1.

Administrația publică, stricto sensu:

a) se identifică cu puterea executivă;

b) include executivul, în sensul restrans;

c) este o dimensiune a puterii executive;

d) depășește sfera puterii executive, în ce privește administrația scop.

2. Are rolul de a asigura păstrarea echilibrului dintre puterile statului:

a) Consiliul Suprem de Apărare a Tarii;

b) Guvernul României;

c) Curtea Constituțională;

d) Parlamentul.

3. Administrația scop include:

a) activitatea administrativă din cadrul Curții Constituționale;

b) activitatea principală a autorităților administrației publice locale;

c) activitatea administrativă desfășurată de către autoritatea legiuitoare;

d) activitatea principală a instanțelor judecatoresti.

4. Noțiunile de “interes public” și “interes național”:

a) sunt identice;

b) nu sunt identice, între acestea existând o corelație de tipul întreg-parte, sfera interesului național
fiind mai larga decât cea a interesului public;

c) nu sunt identice, intre acestea existând o corelație de tipul întreg-parte, sfera interesului public
fiind mai largă decât cea a interesului național;
5. O structura înființată de către stat, care desfășoară preponderent o activitate de serviciu public
este, ca natura:

a) o autoritate publică;

b) o instituție de utilitate publică;

c) o instituție publică;

d) o instituție de interes public.

6. O persoană juridică privată, autorizată să desfășoare o activitate de serviciu public este, ca

natură:

a) o autoritate publică;

b) o instituție de utilitate publică;

c) o instituție publică;

d) un stabiliment public.

7. Noțiunea de “autoritate publică’’, în sens restrâns, așa cum rezultă aceasta din interpretarea
dispozițiilor constituționale, nu include:

a) Președintele României;

b) Consiliul Superior al Magistraturii;

c) Consiliul Suprem de Apărare a Tarii;

d) Curtea de Conturi.

8. Se dau următoarele categorii de acte normative, ordonate după criteriul forței lor juridice:

a) Constituția, legile organice, hotărârile guvernului, ordonanțele guvernului, ordinele ministeriale;

b) Constituția, legile organice, legile ordinare, hotărârile guvernului, actele internationale, hotărârile
consiliilor județene;

c) legile constituționale, legile organice, ordonanțele simple ale guvernului, hotărârile guvernului,
ordinele prefecților;

d) legile constituționale, legile organice, legile ordinare, decretele prezidențiale, ordonanțele

guvernului, hotărârile consiliilor locale.
9. Din interpretarea art. 20 din Constituția României reiese că:

a) reglementările internaționale în materia drepturilor omului au întotdeauna o forță juridica

superioară față de normele de drept administrativ cuprinse în legile interne;

b) normele de drept administrativ cuprinse în legile interne au prioritate față de reglementările

internaționale în materia drepturilor omului numai în măsură în care reprezintă reglementări mai
favorabile;

c) prioritatea reglementărilor internaționale în materia drepturilor omului în raport cu normele

interne reprezintă o excepție;

d) prioritatea normelor interne în raport cu reglementările internaționale în materia drepturilor

omului reprezintă o excepție.

10. Ordonanțele Guvernului:

a) nu sunt întotdeauna izvoare ale dreptului administrativ;

b) nu pot fi izvoare ale dreptului constituțional;

c) sunt exclusiv izvoare ale dreptului administrativ;

d) pot fi izvoare și pentru alte ramuri de drept.

11. Hotărârile Guvernului României:

a) sunt întotdeauna izvoare de drept;

b) nu pot fi izvoare și pentru alte ramuri de drept;

c) sunt întotdeauna izvoare și pentru alte ramuri de drept;

d) nu sunt toate izvoare ale dreptului administrativ.

12. Se dă următorul text legal: “ Functionarii publici se pot asocia in organizatii profesionale sau alte
organizatii având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si
protejarea statutului lor”. In aceasta situatie, dispozitia normei juridice este:

a) onerativa;

b) permisiva;

c) imperativa;

d) prohibitiva.
13. Intre Guvern si Serviciul Roman de Informatii se stabilesc:

a) raporturi de subordonare;

b) raporturi de participare;

c) raporturi de colaborare.

14. Se da urmatorul text legal – “ Pentru rezolvarea unor probleme din competenta sa, Guvernul
poate constitui organisme cu caracter consultativ”. Alegeti varianta corecta:

a) ipoteza este relativ determinata, iar dispozitia este absolut determinata si permisiva;

b) ipoteza este strict determinata, iar dispozitia este relativ determinata si permisiva;

c) ipoteza este relativ determinata, iar dispozitia este relativ determinata si permisiva;

d) ipoteza este strict determinate, iar dispozitia este absolut determinata si permisiva.

15. Care din urmatorele enunturi este fals:

a) Normele dreptului administrativ se caracterizeaza prin varietate;

b) Dreptul administrativ cuprinde norme specifice;

c) Normele dreptului administrativ au intotdeauna caracter imperativ;

d) Normele dreptului administrativ sunt mobile.

16. Distinctia norme generale/norme speciale/norme exceptionale se fundamenteaza pe urmatorul

criteriu de clasificare:

a) sfera de cuprindere;

b) obiectul de reglementare;

c) gradul de impunere a normei;

d) functia dreptului administrativ ce se realizeaza prin norma respectiva.

17. Intre Ministerul Administratiei si Internelor si Ministerul Educatiei si Cercetarii se stabilesc:

a) raporturi de subordonare;

b) raporturi de participare;

c) raporturi de colaborare;

d) raporturi de tutela administrativa.

18. Obiectul dreptului administrativ il constituie:

a) normele juridice care reglementeaza organizarea, functionarea si activitatea autoritatilor

administratiei publice;

b) normele juridice care reglementeaza activitatea administratiilor financiare;

c) normele juridice care reglementeaza activitatea autoritatilor administratiei publice.

19. Serviciul public reprezinta:

a) acea activitate desfasurata sau autorizata de catre un organ public, prin care se realizeaza nevoi
sociale de interes public;

b) acea activitate desfasurata de catre societatile comerciale;

c) acea activitate desfasurata sau autorizata de un organ public prin care se realizeaza atat nevoi
sociale de interes public, cat si de interes particular.

20. Una dintre trasaturile dreptului administrativ se refera la:

a) In dreptul administrativ, interesul public are prioritate fata de interesul particular;

b) In dreptul administrativ interesul particular primeaza;

c) In dreptul administrativ, interesul public se realizeaza numai prin negociere cu reprezentantii

societatii civile.
21. Una dintre trasaturile caracteristice ale regimului semi-prezidential este urmatoarea:

a) presedintele este desemnat de catre parlament;

b) executivul este bicefal;

c) guvernul raspunde pentru intreaga lui activitate numai in fata presedintelui;

d) presedintele dispune de un drept de veto real in ce priveste actele adoptate de autoritatea

legiuitoare.

22. In situatia in care a cerut reexaminarea unei legi de catre Parlament, Presedintele este obligat sa
o promulge:

a) in termen de 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare;

b) in termen de 20 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare;

c) in termen de 10 zile de la data la care a solicitat reexaminarea.

23. Declararea, de catre Presedintele Romaniei, a mobilizarii totale a fortelor armate:

a) este conditionate intotdeauna de obtinerea, in prealabil, a aprobarii Parlamentului;

b) in cazuri exceptionale, poate fi supusa ulterior aprobarii Parlamentului;

c) este conditionata in toate cazurile de aprobarea ulterioara a Parlamentului.

24. Trebuie contrasemnate de catre prim-ministru:

a) decretele de promulgare a legilor Parlamentului;

b) decretele de numire sau revocare a membrilor Guvernului;

c) decretele de gratiere;

d) decretele de numire in functii publice.

25. Suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei poate fi initiata:

a) de cel putin o treime din numarul total al deputatilor;

b) de cel putin o treime din numarul total al senatorilor;

c) de cel putin o treime din numarul total al deputatilor si senatorilor;

d) de cel putin un sfert din numarul total al deputatilor si senatorilor.

26. Propunerea de punere sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare se aproba:

a) cu votul majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera;

b) cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor;

c) cu votul a cel putin o treime din numarul membrilor din fiecare Camera;

d) cu votul a cel putin doua treimi din numarul total al deputatilor si senatorilor.

27. Propunerea de convocare a Parlamentului in sesiune extraordinara apartine:

a) Presedintelui Romaniei;

b) biroului permanent al Camerei Deputatilor;

c) presedintelui Camerei;

d) unei treimi din numarul deputatilor.

28. In urma condamnarii Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare:

a) acesta urmeaza sa fie condamnat de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b) acestuia i se aduc la cunostinta neintarziat faptele ce i se imputa, pentru a putea da explicatii;

c) acesta este demis de drept din functie;

29. Presedintele Romaniei ia masuri urgente pentru respingerea agresiunii armate, pe care le aduce
la cunostinta Parlamentului neintarziat, prin:

a) decrete;

b) mesaje;

c) declaratii.

30. Dizolvarea Parlamentului nu poate avea loc:

a) in ultimul an al mandatului Presedintelui Romaniei;

b) in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui Romaniei;

c) in cazul unui al doilea mandat succesiv al Presedintelui Romaniei.

31. Mandatul Presedintelui Romaniei:

a) are o durata de 5 ani si poate fi reinnoit o singura data;

b) are o durata de 5 ani si poate fi reinnoit fara restrictii;

c) are o durata de 4 ani si poate fi reinnoit succesiv o singura data.

32. In Romania functioneaza un regim politic:

a) prezidential;

b) parlamentar;

c) semiprezidential atenuat.

33. Mandatul Presedintelui poate fi prelungit prin lege organica:

a) la cererea poporului;

b) in caz de razboi sau catastrofa;

c) cand se remaniaza Guvernul.

34. In timpul mandatului, Presedintele Romaniei:

a) poate indeplini o alta functie publica sau privata;

b) poate fi administrator al unei societati comerciale;

c) nu poate indeplini o alta functie publica sau privata.

36. Presedintele Romaniei exercita functia de mediator:

a) intre Parlament si Guvern;

b) intre liderii politici;

c) intre puterile statului, precum si intre stat si societate.

37. Este o atributie a Presedintelui Romaniei in raport cu justitia:

a) declararea mobilizarii totale sau partiale a fortelor armate;

b) numirea judecătorilor, la propunerea C.S.M.;

c) acreditarea misiunilor diplomatice.

38. In raport cu Consiliul Suprem de Aparare a Tarii, Presedintele Romaniei:

a) poate doar sa participle la sedintele acestuia;

b) ii numeste presedintele;

c) este el insusi presedintele acestui organism.

39. Inainte de promulgare, Presedintele Romaniei poate cere reexaminarea legii:

a) o singura data;

b) de doua ori;

c) nu poate cere reexaminarea.

40. In cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat:

a) o singura data;

b) nu poate fi dizolvat;

c) la cererea Guvernului.

41. Presedintele Romaniei poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la
probleme de interes national:

a) dupa consultarea Parlamentului;

b) de doua ori intr-un an;

c) nu poate cere, nu-i permite Constitutia.

42. Presedintele Romaniei acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei:

a) la cererea ministrului de externe;

b) la propunerea Guvernului;

c) la propunerea primului-ministru.

43. Presedintele Romaniei declara mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate:

a) cu aprobarea prealabila a Parlamentului;

b) la cererea Parlamentului;

c) la cererea Curtii Constitutionale.

44. Gratierea individuala este o atributie exclusiva a:

a) Presedintelui Romaniei;

b) Primului-ministru;

c) Procurorului General al Romaniei.

45. Presedintele Romaniei:

a) poate revoca primul-ministru;

b) poate numi primul-ministru si Guvernul in mod discretionar;

c) poate numi primul-ministru si Guvernul numai pe baza votului de incredere acordat de catre
Parlament.

46. Presedintele Romaniei poate dizolva Parlamentul:

a) atunci cand doreste formarea unei noi majoritati parlamentare;

b) numai atunci cand Parlamentul refuza votul de investitura a Guvernului, intr-un termen de 60 de
zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura;

c) atunci cand suspendarea Presedintelui Romaniei, hotarata de catre Parlament, a fost invalidata
prin referendum.
47. Guvernul Romaniei nu este demis daca primul-ministru:

a) decedeaza;

b) demisioneaza;

c) este revocat din functie de Presedintele Romaniei;

d) este demis din functie.

48. Candidatul la functia de prim-ministru:

a) trebuie sa obtina in termen de 10 zile de la desemnare votul de incredere al Parlamentului asupra

listei Guvernului si a programului de guvernare.

b) este audiat in comisiile de specialitate ale celor doua Camere, in vederea obtinerii unui aviz
consultativ;

c) poate avea calitate de parlamentar;

d) trebuie sa fie membru al unui partid politic.

49. Votul de incredere acordat de Parlament are in vedere:

a) programul de guvernare si intreaga lista a Guvernului;

b) programul de guvernare si fiecare persoana inclusa in lista Guvernului, luata individual;

c) programul de guvernare si lista Guvernului, cu exceptia primului-ministru;

d) programul de guvernare si persoana care urmeaza sa detina functia de prim-ministru.

50. In prezent, Guvernul Romaniei este alcatuit din:

a) prim-ministru, ministri, ministri de stat, ministri-delegati;

b) prim-ministru, ministri, vicepremieri, ministri-delegati;

c) prim-ministru, ministri, ministri de stat, ministri-delegati, secretari de stat;

d) prim-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organica.

51. Guvernul Romaniei isi exercita mandatul:

a) de la data acordarii votului de incredere;

b) de la data numirii prin decret al Presedintelui Romaniei;

c) de la data depunerii juramantului de credinta de catre membrii Guvernului in fata Camerei

Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna;

d) de la data depunerii juramantului de credinta de catre membrii Guvernului in fata Presedintelui

Romaniei.

52. In mod normal, Guvernul Romaniei isi exercita mandatul in plenitudinea sa:

a) pana la data retragerii de catre Parlament a increderii acordate;

b) pana la data alegerilor parlamentare;

c) pana la data validarii alegerilor parlamentare;

d) pana la data depunerii juramantului de catre membrii noului Guvern.

53. Pana la depunerea juramantului de catre membrii noii echipe guvernamentale, Guvernul in
functie:

a) poate adopta hotarari si ordonante simple;

b) poate initia numai proiecte de lege cu caracter urgent;

c) poate adopta numai hotarari normative sau individuale;

d) isi poate angaja raspunderea in fata Parlamentului pentru un program politic.

54. Revocarea unei persoane din functia de membru al Guvernului si numirea, in aceeasi functie, a
unei alte persoane, din acelasi partid politic ca si persoana revocata:

a) se face de catre prim-ministru, fara alte conditionari;

b) se dispune de catre Presedintele Romaniei, la propunerea primului- ministru, fara alte

conditionari;

c) presupune un nou vot de incredere din partea Parlamentului.

55. Ordonantele de urgenta ale Guvernului:

a) intervin numai in domeniul legii organice;

b) nu pot afecta drepturile electorale;

c) intra in vigoare numai dupa ce au fost aprobate, in prealabil, de catre Parlament;

56. Guvernul este obligat sa prezinte informatiile si documentele solicitate, in situatia in care cererea
provine din partea:

a) Camerei Deputatilor;

b) Presedintele Senatului;

c) unui grup parlamentar;

d) unor deputati sau senatori.

57. Potrivit Constitutiei Romaniei, dezbaterea motiunii de cenzura are loc:

a) in termen de 3 zile de la data la care a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere;

b) dupa 3 zile de la data la care a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere;

c) in termen de cel mult 5 zile de la data depunerii;

d) in ipoteza angajarii Guvernului in fata Parlamentului, in termen de 3 zile de la data prezentarii

programului, declaratiei, proiectului de lege.

58. Hotararile Guvernului se adopta:

a) prin consens;

b) cu majoritatea simpla;

c) cu majoritatea absoluta;

d) cu majoritatea relativa.

59. Motiunea simpla poate fi adoptata:

a) de catre Parlament, in ansamblul sau;

b) de catre oricare dintre cele doua Camere;

c) numai de catre Camera Deputatilor;

d) numai de catre Senat.

60. In ipoteza angajarii raspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege, Parlamentul poate
aduce amendamente:

a) cu prilejiul dezbaterii proiectului de lege;

b) cu prilejiul dezbaterii motiunii de cenzura;

c) numai dupa adoptarea motiunii de cenzura;

d) numai daca Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate.

61. Motiunea de cenzura se adopta:

a) cu votul majoritatii deputatilor sau senatorilor;

b) cu votul a cel putin 50 % din numarul total al deputatilor si senatorilor;

c) cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor;

d) cu majoritatea relativa.

62. In cazul in care Presedintele Romaniei a cerut urmarirea penala a unui membru al Guvernului,
acesta:

a) va fi condamnat pentru savarsirea uneia sau mai multor infractiuni;

b) va fi suspendat din functie, la propunerea primului-ministru;

c) va fi demis din functie;

d) poate fi suspendat din functie.

63. Suspendarea din functie a unui membru al Guvernului:

a) intervine intotdeauna de la data la care s-a cerut urmarirea penala;

b) este facultativa, dar numai pana la data trimiterii in judecata;

c) intervine de drept, dar numai pana la data trimiterii in judecata;

d) ramane la latitudinea Presedintelui Romaniei, dar numai pana la data la care s-a cerut urmarirea
penala.

64. Candidatul la functia de prim-ministru:

a) trebuie sa fie membru al unui partid politic;

b) poate fi si un tehnocrat;

c) nu trebuie sa primeasca votul de incredere din partea Parlamentului, ci este suficient sa-l
numeasca presedintele.

65. Functia de membru al Guvernului inceteaza:

a) in cazul imposibilitatii exercitarii functiei mai mult de 30 de zile;

b) in cazul imposibilitatii exercitarii functiei mai mult de 60 de zile;

c) in cazul imposibilitatii exercitarii functiei mai mult de 45 de zile;

66. Membrul Guvernului depune juramantul de credinta:

a) in fata presedintelui Senatului;

b) in fata Presedintelui Romaniei;

c) in fata presedintelui Camerei Deputatilor.

67. Reprezinta o modalitate specifica a institutiei Guvernului de a fi demis:

a) in urma pierderii de catre primul-ministru a calitatii de membru al Guvernului;

b) in urma votului populatiei;

c) la cererea populatiei.

68. Functia ministeriala este compatibila cu:

a) functia de rector in invatamant;

b) functia de administrator la o societate comerciala;

c) functia de cadru didactic in invatamantul superior.

69. Una dintre atributiile Guvernului este si aceea de a infiinta organe de specialitate in subordinea
sa cu avizul:

a) Curtii de Conturi;

b) Curtii Constitutionale;

c) Avocatului Poporului.

70. Guvernul:

a) emite legi pe care le trimte spre promulgare Presedintelui Romaniei;

b) initiaza proiecte de lege si le supune spre adoptare Parlamentului;

c) organizeaza referendum local pentru a consulta populatia cu privire la o lege.

71. Presedintele Romaniei:

a) numeste pe prim-ministru;

b) desemneaza candidatul la functia de prim-ministru;

c) numeste Echipa guvernamentala fara nicio conditionare.

72. Prim-ministrul numeste si elibereaza din functie:

a) pe primari;

b) pe prefecti;

c) pe conducatorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului.

73. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a) orice alta functie de autoritate publica;

b) orice alta functie de autoritate, cu exceptia celei de senat sau deputat;

c) functiile de senator sau deputat.

74. In mod normal, potrivit Constitutiei, Guvernul Romaniei isi exercita mandatul in plenitudinea sa,
pana la data:

a) retragerii de catre Parlament a increderii acordate;

b) validarii alegerilor parlamentare generale;

c) depunerii juramantului de catre membrii noului Guvern.

75. Este permis cumulul functiei de membru al Guvernului cu:

a) calitatea de administrator al unei societati comerciale;

b) calitatea de magistrat;

c) calitatea de deputat sau senator.

76. De regula, organizarea si functionarea ministerelor sunt reglementate prin:

a) lege;

b) hotarare a Guvernului;

c) decizie a primului-ministru;

d) ordin al ministerului de resort.