr-un blocaj
institutional, motiv pt care aceste 2 parghii de contro ar trebui sa fie exercitate succesiv. Daca
din textul constitutional reiese ca reexaminarea poate sa fie exercitata 1 singura data, nu este
evident daca un control antrerior promulgarii la CCR poate sa fie solicitat de mai multe ori cu
priovire la aceeasi lege.
Atributii in situatii exceptionale:

In statele occidentale s-a dezvoltat mai ales o practica adminsitrativa si in baza ei a evoluat
doctrina, in absenta unor prevederi legislative clare, uneori a unor prevederi constitutionale. In
domeniul apararii presedintele este comandantul fortelor armate si indeplineste functia de
presedinte al CSAT — in exercitarea ecestei atributii el poate declara, cu aprobarea prealabila a
parlamentului, mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate, numai in cazuri exceptionale
hotararea presedintelui se supune ulterior aprobarii parlamentului, in cel mult 5 ziel de la adoptare.
In caz de mobilizare sau de razboi parlamentul isi continua activitatea pe durata acestor stari, iar
daca nu se afla in sesizune se convoaca in drept la 24 de h — exercitarea acestei atributii necesita
2 obs: pe de o parte o astfel de decizie de mobilizre nu poate fi luata decat dupa dezbatere in
CSAT si se va conceretiza intr-un decret care va pune in miscare prevederi legale, in cazul in care
aprobara parlamentulu este ulterioara declansarii moblizarii refuzul parlamentului de a aproba
hotararea ar urma sa aiba ca efect anularea decretului de mobilizare.
Constitutia stabileste posibilitatea presedintelui de a institui starea de asediu sau starea
de urgenta in intreaga tara sau in unele unitati administrativ teritoriale si solicita parlamentului
incuviintarea masurii luate in cel mult 5 ziel de la luarea acesteia. Daca parlamentul nu se afla in
sesiune, el se convaca in cel mult 48 de h. — asemenea masuri presupun decizia colectiva in
cadrul CSAT, decretul de instituirea a starii de asediu sau a starii de urgenta daterminand aplicare
OUG1/1999 privind starea de asediu si starea de urgenta.
Presedintele, in conditiile prevazute de art90C, dupa consultarea parlamentului poate cere
poporului sa isi exprime vointa cu privire la probleme de interes national printr-un
referendum.
II. Atributii exercitate in raportutile cu guvernul si cu alte autoritati ale adm

publice(csat…)—in cadrul puterii executive
In doctrina atributiile Pres care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului, pe de o
parte, ci de mediere intre puterile statului si intre stat si societate sunt atributii din sfera
executivului.
Presedinteel Romaniei din partea executivului stabileste raporturi cu guvernul condus de
premier, rpescum si de alete aut ale adm publice, potrivit cadrului constitutional.
In raport cu primul-ministru, care repr figura centrala a guvernului si poate fi un om politic
sau un tehnocrat, Presedintele Romaniei dispune de atributii limitate.
Presedintele initiaza si finalizaeaza procedura de investitura a guvernului exercitadn
in acest scop 2 atributii:
- desemnearea candidatului la functia de premier
- numeste guvernul prin urmare a votului de investitura/de incredere acordat de parlament
Atributiii:
- numirea si revocarea unor membrii ai guvernului la porpunerea premierului in caz de
vacanta a postului sau remaniere guvernamentala — art115alin2. ar85alin3 — atn cand se
schimba structura sau compozitia guvernului este necesara o aprobare in parlamnent pt
realizarea reamanierii
- consultarea guvernului cu privire la probleme urgente si de imp deosebita — art86

lOMoARcPSD|8908838
- participarea al sedintele guvernului — art87 — atn cand participa si prezideaza, nu are dr de

vot, nu poate semna actele guvernului care sunt adoptte in acea sedinta — avem text expres
care numeste pers care semneaza etc.
Atributii in raport cu alte aut ale adminsitratiei publice:
- este comandantul fortelor armate + presedinte CSAT(— aut administrativa autonoma, organ
coelgial, ce cunosate o reglem cosntitutionala in art119). Obligatia celor 2 camere de a se reuni
in sedinta comuna pt a examina rapoartele CSAT. CSAT este reglem prin lege organica,
legea415/2002, iar actele sale potrivit prevederilor legale in materie se comunica autoritatilor si
institutiilor publice interesate, si doar daca se decide altfel se publica in MO.(—publicarea este
situatia de exceptie, norma este secretizarea) . Actele aut administrativ autonome, inclusiv
CSAt, trebuie sa respecte legile, hot si ordonantele.
- numirea de catre presedinte a unor conducatori sau propunerea de numire a acestora —
potrivit const parlamentul numeste directorii serviciilor de informatii la propunerea presedintelui
romaniei(sri+sie+sts). Spre deosebire de SRI, pentru care lege speciala 14/1992, pt care tetul
legal prevede cav este condus de un director numit de catre cele 2 camere in sedinta comuna,
al propunerea presedintelui romaniei, in cazul celorlalte 2 autoritati autonome, pt SIE legea
1/1998 + sts, prevederile legale sunt depasite de textul constitutional, deoarece reglementeaza
numirea conducatorilor acestora ca un raport intre CSAT si Presedinte. Potrivit textului
cosntitutional ,care infrange textul legal, numirea acestora se afece asemenea de catre
parlament la numirea presedintelui.
- potrivit constart — presedintele roamniei numeste in functii publice in cond prevazute de
lege. — numeste 2 membrii ai CNA, potrivit legii privind org si funct CSM — presedintele
numeste si revoca din funct, la propunerea sectiei de judecatori: presedintele , vicepresedintele
ai ICCJ. Presedintele numestele: procurorul genereal al parchetului de pe langa ICCJ, prin-
adjunctul si adjunctul acestuia; procurorul general DNA, adjunctii acestuia si procurorii sefi de
sectie; procurorul sef al DIICOT si adjunctii acestuia.— numiti de pres la propunerea ministrului
jusittiei si cu avizul CSM.
- numeste in fucnt pe prim adjnctul directorului SRi si pe cei 3 adjuncti ai acestuia la
propunerea directoului SRI.
- ar94lic — presedintele romaniei conferea decorati si titluri de onoare + acorda gradele de
general, maresal si adminral
Atributii in politica externa:
- art91alin1 — presedintele incheie tratate internationale in numele romaneiei, negociate de
catre guvern si le supune spre ratificare parlamentului intr-un termen rezinabil. —
celelalte tratate si acorduri internationale se incheie se aproba sau se ratifica potrivit procedirii
statbilite de catre lege. Textul constitutional actual permite o delimitare intre tratatele semnate de
catre presedinte si negociate de catre guvern si in restul tratatelor de mai putina importanta sunt
semnate de ministrul de exteren sau cei de resort si negociate de catre expertii din difertie
ministere. Tratatele int mai imp reprezinta rez vointei comune a guvernulu, care le negociaza, a
presedintelui care le incheie si a parlamentului are le ratifica prin lege. In absenta ratificarii prin
lege semnatura presedintelui nu are nicio valoare, cu privire la tratatele int in discutie.
- art91alin2 si 3 — stabileste legaturile diplomatice cu alte state. Presedintele romaniei are
atributii in ceea ce priveste acordarea si rechemare repr diplomatici ai romaneiei, la propunerea
guvernuilui—ministrul de exteren catre premier si apoi catre presedinte. Pres aproba
infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, la propunerea
guvernului. —decretele emise sunt contrasemneate de catre premier. Cei care urmeaza sa fie
propusi ssa repr diplomatic statul roman su nt supusi unui vot consultativ ai comosiilor de
politica ext din parlament.
- acrediteaza repr diplomatici ai altor state, atributie neconditioant de interventia vreunei
alte autoritati.

lOMoARcPSD|8908838
III. Atributii in raporturiel cu justitia si cu CCR

In ceea ce priveste atr pres in raport cu justiotia, in mod obisnuit doctrina a analizat 2
categorii de atributii: numirea magistratilor si respectiv gratierea individuala. In raport cu
schimbarile aduse cap cosacrat puterii judecatoresti prin legea de revizuire din 2003, pres
romanieiei i-au fost consacrate si alte atributii.
- art133alin1C — prevede expres rolul CSM de garant al independentei justitiei, estentiala pt
mentinerea stabilitatii in raporturile juridice pt ordinea constitutionala si legala a unui stat. Potrivit
unei prevederi constitutionale, presedintele prezideaza sedintele CSM la care participa. Desi
exista tari occidentale in care presedintele este presedintele CSM, cosntitutia romaneiei in forma
revizuita a stabilit dr presedintelui tarii de a participa la sedintele CSM ori de cate ori considera
necesar sau in baza invitatiei adresate e presedintele CSM. Presedintele CSM eles prin vot secret
de catre membrii CSM cu dr de vot 1 data pe an, impreuna cu vicepresedintele. Mandatul
membrilor CSM este de 6 ani.
- CSM propune presedintelui romaniei numirea in fucht a judecatorilor si proicurorilor,
definitivi cu exceptia celor stagiari. — art31 din legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si
procurorilor stabileste ca judecatorii si procurorii cre au promovat examenul de capacitate sunt
numiti de presedintele romaneii la propunerea CSM. Propunerile de numire se fa pt 30 de ziel
de la data validarii examenului de capacitate. Presedintele roamneiei poate refuza 1 singura
data numrea judecatorilor si procurorilor. Se comunica CSM, iar in cazul in care CSM sustine
propunerea initiala, are obligatia CSM sa motiveze optiunea si sa o comunica presedintelui.
- CSM indeplineste si rolul de instanta de judecata prin sectiile sale in domeniul raspunderii
disciplinare a jduecatorilor si procurorilor potrivit procedurii stabilite prin lege. Hot CSM prin
care se iau masuri in sensul raspunderii dinsciplinare a magistratilor pot fi atacate in
instatna de constectios administarativ la ICCJ.
- acorda gratierea individuala prin decret contrasemnat de premier in urma unei analize care
este realizata de catre structurile de specialitatea. Gratierea idnividuala repr o atributie obisnuita
aunui sef de stat ce consta intr-o masura de clementa in virtutea careia o pers condamnata
penal este scutita de executarea totala sau partiala a pedepsei stabilite prin hot judecatoreasca
de condamnare definitiva. Gratierea poate fi si colectiva, situatie in care este nevoie de lege
organica.
In ceea ce priveste raporturile presedintelui cu jurisdictia constitutionala si acestea au fost
sportie ca urmare a revizuirii din 2003.
- presedintele numeste 3 dintre ce 9 membrii ai curtii constitutionale
- presedintele poate sesiza CCR cu privire la neconstitutionalitatea unei legi inainte de
promulgare — control a priori pe cale de obiectie
In sferea raporturilor dintre presedinte si CCR se regaesc si urm atributii:
- poate sesiza CCR cu privire la un conflict juridic de natura constitutionala dintre aut
publice
- CCR verifica respectarea procedurii de alegere a presedintelui romaniei si confirma
rezultatele votului
- CCR constata existenta interimatului in exercitatrea funct de presedinte a rom — pres
interimar are atributii limitate
- CCR acorda un aviz consultativ in cazul decalnsarii procedurii de suspendare a
presdedintelui romaniei
ACTELE PRESEDINTELUI
In exercitarea atributiilor sale presedintele emite decrete, care in mare parte necesita
contrasemnarea premierului. Constituita a stabilit in art101alin2 a stabilit atributiile in exercitarea
carora presedintele emite decrete care trebuie contrasemnate. Potrivit textul const decretele
nepublicate in MO sunt considerate inexistente. Desi titlui marginal al art100 se referea la actele
presedintelui in continutul sau sunt consacrate doar actele juridice ale presedintelui. Pe langa
decrete presedintele poate sustine declaratii in fata parlamentului, de asemenea adreseaza mesje
parlamentului— acte cu caracter politic. Potrivit regulamentului de organizare a adninistratiei
prezidentiale publicat pe site-ul presidintiei dar nepublicat in MO, presedintele poate sa emite si
decizii privuind numirea unor pers in anumite comisii sau numirea consilierilor de stat.

lOMoARcPSD|8908838
Decretele pot if atacate in instatna de contencios administrativ potrivit legii contecnciosului

administrativ cu excpetia decretelor care instra in sferea actelor exceptate de la sferea controlul
contectnios adminsitrativ(actele care privesc raportul cu parlamentul, actele de comandament
militar)— pot fi atacate toate actele, judecatorul de contencios va decide daca actul respectiv este
sau nu exceptat.
Decretele presedintelui pot fi doar acte administrative individuale.
Raspunderea presedintelui Romaniei

In forma initiala a cosntitutiei raspunderea penala era regelm in art 84alin3C, distinct de
rasp politica, regelmentata ca si in prezzent in art95C. Urmare a prop din doctrina care a sesizt
une neconcordante intre modalitatea de reglementare a celor 2 forme de raspundere, absenta
suspendarii in cazul raspunderii penale, spre deosebire de rasp politica. Cu ocazia revizuirii din
2003, regimul rasp penale a presedintelui romaniei a fost translatat in art96.
Dincolo de aceste 2 fprme de rasp consacrate expres in cosnt, unii autori apreciaza ca
presedintele este aparat de o imuniate absoluta. In ceea ce ne priveste consideream ca pt faptele
savarsite in afara exericitului atributiilor prezidentiale, presedintele romaniei ar trebui sa rasppotrivit
dr comun.
Raspunderea politica — art 95C— suspendarea din functie, consacra o rasp calificata ca
politica, potrivit doctrinei, desi ar if consecinte juridice la final — o raspundere administrativ. In
urma suspendarii din functie intervine parlamentul, intervine jurisdictia constitutionala(CCr) si la
final poporul prin votul sau. Procedura suspendarii din funct se declanseaza in cazul savarsirii unor
fapte grave prin care presedintele incalca prevederile constitutiei.
Procedeura poate fi declansata de 1/3 din parlamentari(C nu dinstinge in ceea ce privste
senatori sau deputati) si necesita o motivare si ea se depune la birouriel permanente ale celor 2
Camere urmand ca presedintele sa fie incunostiintat despre aceasta pt a se putea prezenta in fata
parlamentului pt a se apara( in cazuyl in care doreste acest lucru) cu porivire la fapte.
Necesitatea unui aviz consultativ din partea CCR inainte de vot.
Suspendarea p-zisa are loc in sedinta comuna a celor 2 Camere si presupune votul
majoritatii absolute a parlamentarilor. Daca doreste, presdintele se poate prez in fata paralemntului
pt a avea explicatii. In regulamentul camaerelor este prevazuta pisibilitatea infiintarii unei comisii
de ancheta pt a investiga faptele prin care se apreciaza ca pres ar fi incalcat cosnt.
In cazul aprobarii suspendarii presedintele in exercitiu este suspendat si intervine
interimatul—pres senatului— in termen de 30 de ziel exista obligatia organizarii unui referendum pt
demiterea presedintelui.
In uram acestei situatii exista 2 ipoteze:
- este posibil ca popolatia sa voteze impotriva demiterii — situatie in care presedintele isi reia
exercitiul atributiilor fara a fi consacrata cnstitutional in vreo forma de sanctionare a
parlamentului. Exosta pozitia exprimata in doctrina potrivit careia ar fi o veritabila situatie de vot
de blanc si ar trebui sa se ajunga la dizolvarea parlamentului, dar in absenta unei prevederi C
exprese, o asemenea solutie nu este posibila.
- votul popular confirma vointa maj parlamentare — situatie in care presedintele este demis
incepand cu data org referendumului, fucntia de presedinte devine vacata si se organizaeaza
alegeri pt un alt presedinte.
Raspunderea penala — regimul raspudnereii penale poresupune mai multe conditii, o

preocedura reglem in art 96. Pt decalnsarea ei este necesar votul maj absolute a parlamentarilor,
iar pt ca punerea sub acuzare de inalta tradare sa fie validata este necasar votul unei maj calificate
de 2/3 a parlamentarilor.
Odata ce s-a declansat, presedintele este suspendat din functie, se poate prez in fata
pralamentului pt a da explicatii.
In ceea ce priveste infractiunea de inalta tradare, aceasta a fost analizata mai ales din
prespectiva politica in doctrina de dr poblic, muta vreme lipsind din legislatia penala pt ca actualul
cod penal sa o reglementeza expres in art.394-397, este v despre:
- tradare prin predarea de inf secrete de stat
- tradarea prin ajutarrea inamicului
- actiuni impotriva ordinii cosntitutionale

lOMoARcPSD|8908838
Pot fi chemati sa rasp penal astfel pres romaniei si membrii CSAT.

In aceasta situatie, ulterior votului in parlament, presedintele este cercetat de catre
parchetul de pe langa ICCJ, care poate sa decida sau nu punerea in judecata sau in cazul privind
judecata, instanta competenta este instatna suprema(ICCJ), putand sa intervina in fond si in
recurs. Exista si posibilitatea achitarii si consecintele juridice ce decug de aici.
GUVERNUL ROMANIEI
Rol si Structura:
Guvernul Romaniei este reglementat in Titulu lII( Aut Publice) cap 3, art102—110.
DIspozitii cu privire al guvern gasim si in cap imediat ulterior, consacrat rap Parlamentului cu
Guvernul, dar si in alte cap consacrate altor aut pulbice, precum cap 2 consacrat presedintelui.
Guvernul are sarcina de a realiza politica natiunii, el este initiatorul, modelatorul si
executatntul masurilor de redresare economica, scaderea inflatiei si stabilitate economica,
raspudne de ordinea publica de apararea nationala, dar si de raporturile statuluipe care il
guverneaza cu alte state.
Componenta: — exista dif intre regimurile constitutionale actualoe. Unele regimuri restrang
competenta doar la ministrii, iar latele pot sa extinda componenta guvenrului si la secretatrii de
stat. In ceea ce priveste nr ministerelor, exista costitutii care stabilesc un nr fix sau un nr minim, dar
de cele mai multe ori regiumurile cosntitutionale lasa o interpretare elastica/flexibila pe marginea
dispozitiilor in aceasta materie, permitand schimbarea structurii guvernelor cu ocaia investiturii.
Potrivit art102alin1C — Guvernul potrivit programului sau de guvernare acceptat de
parlament asigura rea;lizarea politicii interene si externe a tarii si exercita conducerea generala a
administratiei publice. Prin interpretarea extului constitutional rez un dublu rol:
- rol politic
- rol administrativ
Desi dezbate programul de guvernare, parlamentul nu isi insuseste cont acestuia, ci doar il
accepta, acordant votul de incredere, putand insa oricand considera ca guvernul se abate de la
realizarea programului asumat, sa declanseze o motiune de cenzura.
Votul de investitura acordat unui Guvern are valoare de fapt juridic, semnifica incheierea
unui constract de guverneare, legitimizeaza echipa guvernamentala si implicit programul politic de
partid ca program oficial de guvernare. Marcheaza trecerea din sferea competitie pt putere in sfera
exercitarii puterii politice.
Intre guvern si cellelalte aut ale administratiei publice exista rap e dr administrativ, care pot
fi:
- de subordonare — ministerele se subordoneaza guvernuilui, precum si prefectii(=rep guv pe
plan local)
- de colaborare
- de tutela administrativa —
C prevede in art102alin2 posibilitarea cooperarii guv cu organismele social interesate in
indeplinirea atributiilor sale.
Legea Guvernului:
- in prez este aplic legea 90/2001 privind organizarea si fucntionarea guv romaniei si a
ministerelor
- ! nu mai exista cancelaria primului ministru!
- legea califica guvernul ca fiind o autoritate publica a puterii executive — este organ al
adminsitratie ipublice cu competenta materiala generala care exercita urmatorarele functii:
de strategie
de reglementare
de administrare a prop statului
de reprezentare
de autoritate de stat
In ceea ce priveste structura guvernului, potrivit textului constitutional ,art102alin3—
Guvernul este fromat din prim ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica. In
consecinta s-a dorit reglementarea unui guvenr fara scara interioara. In pofida unui text care sa

lOMoARcPSD|8908838
adauge alti membrii ai guvernului cu grad cel mult egel cu al ministrului, eventula secretarii de stat
—gr inferior— in timp legea 90/2001 a fost modificata si a fost adaugata si functia de ministru de
stat, iar in 2008 functia de vice prim ministru — guvernul este alc din primul ministru si ministri. DIn
guvern vor face parte vice prim ministri, ministrii de stat, precum si ministri delegati cu insarcinari
speciale pe lamnga primul ministru, prevazuti in lista guvernului, prezentata parlamentului pt
acordarea votului de incredere. — o echiap guvernamentala legitima, normele cosnt completate
prin legea org.
Procedura de investitura:
- intervien dupa alegerile parlamentare, spre deosebire de regimul pressidential, unde un
asemena proces intervine dupa alegerea presedintelui.
- investirea poate sa intervina si in caz de criz guvernamentala grava
- in const procedura este prev in art 85aloin1 + art103 + art104
- Presedintele desemneaza un candidat si numeste guvernul pe baza votului de increderea
acordat de parlament — obs ca presedintele initiaza si finalizeaza procedura de investitura, dar
acordarea votului de incredere de catre parlament este elementul hotarator.
Investitura presupune mai multe etape:
1. desemnarea candidatului la funct de prim ministru
2. solicitarea votului de investitura
3. acordarea votului de incredere de catre parlament
4. numirea guvernului si depunerea jurmantului de credinta
! obs: Administratia publica cont sa funct continuu.!
Desemnarea: — art103alin1 — presedintele romaniei desemneaza un candidat pt funct de prim
ministru in urma consultarii partidului care are maj absoluta ori daca nu exista o asemenea maj, a
partidelor repr in parlament. Ce priveste modalitatile concrete de realizarea a acestor consultari nu
exista prevedre const sau legala.
In ceea ce priveste candidatul la fucntia de premier, acesta poate fi un om politic, eventula
liderul partidului majoritar, dar in mare masura acesta poate fi si un tehnocrat.
Desemnarea cadnidatului prezinta semnificatia unui mandat acordat de presedinte
personalitatii insarcinate cu formarea listei viitorului guvern.
art103alin2 — Candidatul pt funct de prim ministru va cere in termen de 10 zile de la
desemnare votu lde incredere al parlamentului asupra programului de guvernare si intregii liste a
guvernului. Programul si lista guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si Senat in sedinta
comuna — parlamentul acorda votul de incredere cu maj absoluta.
Candidatii la functiile de ministri sunt audiati in comisiile de specialitate ale paralemntului,
priminsd u naviz cinsultativ — trebuie cerut dar nu si obligatoriu respectat. Votul de acordare al
increderii este un vot secret cu bile. Hot parlamentului sr comunica presedintelui pt a eminte
decretul de numire si se publica in MO alaturi de programul de guvernare.
Membrii guv depun juramanrtul de creditna si de acolo incepe guvernarea p zisa.
Obs:— Actualul guvern a desfiintat Cancelaria Primului MInistru.
Durata mandatului si statutul membrilor:

In ceea ce privrste durata mandatului, in mod obisnuit este echivalenta cu cea a
mandatului parlamentului—a regimului parlamentar— cu cea a presedintelui—in regim
prezindential. →Nu avem text expres care sa prevada ca durata mandatului este de 4 ani.
Incetararea madnatului este prevazut in art110C — potrivit art110alin1 Guvernul isi
exercita mandatul pana la data validarii alegerilor parlamentare generale.
Guvernul este demis la data retragerii de catre paralement a increderii acordate sau daca
primul ministru se afla intr-una din situatiile prevazute la art106, cu exceptia revocarii, or este in
imposibilitatea de a exercita atributiile mai mult de 45 de zile.
Prima modalitate atipica este rezultatul din aprobarea unei motiuni de cenzura. —
acordarea increderii, caderea unui guvern si acordarea legilor organice se face cu maj absoluta in
parlament.
Angajare a raspunderii guvernului —

lOMoARcPSD|8908838
A 2-a modalitate de incetare a mandatului guvernului se datoreaza incetarii functiei de prim-

ministru, potriv art106 — in cazul demisiei premierului, fie cu pierdere dr electorale, starii de
incompatibilitate, decesului, sau altor cazuri prevazute de lege.
In ceea ce priveste revocarea, enumerata expres printre cazurile de incetare a functiei de
membru al guvernului, aceasta nu poate sa intervina cu privire la primul ministru. — ar insemna
sa se autopropune, ceea ce nbu e posibil, iar pe de alta parte revocarea premierului ar atrage
caderea guvernului. — calificare legale expresa PREMIERUL NU POATE SA FIE REVOCAT
Dupa aceste situatii se decalnseaza procedura de investire a unui nou guvern.

Potrivit art110alin4 — Guvernul al carui mandat a incetat indeplioneste numai actele
necesare pentru administrrea trebuirilor publice pana la depunerea juramantului de catre membrii
noului guvern. —in niciun moiment administratie nu inceteaza sa functioneze. Sintagma treburi
publice este grav criticata. Potrivit prevederilor legii, un guvern demisionar nu poate initia
proiecte de lege si nu poate adopta ordonante simple sau ordonante de urgenta. La aceasta
interdictie au fost introduse exceptii printr-o lege din decembrie 2009— guvernul demisionar poate
initia proiecte de lege pentru ratificarea tratatelor interntionale; pt bugetul de stat si bugetul
asigurarilor sociale, precum si proiectul de lege privind responsailitatea fiscala.
Statutul membrilor guvernului:
Incompatibilitati: — pot fi constitutionale sau legale:
- functia de mebru al guv este incompatibila cu exercitarea altei funct publice de autoritate, cu
exceptia functiei de deputat sau senator. Este incompoatibila cu exercitarea unei funct de
reprezentare profesionala salarizate in cadrul organizatiilor cu scop comercial.
- in ceea ce priveste cont nutiunii de funct publica de autoritate= orice funct de conducere in
cadrul organelor administratiei publice, ale serviciilor publice administrative, precum fucnt de
conducere din invatatamnt, sanatate, dar nu si funct de specialist dintr-un astfel de domeniu.
- legea educatiei a fost modificata in sensul in care funct de lector/decan/… nu este o fucnt
publica de autoritate, a.i sa se evita incompatibilitati.
- in ceea ce priveste fucnt de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organziatiilor cu scop
comercial , este o solutie juridica preluata din const frantei.
Constatarea starii de incompatibilitate se realizaeaz de catre premier, prim ministrul va
dispunde de masurile necesare pt incetarea funct membrului guvernului in cauza.
Printre modalitatile/cauzele de incetare se mentioneaza si revocarea — poate sa intervina
din considerente politice.
Spre deosebire de revocare, suspendarea inervine in cond art109alin2 — o sanctiune ce
este atrasa de punerea in discutie a raspaunderii penale a unui membru al guvernului.
PRIMUL MINISTRU:
art107C — este dezvoltat intr-o intreaga sect din legea 90/2001. Potrivit textului const primul
ministru conduce guvernul si coord activitatea membruilor acestuia, respectand atributiile
ce le revin, deasemneea prezinta camerei dep sau senatului rapoarte si declaratii cu oprivire
la politica guvernului care se dezbat cu prioritate.
Const reglem atributia premierului e a propune presedintelui romaniei numirea si
revocarea unor membrii ai guvernului in caz de vacanta a postului si de remaniere
guverneamentala.
Premierul contrasemneaza decretele presedintelui — art100C — El semeneaza actele
guvernului, HG si ordonante.
De-alungul vremii in doctrina dar si in practica s-a pus problema daca noi membrii ai
guvernului numiti in urma remanierii sau vacantei postului ar trebui sa obtina un aviz consultativ din
opartea comisiilor de specialitate ale parlamentului, asa cum se intamtpla la investitura. S-a
sustinut ca practic se paote ajunge din 2 remanieri sa se schimbe componenta intregului guvern.
S-a mai spus ca se paote ajunge in situatia ca in practica programul de guvernare sa fie aplicat de
alti membrii partial, unii membrii care nu au obtinut avizul camerelor. — Preblema a fost transata
din perspectiva regulamentara prin completarea art85alon2 din C cu alin3, care a stabilt expres ca
este necesara aprobarea parlamentului doar in cazul schimbarii structurii si a compozitiei
politice a guvernului.

lOMoARcPSD|8908838
O alta problema aparuta in practica a fost aceea daca presedintele poate refuza
propunerea premierului de numirea a unui ministru — aceasta problema a fost tratata printr-o
decizie CCR in care s-a admins ca presedintele poate sa refuze o singura data propunerea de
numire a unui membru al guvernului.
Potrivit art15 din legea 20/2001 — premierul numeste si elibereaza din fucnt conducatorii
org de specialitate din subordinea guvernului, cu exceptia pers care au calitatea de membru al
guvernului. Tot el numeste secretarul genereal si secretatrii general adjuncti ai guvernului. +
personalul din cadrul aparatului propriu de lucru al premierului. Secretarii de stat si subsecretarii de
stat si alte pers care indep fucntii publice in cazurile prevazute de lege.
In scopul rezolvarii unor probleme opereative premierul poate constitui prin decizie consilii,
comisii si comitete interministeriale. Premierul constrasemneaza decretele preseidntelui in cazurile
in care cosnt prevedee obligatia contrasemnarii.
In indeplinirea atributiilor e ii revin,premierul emite decizii, care se publica in MO partea I,
sub sanctiunea inexistentei.
In ceea ce priveste modalitatile de incetarea a calitatii de premier, art107alin3 — daca
primul ministru se afla in una din situatiile din art106 sau este in imposibilitate de a-si exercita
atributiile, presedintele romaniei va desemna un alt membru al guvernului ca prim ministru
interimar pt a indeplinii atriburtiile de premier pana la formarea noului guvern. Interimatul pe
perioada imposibilitatii exercitatrii mandatului inceteaza daca premierul isi reia activitatea in
guvern, acel termen de 45 de zile.
Organizarea si functionarea guvernului — legea 90/2001

Potrivit art20 din lege — aparatul de lucru al guvernului este alcatuit din aparatul propriu de
lucru al primului ministru, secretariatul general al guvernului, departamente si alte asesmenea
structuri oganizatorice cu atributii specifice stabilite prin HG.
Legea reglem secretariatul genereal al guvernului.— 1 sau mai multi secretari generali.
Organizarea si atributiile secretarului general al guvernului se stabilesc prin HG, iar
secretarul general al guvernului este ordonatorul principal de credite pt aparatul de lucrul al
guvernului.
Departamentul= o structura organizatorica fara pers juridica, fara unitati subordonate, aflata
in subordinea premierului, cu rol de coordonare in conf cu atributiile guvernului.
Sedintele guvernului= legea prevede ca in sedintele guvernului se convoaca si sunt
condusede catre premier, iar presedintele romaniei poate participa la sedibtele guvernului, in cazul
i ncare se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii si ordinea
publica, iar la cererea primului ministru in alte situatii. Presedintele prezideaza sedintele la care
participa. — pres nu are dr de a se pronunta, nu seamna hot sau ordonante.
Guvernul se intalneste saptamanal, in cadrul sedintelor sev dezbat probleme ale politicii
interne si externe ale tarii precum si aspecte privind conducerea generala a adiminisgtratiei
publice, adoptatndu-se masurile corespunzatoare. Sedintele plenului sunt unica modalitate de luru
a guv, in cadrul caruia se dezbat si se solutioneaza probleme ce intra in sferra de atributii a
guvernului. Sedintele guvernului, modul de adoptare a actelor, se inregistreaaa pe banda
magnetica si se stenografeaza.
Atributiile guvernului:
- atributii cu rol si cu actele guvernului care reprez modalitatiiile cincrete prin care se exercita
atributiile.
Spre deosebire de pres, la guv atributiile le gasim in lege.
Actele Guvernului. Delegarea legislativa
Actele Guvernului sunt reglementate in art.108 din Constitutie – hotoarari si orgonante ca

acte adoptate de Guvern si in art.115 din Constitutie, consacrat delegarii legislative.
art.108: Hotararile se emit in vederea organizarii executarii legilor, iar ordonantle se emit in
temeiul unei legi de abilitare. Hotararile si ordonantele sunt semnate de prim-ministru si
contrasemnate de membrii Guvernului care au obligatia punerii lor in executarae (ministrii de
resort).

lOMoARcPSD|8908838
Hotararile si ordonatele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sub sanctiunea

inexistentei, cu exceptia hotarailor care contin caracter militar si se comunica doar institutiilor interesate.
Aceste prevederi constitutionale sunt preliuate ca atare in Legea 90/2001 privind organizarea si
functionarea Guvernului si a ministerelor, care stabileste si modalitatea de adoptare in sedinta de Guvern a
acestor acte, precizand ca actele Guvernului se adopta PRIN CONSENS, iar daca nu exista consens,
hotaraste primul-ministru (si in cazul documentelor si altor masuri dezbatute in Guvern). Acesat modalitate
de adoptare a fost criticata de doctrina.
Hotararile Guvernului sunt acte administrative normative sau individuale. Ele reprezinta
expresia unei competente originare a Guvernului si urmaresc punerea in aplicare a legii
(organizarea executarii legii). Au caracter secundum legem. Uneori legea prevede expres
necesitatea adoptarii unor hotarari ale Guvernului, alteori, aceasta se subintelege. In ceea ce
priveste controlul hotarailor Guvernului, este realizat de instanta de contencios administrativ, atat
pentru nerespecatrea legilor si a ordonantelor, cat si pentru nerespectarea unor prevederi
constitutionale.
Ordonantele Guvernului – regimul juridic aplicabil ordonantelor Guvernului este

consacrat atat in art.108, cat si in art.115, care se refera atat la ordonantele simple, cat si la cele
de urgenta. Institutia delegarii legislative rezuma in esenta posibilitatea acordata Guvernului ca in
anumite limite si cu respectarea unor consitii, sa adopte ordonante, ce contin norme cu putere de
lege (au forta juridica egala cu cea a legii).
Ordonante Guvernului sunt de 2 feluri: simple sau legale, adoptate in baza unei legi de
abilitare, si de urgenta, adoptate direct in baza prevederilor constitutionale.
Ordonantele simple se adopta in baza unei legi de abilitare si contine 2 elemente
obligatorii (perioada de abilitaresi domeniile in care urmeaza sa fie adoptate, care nu pot fi cele ale
legii organice) si unul facultativ (posibilitatea supunerii ordonantelor simple spre aprobare
controlului parlamentar).
Spre deosebire de ordonantele simple, care se supun aprobarii Parlamentului doar daca
legea de abilitare o cere, ordonantele de urgenta ale Guvernului se supun toate, fara exceptie,
aprobarii Parlamentului. In urma dezbaterii, Parlamentul poate adopta o lege de aprobare a
ordonantei in forma initiala, cu modificari si completari sau poate fi respinsa in parlament (lege de
respingere).
! Ordonantel simpla intra in vigoare la 3 zile de la publicare => legea de aplicare tot 3 zile.
Ordonatel de urgenta intra in vigoare dupa publicare => legile de aprobare, de aprobare cu
modificari si completari sau de respingere intra in vigoare dupa publicare.
Ordonantele de urgenta – potrivit prevederilor constitutionale actuale, Guvernul poate adopta
ordonante de urgenta numai in situatii extraordinare, a caror regelementare nu poate fi amanata,
avand obligatia de a motiva urgenta in cuprinsul acestora. Sintagma initiala (cazuri exceptionale) a
fost inlocuita cu sintagma situatii extraordinare, fiind vorba tot de un concept juridic nedeterminat,
lasat la aprecierea autoritatii emitente, respectiv a Guvernului, conditie care trebuie indeplinita
alaturi de conditia urgentei, mentionata expres in chiar titualatura actului. Ca lement de noutate, a
fost introdusa obligativitatea motivarii exprese a ordonantei de urgenta in chiar preambulul ei,
acesta fiind publicat impreuna cu textul propriu-zis al ordonantei. Potrivit constitutie, ordonantele
de urgenta intra in vigoare dupa publicarea in MO, cu conditia depunerii spre aprobare la camera
competenta sa fie sesizata. Prevederea constitutionala instituie si o procedura de urgenta pentru
dezbaterea ordonantei, in termen de 30 de zile pentru prima camera si o procedura de urgenta in
cea de-a doua camera, dar in practica aceste termene nu sunt respectate. Camrele, daca nu se
afla in sesiune, se convoaca in mod obligatoriu in 5 zile de la depunere, sau dupa caz, trimitere.
Urmare a unei prevederi exprese, potrivit careia ordonantele de urgenta ce cupind norme de
natura legii organice, se aproba cu majoritatea stabilita in art.76 al 1, cu majoritatea legii organice,
este evident ca legiuitorul constituant derivat a consacrat posibilitatea adoptarii de ordonante de
urgena in materia legii organice. Acestea pot sa modifice, sa completeze sau chiar sa abroge legi
organice. De la aceasta posibilitate, prin art 115 alin 6 s-au instituit anumite limite, ce pot fi utilizate
in cazul sesizarii CCR. Astfel, ordonante de urgenta nu pot fi adoptate in domeniul legilor
constitutionale, nu pot afecata regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturil, libertatile si

lOMoARcPSD|8908838
indatoririle prevazute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza masuri de trecere silita a
unor bunuri in proprietate publica. O noutate adusa de legea de revizurie consta in posibilitatea ca
prin legea de aprobare sau de respingere a ordonantei sa fie stabilite masurile necesare cu privire
la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei.
Controlul parlamentar si raspunderea membrilor Guvernului si a

ministrilor
Constitutia consacra un capitol in cadrul Titlului III (Autoritatile publice), raporturilor
Parlamentului cu Guvernului: art. 111 este regelmentata obligatia de informare a Parlamentului la
solicitarea celor 2 camere sau a presedintilor comisiilor parlamentare de catre Guvern si celelalte
organe ale administratiei publice in cadrul controlului parlamentar. Membrii Guvernului au acces la
lucrarile Parlamentului, iar daca li se solicita prezenta, participarea lor este obligatorie. Este un
control atotcurpinzator (cel prin informare), cu caracter politic, dar solicitarile parlamentarilor pot sa
vizeze doar situatii ce tin obiectiv de natura controlului parlamentar si nu interese personael ale
parlamentarilor.
Potrivit art. 112 din Constitutie, Guvernul si fiecare dintre membrii sai au obligatia sa
raspunda la intrebarile sau la interpelarile formulate de deputati sau de senatori in conditiile
prevazute de regulamentele celor 2 camere. Regulamentele stabilesc semnificatia interpelarlor,
intrebarilor si a modalitatilor de adresare. Prin motiune simpla nu poate fi inlaturat un membru al
Guvernului.
Constitutia Romaniei consacra in art 109 al 1 stabileste raspunderea politica a Guvernului,

numai in fata Parlamentului, iar cea mai grava forma de raspundere politica se concretizeaza in
adoptarea unei motiuni de cenzura. Motiunea de cenzura poate fi declansata de o patrime dintr
parlamentari si se comunica Guvernului la data depunerii; ea trebuie motiva si insotita de lista cu
numele si semnatura celor care o initiaza. Motiunea de cenzura se dezbate in sedinta comuna a
color doua camere in termen de 3 zile de la data prezentarii in sedinta comuna , regulamentul
sedintelor comune stabilind un termen de maxim 5 zile intre depunere si prezentare. Motiunea de
cenzura poate fi aprobata cuvotul majoritatii absolute a parlamentarilor (vot secret cu bile), iar in
cazul in care este apobata, se ia act de acasta printr-o hotarare a Parlamentului, care se comunica
Presedintelui, pentru a declansa procedura de investire a unui nou Guvern, iar Guvernul in
exercitiu devine Guvern demisionar. Daca motiunea de cenzura a fost respinsa, deputatii si
senatorii care au initiat-o nu mai pot intita in aceeasi seiune o noua motiune de cenzura, cu
exceptia cazului in care Guvernul isi angajeaza raspunderea confofrm art.114 din Constitutie.
Procedura angajarii raspunderii Guvernului este reglementata in art 114 si consta in esenta in
posibilitatea Guvernului de a se putea prezenta in fata Parlamentului reunit in sedinta comuna cu
un proiect de lege, o declaratie de politica genernala sau un program de guvernare. Daca in
termen de 3 zile se introduec o motiune de cenzura, iar acesta este aprobata, Guvernul devinde
demisionar; daca nu seintroduce motiune de cenzura, sau desi introdusa, aceasta nu este
aprobata, atnci proiectul de lege prezentat, modificat sau completat dupa caz, cu amendamente
acceptate de Guvern se considera adoptat, iar aplicarea programului de guvernare sau a
declaratie de politica generala devine obligatorie pentru Guvern. In practica statala, aceasta
procedura a fost utilizata mai ales pentru promovarea unor legi de catre diferite Guverne, fara
dezbaterea acestora, cu riscul declansarii unei motiuni de cenzura.
In ce priveste posibilitatea de a se intra pe continutul efectiv al legii propuse de Guvern, in

2003 a fost consacrat dreptul perlamentarilor de a introduce o serie de amendamnete, care insa
presupun accepatrea de catre Guvern. De regula, Guvernele au recurs la aceasta procedura in
situatii atipice. Regimul constitutional romanesc permite prin 2 cai legiferarea: ordonantle si
asumarea raspunderii. In cazul asumarii raspundeii, poate fi solicitatea reexaminarea legii si in
egala masura poate fi sesizata CCR.

lOMoARcPSD|8908838
In ceea ce priveste raspunderea penala a membrilor Guvernului, numai camera dep, senatul
sau presedintele au dr sa ceara urmarirea penala a membrior guv pt faptele savarsite in exercitiul
functiei lor. Daca s a cerut urmarirea penala, presedintele rom poate dispune suspendarea din
functie, daca menbrul guv este trims in judecata, suspendarea opereaza de drept.
Administratia centrala de specialitate

In Romania, ministerele formeaza al doilea esalon al sistemelor administratiei publice, dupa
Guvern, reprezentand organele centrale/autoritatile de specialitate care coordoneaza administratia
publica in diverse domenii si ramuri de activitate. Capitolul 5 intitulat „Administratia Publica” din
titlul 3 consacrat autoritatilor publice se delimiteaza in 2 sectiuni: administratia centrala de
specialitate si administratia publica locala.
Potrivit art. 116 Constitutie, ministerele se organizeaza numai in subordinea Guvernului, iar
alte organe de specialitate se pot organiza in subordinea Guvernului sau a ministerelor cu avizul
Curtii de Conturi sau ca autoritati administrative autonome, deci administratia centrala de
specialitate se compune din administratia ministeriala (ministerele) si administratia
extraministeriala compusa din autoritati administrative subordonate Guvernului si ministerelor si
autoritatile administrative autonome centrale. Potrivit art. 117 (3) din Constitutie, ministerele se
infiinteaza, se organizeaza si functioneaza potrivit legii.
In prezent, organizarea si functionarea ministerelor e reglementata de o maniera generala

intr-un capitol distinct in legea 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului si a
ministerelor, textele legale privitoare la ministere dezvoltand succint reglementarea constitutionala.
Potrivit legii, ministerele si ministrii se aproba de catre Parlament prin acordarea votului de
incredere la investitura, iar primul ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii
Guvernului prin infiintarea, desfiintarea sau dupa caz divizarea sau comasarea unor ministere,
situatii care se supun votului Parlamentului. Potrivit legii 90/2001, ministerul care se ocupa de
ordinea publica (ministerul ordinii publice = ministerul afacerilor interne) si ministerul apararii
nationale trebuiesc reglementate prin legi speciale, intelegandu-se de aici ca pot fi legi si
ordonante pentru cele 2 ministere. Organizarea si functionarea celorlalte ministere sunt
reglementate prin hotarari ale Guvernului. Legea 90/2001 (dreptul comun in materia ministerelor)
precizeaza si competenta Guvernului de a aproba prin hotarare de Guvern rolul, functiile,
atributiile, structura organizatorica si numarul de posturi ale ministerelor. De asemenea, legea
90/2001 recunoaste personalitatea juridica a ministerelor, precizand faptul ca acestea au sediul in
municipiul Bucuresti. Doar ministerele au personalitate juridica. Conducerea ministerelor se
exercita de catre ministri ajutati de unul sau mai multi secretari de stat ce exercita atributii delegate
de catre ministru. In cadrul ministerelor, institutiilor publice si al altor organe de specialitate ale
administratiei centrale, poate fi utilizata si functia de subsecretar de stat potrivit HG de organizare
si functionare a acestora. Legea 90/2001 prevede existenta in fiecare minister a unui secretar
general care este functionar de cariera, numit prin concurs sau examen pe criterii de
profesionalism, avand drept scop asigurarea stabilitatii functionarii ministerelor, continuitatea
conducerii si realizarea legaturilor functionale intre structurile ministerelor. Ministerele pot avea in
subordinea lor servicii deconcentrate ce functioneaza in unitatile administrativ-teritoriale de nivel
intermediar (la nivel judetean), conducatorii acestora fiind numiti si eliberati din functie de catre
ministru cu avizul consultativ al prefectului. Atributiile compartimentelor ministerelor se stabilesc
prin regulamentul de organizare si functionare a ministerului aprobat prin ordin ministerial, iar
ministrul emite ordine si instructiuni in exercitarea atributiilor, in conditiile legii. Acestea se publica
in Monitorul Oficial si intra in categoria de legislatie tertiara. Ministerele sunt privite ca organe de
ramura in doctrina, detin o competenta materiala speciala.
In raport cu regimul constitutional actual, autoritatile administrative autonome se infiinteaza,
se organizeaza si functioneaza potrivit legii organice. De regula, ele sunt supuse unui control
parlamentar, iar actele administrative emise de conducerea acestora trebuie sa respecte legislatia
primara si secundara (legile, ordonantele – I si hotararile Guvernului – II). Autoritatile administrative
autonome apar ca organe de domeniu, care, la randul lor, spune doctrina, pot fi de 3 categorii:
organe de sinteza, de coordonare si de control.

lOMoARcPSD|8908838
Administratia publica locala

Legea 215/2001 – legea administratiei publice locale
Art. 123 Constitutie
Prefectul nu face parte din administratia publica locala, prefectul este parte a administratiei de stat
in teritoriu.
Evolutia legislatiei in domeniul administratiei publice locale

Legile lui Cuza - 1864 – 2 reglementari – comune si judete
NU SUNT SUBIECTE DIN ACEASTA PARTE A MATERIEI, INTERESEAZA REALITATEA
ACTUALA
Cadrul legal actual in materia administratiei publice locale este legea 215/2001 care dezvolta
regimul constitutional actual consacrat in articolele 120, 121 si 122. OG 100/2016. Incepand cu
alegerile din 2016, presedintele consiliului judetean e ales din nou de consilierii judeteni –
prin votul majoritatii consilierilor judeteni (IN CARTE E ALTFEL, SA RETINEM ASA) –
115/2015 a inlocuit legea 67/2004.
Principii contemporane de organizare a administratiei publice locale

Principiile unanim recunoscute in sistemele europene si la nivelul intregii lumi sunt: al
centralizarii, al descentralizarii si al federalismului, precum si un principiu intermediar: cel al
deconcentrarii administrative.
Centralizarea caracterizata prin dependenta organelor locale de cele centrale ce stabilesc
deciziile aplicabile in teritoriu presupune o stricta subordonare, centralizarea administrativa fiind
privita ca raportul natural al puterii centrale cu cea locala, opusul ei ar fi lipsa de raport, ceea ce nu
este posibil. Prin urmare, descentralizarea nu reprezinta opusul centralizarii, ci micsorarea
acesteia, diminuarea concentrarii puterilor la nivel central. Problema ce preocupa orice natiune
este cea a gradului de descentralizare necesar, ce variaza dupa intinderea teritoriului, dupa
marimea si densitatea populatiei, dupa conditiile economice si politice existente, dupa traditii etc.
Descentralizarea administrativa presupune existenta unor persoane publice locale
(autoritatile locale alese) desemnate de comunitatea teritoriului cu atributii proprii ce intervin direct
in gestionarea si administrarea problemelor colectivitatii, implicand autonomia locala.
Deconcentrarea este o masura intermediara in procesul descentralizarii, fiind privita ca un
proces de transfer al unor atributii de natura administrativa de la nivelul puterii centrale la nivelul
administratiei de stat in teritoriu. Descentralizarea administrativa nu trebuie confundata cu
descentralizarea politica, care implica federalism, e specifica exclusiv statelor federale (SUA,
Germania, Austria, Elvetia). Noi avem o descentralizare administrativa si o deconcentrare
administrativa.
Descentralizarea teritoriala presupune existenta unor autoritati alese la nivelul unitatilor

administrativ-teritoriale, autoritati ce dispun de competenta materiala generala. Elementele
descentralizarii sunt personalitatea juridica, rezolvarea propriilor afaceri si autonomia locala
(componenta esentiala). Autonomia locala reprezinta dreptul recunoscut unitatilor administrativ-
teritoriale de a-si satisface interesele proprii cum considera oportun, cu respectarea legalitatii si
fara interventia puterii centrale. Autonomia locala este un drept, iar descentralizarea administrativa
un sistem ce o presupune. Descentralizarea administrativa nu poate fi conceputa in afara oricarei
forme de control, astfel incat si in RO, dupa model european functioneaza controlul de tutela
administrativa exercitat de prefect, constand in dreptul prefectului de a ataca in contencios

lOMoARcPSD|8908838
administrativ actele autoritatilor administratiei publice locale – art. 3 din legea contenciosului
administrativ.
Principiile organizarii administratiei publice locale in Romania

Cadrul constitutional al administratiei publice locale se regaseste in sectiunea a doua a
capitolului 5 din titlul 3. Art. 120 consacra principiile de baza aplicabile administratiei locale si
anume autonomia locala care este consecinta descentralizarii, descentralizarea administrativa
si deconcentrarea serviciilor publice.
Serviciul deconcentrarii a fost introdus abia in 2003. In aceasta materie este incident si art.
3 (3) din Constitutie, potrivit caruia teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune,
orase si judete. In conditiile legii unele orase sunt declarate municipii. Autoritatile locale autonome
sunt alese la nivelul acestor unitati administrativ-teritoriale. In ce priveste organizarea
administrativ-teritoriala a tarii, este inca in vigoare legea 2/1968. In art. 121 se consacra autoritatile
comunale si orasenesti – consiliile locale ca autoritati deliberative si primarii ca autoritati executive,
iar art. 122 se refera la consiliile judetene ca autoritati deliberative la nivelul judetelor, fara a
contine vreo mentiune cu privire la presedintele consiliului judetean.
Celor 3 principii de rang constitutional (consacrate de Constitutie), legea 215/2001 mai
adauga alte 3 principii si anume: eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale,
consultarea cetatenilor in probleme locale de interes deosebit si legalitatea (principiul
legalitatii).
Principiul descentralizarii administrative este definit in art. 2 din legea-cadru a
descentralizarii administrative 195/2006, ca reprezentand transferul de competenta administrativa
si financiara de la nivelul administratiei publice centrale la nivelul administratiei publice locale (SAU
CATRE SECTORUL PRIVAT – DE TAIAT DIN CARTE PG. 304; S-A MODIFICAT).
Deconcentrarea e definita in acelasi articol ca redistribuirea de competente administrative
si financiare de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale
catre propriile structuri de specialitate din teritoriu (serviciile deconcentrate).
Principiul autonomiei locale este definit in legislatie ca dreptul si capacitatea efectiva a
autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona in numele si in interesul colectivitatilor
locale pe care le reprezinta treburile publice in conditiile legii. Art. 3 (2) din legea 215/2001 – acest
drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene – DE TAIAT
PRESEDINTII CONSILIILOR JUDETENE pg. 304 jos – ale administratiilor publice locale alese
prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile legii. Autonomia locala este
numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege, iar
autoritatile administratiei publice locale exercita in conditiile legii competente exclusive,
competente partajate si competente delegate.
In spiritul prevederilor constitutionale – art. 123 – si legea administratiei publice locale
consacra lipsa de subordonare intre autoritatile administratiei publice locale, intre cele deliberative
si cele executive, pe de-o parte, intre cele de la nivel local de baza (comuna, oras) si cele de la
nivel local intermediar (judet) si intre acestea si prefect – ele nu se subordoneaza prefectului si nici
autoritatilor centrale. Potrivit legii, comunele, orasele si judetele sunt persoane juridice de drept
public, acestea au patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina. Consiliile locale si judetene se
aleg pe circumscriptii electorale prin vot exprimat pe baza reprezentarii proportionale in cadrul unui
scrutin de lista, iar primarii comunelor si oraselor sunt alesi pe circumscriptii electorale, prin vot
exprimat pe baza scrutinului uninominal.

lOMoARcPSD|8908838
Legea alegerilor locale 115/2015
Autoritatile administratiei publice locale

Constituirea, competenta si functionarea consiliului local
Legea 215/2000 stabileste o serie de prevederi referitoare la atributia prefectului de a stabili
prin ordin numarul membrilor fiecarui consiliu local in functie de numarul locuitorilor comunei,
orasului sau municipiului conform populatiei dupa domiciliu raportat de institutul national de
statistica la data de 1 ianuarie a anului in curs. El variaza intre 9 membri in localitatile cu pana la 1
500 locuitori si ajunge la 31 membri in localitatile cu peste 400 000. In municipiul Bucuresti consiliul
are 55 membri, numar stabilit de legiuitor CGM (consiliul general al municipiului Bucuresti).
Conditiile de eligibilitate stabilite de Constitutie si legea 115/2015 - pentru a fi ales consilier,
persoana fizica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba calitatea de alegator
- sa aiba minim 23 ani
- sa aiba domiciliul in comuna sau orasul unde candideaza
- sa nu aiba functia de magistrat
- sa nu fie militar activ sau alt functionar caruia ii este interzisa asocierea in partide politice (art.
40)
- necesitatea listei de sustinatori
Constitutia prevede in art. 16 (4) ca in conditiile aderarii Romaniei la UE, cetatenii Uniunii care
indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei
publice locale (legea 115/2015).
Legea 161/2003 stabileste intr-un titlu distinct consacrat incompatibilitatilor in exercitarea
demnitatilor si functiilor publice o serie de incompatibilitati pentru functia de consilier local sau
judetean:
- functia de primar sau viceprimar (permite cumularea functiei de consilier cu cea de viceprimar
=> text depasit)
- functia de prefect sau subprefect
- calitatea de functionar public sau angajat cu contract individual de munca in aparatul propriu al
consiliului local respectiv sau in aparatul consiliului judetean
- calitatea de deputat sau senator
- ministru, secretar de stat sau functiile asimilate acestora
Constituirea
Art. 30 din legea administratiei locale: constituirea consiliilor locale se face in termen de 20
zile de la data alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi pentru sedinta de constituire se
face de catre prefect, iar la sedinta de constituire pot participa prefectul sau un reprezentant al sau,
precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu s-a incheiat.
Sedinta este legal constituita daca participa cel putin 2/3 din numarul consilierilor alesi. In
cazul in care nu se poate asigura aceasta majoritate, sedinta se va organiza in aceleasi conditii
peste 3 zile la convocarea prefectului. Daca nici la a doua convocare sedinta nu e legal constituita,
se va proceda la o noua convocare de catre prefect, peste 3 zile, in aceleasi conditii. In situatia in
care consiliul local nu se poate reuni nici la aceasta ultima convocare din cauza absentei fara
motive temeinice a consilierilor, prefectul va declara vacante locurile prin ordin consilierilor alesi
care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocari anterioare, daca acestia nu pot fi inlocuiti de

lOMoARcPSD|8908838
supleanti inscrisi pe listele electorale se vor organiza alegeri de completare in termen de 30 zile in
conditiile legii.
Ordinul prefectului prin care se declara vacante locurile consilierilor absenti nemotivat
poate fi atacat in instanta de contencios administrativ in 5 zile (=> hotararea fiind definitiva – o
singura judecata pentru celeritate), iar absenta consilierilor este motivata daca se face dovada ca
aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizare sau a facut imposibila prezenta
acestora, a unor deplasari in interes de serviciu sau a unor evenimente de forta majora. Lucrarile
sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta dintre consilieri ajutat de 2 dintre cei mai
tineri, se alege o comisie de validare formata din 3 pana la 5 membri care valideaza alegerea
fiecarui consilier. Consiliul local se declara legal constituit daca majoritatea consilierilor locali
validati au depus juramantul, constituirea fiind constatata prin hotarare adoptata cu votul majoritatii
consilierilor locali validati. Dupa declararea ca legal constituit, Consiliul local alege dintre membrii
sai prin votul deschis al majoritatii consilierilor locali un presedinte de sedinta pentru a conduce
sedintele consiliului local si a semna hotararile adoptate de acesta, presedinte de sedinta ce poate
ramane in functie maxim 3 luni => nu exista functia de presedinte al Consiliului local !!!
Atributiile
Consiliul local are atributii de natura administrativa si financiara in orice domeniu daca nu
exista vreo interdictie expresa a legii. Consiliul local dispune de o competenta materiala generala
si textul legii ne spune ca Consiliul local are initiativa si hotaraste in conditiile legii in toate
problemele de interes local, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor autoritati ale
administratiei locale sau centrale (putem avea norme speciale, dar regula o constituie competenta
autoritatii deliberative a Consiliului local). Legea administratiei locale stabileste urmatoarele
categorii de atributii:
- atributii privind organizarea si functionarea aparatului de specialitate al primarului, ale institutiilor
si serviciilor publice de interes local si ale societatilor comerciale si regiilor autonome de interes
local
- atributii privind dezvoltarea economico-sociala si de mediu a comunei, orasului sau municipiului
(a localitatii)
- atributii privind domeniul public si privat al localitatii
- atributii privind gestionarea serviciilor furnizate catre cetateni
- atributii privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern si extern
Mandatul Consiliului local este de 4 ani (legea prevede, nu Constitutia), putand fi
prelungit prin lege organica in caz de razboi sau de catastrofa. Legiuitorul a avut in vedere ipoteza
reorganizarii lor administrativ-teritoriale pe parcursul unui mandat, precum si cea a incetarii
mandatului unor alesi locali, stabilind ca Consiliul local sau Consiliul judetean, precum si
primarul alesi in urma organizarii unei noi unitati administrativ-teritoriale sau in urma
dizolvarii unor Consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari isi exercita mandatul
numai pana la organizarea urmatoarelor alegeri locale generale. Noii veniti continua
mandatul predecesorilor, nu incep un nou mandat. Consiliul local se intruneste in sedinte
ordinare (local) lunare la convocarea primarului si se poate intruni si in sedinte extraordinare la
cererea primarului sau a 1/3 din membrii Consiliului. In caz de forta majora si de maxima urgenta
pentru rezolvarea intereselor locuitorilor, convocarea Consiliului se poate face de indata. Ordinea
de zi a sedintei Consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau orasului prin mass
media sau prin orice alt mijloc de publicitate. In comunele sau orasele in care cetatenii apartinand
unei minoritati nationale au o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, ordinea de zi se
aduce la cunostinta cetatenilor in limba minoritatii respective, dar mai mult decat atat, avem textul
care ne spune ca lucrarile sedintei se desfasoara in limba romana, dar in Consiliile locale in care
consilierii apartinand unei minoritati nationale reprezinta cel putin 1/5 (20%) din numarul total, la
sedintele de Consiliu se poate folosi si limba materna (a minoritatii respective). Dezbaterile din
sedintele Consiliului local, precum si modul in care si-a exercitat votul fiecare consilier se

lOMoARcPSD|8908838
consemneaza intr-un proces verbal semnat de presedintele de sedinta si de secretarul unitatii

administrativ-teritoriale.
Actele si raspunderea Consiliului local

Potrivit legii, in exercitarea atributiilor, Consiliul local adopta hotarari cu votul majoritatii
membrilor prezenti (majoritate simpla), in afara de cazurile cand legea sau regulamentul de
organizare si functionare a Consiliului local stabilesc o alta majoritate. Hotararile privind bugetul
local, contractarea de imprumuturi, cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale, participarea
la programe de dezvoltare judeteana, regionala sau zonala, organizarea si dezvoltarea urbanistica,
precum si cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice
romane sau straine se adopta cu votul majoritatii consilierilor locali in functie, iar hotararile privind
administrarea patrimoniului, care inseamna si domeniul public si privat, dar si alte drepturi de
creanta, se adopta cu majoritatea calificata de 2/3 din totalul consilierilor. Consiliul local poate
stabili ca unele hotarari sa fie luate prin vot secret, iar hotararile cu caracter individual cu privire la
persoane sunt luate intotdeauna prin vot secret, cu exceptiile prevazute de lege. Hotararile
Consiliului local se semneaza de presedintele de sedinta si se contrasemneaza pentru legalitate
de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, iar daca presedintele lipseste sau refuza sa semneze,
hotararea consiliului local se semneaza de 3 pana la 5 consilieri locali. Secretarul unitatii
administrativ-teritoriale poate refuza cu o motivare scrisa sa contrasemneze hotararea Consiliului
local, opinia sa motivata fiind consemnata in procesul verbal. Asemenea hotarari sunt valabile –
subiect de examen. Secretarul are obligatia de a comunica hotararile Consiliului local primarului
si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii. Primarul
participa la sedintele Consiliului local. Hotararile CL sunt acte administrative de regula, cu caracter
normativ sau individual. Art. 49 din lege – hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si isi
produc efecte juridice (intra in vigoare) in termen de maxim 5 zile de la data comunicarii catre
prefect, iar cele cu caracter individual isi produc efecte de la data comunicarii catre cel caruia i se
adreseaza. Dupa constituire, CL isi organizeaza comisii de specialitate pe principalele domenii de
activitate, comisii compuse din consilierii locali.
Potrivit legii, dizolvarea CL poate interveni de drept sau prin referendum local. CL se
dizolva de drept cand acesta nu se intruneste timp de 2 luni consecutiv, desi a fost convocat
potrivit legii sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive (timp de 3 luni) nicio hotarare,
precum si in situatia in care numarul consilierilor locali a scazut sub jumatate + 1 si nu se poate
completa prin supleanti. – SUBIECTE CU ACESTE SITUATII
Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale sau orice alta persoana
interesata sesizeaza instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile care atrag
dizolvarea de drept a CL, iar instanta analizeaza situatia de fapt si se pronunta cu privire la
dizolvarea CL. Hotararea instantei este definitiva si se comunica prefectului.
CL poate fi dizolvat prin referendum local organizat in conditiile legii – legea 3/2000 – ca
urmare a cererii adresate prefectului de cel putin 25% din cetatenii cu drept de vot inscrisi pe listele
electorale. Pana la constituirea noului CL, primarul sau in absenta acestuia secretarul unitatii
administrativ-teriotriale va rezolva problemele curente ale localitatii.
Mandatul de consilier local (pentru toti alesii locali este aceeasi norma imperativa) se
suspenda de drept in cazul in care acesta a fost arestat preventiv, masura arestarii preventive fiind
comunicata de instanta de judecata prefectului, care prin ordin dispune masura suspendarii in
termen de 48 ore de la comunicare – termen stabilit expres.
Potrivit legii 393/2004 privind statutul alesilor locali, calitatea de consilier local ca si cea de
consilier judetean etc. inceteaza de drept inainte de expirarea duratei normale (inaintea celor 4 ani,
inainte de termen) in urmatoarele situatii:
- demisie
- incompatibilitate

lOMoARcPSD|8908838
- schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala

- lipsa nemotivata la mai mult de 3 sedinte ordinare consecutive ale Consiliului
- imposibilitatea exercitarii mandatului pe o perioada mai mare de 6 luni
- condamnarea prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva la o pedeapsa privativa de
libertate
- punerea sub interdictie judecatoreasca
- pierderea drepturilor electorale
- pierderea calitatii de membru al partidului politic sau a organizatiei minoritatii nationale pe a
carei lista a fost ales
- decesul
In ce priveste raspunderea alesilor locali, doctrina identifica o raspundere disciplinara, una
administrativ-patrimoniala si una penala. Legea administratiei locale consacra un capitol distinct
administratiei publice locale a municipiului Bucuresti, stabilind implicit o forma de subordonare
autoritatilor locale alese la nivelul sectoarelor capitalei in raport cu autoritatile locale ale
municipiului Bucuresti.
Primarul, viceprimarul si administratorul public

Primarul este ales potrivit regimului legal actual direct de catre comunitatea locala, intr-
un singur tur de scrutin. Potrivit legii administratiei locale, comunele, orasele si municipiile au cate
un primar si un viceprimar, iar municipiile resedinta de judet au un primar si 2 viceprimari.
Validarea alegerii primarului se face in termen de 20 zile de la data desfasurarii alegerilor in
camera de consiliu a judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla comuna sau orasul de catre un
judecator desemnat de presedintele judecatoriei. Primarul indeplineste o functie de autoritate
publica, avand obligatia de a asigura respectarea legislatiei in sens larg. Atributiile primarului sunt
delimitate pe mai multe categorii, dispune de o competenta materiala generala. Legea enumera
urmatoarele categorii de atributii:
- atributii exercitate in calitate de reprezentant al statului in conditiile legii
- atributii referitoare la relatia cu Consiliul local
- atributii referitoare la bugetul local
- atributii privind serviciile publice asigurate cetatenilor
Legea stabileste posibilitatea ca alte atributii sa-i fie stabilite prin legi speciale. O inovatie a legii
286/2006 a constat in stabilirea posibilitatii ca primarii sa-si angajeze consilieri personali (1 la
comune, maxim 3 la orase si municipii si maxim 5 consilieri la primaria capitalei si la municipiile
resedinta de judet). In exercitarea atributiilor primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau
individual ce intra in vigoare in conditiile stabilite de art. 49 (2) – normative - in 5 zile dupa ce sunt
aduse la cunostinta prefectului, iar cele individuale se comunica celor carora li se adreseaza.
Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou
ales, putand fi prelungit prin lege organica in caz de razboi, calamitate naturala, dezastru sau
sinistru deosebit de grav. Mandatul primarului inceteaza de drept in conditiile legii privind statutul
alesilor locali si sunt aceleasi dispozitii ca in cazul consilierilor, precum si in urmatoarele situatii:
daca acesta se afla in imposibilitatea exercitarii functiei datorita unei boli grave certificate care nu
permite desfasurarea activitatii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic sau daca acesta
nu-si exercita nejustificat mandatul timp de 45 zile consecutive. Si primarul poate fi inlaturat prin
referendum local. Exista si aceeasi norma care priveste arestarea preventiva.

lOMoARcPSD|8908838
Statutul viceprimarului este reglementat succint in lege, el fiind calificat drept inlocuitorul
de drept al primarului care-i poate delega atributii. Viceprimarul nu este o autoritate. El este ales cu
votul majoritatii consilierilor locali in functie dintre acestia, iar schimbarea sa se poate face de
consiliul local cu votul majoritatii consilierilor locali in functie la propunerea primarului sau a 1/3 din
numarul consilierilor locali in functie. Pe durata exercitarii mandatului, viceprimarul isi pastreaza
statutul de consilier local.
Administratia publica locala
Secretarul unitatii administrativ teritoriale — legea adm publice locale

215/2001
- fiecare unitate administrativ teritoriala/subdiviziune a municipiilor are un secretar salarizat din
bugetul local
- secratarul unitatii adm teritoriale este fucntionar public de conducere cu studii superioare juridice
sau administative
- secretarul nu poate fi membru al unui partid politic sub sanctiunea incmpatibilitatii
- nu paote fi sot, sotie sau ruda de gradul 1 cu primarul, viceprimarul, presedintele sau
vicepresedintele consiliului judetea sub sanc eliberarii din funct
- se supune prevederilor legii din statutul functionarilor publici, fiind vb de un funct public de
conducere
- prindtre atrb principale:
• avizarea pt legalitate a dispozitiilro primarului si ale presedintelui cosniliului judeten, a hot
consiliului local si judetean — a actelor adm a adm locale — poate sa refuze legaliarea cu o
motivare in scris, actul este adoptat, dar fara aviz de legalitate
• participarea la sedintele consiliului local si judetean
• asigurarea gestionarii procedurilor administrative privind relatia dintre consiliul local si primar,
dintre consiliul judetean si presedintele acestuia, precum si relatia dintrea aut locale si prefect
• asigurarea transparentei si comunicarii dintre institutiile publice si pers interesate a actelor aut
locale
• pregatirea lucrarilor supuse dezbaterii consiliului local si judetean so cominisiilor de specialitate
a le acestuia
• secretarul poate indeplini si alte atrbutii prevazute de lege sau insarcinari date de consiliul
judetean, primar …
Consiliul judetean si presedintele consiliului judetean

- art122C — consiliul judetean este aut a adm publice locale constituita la nivel judetean pt
coordonarea activitatii consiliilor comuanle, orasenesti si municipale in vederea realizarii
serviciilor publice de interes judetean
Alegerea consiliului judetean — Const prevede ca acesta este ales si funct in
conditiile legii
- legea 151/2015 — abroga legea 67/2004(cea din carte)
- potrivit legii adm locale 215/2001 Consiliul judetean se compune din consilieri judeteni ales prin
vot egal,secret,direct,universal …
- nr membrilor ficecarui consiliu judetean se stabileste prin ordin al prefectului in funct de nr
locuitorilor judetelui, conform populatiei dupa dimiciliu, raportat de INS(institutul national de
statistica) la data de 1 ianuarie a anului in curs
- nr consilierilor variaza intre 31 de cosnilieri pt o pop de pana la 31.000 locuitori si 37 pt o pop de
peste 37.000 de loc
- constituirea consiliilor judetene si validarea mandatelor consilierilor judeteni este reglementata in
o maniera asemanatoare consiliilor locale
Atributiile consiliului judetean: — 5 categorii de atributii
Atributii privind org si funct aparatului de specialitate a consiliului judetean
Atributii privind dezvoltarea economico sociala a judetului
Atributii privind gestionarea patrimoniului judetului

lOMoARcPSD|8908838
Atributii privind gestionarea serviciilor publice din subordinea

Atributii privind cooperarea interinstitutionala
Alte atributii stabilite prin lege
Functionarea
- mandat de 4 ani — poate fi prelungit prin lege organica in caz de razboi sau catastrofa
- mandatul se exercita de la data constituirii pana la data declararii ca legal consitituit a consiliului
nou ales
- cons judetean se intruneste in sedinte ordinare o data pe luna la convocarea presedintelui
consiliului judtean
- se poate intruni si in sedinte extraordinare ori de cate ori este necesar la cererea presedintelui
cons sau a cel putin unei treimi din nr membrilor constiliului sau la solicitarea prefectului
adresata presedintelui cons judetean, in cazuri exceptionale ce necesita adoptarea de masuri
imediate
- in exercitarea atributiilor ce revin cosn judetean, se adopta hot cu votul maj membrilor
prezenti, in afara de cazurile in care legea stabileste o alta majoritate. Hot se semneaza de
presedinte, in absenta acestuita de vicepresedinte, se poate semna de secretarul judetului pt
legalitate.
- consiliul jduetean se dizolva in aceleasi cond ca si consiliul local sau prin referendum judetean
in conditiile legii speciale
Presedintele si vicepresedintii CJ:
consiliul judetean alege dintre membrii sai un presedinte si 2 vicepresedinti cu votul secret al
majoritatii consilierilor judeteni in functie — maj absoluta
- eliberarea din fucntie a presedintelui sau a vicepresedintilor consiliului judetean se face cu votul
secrete a 2/3 dintre membrii(o majoritate calificata), la propunerea cel putin a 1/3 din nr acestora
- pe durata mandatului, presedintele si vicepresedintii primec o indemnizatie lunara ca unica
forma de reminerare a aactivitatii, ce reprezinta baza de calcul pt stabilirea dr si pbligatiilor ce se
det in raport cu venitul salarial — presdedintele cosniliului judetean reprezinta judetul in
raport cu justitia — are capacitatea procesuala activa sau pasiva de a reprezenta judetul
- presedintelui cons juetean se suabordoneaza aparatul de specialitate a consiliului judetean
Atributii:
- Atr privind fucnt aparatului de specialitate
- atr privinc raportul cu cons
- atr privind bugetul propriu al judetului
in exeercitatera atributiilor sale pres cons judetean emite dispozitii
Prefectul
- ar123C — prefectul este reprezentatnul guvernului in teritoriu, fiind calificat ca adm de stat in
teritoriu — raspunde principiului deconcentrarii administrative
- Guvernul numeste cate un prefect in ficeare judet is in municipiul Bucuresti
- conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte org de specialitate ale
administratiei publice
- principalul rol al prefectului este acela de a exercita controul de legalitate asupra actelor aut
publice locale — actele con judetea, local, primarul … — controlul atrage suspendarea de
drepta actului
- Constitutia consacra expres lipsa de subordonare intre aut locale alese, intre ele pe de o parte,
si in raport cu prefectul pe de alta parte
- in prezent prefectul este reglementat de legea 340/2004 privind prefectul si fucntia prefectului —
legea consacra printre atributiile enumerate ce ii revin prefectului si pe accea de a exeercita
controul de legalitate asupra actelor aut adm publice locale, aspectele de procedura fiind
dezvoltate in art3 di nlegea constenciosului administrativ, consacrat tutelei administrative —
textul legi se refera la actele aut adm publice locale, in ceea ce prveste termenul de introducere
a actiunii, aceste curge de la data la care prefectul a luat la cunostinta de actul adminsitrativ, iar
legea trimite la termenul stabilit de art11alin1 legea cont adm, acest text prevede termenul de 6
lun iin care pot fi atacate in contencio adminsitrativ actele adminsitrative individuale — toate

lOMoARcPSD|8908838
actele adm pot fi atacate de prefect in acest termen de 6 luni. — in practica se accepta
ideea ca actele adm normative pot fi atacate oricand
- in prezent, potrivit unor modificari ale legii stabilind statutul functionarilor publici - prefectul intra
in categoria inaltilor functionari publici carora le este interzisa asocierea in aprtide politice.
- prefectii si subprefectii nu au dreptul la grva si nu pot sa infiinte organizatii proprii
- asemenea texului const si legea 340 din 2004 stabileste expres ca intre prefect, pe de o parete,
consiliile locale si primari, precum si consiile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte,
nu exista raporturi de subordonare.
- pentru indeplinirea atributiilor sale prefectul emite ordine — cu caracter normativ sau individual
- exista o cancelarie a prefectului si legea prevede si posibilitate infiintarii de oficii prefectorale,
inclusiv la nivel de Capitala
FUNCTIA PUBLICA si FUCNTIONARUL PUBLIC

- notiunea de functie publica este o notiune fundamanetala a dr administrativ — titularul unei
functii publice este de regula, dar nu intotdeauna un functionar public
- functionarea unei institutii publice presupune 3 componente:
• competenta
• mijl materiale si funanciare
• personal administrativ
- doctrina interbelica a fost favorabila aparitiei unui statut al ficntionarilor publici care sa confere
neutralitate si stabilitate pentru functionarii publici angajati in administratie, fiind adoptata o lege
cadru in 1923 — avem traditie in aceasta zona
Constitutionalitatea si legalitata functiei publice:
- de regula constitutiile statelor membre consacra norme sumare functiei publice si functionarului
public, satatutul fucntionarului public putand fi privit, precum si defint ca ansamblul regulilor
referitoare la situatia juridica a functionarului public
- desi in dr continental exista tari in care s-au adoptat statute ale fucntionarilor puvblici, sub forma
unor coduri, nicaieri nu exista o unica regelementare
- in statele europene s-au ridicat 2 pribleme:
1. Care sunt categoriile de functionari publici ce intra sub incidenta statutului?
- bazele constitutionale ale fucntiei publice se regasesc in art16alin3 si 73 — functiile si

demnitatile publice, civile sau militatre, pot fi ocupate in conditiile legii de persoanele care au
cetatenia romana si domiciliul in tare, statul roman garanteaza egalitatea de sanse intre femei si
barbati pt ocuparea acestor demmnitati.
- obiectul de reglementare al legii privind statutul functionarilor publici repezinta regimul general al
raporturilor juridice dintre functionarii publici si stat sau administratia publica locala prin aut
administrativ autonome ori porin autoritatile si institutiile publice ale adminsitratiei centrale si
locale, definind raporturi de serviciu
- spre deosebire de angajatii ocntractuali, care incheie un contract de munca cu angajatorul,
fucntionarii publici sunt numiti in baza unui act adminsitrativ de numire in funct publica, cu
caracter unilateral, avand obligatia de a depune juramantul de credinta in urma numirii in fucnt
publica respectiva
CURS 13 – 29.05.2017
(prima ora lipsa)
Potrivit legii, funcționarii pot fi definitivi sau debutanți.
După nivelul atribuțiilor titularului funcției publice, funcțiile publice se împart în trei categorii
corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici, funcționarilor publici de conducere, și

lOMoARcPSD|8908838
funcționarilor publici de execuție. Legea are un regim distinct pentru înalții funcționari publici, în
sensul că le este interzisă asocierea în partide politice.
Din categoria înalților funcționari publici:
- Secretarul general și secretarul general adjunct al guvernului (sau mai mulți)
- Secretarul general al unui minister și secretarul general adjunct
- Secretarii generali ale altor organisme ale administrației publice

- Prefectul
- Inspectorii guvernamentali
Pentru a intra în cateogira înalților funcționari publici, trebuie întrunite o serie de condiții speciale
de studii și promovarea unui concurs național pentru intrarea în această categorie.
Ocuparea funcțiilor publice se face prin promovare, transfer, redistribuire, recrutare și alte
modalități prevăzute de lege. Recrutarea în vederea intrării în corpul funcționarilor publcii se face
prin concurs în condițiile prevăzute de lege. Odată întrunite condițiile generale și speciale de acces
la funcția publică, se dobândește învestitura ca procedură desfășurată de către o autoritate publică
sau constituție publică în vederea începerii exercitării de către o persoană a unei funcții publice, în
cazul autorității sau funcției publice respective.
În cazul funcționarilor publcii se încheie un act de numire cu caracter individual, unilateral de către
autoritatea sau instituția publică, fiind vorba despre o manifetsare expresă de voință din partea
autorității sau instituției publice în cadrul căreia urmează să-și desfășoare activitatea.
În toate cazurile, actul administrativ de numire are o formă scrisă, trebuie să conțină temeiul legal
al numirii, denumirea funcției publice, data la care începe să-și desfășoare activitatea precum și
locul de desfășurare al activității etc.
La intrarea în corpul funcționarilor publici are loc depunerea jurământului de credință, iar în cazul
refuzului depunerii jurământului, se ajunge la revocarea actului administrativ de numire.
Avansarea funcționarilor publici poate fi liberă când sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de
lege, cum ar fi vechimea sau prin concurs sau examen în urma verificării cunoștințelor de
specialitate necesare pentru a trece într-o funcție superioară.
Evaluarea performanțelor profesionale are funcționarilor se face anual, fiind acordate mai multe
calificative, enumerate de legiuitor. În vederea realizării funcției publice, a fost creată .... carte...
(Ministerul Justiției ceva.)
Drepturile și îndatoririle funcționarilor publici
În doctrină a fost dezvoltată teza unei deontologii a funcționarilor publici, fiind reglementate în
prezent prin legea 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici.
Ca în majoritatea statelor europene, și în România există o perioadă de probă în care funcționarul

are calitatea de debutant și abia la sfârșitul acestei perioade poate obține titularizarea sau
dimpotrviă, poate fi scos din funcție.
Doctrina analizează posibilitatea participării funcționarilor publici la viața politică, specifică acestora
cu o obligație de loialitate față de funcție.
În statele europene, în calitatea poltiică a funcționarilor publici cunoaștem reglementări diferite în

funcție de tradiții de legislație, mai toate staele consacră o obligație de rezervă distinctă de
obligația de loialitate și de cea privind discreția profesională.

lOMoARcPSD|8908838
În ceea ce privește dreptul la grevă al funcționarilor publici există variații de la o țară la alta.
Ca regulă, în toate statele democratice, funcționarul public trebuie să aibă o solidă competență
profesională, loialitate, simț al datoriei, grijă față de interesul general etc.
Drepturile și obligațiile funcționarilor publici se delimitează în drepturi și obligații cu caracter

general și drepturi și obligații specifice. De asemenea, doctrina mai realizează o delimitare între
drepturi și obligații ce privesc situația personală a funcționarului care înseamnă salarizare,
concediu, protecție socială și drepturi și obligații specifice funcției publice indiferent de titularul
acesteia.
Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii. De asemenea,
salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea
pragului? de salarizare pentru funcționarii publici.
Dreptul de salarizare :se admite că salariul este format din venitul de bază și o parte variabilă,
reprezentată de sporuri.
Durata normală a timpului de lucru: 10 ore/zi.

Dreptul la concediu de odihnă, concediu medical, de studii etc.
În perioada concediilor de boală, de maternitate și a celor pentru creșterea și îngrijirea copiilor

raporturile de serviciu nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa funcționarului public în
cauză (Adică nu poate fi dat afară!, decât dacă funcționarul public nu face cerere în acest sens0
Autoritățile și instituțiile au obligația de a asigura condiții optime de muncă care să le asigure

integritatea psihică și fizică.
Funcționarii publici beneficiază de pensii precum și de celelate drepturi și asigurări de stat, potrivit
legii. Se menționează și dreptul la pensia de urmaș.
Se mai menționează dreptul acestora, în exercitarea atribuțiilor lor, de protecție a legii.
Dreptul de opinie al funcționarilor publici este garantat, este interzisă discriminarea pe criterii
politice, sindicale, religioase, etnice, sex etc. A altui funcționar public, pentru că dreptul la opinie
este garantat, dar libertatea de manifestare a opiniilor este limitată.
Dreptul de asociere sindicală este garantat funcționarilor publici, aceștia pot fi liberi să realizeze
organizații sindicale, să aibă funcții în cadrul acestora etc.
Ei se pot asocia în organizații profesionale sau în alte tipuri de organizații ce urmăresc protejarea
intereselor profesionale.
Textul legal prevede că este recunoscut și dreptul la grevă în condițiile legii, funcționarii publici care
se află în grevă nu beneficiază de salariu și de alte drepturi salariale pe perioada grevei
În ceea ce privește îndatoririle, se face o distincție între îndatoririle legate de îndeplinirea funcției și
îndeplinirea personală, legea rezumându-se doar la îndatoriri de serviciu.
Ei trebuie să își îndeplinească cu profesionalism îndatoririle de serviciu si să se abțină de la orice

fapte ce ar putea aduce atingere prestigiului corpului funcționarilor publici sau ar putea crea
prejudicii persoanelor fizice sau juridice.
Funcționarilor publici le este interzis să aibă funcții de conducere în organe de conducere ale
partidelor politice.
Înalților funcționari publici le este interzis să facă oarte din partide politice. Au obligația de rezervă
în manifestarea convingerilor și preferințelor politice, având totuși dreptul la opinie. Au obligația de
a se conforma dispozițiile primite de la superiorul ierarhic, având dreptul însă să refuze în scris și

lOMoARcPSD|8908838
motivat îndeplinirea unor sarcini de serviciu pe care le consideră nelegale. Ei trebuie să păstreze
secretul de serviciu.
Funcțioanrii publici au obligația să respecte incompatibilitățile, să-și perfecționeze pregătirea

profesională în condițiile legii. Obligația de a depune declarații de avere sau de interese.
Regimul juridic al functiei publice cuprinde si problema raspunderii, a carei menire consta in
reprimarea greselilor savarsite de functionarii publici. Legea 188/1999 reglementeaza intr-un
capitol distinct sanctiunile disciplinare si raspunderea functionarilor publici. Potrivit legii, incalcarea
de functionarii publici cu vinovatie a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara,
contraventionala, civila sau penala, dupa caz. Functionarul public poate fi sanctionat cu sanctiuni
specifice fiecarei forme de raspundere, fiind interzisa insa aplicarea a 2 sanctiuni de aceeasi
natura juridica pentru aceeasi fapta. Raspunderea civila are in vedere o raspundere pentru
pagubele cauzate si in realitate reprezinta o raspundere administrativ-patrimoniala specifica
dreptului administrativ. Raspunderea disciplinara – incalcarea cu vinovatie de catre functionarii
publici a indatoririlor corespunzatoare functiei publice pe care o detin si a normelor de conduita
profesionala si civila prevazuta de lege constituie abatere disciplinara si atrage raspunderea
disciplinara a acestora. Raspunderea disciplinara presupune un ansamblu de norme care
reglementeaza actele si faptele savarsite de functionarul public in exercitarea atributiilor sale sau in
legatura cu acestea, sanctiunile care se aplica si normele procedurale corespunzatoare. Constituie
abateri disciplinare urmatoarele fapte: intarzierea sistematica in efectuarea lucrarilor, neglijenta
repetata in rezolvarea sarcinilor, absente nemotivate, nerespectarea in mod repetat a programului
de lucru etc. Abaterea disciplinara (fapta savarsita cu vinovatie de functionarul public, fiindca
acesta incalca obligatiile ce-i revin din raportul de functie publica sau in legatura cu acesta)
Sanctiunile disciplinare sunt mustrarea scrisa, diminuarea drepturilor salariale cu 5-20% pe o

perioada pana la 3 luni, suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau de
promovare in functia publica pe o perioada de 1-3 ani, retrogradarea dreptului de salarizare sau in
functia publica de pana la 1 an si destituirea din functie. Legea retine principiul individualizarii
sanctiunii disciplinare – e necesar sa se tina seama de cauzele si gravitatea abaterii disciplinare,
imprejurarile in care a fost savarsita, gradul de vinovatie etc.
Sanctiunile disciplinare se aplica in cel mult 1 an de la data sesizarii comisiei de disciplina, dar nu
mai tarziu de 2 ani de la data savarsirii abaterii disciplinare, in timp ce mustrarea scrisa poate fi
aplicata direct de persoana ce are competenta legala de instituire? In functia publica. Celelalte
sanctiuni pot fi aplicate de aceeasi persoana doar la propunerea comisiei de disciplina. Pot fi
aplicate doar dupa cercetarea prealabila a faptei, dupa audierea persoanei functionarului public in
cauza, ce trebuie consemnata in scris sub sanctiunea nulitatii. Refuzul funct public de a se
prezenta la audieri sau de a semna declaratia ... faptei ce i se imputa se consemneaza intr-un
proces verbal.
Pentru inaltii functionari publici comisia de disciplina e compusa din 5 inalti functionari publici
numiti prin decizia primului-ministru. Potrivit legii functionarul public nemultumit de sanct aplicata
se poate adresa instantei de contencios administrativ.
Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza atunci cand acestia au savarsit

o contraventie in timpul si in legatura cu sarcinile de serviciu. Impotriva procesului verbal de
sanctionare, functionarul public se poate adresa cu plangere la judecatoria in a carei circumscriptie
isi are sediul autoritatea sau institutia publica in care e numit functionarul public sanctionat. Se
poate introduce APEL, NU RECURS (corecteaza in carte) in materie contraventionala ca urmare
a modificarii legii de punere in aplicare – se introduce la tribunalul administrativ. Potrivit statutului,
raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:
a) pentru pagubele produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice care
functioneaza

lOMoARcPSD|8908838
b) pentru nerestituirea in ter legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit
c) daunele platite de inst sau aut publica catre o terta persoana in temeiul unei hot judec
definitive
Impotriva ordinului sau disp de imputare, functionarul public in cauza se poate adresa instantei de
contencios administrativ
Raspunderea penala a functionarului public – intervine pentru infractiunile savarsite in timpul

serviciului sau in legatura cu atributiile functiei publice pe care o ocupa – textele din lege in
aceasta materie in carte
Functia publica si functionarul public – 1 intrebare la examen
A terminat cartea

Drept Administrativ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Administrativ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|8908838

Drept administrativ (Universitatea din Bucuresti)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

bibliograﬁe: ed 3 Dr Admnistrativ vol1 2014

In studiul dr administrativ, ramura dr public, notiunea de adiministratie publica ocupa locul

Putere publica= dr speciale solvante, prerogativele de care dispune orice autoritate a

Interes public= necesitatile materiale si spirituale ale cetatenilor la un moment dat.

Puterea discretionara a administratiei= ce presupune acea marja, acea libertate de

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Relatia guvernare — administratie publica

Executiv= guvern + presedinte

Rolul executivului in dr public contemporan

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

OBIECTUL SI DEFINITIA DR ADMINISTRATIV

Obiectul — discutiile cu privire la continutul si sfera administratiei publice nu pot ﬁ separate

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

raporturile reglementate de dr administrativ subsidiar altei ramuri de dr public — dr constitutional.

Deﬁnitia dr administrativ = acea ramura a dreptului public ce reglementeaza relatiile

In TGD se face o distinctie traditionala intre iz dr in sens material si iz dr in sens formal.

Doctrina face traditional distinctie intre iz scrise si iz nescrise.

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

- dispozitiile pres consiliilor judetene si ale primarilor

! Doar actele normative pot sa ﬁe iz de dr administrativ, actele individuale niciodata. !

HG, actele administratiei ministeriale si extraminsitreiale, actele aut administratiei

Tratatele si conventiile internationale sunt iz ale dr administrativ daca indeplinesc 3

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

- sa cont reglementari in domeniul dr administrativ

Ceea ce piveste iz nescrise ale dr administrativ:

Jurisprudenta instantelor de contencios administrativ:

NORME DE DR. ADMINISTRATIV

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Clasiﬁcare normelor de dr administrativ:

Dupa criteriul sferei de cuprindere:

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Codiﬁcare dr adminsitrativ si a procedurii adminsitrative

TEORIA GENERALA A ORGANIZARII ADMINISTRATIEI PUBLICE

In doctrina occidentala domina teza/teoria potrivit careia autoritatile ce compun puterea

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

SARCINILE, COMPETENTA SI CAPACITATEA AUTORITATILOR ADM PUBLICE

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

- garant al constitutiei si mediator intre puterile satatului — conduce la necesitatea unui

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Atributii in situatii exceptionale:

II. Atributii exercitate in raportutile cu guvernul si cu alte autoritati ale adm

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

- participarea al sedintele guvernului — art87 — atn cand participa si prezideaza, nu are dr de

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

III. Atributii in raporturiel cu justitia si cu CCR

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Decretele pot if atacate in instatna de contencios administrativ potrivit legii contecnciosului

Raspunderea presedintelui Romaniei

Raspunderea penala — regimul raspudnereii penale poresupune mai multe conditii, o

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Pot ﬁ chemati sa rasp penal astfel pres romaniei si membrii CSAT.

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Durata mandatului si statutul membrilor:

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

A 2-a modalitate de incetare a mandatului guvernului se datoreaza incetarii functiei de prim-

Dupa aceste situatii se decalnseaza procedura de investire a unui nou guvern.

Downloaded by Adriana Stefania (nicolauadriana4@gmail.com)

Organizarea si functionarea guvernului — legea 90/2001

Actele Guvernului. Delegarea legislativa

Actele Guvernului sunt reglementate in art.108 din Constitutie – hotoarari si orgonante ca