Tabel rezumativ Teoria Generală a Obligaţiilor
Obligaţia este acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului
Definiţi obligaţia
Care sunt subiectele raportului juridic de
obligaţie ?
În ce constă conţinutul raportului juridic de
obligaţie ?
În ce constă obiectul raportului de
obligaţie ?
Ce este obligaţia de a da ?
Ce este obligaţia de a face?
Ce este obligaţia de a nu face?
Clasificaţi obligaţiile după izvoare
Enunţaţi clasificările obligaţiilor în funcţie b) obligaţiile nepecuniare;
de obiectul lor
Ce sunt obligaţiile de rezultat?
activ (numit creditor), de a cer subiectului pasiv (numit debitor) – şi căruia îi
revine îndatorirea corespunzătoare – de a da, a face sau a nu face ceva, sub
sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bunăvoie.
Subiectul activ poartă denumirea de creditor, iar cel pasiv de debitor. Pot fi atât
persoanele fizice cât şi persoanele juridice.
Este format din dreptul de creanţă aparţinând creditorului şi obligaţia
corespunzătoare acestui drept, care incumbă debitorului. O latură esenţială a
raportului de obligaţie o constituie conţinutul său patrimonial: dreptul de creanţă
se înscrie în activul patrimoniului, iar obligaţia corelativă este cuprinsă în
pasivul acestuia.
Obiectul raportului de obligaţie, conceput ca acţiune sau abstenţiune concretă la
care este îndatorat subiectul pasiv şi îndreptăţit subiectul activ, poate consta fie
într-o prestaţie pozitivă (a da, a face ceva), fie într-o abţinere (a nu face ceva la
care, în lipsa obligaţiei asumate, subiectul pasiv ar fi fost îndreptăţit).
A da înseamnă a constitui sau a transmite un drept real oarecare. Ea nu se
confundă cu obligaţia de a preda materialmente lucrul vândut, această din urmă
obligaţie fiind o obligaţie de a face.
Este îndatorirea ce revine subiectului pasiv de a efectua o lucrare şi, în general,
orice prestaţie pozitivă în afara acelora care se încadrează în noţiunea de a da.
Constă într-o abţinere la care este îndatorat subiectul pasiv, de la ceva ce ar fi
putut să facă în lipsa obligaţiei asumate.
a) contracte;
b) acte juridice unilaterale;
c) fapte ilicite cauzatoare de prejudicii (delicte şi cvasidelicte civile);
d) îmbogăţirea fără just temei;
e) gerarea de către o persoană a intereselor altei persoane;
f) plata unei prestaţii nedatorate. Primele două categorii sunt obligaţii născute
din acte juridice. Celelalte sunt obligaţii născute din fapte juridice.
a) obligaţii pozitive (obligaţiile de a da şi obligaţiile de a face);
b) obligaţiile negative (obligaţiile de a nu face);a) obligaţii pecuniare;
a) obligaţiile determinate (numite şi obligaţii de rezultat);
b) obligaţiile de prudenţă şi diligenţă (numite şi obligaţii de mijloace).
Ceea ce este caracteristic pentru obligaţia determinată (de rezultat) este faptul că
obligaţia este strict precizată sub aspectul obiectului şi scopului urmărit,
debitorul obligându-se ca, desfăşurând o anumită activitate, să atingă un rezultat
bine stabilit.
 Caracteristica obligaţiei de prudenţă şi diligenţă (obligaţiei de rezultat) este
Ce sunt obligaţiile de prudenţă si aceea că obligaţia debitorului nu constă în îndatorirea precizată de la început de
diligenţă ? a atinge un anumit rezultat determinat, ci în îndatorirea sa de a depune toată
diligenţa necesară pentru ca rezultatul dorit să se realizeze.

În primul caz, neatingerea rezultatului dorit constituie, ipso facto, o dovadă a

culpei debitorului (o prezumţie de culpă a acestuia). Neatingerea rezultatului în
În ce constă diferenţa dintre obligaţiile
cel de-al doilea caz nu mai este, prin ea însăşi, o dovadă a culpei, ci revine
determinate şi obligaţiile de prudenţă şi
creditorului sarcina de a dovedi în mod direct împrejurarea că debitorul nu a
diligenţă pe teren probatoriu ?
depus, pentru atingerea rezultatului preconizat, prudenţa şi diligenţa care erau
obligatorii.

a) obligaţii civile (care se bucură integral de sancţiunea juridică);

Clasificaţi obligaţiile după sancţiunea
b) obligaţii naturale (numite şi obligaţii civile imperfecte, care nu se mai bucură
juridică
de integralitatea sancţiunii juridice).

a) obligaţii obişnuite (cărora le sunt proprii toate regulile care cârmuiesc

drepturile relative) ;
b) obligaţiile reale (numite şi propter rem – apar ca un accesoriu al unui drept
real, ca adevărate sarcini reale ce incumbă titularului unui drept real privitor la
Clasificaţi obligaţiile după opozabilitatea un bun) ;
lor c) obligaţiile opozabile terţilor (numite şi scriptae in rem – caracterizate prin
aceea că sunt atât de strâns legate de posesia lucrului, încât creditorul nu poate
obţine satisfacerea dreptului său decât dacă posesorul actual al lucrului va fi
obligat să respecte acest drept, deşi nu a participat direct şi personal la formarea
raportului de obligaţie).

a) contractul;
b) cvasicontractul;
Care sunt izvoarele obligaţiilor conform
c) delictul;
Codului civil?
d) cvasidelictul;
e) legea.

Contractul este un acord de voinţă între două sau mai multe părţi, prin care se
Definiţi contractul conform Codului civil constituie, se modifică ori se stinge un raport juridic de obligaţii (art. 942
C.civ.).

Care sunt cvasicontractele reţinute în a) gestiunea intereselor altuia (gestiunea de afaceri);

Codul civil? b) plata lucrului nedatorat (plata nedatorată).

Este faptul unei persoane care, fără a primi mandat din partea altei persoane,
Ce este gestiunea intereselor altuia?
administrează (gerează) interesele acestuia din urmă.

Constă în fapta unei persoane de a plăti către alta o datorie inexistentă sau care
Ce este plata lucrului nedatorat?
nu îi incumbă, ceea ce obligă la restituire.

Distingeţi delictul de cvasidelict Ceea ce distinge delictul faţă de cvasidelict este împrejurarea că delictul este o
faptă ilicită cauzatoare de prejudicii săvârşită cu intenţie, pe când cvasidelictul
este o faptă ilicită săvârşită cu intenţie – din neglijenţă sau imprudenţă.
 În ambele situaţii, întinderea răspunderii este identică: autorul faptei este ţinut la
repararea integrală a prejudiciului cauzat.

Încheierea oricărui contract este liberă. Totuşi, potrivit art. 5 C.civ., „nu se poate
În ce constă principiul libertăţii de voinţă
deroga, prin convenţii sau dispoziţii particulare, la legile care interesează
în materia contractelor ?
ordinea publică şi bunele moravuri”.

Ce se întâmplă cu un contract încheiat cu Încheierea unui contract cu încheierea oricărei norme juridice imperative, chiar
încălcarea dispoziţiilor legale care dacă acea normă nu ar avea, la prima vedere, o legătură directă cu ordinea
interesează ordinea publică ? publică, este sancţionată cu nulitatea absolută.

Care este fundamentul forţei obligatorii a

Voinţa părţilor.
contractului ?

Pornindu-se de la fundamentarea contractului în voinţa liberă ce dă legitimitate

Ce este principiul pacta sunt servanda ? angajamentelor contractuale, se trage concluzia unei depline obligativităţi a
contractelor.

a) Dezvoltarea domeniului contractelor de adeziune în dauna contractelor

Care sunt direcţiile în care s-a manifestat
tradiţionale;
înfrângerea principiului autonomiei de
b) Intervenţia din ce în ce mai accentuată, prin norme imperative, a statului în
voinţă?
domeniul contractual (dirijismul contractual).

a) contracte consensuale;
Clasificaţi contractele după modul de
b) contracte solemne;
formare
c) contracte reale.

Acele contracte care se încheie prin simplul acord de voinţă al părţilor, simpla
Ce sunt contractele consensuale? lor manifestare de voinţă, neînsoţită de nici un fel de formă, fiind suficientă
pentru formarea valabilă a contractului.

Acelea pentru a căror încheiere valabilă se cere respectarea unei anumite forme,
Ce sunt contractele solemne? care, de regulă, este forma autentică. Nerespectarea formei solemne atrage
nulitatea absolută a contractului.

Se caracterizează prin aceea că pentru formarea lor nu este suficientă simpla

Ce sunt contractele reale? manifestare a voinţei părţilor, ci trebuie să aibă loc şi remiterea materială a
lucrului.

a) împrumutul de consumaţie (mutuum);

b) împrumutul de folosinţă (comodatul);
Enumeraţi contractele reale c) depozitul;
d) gajul;
e) transportul de mărfuri.

a) contracte sinalagmatice (bilaterale);

Clasificaţi contractele după conţinutul lor
c) contracte unilaterale.

Ce sunt contractele sinalagmatice?
Ce sunt contractele unilaterale?
Daţi exemple de contracte unilaterale
Ce este exceptio non adimpleti contractus? Excepţia de neexecutare a contractului.
Clasificaţi contractele după scopul urmărit a) contractele cu titlu oneros ;
de părţi
Ce este contractul cu titlu gratuit?
Daţi exemple de contracte care sunt prin
esenţa lor cu titlu oneros
Daţi exemple de contracte care sunt prin
esenţa lor gratuite
Care este interesul distincţiei dintre
contractele cu titlu oneros şi cele cu titlu
gratuit?
Cum se subclasifică contractele cu titlu
oneros, conform art. 947 C.civ.?
Definiţi contractul comutativ
Se caracterizează prin reciprocitatea obligaţiilor ce revin părţilor şi prin
interdependenţa obligaţiilor reciproce.
Acele contracte care dau naştere la obligaţii în sarcina numai a uneia din părţi,
cealaltă având numai calitatea de creditor.
a) contractul de împrumut;
b) contractul de depozit gratuit;
c) contractul de gaj.
b) contractele cu titlu gratuit.
Cel care are drept cauză impulsivă, determinantă, intenţia de a procura un folos
altcuiva, fără a urmări, din punct de vedere juridic, nimic în schimb (animus
donandi).
a) contractul de vânzare-cumpărare;
b) contractul de schimb;
c) contractul de închiriere.
a) contractul de comodat (împrumutul de folosinţă).
a) în privinţa condiţiilor de validitate, în general pentru contractele cu titlu
gratuit există anumite cerinţe mai restrictive decât cele referitoare la contractele
cu titlu oneros;
b) contractele cu titlu gratuit, spre deosebire de marea majoritate a contractelor
cu titlu oneros, sunt contracte intuitu personae;
c) obligaţiile părţilor sunt reglementate cu mai multă severitate în cazul
contractelor cu titlu oneros ;
d) în materia dreptului succesoral, reducţiunea liberalităţilor excesive, care
încalcă rezerva succesorală, şi instituţia raportului privesc numai contractele cu
titlu gratuit, nu şi pe cele cu titlu oneros;
e) acţiunea pauliană (revocatorie), prin care creditorii unei persoane urmăresc să
desfiinţeze actele frauduloase ale debitorului, acte prin care s-au adus atingeri
dreptului de gaj general, va reuşi în condiţii mai lesnicioase dacă se pune
problema revocării unor contracte cu titlu gratuit, decât atunci când se discută
contractele cu titlu oneros consimţi
a) contracte comutative;
b) contracte aleatorii.
Se numeşte comutativ acel contract în care existenţa şi întinderea prestaţiilor
datorate de către părţi sunt certe şi pot fi apreciate chiar la momentul încheierii
contractului, ele nedepinzând în nici o măsură de hazard (alea).
 Contractul este aleatoriu în cazul în care existenţa sau întinderea prestaţiilor
părţilor sau numai ale uneia dintre ele depinde de un eveniment incert. Aşadar,
la încheierea contractului nu se poate calcula întinderea prestaţiilor, nu se poate
Definiţi contractul aleatoriu
şti cuantumul câştigului ori al pierderii şi uneori nu se poate şti nici măcar dacă
va exista sau nu câştig ori pierdere. Întinderea ambelor sau cel puţin a uneia
dintre prestaţii depinde de hazard (alea).

Cum se subclasifică contractele cu titlu a) contracte dezinteresate;

gratuit? b) liberalităţi.

Prin acestea se urmăreşte a se face un serviciu cuiva, fără a se micşora niciun

Ce sunt contractele dezinteresate?
patrimoniu.

Prin acestea o valoare trece dintr-un patrimoniu în altul, fără a se urmări un

Ce sunt liberalităţile?
contraechivalent.

a) contracte constitutive sau translative de drepturi reale;

Clasificaţi contractele după efectele b) contracte generatoare de drepturi de creanţă.
produse a) contracte constitutive sau translative de drepturi;
b) contracte declarative de drepturi.

Clasificaţi contractele după modul (durata) a) contracte cu executare imediată;

de executare b) contracte cu executare succesivă.

a) în cazul neexecutării sau al executării necorespunzătoare de către o parte a

obligaţiei ce-i revine, sancţiunea va fi rezoluţiunea – care desfiinţează contractul
cu efect retroactiv – în cazul contractului cu executare imediată; în cazul
contractului cu executare succesivă sancţiunea va fi rezilierea – care are ca efect
desfacerea contractului numai pentru viitor;
Care sunt deosebirile dintre contractele cu
b) deşi nulităţile actelor juridice operează cu efect retroactiv, în ipoteza
executare imediată şi cele cu executare
contractelor cu executare succesivă, atunci când executarea este ireversibilă,
succesivă?
efectele nulităţilor se aplică numai pentru viitor;
c) numai în ipoteza contractelor cu executare succesivă se poate pune problema
unei suspendări a executării din motive de forţă majoră, pe toată durata
imposibilităţii de executare;
d) riscurile contractuale se soluţionează în mod deosebit.

Clasificaţi contractele după cum sunt sau a) contracte numite;

nu nominalizate în legislaţia civilă b) contracte nenumite.

a) contracte principale – care au o existenţă de sine stătătoare şi a căror soartă nu

Clasificaţi contractele după unele corelaţii este legată de aceea a altor contracte încheiate de părţi;
existente între ele b) contracte accesorii – însoţesc unele contracte principale, de a căror soartă
depind.

a) contractul de gaj;
b) contractul de ipotecă;
Daţi exemple de contracte accesorii
c) contractul de fidejusiune;
d) clauza penală.
 Pe câtă vreme validitatea contractului principal şi menţinerea fiinţei lui se
examinează în mod de sine stătător şi independent de alte contracte, soarta
Care este importanţa distincţiei dintre
contractului accesoriu trebuie să fie examinată nu numai în funcţie de
contractele principale şi cele accesorii?
elementele sale intrinseci, dar şi în funcţie de soarta contractului principal pe
care îl însoţesc: accesoriul urmează soarta principalului.

a) contracte negociate;
Clasificaţi contractele după modul în care
b) contracte de adeziune;
se exprimă voinţa părţilor în contracte
c) contracte obligatorii.

Sunt cele pe care le putem denumi tradiţionale şi în cadrul cărora părţile discută,
Ce sunt contractele negociate? negociază toate clauzele sale, fără ca din exteriorul voinţei lor să li se impună
ceva.

Sunt contractele redactate în întregime sau aproape în întregime numai de către

una dintre părţile contractante. Celălalt contractant nu poate practic să modifice
Ce sunt contractele de adeziune? aceste clauze. El poate să le accepte sau să nu le accepte.

Ex : contractul de transport pe calea ferată, contractul de furnizare a energiei

electrice sau termice, contractul de abonament telefonic

Răspuns : Se aseamănă cu cele de adeziune, numai că, în timp ce în cazul

contractelor de adeziune condiţiile contractuale sunt impuse de o parte care fie
că este puternică din punct de vedere economic, fie că dispune de un monopol,
Ce sunt contractele obligatorii ? la contractele obligatorii, pe care unii autori le denumesc chiar contracte
„forţate”, condiţiile încheierii lor sunt delimitate, impuse de lege.

Ex : contractul pentru asigurarea de răspundere civilă pentru proprietarii de

autovehicule

Ce se înţelege prin încheierea contractului?Realizarea acordului de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale.

a) capacitatea;
Enumeraţi condiţiile esenţiale pentru b) consimţământul;
validitatea convenţiei c) obiectul;
d) cauza.

Ce este policitaţiunea? Oferta de a contracta.

a) scris ;
În ce moduri se poate face oferta b) verbal ;
c) tacit.

Există vreo condiţie specială de formă

Nu.
pentru valabilitatea ofertei ?

Cui se adresează oferta ? Unei persoane determinate, dar la fel de bine şi publicului.

Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le a) oferta trebuie să fie o manifestare de voinţă reală, serioasă, conştientă,
îndeplinească oferta neviciată şi cu intenţia de a angaja din punct de vedere juridic ;
 b) oferta trebuie să fie fermă ;
c) oferta trebuie să fie neechivocă ;
d) oferta trebuie să fie precisă şi completă.

Problema forţei obligatorii a ofertei priveşte momentele anterioare acceptării ei.

În ce măsură este importantă problema
După ce a fost acceptată, avem de-a face cu un contract format, în privinţa
forţei obligatorii a ofertei?
căruia se vor aplica regulile privind puterea obligatorie a contractului.

Ce se întâmplă dacă retragerea ofertei are Retragerea ofertei înainte de expirarea termenului atrage răspunderea
loc înainte de expirarea termenului? ofertantului pentru toate prejudiciile produse ca urmare a revocării intempestive.

Care sunt teoriile elaborate în literatura a) teoria antecontractului;

juridică pentru justificarea temeiului b) teoria răspunderii întemeiate pe obligativitatea actului unilateral al ofertei;
răspunderii ofertantului pentru revocarea c) teoria răspunderii delictuale;
intempestivă? d) teoria abuzului de drept.

Oferta este un act juridic de formaţie unilaterală. Antecontractul este un

contract, deci un act juridic de formaţie bilaterală, având la bază un acord de
Care este diferenţa dintre ofertă şi voinţă.
antecontract (promisiunea de a contracta)? Decesul promitentului sau incapacitatea, survenită după încheierea
antecontractului, nu stinge obligaţia de a contractat pe care acesta şi-a asumat-o.
Antecontractul nu devine deci caduc. Oferta însă expiră în această situaţie.

Este cea de-a doua latură a consimţământului şi ne apare ca fiind un răspuns în

Definiţi acceptarea ofertei
care se manifestă acordul cu oferta primită

Numai în mod excepţional, prin lege sau în practica judecătorească, se consideră

că tăcerea poate să însemne acceptare:
a) legea admite tacita reconducţiune (tacita reînchiriere);
În ce condiţii se poate vorbi de acceptarea b) părţile pot fi convenit, mai înainte, ca simpla tăcere după primirea ofertei să
tacită a ofertei? aibă valoare de acceptare ;
c) se consideră uneori că atunci când oferta este făcută exclusiv în interesul
celeilalte părţi, poate fi considerată ca fiind acceptată chiar dacă partea căreia i-a
fost adresată tace.

a) să concorde cu oferta;
b) să fie neîndoielnică;
c) dacă oferta a fost adresată unei anumite persoane, numai acea persoană o
Enumeraţi condiţiile pe care trebuie să le
poate accepta; dacă este adresată publicului, acceptarea poate proveni de la
întrunească acceptarea
oricine doreşte să încheie contractul;
d) acceptarea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi devenit caducă ori să fi
fost revocată.

Care este momentul încheierii

Acela în care acceptarea întâlneşte oferta şi deci este format consimţământul.
contractului?

Care este momentul încheierii contractului

Asemănător cu încheierea contractului între prezenţi.
prin telefon?

Care sunt teoriile propuse pentru
elucidarea momentului încheierii
contractului prin corespondenţă?
În ce constă corelaţia dintre oferta cu
termen şi momentul încheierii
contractului?
În ce constă importanţa momentului
încheierii contractului?
Care este locul încheierii contractului la
telefon?
Care este locul încheierii contractului prin
corespondenţă?
Care este locul încheierii contractului prin
corespondenţă în cazul în care contractul
se consideră încheiat fără a fi nevoie să se
comunice acceptarea?
a) teoria emisiunii (a declaraţiunii) – acordul de voinţă al părţilor s-a format de
îndată ce destinatarul ofertei şi-a manifestat acordul cu oferta primită, chiar dacă
nu a comunicat acceptarea sa ofertantului;
b) teoria expedierii acceptării – se consideră drept moment al încheierii
contractului momentul în care acceptantul a expediat răspunsul său afirmativ,
prin scrisoare sau telegramă, chiar dacă aceasta nu a ajuns la cunoştinţa
ofertantului;
c) teoria recepţiei acceptării;
d) teoria informării – ofertantul a luat efectiv cunoştinţă de acceptare.
Este necesar ca acceptarea să fi ajuns la ofertant înainte de expirarea termenului
prevăzut în ofertă
a) în raport cu acest moment se apreciază posibilitatea de revocare, precum şi
caducitatea ofertei ;
b) viciile voinţei şi, în general, cauzele de nulitate sau de anulabilitate trebuie să
existe la momentul încheierii contractelor;
c) momentul încheierii contractului determină legea aplicabilă acelui contract;
d) efectele contractului se produc, de regulă, începând din momentul încheierii
acestuia;
e) momentul încheierii contractului interesează şi calculul termenelor de
prescripţie;
f) în cazul ofertei adresate unor persoane nedeterminate, momentul încheierii
contractului, determinat de prima acceptare primită, face ca acceptările
ulterioare să rămână fără efect;
g) momentul încheierii contractului determină şi locul încheierii acestuia.
Locul unde se află ofertantul.
Locul unde se află ofertantul.
Locul unde se află destinatarul ofertei.
DREPT CIVIL - TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR - TEST GRILA

Care sunt conditiile cerute pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului?

a)  obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract;
b) sa existe din partea celuilalt contractant o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta;
c)  partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce;
d) debitorul sa fi fost pus in intarziere.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+b+c+d
ANS: A

Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice?

a)riscul contractului;
b)nulitatea;
c) inopozabilitatea;
d)exceptia de neexecutare.
a. a+b
b. b+c
c. a+c
d. a+d
ANS: D

Rezolutiunea se aplica urmatoarelor contracte?

a)tuturor contractelor;
b)contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data;
c) contractelor sinalagmatice cu executare succesiva;
d)contractelor consensuale.
a. a+b+c
b. b
c. a
d. c+d
ANS: B

Care sunt conditiile de admisibilitate ale actiunii avand ca obiect rezolutiunea contractului?
a) una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale;
b) neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia;
c) debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere in conditiile prevazute de lege;
d) creditorul sa fi fost pus in intarziere.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+d
ANS: A

Care sunt efectele rezolutiuni contractului ?

a) intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara, partile fiind tinute sa-si
restituie prestatiile efectuate in temeiul contractului desfiintat;
b)  intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractului;
c)  fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea lor de
catre dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiinta;
d)  atat fata de parti cat si fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului.
a. a+d
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c
ANS: D
Rezilierea se aplica urmatoarelor contracte ?
a)  oricarui contract;
b) contractelor unilaterale;
c) contractelor sinalagmatice cu executare imediata;
d) contractelor sinalagmatice cu executare succesiva.
a. d
b. b+c
c. a+b+c
d. a
ANS: A

Prin ce se deosebeste rezilierea de rezolutiune ?

a)  se aplica contractelor sinalagmatice cu executare succesiva;
b) are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic pentru cauza de neexecutare numai pentru viitor;
c) prestatiile executate in trecut raman definitiv executat;
d)  prestatii executate in trecut se restituie.
a. a+b
b. b+c
c. a+b+c
d. a+c
ANS: C

În contractele translative de proprietate riscul contractului este suportat de :

a) partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii fortuite;
b)  dobanditorul lucrului;
c) ambele parti;
d)  proprietarul lucrului.
a. c
b. d
c. a+b+c
d. a
ANS: D

În materia gestiuni de afaceri sunt obligatii ale gerantului ?

a)sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care numai geratul va putea sa o preia;
b) sa dea socoteala geratului pentru operatiunile efectuate;
c) in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar;
d) sa dea socoteala geratului numai daca a incheiat acte juridice in forma autentica in interesul geratului.
a. c
b. b+c
c. a+b+c
d. d
ANS: B

Care sunt conditiile generale ale platii nedatorate?

a)  sa existe o plata;
b)  plata sa fie nedatorata
c)  plata sa nu fie facuta din eroare;
d)  plata sa fie facuta printr-un inscris autentic.
a. a+b
b. a+c
c. a+b+c
d. d
ANS: A
Ce obligatii are accipiensul de buna-credinta in cazul platii nedatorate?
a) sa restituie lucrul, dar sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna-credinta;
b)  daca lucrul a pierit in mod fortuit nu va fi liberat de obligatia de restituire;
c)  daca lucrul a fost instrainat sa restituie pretul primit;
d) sa restituie lucrul si fructele produse de lucru.
a. c
b. a+c
c. a+b+c
d. c+d
ANS: B

Care sunt conditiile materiale ale intentarii actiunii in cazul imbogatiri fara just temei (cauză)?
a) nu se cere sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie
efectul unei cauze unice.
b)  micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea unor elemente active sau in efectuarea unor
cheltuieli;
c)  sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie efectul unei
cauze unice;
d)  sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile;
a. a+b+c
b. b+c+d
c. a+d
d.a ANS: B

Care sunt conditiile (elementele) raspunderii civile delictuale ?

a)existenta unui prejudiciu;
b)existenta unei fapte ilicite;
coexistenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
d)existenta vinovatiei autorului faptei ilicite.
a.a+b+c b.a+c+d
c. a+d
d. a+b+c+d
ANS: D

Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu?

a) este supusa repararii atat paguba efectiva, cat si beneficiul nerealizat;
b) se repara numai prejudiciul previzibil;
c) se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil;
d) prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime, indiferent de forma sau gradul de vinovatie.
a.a+b+c
b. a+c+d
c. a+d
d.d
ANS:B

Care sunt trasaturile caracteristice ale faptei ilicite?

a) fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala constand intr-o conduita sau manifestare umana exteriorizata;
b)fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice;
c) fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate;
d) fapta trebuie sa fie savarsita numai cu intentie.
a. a+b+c
b. a+c+d
c. a+d
d. d
ANS: A
Care sunt conditiile speciale pentru angajarea raspunderii parintilor pentru prejudiciile cauzate
de copiii lor minori?
a) copilul sa fie minor;
b)  copilul sa locuiasca cu parintii sai;
c)   minorul sa fi actionat cu discernamant;
d)  copilul poate sa fie major, dar lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, fara deosebire
daca este sau nu pus sub interdictie.
a.a+b+c
b. b+d
c. a+b
d. a
ANS: C

În ce situatii este angajata raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori?
a)  pentru copilul minor;
b)  pentru minorul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu prin casatorie;
c) pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, fara deosebire daca este sau
nu pus sub interdictie;
d)  pentru copilul major pus sub interdictie.
a. d
b. a+c+d
c. a+b
d. a
ANS: D

in ce limite se repara prejudiciul in cazul raspunderii civile delictuale?

a) se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil;
b)  se repara numai paguba efectiv suferita ;
c) repararea prejudiciului se face numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata despagubirilor;
d) se repara atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat.
a. a+d
b. a+c+d
c. a+b
d. a+c
ANS: A

Care sunt conditiile speciale cerute pentru angajarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului?
a) existenta raportului de prepusenie la data savarsirii faptei ilicite de catre prepus;
b) savarsirea faptei ilicite de catre prepus in functiile ce i-au fost incredintate de comitent;
c) existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
d) existenta unui prejudiciu.
a. b
b. a+c+d
c. a+b+c
d. a+b
ANS: D

Ce justifica admisibilitatea actiunii in regres a comitentului?

a) raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru fapta proprie;
b) raspunderea comitentului reprezinta o garantie pentru victima;
c) prejudiciul trebuie sa fie acoperit de cel care l-a produs, adica de prepus;
d) intre comitent si prepus exista un raport de prepusenie, iar prepusul a savarsit o fapta ilicita cu vinovatie.
a. a b.a+c+d
c. a+b+c
d. a+d
ANS:C
Care sunt conditiile speciale cerute pentru angajarea raspunderii institutorilor pentru faptele elevilor si a artizanilor
sau mestesugarilor pentru faptele ucenicilor?
a)cel ce a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor;
b) vinovatia elevului sau ucenicului sub forma intentiei directe.
c) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fi fost savarsita in timp ce elevul sau ucenicul se afla sau trebuia sa se afle
sub supravegherea institutorului ori artizanului;
d)cel ce a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic;
a. a+c
b.a+b+c
c. b+c
d. c+d
ANS: A

Care este domeniul de aplicare al raspunderii civile delictuale reglementate de art. 1001 Cod civil?
a)  numai animalele domestice;
b) animalele salbatice aflate in captivitate (gradini zoologice, menajeriile circurilor);
c) animalele salbatice aflate in stare de libertate;
d)  animalele salbatice din rezervatii si parcuri de vanatoare
a. b+d
b.a+c+d
c. b+c
d.a+b+d
ANS: A

Împotriva cui se poate intenta actiunea in regres in cazul raspunderii civile delictualet pentru prejudiciile cauzate prin
ruina edificiului?
a) uzufructuarului sau locatarului care nu au efectuat reparatiile ce cadeau in sarcina lor;
b) constructorului sau proiectantului, daca ruina edificiului a fost determinata de un viciu de constructie;
c) vanzatorului de la care a fost cumparat imobilul, deoarece vanzatorul are obligatia sa-l garanteze pe cumparator
pentru viciile ascunse ale lucrului;
d)  posesorului lucrului, numai daca este de rea - credinta.
a. a
b.a+c+d
c. b+c
d.a+b+c
ANS:D

Cine are calitatea de paznic juridic al lucrului in materia răspunderii pentru

prejudiciile cauzate de lucruri in general?
a)  proprietarul lucrului;
b)  titularii unor desmembrăminte ale dreptului de proprietate;
c)  posesorul lucrului;
d)  detentorul lucrului;
a. a
b. a+c+d
c.  b+c
d. a+b+c+d
ANS: D

1. Cum defineste Codul civil obligatia civila ?

A) raportul juridic in temeiul caruia o persoana este tinuta sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
B) Codul civil nu defineste obligatia civila
C) raportul de drept civil in care o parte, numita creditor, are posibilitatea sa pretinda celeilalte parti, numita debitor,
sa execute o prestatie sau mai multe prestatii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face ceva, sub sanctiunea constrangerii
de stat.
Răspuns corect: B
2. Cum se clasifica obligatiile dupa izvorul lor ?
A) obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice.
B) obligatii de a face si obligatii de a nu face
C) obligatii nascute din fapte juridice licite si obligatii nascute din fapte juridice ilicite
Răspuns corect: A

3. Cum se clasifica obligatiile dupa obiectul lor ?

A) obligatii nascute din acte juridice si obligatii nascute din fapte juridice
B) obligatii determinate si obligatii de diligenta
C) obligatii obisnuite si obligatii reale
Răspuns corect: B

4. Ce este obligatia de a da ?
A) indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a preda un lucru
B) indatorirea de a constitui sau a transmite un drept real
C) indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilor
Răspuns corect: B

5. Ce este obligatia de a face ?

A) obligatia care incumba debitorului fata de care s-a nascut
B) indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilor
C) indatorirea subiectului pasiv de a executa o lucrare, a presta un serviciu sau a preda un lucru
Răspuns corect: C

6. Ce fel de obligatie este obligatia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul ce a format obiectul contractului de
vanzare – cumparare ?
A) obligatie de a da
B) obligatie de a face
C) obligatie reala
Răspuns corect: B

7. Ce este obligatia determinata (sau de rezultat) ?

A) obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a
obtine un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate
B) indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilor
C) indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat
Răspuns corect: A

8. Ce este obligatia de diligenta sau de mijloace ?

A) indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat, fara a se obliga la
realizarea acelui rezultat
B) obligatie strict personala, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine
un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate
C) indatorirea ce revine detinatorului unui bun determinat si care are ca izvor legea sau conventia partilor
Răspuns corect: A

9. Cum se clasifica obligatiile dupa gradul lor de opozabilitate ?

A) obligatii pozitive si obligatii negative
B) obligatii obisnuite si obligatii reale
C) obligatii de a face si obligatii de a nu face
Răspuns corect: B

10. Ce sunt obligatiile reale – propter rem – ?

A) indatoriri ce revin detinatorului unui bun determinat si care au ca izvor legea sau conventia partilor
B) obligatii strict personale, sub aspectul obiectului si scopului urmarit, debitorul asumandu-si indatorirea de a obtine
un rezultat bine determinat, desfasurand o anumita activitate
C) indatoriri ce revin debitorului de a depune toata staruinta pentru obtinerea unui anumit rezultat
Răspuns corect: A
I. DREPT CIVIL - CONTRACTE SPECIALE
1 Ce obiect trebuie sa aiba contractul pentru ca forma solemna sa fie o conditie de validitate?
a. bunuri mobile,
b. bunuri imobile,
c. o mostenire vacanta,
d. terenuri.
ANS: D

Ce obiect are dreptul de preemtiune :

a. terenurile agricole situate in intravilan,
b. terenurile agricole situate in extravilan,
c. padurile,
d. viile.
ANS: B

Cine poate cumpara si vinde .

a. persoanele cu capacitate deplina de exercitiu,
b. sotii intre ei,
c. tutorii, bunurile persoanelor aflate sub tutela lor,
d. functionarii publici, bunurile unitatilor administrativ teritoriale care se afla in administrarea lor.
ANS: A

Care este sanctiunea in cazul in care chiria este neserioasa si nesincera:

a. rezolutiunea contractului de locatiune,
b. nulitatea contractului de locatiune,
c. plata de daune-interese,
d. rezilierea contractului de locatiune
ANS:B

Cand intervine incetarea contractului de locatiune prin denuntarea unilaterala:

a. daca s-a prevazut un termen,
b. daca partile nu au stabilit durata locatiunii,
c. daca locatarul nu si-a indeplinit obligatiile stabilite in contract,
d. pentru neplata chiriei.
ANS: B

Care este termenul de preaviz :

a. de 1 an,
b. de 15 zile,
c. intervalul de timp dintre manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul va inceta,
d. de 30 de zile.
ANS:C

Cand inceteaza contractul de locatiune inceteaza de drept:

a. prin denuntarea unilaterala,
b. prin ajungerea la termen,
c. prin pieirea partiala a lucrului,
d. prin desfiintarea titlului locatorului.
ANS: B

Cand tertul dobanditor este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare,:
a. vanzatorul a garantat mentinerea locatiunii,
b. este incheiata prin inscris sub semnatura privata,
c. este incheiata prin inscris sub semnatura privata, dar cu data certa,
d. a cunoscut existenta locatiunii inainte de vanzare.
ANS:C

Pentru a fi valabil, mandantul trebuie sa aiba capacitatea de a incheia:

a. acte de conservare,
b. acte de dispozitie,
c. acte de administrare,
d. de a incheia el insusi actul de a carui indeplinire I- a insarcinat pe mandatar.
ANS: D

În ce conditii actele de dispozitie pot fi incheiate de mandatar in numele si pe seama mandantului:

a. in baza unei procuri generale,
b. in baza unei procuri speciale,
c. numai daca imbraca forma autentica
d. oricand, indiferent de existenta unui mandat sau nu
ANS: B

Mandatarul raspunde in fata mandantului pentru faptele persoanei pe care si-a substituito:
a. daca aceasta a actionat cu vinovatie
b. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana, insa a trecut puterile asupra unei
persoane incapabile sau de insolvabilitate notorie,
c. daca a avut acordul mandantului de a-si substitui o persoana.
d. daca a actionat din neglijenta prin substituirea unei persoane fara abilitatile necesare
ANS: B

Care sunt efectele contractului de mandat fata de terti:

a. se nasc raporturi juridice intre mandant si terti,
b. se nasc raporturi juridice intre mandatar si terti,
c. mandantul devine debitorul, respectiv creditorul tertului,
d. mandatarul devine creditorul, respectiv debitorul tertului.
ANS: A

În caz de incetare a mandatului ce obligatii are mandatarul :

a. sa rezilieze procura primita,
b. sa aduca la cunostinta tertilor incetarea mandatului,
c. sa predea mandantului toate actele juridice si bunurile primite in cursul executarii mandatului,
d. sa restituie cheltuielile efectuate cu executarea mandatului.
ANS:C

De cine se suporta cheltuielile vanzarii:

a. vanzator;
b. cumparator;
c. vanzator si cumparator.
d. Poate fi orice terta persoana desemnata de vanzator care si-a asumat obligatia suportarii costurilor vanzarii
ANS: B

Care este sanctiunea care intervine in cazul in care donatia nu este incheiata in forma autentica:
a. rezolutiunea,
b. nulitatea relativa,
c. nulitatea absoluta,
d. rezilierea.
ANS: C

Ce conditii trebuie sa indeplineasca donatia incheiata intre absenti pentru a fi valabila:

a. oferta de donatie trebuie sa imbrace forma autentica.
b. acceptarea ofertei de donatie trebuie sa imbrace forma autentica,
c. atat oferta cat si acceptarea ofertei de donatie trebuie sa imbrace forma autentica,
d. oferta sa aiba loc in timpul vietii donatorului, fara a interesa momentul acceptarii ofertei
ANS: C

Cine nu poate dispune prin donatie:

a. minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca,
b. minorii in favoarea tutorelui chiar si dupa ce autoritatea tutelara a dat tutorelui descărcare de gestiune,
c. persoanele neconcepute.
d. Sotii intre ei.
ANS: A

În cazul in care donatia se incheie intre absenti, cand trebuie sa aiba donatorul capacitate pentru a dispune:
a. in momentul manifestarii vointei de a dona,
b. in momentul acceptarii ei de catre donatar,
c. in momentul primirii ofertei de catre donatar,
d. in momentul facerii ofertei, acceptarii ei de catre donatar si comunicarii actului de acceptare.
ANS: D

In cazul in care donatia se incheie intre absenti, cand trebuie donatarul sa fie capabil:
a. in momentul emiterii ofertei de catre donator,
b. in momentul acceptarii,
c. in momentul receptarii acceptarii ofertei de catre donator,
d. in momentul comunicarii acceptarii ofertei.
ANS: B

Donatia intre soti:

a. este revocabila,
b. este irevocabila,
c. este lovita de nulitate absoluta,
d. este lovita de nulitate relativa.
ANS: A

Pentru validitatea darului manual se conditii se cer a fi intrunite:

a. sa aiba ca obiect doar bunuri mobile corporale,
b. acordul de vointa de a transfera si a dobandi un drept contra cost,
c. traditiunea,
d. forma autentica.
ANS:C

Ce obligatii are donatarul:

a. de a suporta cheltuielile donatiei,
b. de recunostinta,
c. de a lua in primire bunul donat,
d. de a-l garanta pe donator.
ANS: B

in caz de neplata a pretului de catre cumparator, ce actiuni are la dispozitie vanzatorul ?

a. de a cere obligarea cumparatorului la plata de daune interese,
b. de a cere rezolutiunea contractului,
c. de a cere rezilierea contractului,
d. de a cere predarea bunului.
ANS:B

Care este termenul in care se prescrie dreptul la actiunea privitoare la viciile ascunse ale unui lucru transmis prin
vanzare-cumparare ?
a. de 3 luni, in cazul in care viciile nu au fost ascunse cu viclenie,
b. de 1 an, in cazul in care viciile a fost ascunse cu viclenie,
c. de 3 ani, in cazul in care viciile au fost ascunse cu viclenie,
d. de 1 an.
ANS:C

Adoptarea unui copil dupa incheierea unui contract de donatie ce sanctiune atrage:
a. nulitatea donatiei,
b. revocarea donatiei,
c. nu are nici un efect,
d. decaderea.
ANS:C
Care sunt conditiile cerute pentru invocarea exceptiei de neexecutare a contractului?
a) obligatiile reciproce ale partilor sa-si aiba temeiul in acelasi contract;
b) sa existe din partea celuilalt contractant o neexecutare, chiar partiala, dar suficient de importanta;
c) partile sa fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligatiile reciproce;
d) debitorul sa fi fost pus in intarziere.

Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice?

a) riscul contractului;
b) nulitatea;
c) inopozabilitatea;
d) exceptia de neexecutare.

Rezolutiunea se aplica urmatoarelor contracte?

a) tuturor contractelor;
b) contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data;
c) contractelor sinalagmatice cu executare succesiva;
d) contractelor consensuale.

Care sunt conditiile de admisibilitate ale actiunii avand ca obiect rezolutiunea contractului?
a) una dintre parti sa nu-si fi executat obligatiile sale;
b) neexecutarea sa fie imputabila partii care nu si-a indeplinit obligatia;
c) debitorul obligatiei neexecutate sa nu fi fost pus in intarziere in conditiile prevazute de lege;
d) creditorul sa fi fost pus in intarziere.

Care sunt efectele rezolutiuni contractului?

a) intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect repunerea lor in situatia anterioara, partile
fiind tinute sa-si restituie prestatiile efectuate in temeiul contractului desfiintat;
b) intre parti, rezolutiunea contractului are ca efect nulitatea contractului;
c) fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consfintite in favoarea
lor de catre dobanditorul bunului ce a format obiectul contractului desfiinta;
d) atat fata de parti cat si fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect inopozabilitatea contractului.

Rezilierea se aplica urmatoarelor contracte?

a) oricarui contract;
b) contractelor unilaterale;
c) contractelor sinalagmatice cu executare imediata;
d) contractelor sinalagmatice cu executare succesiva.

Prin ce se deosebeste rezilierea de rezolutiune?

a) se aplica contractelor sinalagmatice cu executare succesiva;
b) are ca efect desfiintarea contractului sinalagmatic pentru cauza de neexecutare numai pentru viitor;
c) prestatiile executate in trecut raman definitiv executat;
d) prestatii executate in trecut se restituie.

In contractele translative de proprietate riscul contractului este suportat de:

a) partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pierii fortuite;
b) dobanditorul lucrului;
c) ambele parti;
d) proprietarul lucrului.

In materia gestiuni de afaceri sunt obligatii ale gerantului?

a) sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care numai geratul va putea sa o preia;
b) sa dea socoteala geratului pentru operatiunile efectuate;
c) in efectuarea actelor de gestiune sa depuna diligenta unui bun proprietar;
d) sa dea socoteala geratului numai daca a incheiat acte juridice in forma autentica in interesul geratului.

Care sunt conditiile generale ale platii nedatorate?

a) sa existe o plata;
b) plata sa fie nedatorata
c) plata sa nu fie facuta din eroare;
d) plata sa fie facuta printr-un inscris autentic.
Ce obligatii are accipiensul de buna-credinta in cazul platii nedatorate?
a) sa restituie lucrul, dar sa pastreze fructele, ca orice posesor de buna-credinta;
b) daca lucrul a pierit in mod fortuit nu va fi liberat de obligatia de restituire;
c) daca lucrul a fost instrainat sa restituie pretul primit;
d) sa restituie lucrul si fructele produse de lucru.

Care sunt conditiile materiale ale intentarii actiunii in cazul imbogatiri fara just teme?
a) nu se cere sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie
efectul unei cauze unice.
b) micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea unor elemente active sau in efectuarea
unor cheltuieli;
c) sa existe o legatura intre marirea si diminuarea unui patrimoniu, in sensul ca ambele operatiuni sa fie
efectul unei cauze unice;
d) sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori apreciabile;

Care sunt conditiile (elementele) raspunderii civile delictuale?

a)existenta unui prejudiciu;
b)existenta unei fapte ilicite;
c)existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
d)existenta vinovatiei autorului faptei ilicite.

Ce aspecte sunt avute in vedere la repararea integrala a unui prejudiciu?

a) este supusa repararii atat paguba efectiva, cat si beneficiul nerealizat;
b) se repara numai prejudiciul previzibil;
c) se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil;
d) prejudiciul trebuie sa fie reparat in intregime, indiferent de forma sau gradul de vinovatie.

Care sunt trasaturile caracteristice ale faptei ilicite?

a) fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala constand intr-o conduita sau manifestare umana
exteriorizata;
b) fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice;
c) fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate;
d) fapta trebuie sa fie savarsita numai cu intentie.

Care sunt conditiile speciale pentru angajarea raspunderii parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori?
a) copilul sa fie minor;
b) copilul sa locuiasca cu parintii sai;
c) minorul sa fi actionat cu discernamant;
d) copilul poate sa fie major, dar lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, fara deosebire
daca este sau nu pus sub interdictie.

In ce situatii este angajata raspunderea parintilor pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori?
a) pentru copilul minor;
b) pentru minorul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu prin casatorie;
c) pentru copilul major lipsit de discernamant ca efect al alienatiei ori debilitatii mintale, fara deosebire daca este sau
nu pus sub interdictie;
d) pentru copilul major pus sub interdictie.

In ce limite se repara prejudiciul in caul raspunderii civile delictuale?

a) se repara atat prejudiciul previzibil, cat si prejudiciul imprevizibil;
b) se repara numai paguba efectiv suferita ;
c) repararea prejudiciului se face numai prin intentarea unei actiuni in justitie pentru plata
despagubirilor;
d) se repara atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat.

Care sunt conditiile speciale cerute pentru angajarea raspunderii comitentului pentru fapta prepusului?
a) existenta raportului de prepusenie la data savarsirii faptei ilicitede catre prepus;
b) savarsirea faptei ilicite de catre prepus in functiile ce i-au fost incredintate de comitent;
c) existenta raportului de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
d) existenta unui prejudiciu.
Ce justifica admisibilitatea actiunii in regres a comitentului?
a) raspunderea comitentului este o raspundere pentru fapta altuia si nu o raspundere pentru fapta proprie;
b) raspunderea comitentului reprezinta o garantie pentru victima;
c) prejudiciul trebuie sa fie acoperit de cel care l-a produs, adica de prepus;
d) intre comitent si prepus exista un raport de prepusenie, iar prepusul a savarsit o fapta ilicita cu vinovatie.

Care sunt conditiile speciale cerute pentru angajarea raspunderii institutorilor pentru faptele elevilor si a artizanilor
sau mestesugarilor pentru faptele ucenicilor?
a) cel ce a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic si sa fie minor;
b) vinovatia elevului sau ucenicului sub forma intentiei directe.
c) fapta ilicita cauzatoare de prejudicii sa fi fost savarsita in timp ce elevul sau ucenicul se afla sau trebuia sa
se afle sub supravegherea institutorului ori artizanului;
d) cel ce a cauzat prejudiciul sa aiba calitatea de elev ori ucenic;

Care este domeniul de aplicare al raspunderii civile delictuale reglementate de art. 1001 Cod civil?
a) numai animalele domestice;
b) animalele salbatice aflate in captivitate (gradini zoologice, menajeriile circurilor);
c) animalele salbatice aflate in stare de libertate;
d) animalele salbatice din rezervatii si parcuri de vanatoare

Impotriva cui se poate intenta actiunea in regres in cazul raspunderii civile delictuale pentru prejudiciile cauzate prin
ruina edificiului?
a) uzufructuarului sau locatarului care nu au efectuat reparatiile ce cadeau in sarcina lor;
b) constructorului sau proiectantului, daca ruina edificiului a fost determinata de un viciu de constructie;
c) vanzatorului de la care a fost cumparat imobilul, deoarece vanzatorul are obligatia sa-l garanteze pe
cumparator pentru viciile ascunse ale lucrului;
d) posesorului lucrului, numai daca este de rea - credinta.

Cine are calitatea de paznic juridic al lucrului in materia raspunderii pentru prejudiciile cauzate de lucruri in general?
a) proprietarul lucrului;
b) titularii unor dezmembraminte ale dreptului de proprietate;
c) posesorul lucrului;
d) detentorul lucrului;