Propuneri de Subiecte Grila PT Functii de Executie

Propuneri de subiecte grilă avute în vedere pentru concursul de recrutare pentru
ocuparea unor funcții publice de execuție (324 funcții publice), pe perioadă

determinată
CONSTITUTIA ROMANIEI
1. Culorile drapelului României sunt asezate vertical, în ordinea urmatoare începând de la

lance:
A. Albastru, galben, rosu;
B. Roșu, galben, albastru;
C. Galben, roșu, albastru;
2. Care din următoarele enunțuri este adevărat:

A. Forma de guvernamânt a statului român este monarhia.
B. România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil.
C. În România, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este facultative.
3. Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în:

A. Orașe și județe.
Comune, orase si judete.
B. Sate, orașe și județe.
4. Cetatenia româna:
A. Se dobândeste în conditiile prevazute de legea organica.
B. Se pastreaza sau se pierde în conditiile prevazute de legea ordinară.
C. Poate fi retrasa aceluia care a dobândit-o prin nastere.
5. Care din următoarele enunțuri este fals:

A. Ziua nationala a României este 1 Decembrie.
B. Imnul national al României este "Desteapta-te române".
C. Stema tarii si sigiliul statului sunt stabilite prin legi ordinare.
6. În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care îndeplinesc

cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi:
A. In Senatul Românie;
B. In funcția de Președinte al Românie;
C. În autoritatile administratiei publice locale
7. Cetateanul roman:
A. Nu poate fi extradat sau expulzat din România in nicio situație;
B. Poate fi expulzat din România, în condițiile legii;
C. Poate fi extradat în baza conventiilor internationale la care România este parte, în
conditiile legii si pe baza de reciprocitate;
8. Tratatele internationale privind drepturile omului:

A. Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care România este parte, si legile interne, au
prioritate reglementarile interne, in orice situație
B. Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile
prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului în care Constitutia sau
legile interne contin dispozitii mai favorabile.
C. Daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile
prioritate reglementarile internationale, in orice situație
9. Care este unul dintre elementele componente ale dreptului la viata:

A. Este un drept care asigura libertatea de miscare a cetateanului
B. Este un drept potrivit căruia persoana fizică are dreptul sa dispuna de ea însasi
C. Este un drept esential al fiintei umane fiind consacrat de cele mai importante
documente internationale si prin constitutie
10. Care din următoarele enunțuri referitoare la libertatea individuală este adevărat:
A. Libertatea individuala si siguranta persoanei sunt indivizibile;
B. Arestarea preventiva se dispune de judecator si numai în cursul procesului penal.
C. Retinerea nu poate depasi 72 de ore.
11. Care este unul dintre elementele componente ale dreptului la libera circulație:
A. Dreptul la libera circulatie, în tara si în strainatate, este garantat.
B. Fiecarui cetatean îi este garantat dreptul de a-si stabili domiciliul sau resedinta în
orice tara
C. Fiecarui cetatean îi este garantat dreptul de a emigra în orice tara
12. Domiciliul si resedinta sunt inviolabile. Prin lege se poate deroga pentru urmatoarele
situatii:
A. apararea securitatii nationale sau a ordinii publice;
B. executarea unei hotărâri de consiliu local;
C. efectuarea unei percheziții dispuse de șeful de post.
13. Care din următoarele enunțuri cu privire la libertatea de exprimare este fals:
A. Libertatea presei implica si libertatea de a înfiinta publicatii.
B. Nici o publicatie nu poate fi suprimata.
C. Legea nu poate impune mijloacelor de comunicare în masa obligatia de a face
publica sursa finantarii.
14. Care din următoarele enunțuri privind dreptul la vot este adevarat:
A. Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziua alegerilor
inclusiv.
B. Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti pâna în ziua anterioară
alegerilor.
C. Cetatenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniti in anul în care au loc
alegerile.
15. Pentru a fi alesi în Camera Deputatilor sau în organele administratiei publice locale
candidatii trebuie sa fi împlinit, pâna în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de:
A. cel putin 25 de ani
B. cel putin 23 de ani
C. cel putin 35 de ani
16. Nu pot face parte din partide politice:

A. judecatorii Curtii Constitutionale;
B. Senatorii din Parlamentul Romaniei
C. Deputații din Parlamentul Romaniei
17. Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc:

A. Dreptul de asociere în sindicate
B. Instituirea unui salariu maxim brut pe tara
C. Regimul de munca al femeilor si al tinerilor
18. Cu privire la asigurarea unui trai decent tuturor cetățenilor, următoarea afirmație
este falsă:
A. Cetatenii au dreptul la pensie
B. Cetatenii au dreptul la ajutor de somaj
C. Cetatenii au dreptul la asistenta medicala în unitatile sanitare private.
19. Dreptul de petitionare este un drept incadrat in categoria drepturilor garantii, ce are in
continutul sau urmatoarele componente:
A. Poate sa fie exercitat fie individual, fie de către un grup de cetațeni, fie de
organizații legal constituite
B. Petitiile pot fi adresate atat autoritatilor publice cat si persoanelor fizice
C. Petitiile pot fi anonime.
20. Care din următoarele enunțuri privind instituția Avocatului Poporului este falsă:
A. Avocatul Poporului si adjunctii sai nu pot îndeplini nici o alta functie publica sau
privata, cu exceptia functiilor didactice din învatamântul superior
B. Avocatul Poporului este numit pe o durata de 8 ani
C. Rolul principal al Avocatului Poporului il reprezintă apararea drepturilor si libertatilor
persoanelor fizice
OUG nr. 57 / 2019 privind Codul administrativ
1. Unul din principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a

personalului contractual din administraţia publică conform prevederilor O.U.G. nr. 57/2019
privind Codul Administrativ este :
a) respectarea atributiilor stabilite prin fisa postului ;
b) prioritatea interesului public, în exercitarea funcţiei deţinute;
c) elaborarea şi propunerea de politici şi strategii privind managementul funcţiei
publice şi al funcţionarilor publici;
2. Funcţionarul public potrivit O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul Administrati este :
a) persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică;

b) persoana care se află în corpul de rezervă al funcționarilor publici;
c) persoana care a fost declarată admisă la consursul de ocupare a unei funcții publice
vacante;
3. Care dintre următoarele drepturi nu îi este recunoscut funcționarului public prin O.U.G.
nr. 57/ 2019 privind Codul Administrativ :
a) dreptul la asistență medicală, proteze și medicamente;

b) dreptul la un mediu sănătos la locul de muncă;
c) dreptul de a beneficia de asigurare medicală;
4. Care dintre următoarele categorii de drepturi prevăzute de O.U.G. nr. 57/ 2019 privind
Codul Administrativ , le sunt recunoscute funcționarilor publici;
a) dreptul la opinie, durată normală a timpului de lucru, dreptul la grevă;

b) dreptul la opinie, dreptul la concediu, durată nedeterminată a timpului de lucru;
c) dreptul la protecția corespondenței private, dreptul la integritatea familiei, dreptul
la pensie si alte drepturi de asigurări sociale de stat;
5. Calitatea de funcţionar public se dobândeşte prin :
a) prin actul de numire al instituției publice sau al autorității - în funcția publică;

b) prin ocuparea unui post vacant din administrația publică locală sau centrală prin
detașare sau transfer;
c) prin concurs.
6. Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a funcţiilor publice temporar vacante nu se poate

face în condiţiile Codului Administrativ, precum şi în condiţiile reglementate de legi speciale
cu privire la posibilitatea ocupării, pe perioade determinate, a funcţiilor publice în
autorităţi şi instituţii publice prin:
a) concurs organizat în condiţiile legii;
b) modificarea raporturilor de serviciu;
c) numire prin act administrativ fără concurs pe o perioadă determinată;
7. Potrivit prevederilor Codului Administrativ, perioada de stagiu are ca obiect verificarea

aptitudinilor profesionale în îndeplinirea atribuţiilor şi responsabilităţilor unei funcţii publice,
formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia a
specificului administraţiei publice şi a exigenţelor acesteia si are durata de :
a) 3 luni;
b) 6 luni;
c) 1 an;
8. Care dintre următoarele afirmații este falsă. Potrivit Codului Administrativ răspunderea
civilă a funcţionarului public se angajează:
a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei

publice în care funcţionează;
b) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat cuvenit;
c) pentru nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;
9. Care dintre următoarele afirmatii referitoare la “Delegare”, este falsă:
a) delegarea reprezintă o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu

ale funcţionarului public prin schimbarea locului muncii şi în legătură cu
atribuţiile stabilite prin fişa de post a acestuia.
b) delegarea se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care este
încadrat funcţionarul public, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un
an.
c) funcţionarul public nu poate refuza delegarea ;
10. Destituirea din funcţia publică se dispune, în condiţiile art. 493, din Codul Administrativ,
prin act administrativ al persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică, ca
sancţiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile funcţionarului public, în următoarele
cazuri:
a) pentru săvârşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

b) intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
c) nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor cu
acest caracter;
OUG nr. 10 / 2004 privind Statutul personalului vamal, cu modificarile și completarile
ulterioare
1. Prevederile Statutului personalului vamal aprobat prin O.U.G. nr. 10/2004, se

aplică personalului vamal din cadrul Autorității Vamale Române şi reglementează:
a) drepturile și obligatiile personalului vamal;

b) drepturile şi îndatoririle specifice personalului vamal şi unele sporuri specifice la
salariul de bază de care acesta beneficiază;
c) condițiile de ocupare a posturilor vacante din cadrul Autorității Vamale Român;
2. Programul de lucru al personalului vamal se stabileşte prin ordin al conducătorului

Autorității Vamale Române în condiţiile prevăzute de lege. În birourile vamale în care
activitatea se desfăşoară în schimburi, durata normală a timpului de lucru pentru personalul
vamal este :
a) de 12 ore consecutiv, fără a putea depăşi 48 de ore pe săptămână sau media orelor
de muncă, calculată, potrivit legii, pe o perioadă de maximum 3 săptămâni.
b) de 12 ore consecutiv, fără a putea depăşi 24 de ore pe săptămână sau media
orelor de muncă, calculată, potrivit legii, pe o perioadă de maximum 3 săptămâni.
c) de 16 ore consecutiv, fără a putea depăşi 48 de ore pe săptămână sau media
orelor de muncă, calculată, potrivit legii, pe o perioadă de maximum 3 săptămâni.
LEGEA NR. 202 /2002 privind egalitatea de sanse si de tratament intre femei si barbati,
cu modificarile si completarile ulterioare
1. Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă

se înţelege accesul nediscriminatoriu la:
a) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare,
specializare şi recalificare profesională, inclusiv ucenicia
b) angajare în toate posturile sau locurile de muncă temporar vacante
c) informare şi consiliere profesională, programe de iniţiere, calificare, perfecţionare,
specializare şi recalificare profesională, exclusiv ucenicia
2. Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

a) exclusiv salariata şi-a exercitat dreptul de a solicita formule flexibile de lucru
b) ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului sau a dizolvării angajatorului, în
condiţiile legii
c) salariata/salariatul se află în concediul de îngrijitor
3. Firmele de publicitate au obligaţia:

a) să utilizeze în publicitate situaţiile în care persoanele, indiferent de apartenenţa la
un sex, sunt prezentate în atitudini degradante, umilitoare şi cu caracter pornografic
b) să cunoască și să respecte principiul egalităţii de şanse şi de tratament, precum şi
de a nu utiliza stereotipurile de gen în producţiile publicitare
c) să aplice măsurile necesare pentru accesul tuturor persoanelor, fără discriminare
bazată pe criteriul de sex, la producţiile culturale
4. Instituţiile publice de cultură, precum şi orice alte structuri şi formaţiuni care

promovează actul cultural sub orice formă au obligaţia:
a) să aplice măsurile necesare pentru accesul tuturor persoanelor, fără discriminare
bazată pe criteriul de sex, la producţiile culturale
b) să cunoască și să respecte principiul egalităţii de şanse şi de tratament, precum şi
de a utiliza stereotipurile de gen în producţiile publicitare
c) să restricționeze accesului unuia dintre sexe la producțiile culturale
5. La nominalizarea membrilor şi/sau participanţilor în orice consiliu, grup de experţi şi

alte structuri lucrative manageriale şi/sau de consultanţă, instituțiile adoptă măsurile
necesare:
a) pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi
decizie
b) pentru asigurarea participării femeilor la conducere şi decizie
c) pentru asigurarea participării bărbaţilor la conducere şi decizie
6 Promovează şi susţin participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi

la decizie:
a) Instituţiile militare, unităţile economice şi sociale, precum şi partidele politice,
organizaţiile patronale şi sindicale şi alte entităţi nonprofit, care îşi desfăşoară
activitatea în baza unor statute proprii
b) Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, unităţile
economice şi sociale, precum şi partidele politice, organizaţiile patronale şi sindicale şi
alte entităţi nonprofit, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii
c) Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, unităţile economice şi

sociale, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor statute proprii
OUG nr. 137 / 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de

discriminare, cu modificarile si completarile ulterioare
1. În conformitate cu prevederile OG nr. 137/2000, prin discriminare se înţelege:

a) orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de rasă, naţionalitate,
etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă,
handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenenţă la o categorie
defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea,
înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a
drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de
lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii
publice
b) orice deosebire pe bază de rasă, vârstă, handicap, infectare HIV, apartenenţă la o
categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are ca scop sau efect
restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de
egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a drepturilor
recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte
domenii ale vieţii publice
c) orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă, pe bază de sex, orientare
sexuală, apartenenţă la o categorie defavorizată, precum şi orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în
condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în
orice alte domenii ale vieţii publice
2. Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament exercitat cu

privire la un angajat de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către
un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în
legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a
condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea
sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al
acestuia, comportamentul manifestat în oricare dintre următoarele forme:
a) Conduită ostilă și nedorită, comentarii scrise, inacțiuni sau gesturi
b) conduită ostilă sau nedorită, comentarii verbale, acţiuni sau gesturi.
c) Conduită ostilă sau nedorită, comentarii scrise, acțiuni sau gesturi
3. Hărțuirea morală la locul de muncă se sancționează:

a) doar disciplinar
b)contravențional și penal
c) disciplinar, contravenţional sau penal, după caz
4. Constituie contravenţie, conform OG nr. 137/2000:

a) orice acţiuni constând în ameninţări, constrângeri, folosirea forţei sau orice alte
mijloace de asimilare, strămutare sau colonizare de persoane, în scopul modificării
compoziţiei etnice, rasiale sau sociale a unei zone a ţării sau a unei localităţi
b) orice acţiuni constând folosirea forţei sau orice alte mijloace de asimilare,
strămutare sau colonizare de persoane, în scopul modificării compoziţiei etnice a unei
zone a ţării
c) orice acţiuni constând în ameninţări, constrângeri, în scopul modificării compoziţiei
etnice sau sociale a unei zone a ţării sau a unei localităţi
5. Constituie contravenţie, conform OG nr. 137/2000:

a) restricționarea accesului unei persoane în locurile publice din cauza apartenenţei la
o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, respectiv din cauza convingerilor, vârstei,
sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză
b) interzicerea accesului unui grup de persoane în locurile publice din cauza
apartenenţei acestora la o anumită categorie socială sau la o categorie defavorizată.
c) interzicerea accesului unei persoane sau al unui grup de persoane în locurile publice
din cauza apartenenţei acestora la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie,
categorie socială sau la o categorie defavorizată, respectiv din cauza convingerilor,
vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanelor în cauză.
6. În înțelesul prevederilor OG nr. 137/2000, prin categorie defavorizată se înțelege:

a) acea categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de inegalitate în raport cu
majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se
confruntă cu un comportament de respingere şi marginalizare
b) acea categorie de persoane care se află pe o poziţie de egalitate în raport cu
majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate
c) acea categorie de persoane care fie se află pe o poziţie de egalitate în raport cu
majoritatea cetăţenilor datorită diferenţelor identitare faţă de majoritate, fie se
confruntă cu un comportament de marginalizare
7. Comportamentul discriminatoriu, astfel cum este reglementat de OG nr. 137/2000,

atrage:
a) răspunderea civilă
b) răspunderea civilă, contravenţională sau penală
c) răspunderea contravenţională sau penală
8. Eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează și prin:

a) mediere prin soluţionarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în urma săvârşirii
unor acte/fapte de discriminare;
b) promovarea comportamentului discriminatoriu
c) prin instituirea unor măsuri speciale în sensul restrângerii dreptului la libera
exprimare, a dreptului la opinie şi a dreptului la informaţie
9. Sarcina probei, în conflictele privind hărțuirea morală la locul de muncă, revine:

a) angajatorului, în condiţiile legii
b) angajatului, victimă a hărţuirii morale la locul de muncă
c) angajatului și angajatorului deopotrivă
10. Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă
răspund:
a) contravențional
b) disciplinar
c) penal
11. Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional:
a) orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenenţă la o categorie
defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care
duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv
b) orice comportament pe criteriu de convingeri, gen, orientare sexuală sau orice alt
criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv
c) orice comportament care, prin caracterul său sistematic, nu poate aduce atingere
demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi
12. Angajatul care a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă:
a) va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la
salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă
b) nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire
la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă
c) nu va fi sancţionat cu privire la salarizare și formare profesională
13. Intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă:

a) stresul
b) epuizarea fizică
c) stresul și epuizarea fizică
14. Orice tratament advers, venit ca reacţie la o plângere sau acţiune în justiţie cu
privire la încălcarea principiului tratamentului egal şi al nediscriminării, constituie
victimizare și se sancționează:
a) penal
b) disciplinar
c) contravențional
HG NR. 237 / 2022 privind organizarea si functionarea Autoritatii Vamale Romane
1. Autoritatea Vamală Română este formată din :

a. Aparat central și structuri teritoriale, fără personalitate juridică;
b. Aparat central și structuri teritoriale, cu personalitate juridică;
c. niciuna din variante.
2. Președintele Autorității Vamale Române poate emite:

a) Hotărârâri și regulamente
b) Ordonanțe și circulare
c) Ordine și instrucțiuni
3. Autoritatea Vamală Română este organ de specialitate al administrației

publice centrale în subordinea:
a) Guvernului
b) Parlamentului
c) Ministerul Finanțelor
4. În realizarea funcțiilor sale, Autoritatea Vamală Română are, în principal, următoarele

atribuții generale:
a) Asigură aplicarea prevederilor cu caracter vamal și fiscal din acordurile, convențiile
și tratatele internaționale la care România este parte, în domeniul său de
competență;
b) Supraveghere vamală, respectiv fiscală‚ în domeniul produselor accizabile;
c) Cooperare internațională în domeniul vamal.
5. Pentru realizarea obiectivelor din domeniul său de activitate, Autoritatea Vamală Română
exercită următoarele funcții:
a) prevenire și combatere a fraudei vamale și a evayiunii fiscale , în domeniul său
de activitate;
b) Urmărește realizarea unui management eficient și coerent al administrării vamale;
c) Elaborează studii, analize și proiecte de acte normative privind organizarea
activității proprii
6. În exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea Vamală Română :

a. colaborează cu organele de specialitate ale altor ministere , precum și cu persoane
fizice și juridice
b. colaborează cu organele de specialitate ale altor ministere și instituții specializate,
precum și cu persoane juridice și fizice și cu alte entități
c. colaborează cu organele de specialitate ale instituțiilor specializate, precum și cu
persoane juridice și fizice și cu alte entități
7. Președintele Autorității Vamale Române poate înființa:

a. birouri vamale
b. direcții regionale vamale
c. grupuri sau colective temporare de lucru ori echipe de proiect pentru realizarea
unor activități sau operațiuni în domeniile de competență
8. Unul din principiile care stau la baza activității Autorității este următorul:
a. Tratament egal și nediscriminatoriu în aplicarea legislației vamale
b. Tratament egal și nediscriminatoriu în aplicarea legislației vamale, respectiv a
legislației fiscale în domeniul produselor accizabile;
c. Tratament egal și nediscriminatoriu în aplicarea legislației .

atribuții specifice:
a. aplică dispozițiile privind gestionarea contingentelor tarifare stabilite de Comisia
Europeană;
b. tratament egal și nediscriminatoriu în aplicarea legislației vamale
c. tratament egal și nediscriminatoriu în aplicarea legislației vamale, respectiv a
legislației fiscale în domeniul produselor accizabile.
a. efectuează potrivit competențelor , prin personal operator autorizat,
controlul vamal nedistructiv asupra mijloacelor de transport, mărfurilor și orice alte
bunuri ale persoanelor
b. efectuează potrivit competențelor prevăzute de acte normative comunitare,
prin personal operator autorizat, controlul vamal nedistructiv asupra mijloacelor de
transport, mărfurilor și orice alte bunuri ale persoanelor
c. niciuna din variante
a. constituie și utilizează baze de date necesare pentru prevenirea și descoperirea
faptelor ilicite în domeniul vamal
b. constituie și utilizează baze de date necesare domeniul vamal și al
produselor accizabile, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală
c.constituie și utilizează baze de date necesare pentru prevenirea și descoperirea
faptelor ilicite în domeniul vamal și al produselor accizabile
12. În domeniul supravegherii produselor accizabile Autoritatea Vamală Română asigură:

a. acțiuni de inspecție fiscală și a stingerii creanțelor fiscale a accizelor, taxelor și altor
venituri bugetare
b. constarea și sancționarea, potrivit competențelor , a nerespectării legislației
privind regimul produselor accizabile
c. niciuna din variante
13. Conform HG nr.237/2022 Autoritatea îndeplinește următoarele funcții:

a.control, operativ, inopinat si ulterior în domeniul său de activitate
b. control al aplicării legislației
c. aplicarea legislației vamale
14. În realizarea funcțiilor sale, Autoritatea are, în principal , următoarele atribuții generale:
a.asigură aplicarea prevederilor cu caracter vamal și fiscal din acordurile, convențiile
și
tratatele internaționale la care România este parte
b. asigură aplicarea Regulamentului UE 2018/1672 al Parlamentului European și al
Consiliului din 23 octombrie 2018 privind controlul numerarului care intră sau iese din Uniune
și de abrogare al Regulamentului CE nr. 1889/2005.
c. asigură cooperarea adminstrativă în domeniul vamal, în conformitate cu
Regulamentul CE nr.515/1997
15. În realizarea funcțiilor sale, Autoritatea are, în principal , următoarele atribuții specifice:
a. aplică dispozițiile privind gestionarea contingentelor tarifare stabilite de Comisia
Europeană
b. organizează și asigură gestionarea patrimoniului
c. elaborează propuneri privind sistematizarea legislatiei vamale și fiscale, în
domeniul său de competență
16. Numărul maxim de posturi aprobat pentru Autoritatea Vamală Română, prin
H.G. nr.237 / 2022 privind organizarea și funcționarea Autorității Vamale Române
este de
a. 3060, inclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor
b. 3060, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor
c. 3060 posturi.
17. Autoritatea este încadrată cu

a. funcții publice, generale, specifice, cu statut special, demnitari și
personal contractual
b. doar cu functii publice și personal contractual
c. demnitari, înalți funcționari publici, funcționari publici și personnal contractual
18. Sursele bugetare pentru orgnizarea și functionarea Autorității

a. se asigură de la bugetul de stat
b. se asigură din fonduri europene
c. se asigură din fonduri propii
19. Încadrarea în numărul de posturi se aprobă

a. prin ordin al presedintelui
b. prin ordonantă de urgentă
c.prin hotărâre de guvern
20. Președintele Autorității Vamale Române poate delega unele atribuții ce îi revin
în calitate de conducător al instituției:
a. nu poate delega atribuții
b. poate delega atribuții vicepreședintelui, secretarului general sau altor
funcționari publici de conducere
c. poate fi delegată oricărei persoane împuternicite în acest sens.
Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României
1) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, la trecerea
frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport şi orice alte bunuri sunt supuse
controlului vamal şi aplicării reglementărilor vamale:
a) de către autoritatea vamală şi autorităţile sanitar veterinare;
b) de către autoritatea vamală şi poliţia de frontieră;
c) numai de autoritatea vamală.
d) de către autoritatea vamală, poliţia de frontieră şi autorităţile sanitar veterinare;
2) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, controlul vamal
corporal sumar se poate efectua când există indicii temeinice de fraudă:
a) din propria inițiativă a agentului vamal;
b) cu aprobarea poliției de frontieră;
c) cu aprobarea şefului biroului vamal;
d) din dispoziția organului judiciar;
3) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, în vederea
efectuării controlului vamal în condiţiile legii, personalul vamal abilitat are dreptul să urce la
bordul:
a) oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale,
precum şi în rada acestora;
b) oricăror nave, cu excepția celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale,
c) oricăror nave, cu excepția celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale
d) oricăror nave care transportă mărfuri, cu excepția celor militare, aflate în porturile
maritime sau fluviale, precum şi în rada acestora;
4) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, Autoritatea
vamală poate controla mărfurile supuse reglementarilor vamale:
a) numai în incinta birourilor vamale;
b) în orice loc s-ar afla pe teritoriul țării;
c) în orice loc s-ar afla pe teritoriul țării, cu excepția unităților militare;
d) numai în incinta birourilor vamale și în zona specială de supraveghere vamală;
5) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, în exercitarea
atribuțiilor de control, autoritatea vamală:
a) poate să controleze din proprie inițiativă corespondența;
b) poate să controleze din proprie inițiativă trimiterile poștale;
c) nu poate să aducă atingere secretului corespondenței și trimiterilor poștale;
d) nu poate să aducă atingere secretului corespondenței, dar poate să controleze din
proprie inițiativă trimiterile poștale.
6) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, constituie zona
specială de supraveghere vamală:
a) o fâşie de 30 km în interitoriul frontierei de stat;
b) o fâşie de 15 km în interitoriul frontierei de stat;
c) o fâşie de 20 m în interiorul frontierei de stat;
d) zona delimitata în care sunt amenajate birourile vamale de interior și birourile
vamale de frontieră.
7) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, o solicitare în scris
de informații privind aplicarea reglementărilor vamale, poate fi refuzată de autoritatea
vamală dacă:
a) solicitarea nu este formulată în limba română;
b) solicitarea nu are legătură cu o operațiune de import sau export ce urmează a fi
realizată;
c) solicitarea are legatură cu o operațiune de import sau export ce a fost realizată;
d) apar costuri speciale pentru autoritatea vamală, mai ales ca rezultat al analizelor și
expertizelor efectuate asupra mărfurilor.
8) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, constituie
infracţiune:
a) sustragerea de la controlul vamal a oricãror bunuri sau mãrfuri care ar trebui
plasate sub un regim vamal;
b) descãrcarea de pe nave, încãrcarea pe nave ori transbordarea bunurilor sau
mãrfurilor supuse vãmuirii fãrã permis vamal sau fãrã acordul autoritãții vamale;
c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal
d) toate faptele de la literele a), b) și c).
9) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, deținerea
bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea
provin din contrabandă;
a) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani;
b) constituie contravenție;
c) nu se sancționează dacă sunt plătite taxele vamale;
d) constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani în cazul
produselor supuse accizelor;
10) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, introducerea în
sau scoaterea din ţară, fară drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori,
materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori
materiale chimice periculoase, săvârșite de o persoană înarmată, constituie :
a) infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi
interzicerea unor drepturi;
b) infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12
ani şi interzicerea unor drepturi;
c) infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15
ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsa mai mare;
d) ) infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7
11) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, folosirea, la
autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte
mărfuri sau bunuri ori la alte cantități de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă
constituie:
a) infracțiunea de folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7
ani și interzicerea unor drepturi;
b) infracțiunea de folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10
c) infracțiunea de folosire de acte nereale și se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3
ani și interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsa mai mare;
d) contravenție la reglementările vamale.
12) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, folosirea, la
autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate
constituie :
a) infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7
b) infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 3 la
10 ani și interzicerea unor drepturi;
c) contravenție la reglementările vamale.
d) infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7
ani și interzicerea unor drepturi dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor declarate
este mai mare de 40.000 lei;
13) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, introducerea în
sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât
cele stabilite pentru control vamal, săvârșite de două sau mai multe persoane împreună,
constituie:
a) infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani
şi interzicerea unor drepturi;
b) infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12
c) infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 15 ani şi
interzicerea unor drepturi.
d) infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani
şi interzicerea unor drepturi dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor declarate
este mai mare de 40.000 lei;
14) Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, tentativa la
infracțiunile prevăzute de Codul vamal al României:
a) se pedepsește;
b) nu se pedepsește;
c) nu se pedepsește dacă nu sunt datorate taxe vamale.
d) constituie contravenție şi se sancţionează cu amendă.
15 Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, sunt asimilate
infracțiunii de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor
drepturi:
a) introducerea în sau scoaterea din țară, de două ori în decursul unui an, prin locurile
stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a
mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor și mai
mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;
b) introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale
explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substanțe
toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de
contrabandă calificată;
c) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea,
desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal
cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.
16 Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, constituie
infractiune:
a) introducerea sau scoaterea din tara, prin orice mijloace, a bunurilor sau marfurilor,
prin alte locuri decat cele stabilite pentru control vamal
b) introducerea sau scoaterea din tara prin locurile stabilite pentru control vamal, prin
sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau marfurilor care trebuie plasate sub un regim
vamal, daca valoarea in vama a bunurilor sau a marfurilor sustrase este mai mare de 20.000
lei
c) neprezentarea transportului, in termen, la biroul vamal de destinatie
17 Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, controlul vamal
corporal sumar se poate efectua când există indicii temeinice de fraudă:
d) din dispoziția organului judiciar;
18 Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, în exercitarea
atribuțiilor de control, autoritatea vamală:
d) nu poate să aducă atingere secretului corespondenței, dar poate să controleze din
proprie inițiativă trimiterile poștale.
19 Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, sunt considerate
prohibite :
a) toate mărfurile a căror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al României
este, potrivit legii, interzisă cu orice titlu;
b) mărfurile a căror introducere sau scoatere de pe teritoriul vamal al României este
supusă unor condiții sau îndeplinirii unor formalități speciale;
c) mărfurile însoțite de o autorizație specială, atunci când introducerea sau scoaterea
mărfurilor nu este permisă decât cu prezentarea unei astfel de autorizații speciale.
20 Potrivit prevederilor Legii nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României, declaraţie vamală
reprezintă:
a) actul cu caracter public prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile
prevăzute de reglementările vamale, voinţa de a plasa mărfurile sub un regim vamal;
b) actul privat, unilateral prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile
prevăzute de reglementările vamale, voinţa de a plasa mărfurile sub un regim vamal;
c) actul întocmit de autoritatea vamală, la plasarea mărfurilor sub un regim vamal,
prin care se stabilesc drepturile de import si alte taxe si impozite datorate statului in cadrul
operatiunilor vamale.
21 La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport şi orice alte bunuri sunt
supuse controlului vamal şi aplicării reglementărilor vamale:
a) de către autoritatea vamală şi autorităţile sanitar veterinare;
b) de către autoritatea vamală şi poliţia de frontieră;
c) numai de autoritatea vamală.
22. Controlul vamal corporal sumar se poate efectua când există indicii temeinice de fraudă:
23. În vederea efectuării controlului vamal în condiţiile legii, personalul vamal abilitat are
dreptul să urce la bordul:
a) oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale,
b) oricăror nave, cu excepția celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale,
c) oricăror nave, cu excepția celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale
24. Autoritatea vamală poate controla mărfurile supuse reglementarilor vamale:

a) numai în incinta birourilor vamale;
b) în orice loc s-ar afla pe teritoriul țării;
c) în orice loc s-ar afla pe teritoriul țării, cu excepția unităților militare;
25. În exercitarea atribuțiilor de control, autoritatea vamală:

HG 707/2006 privind Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin

Legea nr. 86/2006
1 Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G. nr.
707/2006, în cadrul transportului naval, la intrarea în țară, produsele din tutun și băuturile
alcoolice care aparțin membrilor echipajului:
a) se înscriu în manifestul încărcăturii;
b) se înscriu în permisul vamal;
c) se înscriu în declarația proviziilor de bord;
d) nu se înscriu în vreun document.
707/2006, se depune declaraţie vamală scrisă, în toate cazurile, pentru următoarele mărfuri :
a) arme şi muniţii, materiale explozive, radioactive, nucleare, precum şi produse
strategice prevăzute în legi speciale;
b) colete trimise de la o persoană particulară către altă persoană particulară;
c) bagajul călătorilor care trec frontiera;
707/2006, la ieșirea din țară, mărfurile cu caracter artistic:
a) se declară în scris doar dacă valoarea acestora depășește 10.000 euro;
b) se declară verbal;
c) se declară în scris în toate cazurile;
d) nu se declară;
707/2006, în ansamblul controlului vamal al mărfurilor, controlul documentar vizează :
a) verificarea corectitudinii completării declaraţiei vamale în detaliu;
b) verificarea datelor de identificare a persoanei;
c) solicitarea de informații privind cazierul judiciar.
d) toate variantele de mai sus.
5) Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G. nr.
707/2006, controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează astfel:
a) mărfurile în vrac se cântăresc;
b) mărfurile ambalate în colete aflate pe mijloacele de transport se numără;
c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe
platformele din terminalele de manipulare a containerelor se controlează, prin sondaj, pe
fiecare partidă de marfă;
d) mărfurile transportate prin conducte, precum şi energia electrică, nu se
controlează;
707/2006, controlul vamal fizic al mărfurilor se efectuează numai pe bază de documente
atunci când :
a) marfa nu face obiectul unor restricţii sau prohibiţii;
b) importatorul nu a încălcat legislaţia vamală în ultimii doi ani;
c) nu sunt indicii temeinice de fraudă
d) toate variantele de mai sus.
707/2006, supravegherea vamala se realizeaza prin:
a) aplicarea de marcaje, sigilii la mărfurile, mijloacele de transport supuse regimului
vamal;
b) efectuarea de verificari selective, inopinate la mijloacele de transport incarcate cu
marfuri care au fost controlate sau carora li s-a acordat un regim vamal;
c) utilizarea procedurilor de analiza de risc;
d) oricare din modalitatile de mai sus.
707/2006, bunurile introduse în țară de persoane cu statut diplomatic, cu scutire de taxe
vamale:
a) nu pot fi înstrăinate;
b) pot fi înstrăinate cu condiția prezentării la autoritatea vamală a unei autorizații
eliberate de Ministerul Afacerilor Externe;
c) pot fi înstrăinate numai după plata taxelor vamale legale, cu excepția cazului când
cumpărătorul este o persoană care beneficiază de același statut.
d) pot fi înstrăinate cu condiția prezentării la autoritatea vamală a unei autorizații
eliberate de Ministerul Afacerilor Externe și numai după plata taxelor vamale legale;
707/2006, permisul vamal de transbordare este asimilat cu:
a) declaratia sumara;
b) declaratia vamala;
c) scrisoarea de trasura:
707/2006, depunerea declarației vamale și a dovezii de origine, conținând date eronate
privind originea mărfurilor:
a) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1500 la 3000 lei
b) constituie contravenție și se sancționeaza cu confiscarea mărfurilor
c) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3000 la 8000 lei
707/2006, Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1500 lei
următoarele fapte:
a) nerespectarea de către orice persoană a obligaţiei de a face accesibile controlului
vamal locurile indicate de autoritatea vamală;
b) neîndeplinirea de către titularul regimului vamal de tranzit sau a regimurilor vamale
economice a termenelor, condiţiilor şi obligaţiilor prevăzute pentru derularea şi încheierea
acestor regimuri.
c) sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui
plasate sub un regim vamal.
d) exercitarea activităţii de comisionar în vama fără autorizaţie;
707/2006, Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1500 lei la 3000 lei
următoarele fapte:
a) depunerea declaraţiei vamale şi a documentelor însoţitoare conţinând date
incomplete sau eronate privind valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor;
b) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal; mărfurile
înstrăinate se confisca;
c) neîndeplinirea de către persoanele fizice care trec frontiera a obligaţiei de a declara
şi de a prezenta în vederea controlului vamal bunurile pentru care este prevăzută această
obligativitate;
707/2006, pe întregul teritoriu naţional, autoritatea vamalã abilitata are, în condiţiile legii,
urmãtoarele drepturi:
a) de a opri orice mijloace de transport, utilizând semnale formale specifice prevãzute
de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice,
publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 28 decembrie 2002, aprobatã
cu modificãrile şi completãrile ulterioare ;
b) constata diferenţele de drepturi de import sau de export şi ia mãsuri pentru
încasarea acestora inclusiv majorãrile de întârziere aferente, rezultate ca urmare a acţiunilor
proprii întreprinse;
c) acorda liber de vama, pentru bunurile supuse taxelor vamale
14 Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G.

nr. 707/2006, personalul vamal anume desemnat poate:
a) verifica, în condiţiile legii, clãdirile, depozitele, sediile sau alte obiective unde se
gãsesc sau ar putea sa se gãseascã bunuri supuse vamuirii, aflate în zone izolate sau
despre care exista informaţii ca prezintã pericole;
b) efectua controlul vamal fizic la locul de încãrcare a mãrfurilor de export;
c) verifica existenţa documentelor care însoţesc declaraţia vamalã în detaliu
potrivit regimului vamal solicitat;
707/2006, în afarã birourilor vamale pot fi create posturi fixe sau mobile pentru realizarea
supravegherii şi controlului vamal în trafic de cãtre:
a) echipele mobile aparţinând autoritãţii vamale;
b) compartimente specializate cu sarcini de supraveghere şi control vamal;
c) personal vamal din cadrul birourilor vamale.
16. Controlul documentar constă în verificarea:

a) integrității sigiliilor vamale;
b) mijlocului de transport și a mărfurilor;
c) existenței documentelor care însoțesc declarația vamală în detaliu potrivit
regimului vamal solicitat;
17. La controlul vamal fizic asistă:

a) declarantul vamal și transportatorul, cu excepția transporturilor pe cale maritimă
sau fluvială când prezența transportatorului este facultativă.
b) titularul regimului vamal;
c) expeditorul mărfurilor.
18. La Controlul vamal fizic al mărfurilor, autoritatea vamală:

a) consemnează pe declarația vamală modalitatea de control, rezultatul acestuia și
menționează numărul și mărcile de identificare a coletelor deschise pentru control;
b) nu efectuează mențiuni pe declarația vamală;
c) corectează declarația vamală conform rezultatelor controlului.
19. La transportul mărfurilor pe cale ferată sau rutieră, pentru diferențele dintre datele
înscrise în documentele de transport și cele din declarația vamală autoritatea vamală:
a) invalidează declarația vamală;
b) cere declarantului vamal punerea de acord și prezentarea altor documente de
transport.
c) solicită declarantului depunerea unei noi declarații vamale;
20. Supravegherea vamală se realizează prin:

a) cântărirea coletelor;
b) înregistrarea în evidențe a datelor de identificare a transportatorului;
c) aplicarea de marcaje, sigilii sau alte mijloace de identificare la mărfurile, mijloacele
de transport supuse regimului vamal, precum și la accesul în spațiile în care acestea se găsesc.
Regulamentul 952 / 2013 de aprobare a Codului vamal al Uniunii
1) În conformitate cu prevederile Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013),

„datorie vamală” înseamnă:
a) cuantumul taxelor la import care se aplică unor mărfuri specifice;
b) cuantumul taxelor la export care se aplică unor mărfuri specifice;
c) cuantumul taxelor la import sau la export care se aplică unor mărfuri specifice;
d) obligaţia unei persoane de a plăti cuantumul taxelor la import sau la export care se
aplică unor mărfuri specifice;

„prezentarea mărfurilor în vamă” înseamnă:
a) înştiinţarea autorităţilor vamale asupra sosirii mărfurilor la biroul vamal;
b) înştiinţarea autorităţilor vamale asupra sosirii mărfurilor în orice alt loc desemnat
sau aprobat de autorităţile vamale;
c) înştiinţarea autorităţilor vamale asupra sosirii mărfurilor la biroul vamal sau în orice
alt loc desemnat sau aprobat de autorităţile vamale și punerea mărfurilor la dispoziţia
autorităţilor vamale pentru a efectua controale vamale
d) punerea mărfurilor la dispoziţia autorităţilor vamale

pentru mărfurile care fac obiectul măsurilor de prohibiție sau de restricție la import, o datorie
vamală ia naștere:
a) la introducerea ilegală de monedă falsă pe teritoriul vamal al Uniunii;
b) la introducerea ilegală de stupefiante pe teritoriul vamal al Uniunii;
c) la introducerea ilegală de substanțe psihotrope pe teritoriul vamal al Uniunii;
d) la introducerea de stupefiante și de substanțe psihotrope pe teritoriul vamal al
Uniunii în cazul în care această introducere este supravegheată strict de către autoritățile
competente în vederea utilizării în scopuri medicale sau științifice.

în cazul reprezentării indirecte, reprezentantul acționează:
a) în numele unei alte persoane;
b) în numele și pe seama unei alte persoane;
c) în nume propriu, dar pe seama unei alte persoane;
d) în numele și pe seama sa;

în contextul stabilirii originii nepreferențiale a mărfurilor, mărfurile sunt considerate ca fiind
originare dintr-o singură țară sau teritoriu dacă:
a) sunt obţinute în întregime în acea ţară sau teritoriu;
b) sunt obținute în proporție de peste 50% în acea ţară sau acel teritoriu;
c) sunt obţinute în proporție de peste 50% în acea ţară sau teritoriu și sunt expediate
direct din acea ţară sau acel teritoriu;
d) sunt prelucrate substanțial în acea ţară sau acel teritoriu;
6) Potrivit Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013), orice cuantum al
taxelor la import sau la export corespunzător unei datorii vamale, care a făcut obiectul
notificării, se achită de către debitor în termenul fixat de autoritățile vamale. Acest termen nu
depășește:
a) 3 zile de la data notificării către debitor a datoriei vamale;
b) 10 zile de la data notificării către debitor a datoriei vamale;
c) 14 zile de la data notificării către debitor a datoriei vamale;
d) 30 de zile de la data notificării către debitor a datoriei vamale.
7) Potrivit Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013), atunci când mărfurile
sunt cuprinse într-o declaraţie sumară, trebuie îndeplinite formalităţile necesare pentru a fi
plasate sub un regim vamal sau pentru a fi reexportate, în termen de:
a) 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor transportate
pe cale terestră şi 45 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor
transportate altfel decât pe cale maritimă.
b) 45 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor transportate
pe cale terestră şi 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor
transportate altfel decât pe cale maritimă.
c) 45 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, indiferent de modul de transport.
d) 90 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, indiferent de modul de transport.
8) Potrivit Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013, declaraţia vamală nu
poate fi invalidată după:
a) prelevarea de eşantioane de către autorităţile vamale;
b) modificarea declaraţiei vamale;
c) stabilirea clasificării tarifare a mărfurilor;
d) acordarea liberului de vamă pentru mărfuri, cu excepţia cazului în care există
dispoziţii contrare în acest sens.

cheltuielile pentru transportul mărfurilor spre locurile în care se procedează la verificarea lor,
respectiv, dacă este cazul, la prelevarea de eşantioane şi toate manipulările necesare pentru
a permite această verificare sau prelevare sunt suportate de către:
a) declarant;
b) autorităţile vamale;
c) exportator;
d) autorităţile vamale şi declarant;
10) În conformitate cu prevederile Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr.

952/2013),remiterea inseamna:
a) scutirea de la plata unei sume reprezentand taxe la import sau export care nu au
fost platite
b) restituirea unei sume reprezentand taxe la import sau la export care au fost platite
c) exceptarea de la plata taxelor de import prin tariful vamal
11) Potrivit Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013, în cazul în care
prelevările de eşantioane se efectuează conform dispoziţiilor în vigoare, autorităţile vamale:
a) datorează o indemnizaţie;
b) nu suportă costurile de analiză sau control;
c) suportă costurile de analiză sau control;
d) nu datorează nicio indemnizaţie şi nu suportă costurile de analiză sau control.
12) Potrivit Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013, în cazul în care
verificarea nu se efectuează decât asupra unei părţi din mărfurile acoperite de declaraţia
vamală sau în cazul în care se procedează la prelevarea de eşantioane, rezultatele acestei
verificări parţiale sau ale analizei sau controlului eşantioanelor sunt valabile pentru:
a) toate mărfurile acoperite de aceeaşi declaraţie vamală;
b) partea din mărfurile asupra căreia s-a efectuat verificarea;
c) mărfurile încadrate la mai multe articole;
d) mărfurile similare acoperite de toate declaraţiile vamale depuse în termen de 1 an.
13) Potrivit Codului vamal al Uniunii (Regulamentul (UE) nr. 952/2013, rezultatele verificării
efectuate de autorităţile vamale au aceeaşi forţă probatorie:
a) pe întreg teritoriul vamal al Uniunii;
b) pe teritoriul vamal al statului membru în care s-a efectuat verificarea;
c) pe teritoriul vamal al statului membru în care s-a efectuat verificarea şi pe teritoriul
vamal al ţării de provenienţă al mărfurilor verificate;
d) pe întreg teritoriul vamal al Uniunii şi pe teritoriul vamal al ţării de provenienţă al
mărfurilor verificate;

952/2013), în cazul în care o declaraţie vamală acoperă mărfuri care se încadrează la mai
multe articole, datele referitoare la mărfurile încadrate la fiecare articol sunt considerate a fi:
a) declaraţii vamale separate;
b) declaraţii vamale parţiale;
c) aceeaşi declaraţie vamală;
d) aceeaşi declaraţie vamală sau declaraţii parţiale, în funcţie de natura mărfurilor.

952/2013), mărfurile neunionale sunt scutite de taxe la import , după ce au fost exportate
iniţial în calitate de mărfuri unionale în exteriorul teritoriului vamal al Uniunii, dacă:
a) sunt reintroduse în termen de trei ani şi declarate pentru punerea în liberă
circulaţie, în baza unei cereri depuse de persoana interesată;
b) sunt reintroduse în termen de trei ani în baza unei cereri depuse de persoana
interesată;
c) sunt reintroduse în termen de trei ani şi declarate pentru reimport, în baza unei
cereri depuse de persoana interesată;
d) în toate cazurile atunci când sunt introduse în termen de trei ani.
952/2013), reprezintă „regim special”:
a) punerea în liberă circulaţie;
b) tranzitul;
c) depozitarea temporara a marfurilor;
d) reexportul.
17. Declarația sumară de intrare, în sensul codului vamal al Uniunii, este considerată:
a) actul prin care o persoană informează autoritățile vamale că urmează să
fie introduse mărfuri pe teritoriul vamal al Uniunii;
b) actul prin care o persoană informează autoritățile vamale, sub forma și în
modalitatea prevăzute și într-un anumit termen, că urmează să fie scoase mărfuri
pe teritoriul vamal al Uniunii;
c) actul prin care o persoană informează autoritățile vamale, sub forma și în
modalitatea prevăzute și într-un anumit termen, că urmează să fie introduse mărfuri
pe teritoriul vamal al Uniunii.
18. Declarația de reexport, în sensul codului vamal al Uniunii, este considerată:

a) actul prin care o persoană indică, sub forma și în modalitatea prevăzute, dorința
de a scoate mărfuri dintr-o zonă liberă sau din depozitare temporară, de pe teritoriul vamal
al Uniunii;
b) actul prin care o persoană indică, sub forma și în modalitatea prevăzute, dorința
de a scoate mărfuri neunionale, cu excepția celor aflate în zonă liberă sau în depozitare
temporară, de pe teritoriul vamal al Uniunii;
c) actul prin care o persoană indică, sub forma și în modalitatea prevăzute, dorința de
a scoate mărfuri unionale, cu excepția celor aflate în zonă liberă sau în depozitare
temporară, de pe teritoriul vamal al Uniunii.
19. Perioada totală pe durata căreia mărfurile pot rămâne sub regimul de
admitere temporară, cu exceptia cazului fortuit, nu depăseste:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
20. Nu se solicită constituirea unei garanții pentru:

a) transportul mărfurilor pe Rin, pe căile sale navigabile, pe Dunăre sau pe căile
sale navigabile;
b) transportul mărfurilor containere ;
c) mărfuri plasate sub regimul de tranzit unional utilizând un document electronic de
transport ca declarație vamală și transportate pe cale maritimă sau aeriană între porturi din
Uniune sau între aeroporturi din Uniune.
21. Garanția poate fi constituită prin depozit în numerar efectuat în:

a) euro;
b) moneda statului membru în care garanția este solicitată;
c) euro sau moneda statului membru în care garanția este solicitată.
22. Care din următoarele forme de garanții sunt acceptate pentru plasarea mărfurilor
sub regimul de tranzit unional:
a) constituirea unei ipoteci;
b) constituirea unui depozit în numerar;
c) constituirea unui gaj cu sau fără cedarea posesiei asupra bunurilor.
23. Se face derogare de la obligația depunerii unei declarații sumare de intrare:

a) în cazul mijloacelor de transport care traversează apele teritoriale sau spațiul
aerian al teritoriului vamal al Uniunii cu o singură oprire pe acest teritoriu;
b) în cazul mijloacelor de transport și al mărfurilor care se află la bordul acestora și
care doar traversează apele teritoriale sau spațiul aerian al teritoriului vamal al Uniunii fără
a se opri pe acest teritoriu;
c) atunci când, într-un port sau aeroport, mărfurile nu sunt descărcate de pe
mijlocul de transport care le-a introdus pe teritoriul vamal al Uniunii și care le va scoate de
pe acest teritoriu.
24. Declarația sumară de intrare se depune:

a) biroul vamal unde are loc prima intrare într-un anumit termen, anterior
introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii;
b) la locul de descarcare , anterior descarcarii;
c) oriunde are posibilitatea transportatorul.
25. Declarația sumară de intrare se depune de către:

a) cel care intocmeste declarația vamala de import;
b) orice persoană în măsură să prezinte mărfurile în cauză sau să asigure
prezentarea acestora la biroul vamal de intrare;
c) exportatorul mărfurilor din țara terță;
26. Declarantul nu mai poate face nicio modificare uneia sau mai multor date din declarația
sumară de intrare dacă:
a) autoritățile vamale au informat persoana care a depus declarația sumară de
intrare că intenționează să verifice mărfurile;
b) autoritățile vamale au stabilit că datele din declarația sumară de intrare
sunt corecte;
c) înainte de înregistrarea declarației sumare de intrare, dacă declarantul are statut de
AEO.
27. Declarația sumară de intrare se invalidează de către autoritățile vamale:

a) la solicitarea declarantului;
b) în termen de 150 de zile de la depunerea declarației;
d) dacă mărfurile sunt declarate direct pentru punere în liberă circulație
28. Biroul vamal unde are loc prima intrare poate acorda o derogare de la obligația de
depunere a unei declarații sumare de intrare în cazul mărfurilor pentru care, înainte
de expirarea termenului pentru depunerea acesteia, se depune:
a) o notificare de reexport care conține cel puțin datele care trebuie să figureze
în declarația sumară de intrare;
b) o declarație de depozitare temporară care conține cel puțin datele necesare
pentru o declarație sumară de intrare;
c) o cerere scrisă de intrare a mărfurilor în zona liberă
29. Potrivit prevederilor Regulamentului (UE) nr. 952/2013, regimul de tranzit intern permite:
a) mișcarea mărfurilor între două birouri vamale fără supraveghere vamală;
b) circulația mărfurilor unionale de la un punct la altul al teritoriului vamal al Uniunii,
cu traversarea unei țări sau a unui teritoriu din exteriorul acestui teritoriu vamal, fără
modificarea statutului lor vamal;
c) transportul de mărfuri de la expeditor către destinatar.
30. În conformitate cu dispoziţiile Regulamentului (UE) nr. 952/2013, „debitor” înseamnă:

a) orice persoană obligată la plata unei datorii vamale;
b) destinatarul mărfurilor;
c) persoana cu drept de dispoziție asupra mărfurilor.
31. În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului

European şi al Consiliului, datoria vamală ia naştere:
a) în momentul acordării liberului de vamă;
b) în momentul transmiterii declaraţiei vamale;
c) în momentul acceptării declaraţiei vamale.

European şi al Consiliului, nicio datorie vamală nu se notifică debitorului:
a) după expirarea unui termen de trei ani de la data la care a luat naştere datoria
vamală;
b) după expirarea unui termen de cinci ani de la data la care a luat naştere datoria
vamală;
c) după expirarea unui termen de zece ani de la data la care a luat naştere datoria
vamală.
European şi al Consiliului, în cazul în care clasificarea tarifară a mărfurilor plasate sub un
anumit regim se schimbă ca urmare a executării unei manipulări uzuale pe teritoriul vamal al
Uniunii:
a) clasificarea tarifară iniţială a mărfurilor plasate sub regim se aplică;
b) clasificarea tarifară iniţială a mărfurilor plasate sub regim se aplică, la cererea
declarantului;
c) clasificarea tarifară iniţială a mărfurilor plasate sub regim se aplică, la cererea
reprezentantului.

European şi al Consiliului, atunci când se naşte o datorie vamală pentru produse prelucrate
care rezultă din regimul de prelucrare pasivă sau pentru produse de înlocuire, cuantumul
taxelor la import se calculează pe baza:
a) costului materiilor prime adăugate în afara teritoriului vamal al Uniunii
b) costului operaţiunii de prelucrare la care se adaugă materiile prime plasate sub
regim de prelucrare pasivă
c) costului operaţiunii de prelucrare executate în afara teritoriului vamal al Uniunii

European şi al Consiliului, sub rezerva anumitor condiţii, cuantumul taxelor la import şi la
export se rambursează sau se remite din oricare dintre motivele următoare:
a) taxe la import sau la export percepute în exces
b) marfuri cu incadrare tarifara diferita
c) taxe platite de catre expeditorul
37. Mărfurile neunionale, pe perioada în care rămân în zonele libere nu pot fi:
a. plasate sub regimul de perfecționare activă;
b. plasate sub regimul de admitere temporară;
c. plasate sub regimul de perfecţionare pasivă.
38. În situaţia în care autorităţile vamale ale unui stat membru decid să excludă o persoană
din cadrul operaţiunilor TIR, în conformitate cu Convenţia TIR, această decizie se aplică:
(a) pe întregul teritoriu al Uniunii, iar carnetele TIR depuse de persoana respectivă nu
trebuie acceptate de niciun birou vamal;
(b) pe teritoriul statului membru care a decis excluderea persoanei respective;
(c) pe teritoriul statului unde persoana respectivă a comis abaterea de la legislaţia
vamală în vigoare.
39. Mărfurile unionale devin mărfuri neunionale astfel:

a) în cazul în care sunt plasate sub regim de tranzit extern, de depozitare sau de
perfecționare activă, în măsura în care legislația vamală o permite;
b) își schimbă locația;
c) își schimbă proprietarul;
40. Titularul regimului înseamnă:

a) persoana care depune declarația vamală sau în numele căreia se depune declarația
vamală respectivă;
b) persoana obligată să furnizeze o garanție pentru plata datoriei vamale;
c) persoana autorizată să prezinte mărfurile la biroul de tranzit pentru plasarea
acestora sub un regim vamal.
41. Nu reprezintă regimuri vamale sub care pot fi plasate mărfurile:

a) punerea în liberă circulație;
b) regimurile speciale;
c) regimurile economice;
43. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 952/2013, „debitor” înseamnă:

a) orice persoană obligată la plata unei datorii vamale;
b) expeditorul mărfurilor;
c) destinatarul mărfurilor;
Regulamentul UE delegat
2446/2015
1. Statutul de destinatar agreat pentru operațiunile TIR se acordă solicitanților care

îndeplinesc condiția:
a) solicitantul declară că va primi regulat mărfuri care circulă în cadrul unei operațiuni
TIR
b) este transportator TIR
c) dețin o autorizație pentru utilizarea garanției globale în cadrul regimului de tranzit
unional/comun
2. În scopul operațiunilor TIR, cererile de acordare a statutului de destinatar agreat al

mărfurilor menționat la art. 230 din cod se prezintă:
a) oricărei autorități vamale de pe teritoriul vamal al Uniunii
b) autorității vamale din statul membru unde a fost emisă operațiunea de tranzit
c) autorității vamale competente pentru luarea deciziei în statul membru în
care trebuie să fie încheiate operațiunile TIR ale solicitantului
3. Statutul de expeditor agreat menționat la articolul 233 alineatul (4) litera (a) din cod se
acordă numai solicitanților care sunt autorizați în conformitate cu articolul 89 alineatul (5) din
cod să furnizeze:
a) o garanție globală sau să utilizeze o exonerare de garanție, în conformitate cu
articolul 95 alineatul (2) din cod;
b) o garanție care acoperă o singura operațiune și este constituita sub forma de titluri;
c) o garanție individuală.
4. Statutul de destinatar agreat pentru primirea mărfurilor transportate sub regimul de

tranzit unional se acordă numai solicitanților care declară că:
a) vor transporta mărfurile până la sediul biroului vamal de destinație;
b) vor primi regulat mărfuri care au fost plasate sub un regim de tranzit unional;
c) dețin o garanție globală pentru tranzitul unional.
5. Autorizațiile pentru utilizarea unei declarații vamale cu cerințe reduse privind datele
pentru plasarea mărfurilor sub regimul de tranzit unional se acordă pentru:
a) transportul de mărfuri pe cale rutieră;
b) transportul de mărfuri pe cale ferată;
c) transportul de mărfuri prin instalații de transport fixe.
LEGE Nr. 227/2015 privind Codul Fiscal
1) Potrivit prevederilor Codului fiscal, destinatarul înregistrat poate în cadrul activității sale:
a) să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize de
pe întreg teritoriul Uniunii Europene;
b) să primească produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize din
alt stat membru;
c) să dețină în regim suspensiv de accize și să primească produse accizabile care se
deplasează în regim suspensiv de accize din alt stat membru;
d) să primească și să expedieze produse accizabile care se deplasează în regim
suspensiv de accize de pe/pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
2) Potrivit prevederilor Codului fiscal, regim suspensiv de accize înseamnă:

a) regim fiscal aplicat producerii sau transformării produselor accizabile care fac
obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;
b) regim fiscal aplicat producerii sau deținerii produselor accizabile care fac obiectul
unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;
c) regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse
accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind
suspendate;
d) regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse
accizabile care fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal definitiv, accizele fiind
suspendate;
3) Potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru motorina destinată utilizării în agricultură se
poate aplica:
a) scutire de accize;
b) un nivel redus de accize;
c) exceptare de la plata accizelor;
d) amânare de la plata accizei.
4) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, livrarea produselor energetice de tipul

benzinelor și motorinelor din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost
recepționate de către destinatarul înregistrat se efectuează:
a) numai în momentul în care furnizorul detine documentul de plată care să ateste
virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantitătii ce urmează a fi facturată;
b) numai în momentul în care furnizorul percepe accizele în evidențele contabile;
c) numai în momentul în care se întocmește avizul de însoțire a mărfurilor;
d) numai în momentul în care furnizorul emite factura;
5) Potrivit prevederilor Codului fiscal, declaratiile de accize se depun la autoritatea

competentă de către plătitorii de accize:
a) până pe data de 15 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația;
b) până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declarația;
c) în ultima zi a lunii la care se referă declaraţia;
d) în ultima zi a lunii din trimestrul la care se referă declaraţia.
6) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, persoana care intenționează să expedieze în

regim suspensiv de accize produse accizabile puse în liberă circulație, trebuie să se autorizeze
în calitate de:
a) antrepozitar autorizat;
b) destinatar înregistrat;
c) expeditor înregistrat;
d) importator autorizat.
7) Potrivit prevederilor Codului fiscal, la primirea de produse accizabile în regim suspensiv de

accize, destinatarul trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinație, să păstreze produsele
primite în vederea verificării și certificării datelor din e-DA la solicitarea autorității
competente a destinatarului timp de 48 de ore și să înainteze autorităților raportul de
primire;
b) să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinație, să păstreze produsele
competente a destinatarului timp de 24 de ore și să înainteze autorităților raportul de
primire, după expirarea termenului de păstrare a produselor;
c) să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinație, să păstreze produsele
competente a destinatarului și să înainteze fără întârziere și nu mai târziu de 5 zile lucrătoare
de la încheierea deplasării un raport de primire, utilizând sistemul informatizat;
d) să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinație și să înainteze fără
întârziere și nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la eliberarea pentru consum a produselor un
raport de primire, utilizând sistemul informatizat;
8) Potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru produsele accizabile achiziționate de o persoană

fizică pentru uz propriu și transportate personal de aceasta dintr-un stat membru în România:
a) accizele sunt exigibile în statul membru în care se achiziționează produsele;
b) accizele sunt exigibile în România;
c) nu se datorează accize;
d) accizele plătite în statul membru în care se achiziționează produsele pot fi
recuperate după transportul în România.
9) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, atunci când s-a produs o neregulă în cursul
unei deplasări de produse accizabile în regim suspensiv de accize care a dus la eliberarea
pentru consum a acestora, se consideră că eliberarea pentru consum are loc:
a) în statul membru de unde s-au expediat produsele;
b) în statul membru în care s-a produs neregula;
c) în statul membru căruia îi erau destinate produsele;
d) în statul membru al transportatorului:
10) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, marcarea prin banderole și/sau timbre se
realizează pentru:
a) produse intermediare și alcool etilic, cu excepțiile prevăzute prin normele
metodologice;
b) băuturi fermentate spumoase;
c) tutun prelucrat;
d) lichidele cu conținut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv
electronic de tip „Țigaretă electronică”.
11) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, produsele accizabile aflate în proprietatea

operatorilor economici aflați în procedura falimentului și care nu îndeplinesc condițiile legale
de comercializare pot fi:
a) valorificate către operatori autorizați pentru operațiuni de ecologizare;
b) preluate în proprietatea privată a statului;
c) valorificate către antrepozitari autorizați numai în vederea procesării;
d) valorificate către un expeditor înregistrat în vederea exportului.
12) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, sancțiunile privind suspendarea sau

revocarea autorizației de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori
importator autorizat, se dispune de:
a) autoritatea fiscală centrală care a emis autorizația;
b) autoritatea competentă, la propunerea organului de control;
c) agentul constatator făcând mențiune despre această posibilitate în procesul-verbal;
d) structura de specialitate din cadrul Direcției generale a vămilor.
13) În conformitate cu prevederile Codului fiscal, refuzul accesului autorităților competente

cu atribuții de control pentru efectuarea de verificări inopinate în antrepozitele fiscale:
a) se sancționează contravențional;
b) constituie infracțiune;
c) nu se sancționează;
d) se sancționează cu suspendarea autorizației de antrepozit fiscal.
14) Potrivit prevederilor Codului fiscal, constituie infracțiuni următoarele fapte:

a) deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a
produselor accizabile supuse marcării fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu
marcaje false;
b) deţinerea în scopuri comerciale a produselor accizabile care au fost deja eliberate
pentru consum într-un alt stat membru;
c) deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea
pe teritoriul României a cantității de 1.000 țigarete fără a fi marcate, marcate
necorespunzător ori cu marcaje false;
d) deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea
pe teritoriul României a cantității de peste 200 litri băuturi spirtoase fără a fi marcate
marcate necorespunzător ori cu marcaje false;
15) Potrivit prevederilor Codului fiscal, responsabilitatea marcarii produselor accizabile

revine:
a) antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi, expeditorilor înregistraţi sau
importatorilor autorizaţi;
b) importatorilor, expeditorilor înregistraţi;
c) comercianţilor cu produse accizabile;
d) operatorilor economici autorizaţi pentru comercializare engros;
16) Potrivit prevederilor Codului fiscal, supraveghere fiscală în domeniul accizelor reprezintă:
a) orice alta acțiune a autoritãții competente pentru asigurarea respectãrii
reglementãrilor vamale pentru prevenirea, combaterea și sancționarea fraudei fiscale;
b) acțiunile și/sau procedurile de intervenție ale autorității competente pentru
prevenirea, combaterea și sancționarea fraudei fiscale;
c) orice acțiune sau procedură de intervenție a autorității competente pentru
prevenirea, combaterea și sancționarea fraudei fiscale.
17) Potrivit prevederilor Codului fiscal, în cazul antrepozitarilor autorizați care depozitează
mai multe categorii de produse accizabile, obligația acestora este de a constitui capitalul
social minim subscris și vărsat corespunzător acelei categorii de produse accizabile pentru
care este prevăzut:
a) cuantumul unei cote de 6% din valoarea accizelor;
b) cuantumul cel mai mare;
c) cuantumul unei cote de 5% din valoarea accizelor.
18) Potrivit prevederilor Codului fiscal, livrarea produselor energetice de natura benzinelor și
motorinelor din antrepozite fiscale ori din locația în care acestea au fost recepționate de către
destinatarul înregistrat se efectuează numai:
a) în momentul în care furnizorul deține documentul care atestă plata produselor;
b) în momentul în care furnizorul deține documentul de plată care să ateste virarea la
bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantității ce urmează a fi facturată;
c) în momentul în care clientul face dovada plății obligațiilor fiscale restante la bugetul
de stat.
19) Potrivit prevederilor Codului fiscal, regimul suspensiv de accize înseamnă:

a) alt regim decât cel de punere în liberă circulație;
b) un regim fiscal aplicat producerii, transformării, deținerii sau deplasării de produse
accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui regim vamal suspensiv, accizele fiind
suspendate;
c) un regim fiscal aplicabil în cazul circulației produselor accizabile cu accize plătite în
alt stat membru.
20) Potrivit prevederilor Codului fiscal, produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la
momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracției
acestora, pe teritoriul Uniunii Europene;
b) in momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea
pentru consum;
c) sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
21) Potrivit prevederilor Codului fiscal, accizele devin exigibile:

a) în momentul eliberării pentru consum și în statul membru în care se face eliberarea
pentru consum;
b) cînd produsele accizabile îndeplinesc condițiile legale de comercializare;
c) mișcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal
HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015
privind Codul fiscal
1) În conformitate cu Hotărîrea Nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, țuica și rachiurile de fructe destinate
consumului propriu al unei gospodării individuale, în limita unei cantități echivalente de cel
mult 50 de litri de produs / an, cu concentrația alcoolică de 100% în volum:
a) se accizează prin aplicarea unei cote de 100% din cota standard a accizei aplicate
alcoolului etilic, cu condiția să nu fie vândute;
b) se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a accizei aplicate
alcoolului etilic, cu condiția să nu fie vândute;
c) se accizează prin aplicarea unei cote de 100% din cota standard a accizei aplicate
alcoolului etilic, dacă acestea sunt vândute.

aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Constituie contravenții, dacă nu au fost
săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii infracțiuni, și se
sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei următoarele fapte:
a) vânzarea de țigarete de către orice persoană către persoane fizice la un preț mai
mic decât prețul de vânzare cu amănuntul declarat;
b) nedepunerea la autoritatea vamală teritorială ori depunerea cu date incomplete
sau incorecte a situațiilor lunare centralizatoare;
c) deținerea în scopuri comerciale a produselor accizabile care au fost deja eliberate
pentru consum într-un alt stat membru.

aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, avizul de însoțire, în care se înscrie
contravaloarea accizelor percepute, aferente cantităților de produse accizabile eliberate
pentru consum, se utilizează în următoarele situații:
a) în cazul deplasării produselor accizabile de la antrepozitul fiscal către clienți, dacă la
momentul expedierii nu se emite factura, sau dacă expedierea se face direct către clienții
cumpărătorului revânzător;
b) în cazul deplasării produselor accizabile de la locul de recepție al destinatarului
înregistrat către alte locuri proprii de depozitare;
c) în cazul livrării de produse accizabile de către destinatarul înregistrat către clienți,
atunci când acesta nu emite factura la momentul expedierii sau dacă expedierea se face
direct către clienții cumpărătorului revânzător.

aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, deplasarea produselor accizabile în regim
suspensiv de accize de la un loc de expediere aflat pe teritoriul României este însoțită de:
a) un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic;
b) avizul de însoțire al mărfurilor pe perioada transportului
; c)declarația de tranzit.

aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, orice plătitor de accize care livrează produse
accizabile unei alte persoane are obligația:
a) de a-i emite acestei persoane o factură, cu respectarea prevederilor art. 319 din
Codul fiscal, precum și un aviz de însoțire a mărfurilor pe perioada transportului;
b) de a-i emite acestei persoane un document administrativ electronic procesat;
c) de a-i pune la dispoziție acestei persoane o copie a declarației vamale.
Legea nr. 207 / 2015 privind Codul de procedura fiscala
1. Codul de procedura adoptat prin Legea nr. 207 / 2015, reglementeaza:

a) administrarea obligatiilor fiscale
b) drepturile și obligațiile părților din raporturile juridice fiscale privind administrarea
creanțelor fiscale datorate bugetului general consolidat, indiferent de autoritatea care le
administrează, cu excepția cazului când prin lege se prevede altfel.
c) obligație contribuabilului/platitor de a achita taxele la bugetul de stat
Răspuns: b)_ ART.2(1)
2. Acolo unde Codul de procedura fiscala adoptat prin Legea nr. 207 / 2015 nu dispune, se
aplica urmatoarele acte normative:
a) Codul administrativ, în măsura în care acesta pot fi aplicabil autorităților publice și
contribuabililor/plătitorilor.
b) Codul civil și Codul penal
c) Codului civil și ale Codului de procedură civilă, republicat, în măsura în care acestea pot
fi aplicabile raporturilor dintre autorități publice și contribuabili/plătitori.
3. Potrivit Codului de procedura fiscala, care este data la care se considera ca actul
administrativ fiscal emis pe suport hârtie și tipărit prin intermediul unui centru de imprimare
masivă a fost emis și înregistrat la organul fiscal:
a) la data semnării acestuia de către persoana împuternicită din cadrul organului fiscal, în
cazul actului administrativ fiscal emis pe suport hârtie;
b) la data semnarii actului fiscal
c) la data generării actului,
4. Potrivit Codului de procedura fiscala, actul administrativ fiscal emis pe suport hârtie se
comunică contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestora, astfel:
a) la domiciliul fiscal, prin poștă, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
b) la sediul social declarat la Oficiul Național al Registrului Comertului
c) prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanta
5. Care este termenul, protivil Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, în care
organul fiscal trebuie sa initieze procedurile de comunicare a actului administarti fiscal:
a) în cel mult 10 zile lucrătoare de la data emiterii
b) pana la data depunerii de către contribuabil a declaratiilor fiscale
c) pana la sfârșitul lunii în care s-a emis actul administrativ fiscal
6. Potrivit Codului de procedura fiscala, actul administrativ fiscal produce efecte din
momentul în care:
a) este semnat de către persoana împuternicita a organului fiscal
b) a fost emis de către organul fiscal competent
c) este comunicat contribuabilului/plătitorului sau la o dată ulterioară menționată în
actul administrativ comunicat, potrivit legii.
7. Termenul de prescriptie a dreptului de a stabili creante fiscale, în conformitate cu Codul de
procedura fiscala, începe sa curga de la data :
a ) de 1 iulie a anului următor celui pentru care se datorează obligația fiscală, dacă legea
nu dispune altfel.
b) de la data savarsirii faptei
c) de la data comunicarii actului administrativ fiscal, dar nu mai târziu de 1 iulie a anului
următor celui pentru care se datorează obligația fiscală,
8. Termenele de prescripție a dreptului de a stabili creante fiscale, prevăzute de

Codul de procedura fiscala, se întrerup:
a) în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție
a dreptului la acțiune;
b) la data exprimarii de către contribuabil/plătitor a refuzului de a semna actul
administrativ
c) la data la care contribuabilul/plătitorul nu este identificat la domiciliul fiscal
9. Termenele de prescripție a dreptului de a stabili creante fiscale, prevăzute în Codul de

procedura fiscala, se suspendă:
a) începând cu data inregistrarii în registrul unic de control al contribuabilului/platitorului
b) pe perioada efectuarii controlului
c) pe perioada cuprinsă între data comunicării către organele de urmărire penală a
procesului-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală sau a procesului-verbal întocmit
ca urmare a solicitării organelor de urmărire penală adresată organelor fiscale de a efectua
constatări cu privire la faptele care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror
respectare o controlează și data rămânerii definitive a soluției de rezolvare a cauzei penale.
10. Dacă organul fiscal constată împlinirea termenului de prescripție a dreptului de stabilire a
creanței fiscale, conform Codului de procedura fiscala, procedează la:
a) încetarea procedurii de emitere a titlului de creanță fiscală.
b) emiterea în regim de urgența și comunicarea prin mijloace electronice de transmitere
la distanța a actului administrativ fiscal
c) emiterea actului dar fără comunicarea acestuia, deoarece acest drept s-a
prescris OPANAF nr. 2782 / 2014
1 Sistemul român de procesare a declarației vamale (RCDPS) este un sistem informatic care
permite procesarea prin procedee informatice a:
a) declarațiilor vamale de import
b) declarațiilor vamale de tranzit
c) declarațiilor sumare de intrare
2 Sistemul român de procesare a declarației vamale (RCDPS) este un sistem informatic care
permite procesarea prin procedee informatice a declarațiilor
a) doar în România
b) în toate statele Europei
c) de părțile contractante ale Convenției privind regimul de tranzit comun
3 Autorizația de acces a persoanelor la sistemul SIIV poate fi suspendată:

a) pe o perioadă de 30 de zile
b) pe o perioadă de 60 de zile
c) pe o perioadă de 90 de zile
4 Autorizația de acces a persoanelor la sistemul SIIV poate fi revocată:

a) la solicitarea echipei de control
b) dacă titularul nu respectă obligațiile ce îi revin în urma autorizării
c) la solicitarea titularului
5 Accesul persoanelor la Sistemul informatic integrat vamal (SIIV) se realizează pe baza unei
autorizații eliberate de:
a) Autoritatea Vamala Romana;
b) Direcția tehnologia informației, comunicații şi statistică vamală;
c) biroul vamal;
OPANAF nr. 2783 / 2014
1 La autorizarea pentru acces la aplicația NCTS-RO în documentația și informațiile furnizate în

vedere autorizării, solicitantul trebuie să specifice dacă:
a) declararea mărfurilor în tranzit se face apelând la serviciile unui reprezentant
b) transportul mărfurilor în tranzit se face cu mijloacele de transport proprii;
c) deține calitatea de principal obligat pentru operațiunile de tranzit.
2 În cazul utilizării soluției de conectare Direct Trader Input, avizul cu privire la autorizarea
accesului la aplicația NCTS-RO se întocmeşte, în termen de maximum:
a) 10 zile de la data cererii de autorizare;
b) 14 zile de la data înregistrării dosarului de autorizare;
c) 30 de zile de la data înregistrării dosarului de autorizare;
3. Autorizația de acces la aplicația NCTS-RO în cazul utilizării soluției de conectare Direct

Trader Input se eliberează:
a) într-un singur exemplar care se transmite solicitantului;
b) în două exemplare:unul pentru solicitant și unul pentru emitent
c) în trei exemplare: unul pentru solicitant, unul pentru emitent și unul pentru biroul
vamal unde se vor desfășura operațiunile;
4. Accesul la aplicația NCTS-RO - componenta NCTS/TIR,se poate face de către persoanele
având calitatea de:
a) principali obligați;
b) expeditori agreați;
c) titulari de carnete TIR;
5. Noul sistem computerizat de tranzit (NCTS) este utilizat

a) doar în România
b) în toate statele Europei
c) în statele membre ale Uniunii Europene si de părțile contractante ale Convenției
privind regimul de tranzit comun
Descriere SIIV
1. Sistemul de inregistrare si identificare al operatorilor economici EORI – RO gestioneaza:

a) Datele de identificare a operatorilor economici platitori de TVA
b) Datele de identificare a operatorilor economici inregistrati la Oficiul National al
Registrului Comertului
c) Datele de identificare a operatorilor economici care derulează operatiuni vamale
la birourile vamale aflate pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene
2. Sistemul TARIC-RO este interfatat si integrat prin servicii web cu RCDPS si ECS in
vederea: a)Efectuarii analizei de risc
b) Inregistrarii ordinelor de plata
c) Efectuarii calculului drepturilor de import si altor taxe datorate.
3. NCTS-RO permite depunerea si procesarea:

a) Declaratiilor vamale de tranzit
b) Declaratiilor vamale de import
c) Declaratiilor vamale de export
4 Aplicarea analizei de risc comunitara şi nationala pe declaraţiile vamale de export se face

prin intermediul sistemului:
a) ECS-RO
b) RCDPS
c) RMF-RO
5 Surveillance-RO este un sistem relativ la tarif care permite:

a) Procesarea declaratiilor vamale de import
b) transmiterea zilnica a datelor in sistemul similar al DG TAXUD
c) Procesarea declaratiilor vamale de export
OPANAF nr. 1194/2016
1 Sistemul de control al exportului este un sistem bazat pe o aplicaţie informatică care

asigură transmiterea electronică a datelor, structurate în conformitate cu standardele agreate
ale mesajelor, denumită :
a) aplicația ICS-RO;
b) aplicația EORI-RO;
c) aplicaţia ECS-RO;
d) aplicația EMCS-RO;
e) aplicația NCTS-RO.
2 Declarația prealabilă la ieșire poate lua una dintre următoarele forme:

a) o declarație vamală, în cazul în care mărfurile care urmează să fie scoase de pe
teritoriul vamal al Uniunii sunt plasate sub un regim vamal pentru care o astfel de
declarație se cere;
b) o declarație de reexport;
c) o declarație sumară de intrare;
d) o declarație sumară de ieșire;
3 În cazul declarării mărfurilor utilizând declaraţia vamală de export sau declarația de

reexport, DEE - Documentul Electronic de Export se depune la:
a) biroul vamal de supraveghere;
b) biroul vamal de export;
c) biroul vamal de prezentare;
d) biroul vamal de intrare;
4 Ce reprezintă biroul vamal de supraveghere în cadrul Sistemului de control al exportului?

a) biroul vamal situat pe teritoriul României, unde se prezintă mărfurile în vămuirea
centralizată la nivel național și care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 179 din
Codul Vamal al Uniunii.
b) biroul vamal situat pe teritoriul României, responsabil de locul în care este stabilit
declarantul, unde se depune declarația vamală de export în vămuirea centralizată la
nivel național și care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 179 din Codul Vamal al
Uniunii;
c) biroul vamal competent pentru supravegherea vamală la locul în care mijlocul de
transport care transportă mărfurile intră pe teritoriul vamal al Uniunii dintr-un
teritoriu din afara acestuia;
d) biroul vamal din portul/aeroportul de escală, următor biroului vamal de intrare,
aflat pe itinerariul mijlocului de transport.
5 În situaţia în care, în urma efectuării analizei de risc pe baza informaţiilor gestionate
automat de către sistemul informatic sau a altor elemente privind operaţiunea de export,
biroul vamal de export ia decizia de a nu controla documentele justificative şi/sau mărfurile
declarate, această decizie este menţionată în DEE -Documentul Electronic de Export , prin
înscrierea în câmpul „rezultatul controlului” a codului:
a) „A1” cu semnificaţia „Satisfăcător”;
b) „A2” cu semnificaţia „Considerat satisfăcător”;
c) „A3” cu semnificaţia „Conform”;
d) „B1” cu semnificaţia „Nesatisfăcător”.
6 În situaţia în care se constată discrepanţe minore între datele înscrise în DEE - Documentul
Electronic de Export, documentele justificative şi mărfurile examinate:
a) lucrătorul vamal înscrie la „rezultatul controlului” codul „A2” cu semnificaţia
„Considerat satisfăcător”;
b) lucrătorul vamal înscrie la „rezultatul controlului” codul „A1” cu semnificaţia
„Satisfăcător”;
c) lucrătorul vamal comunică în scris declarantului/reprezentantului vamal motivele
care ar duce la luarea unei decizii cu consecințe nefavorabile pentru acesta, conform
art. 22 alin. (6) din Codul Vamal al Uniunii și art. 8 și 9 din Regulamentul de punere în
aplicare (UE) 2015/2.447;
d) acestea sunt comunicate prin intermediul aplicaţiei ECS-RO
declarantului/reprezentantului vamal, stabilindu-i-se un termen de răspuns.
7 Care dintre următoarele sunt considerate etape privind formalităţile ce se efectuează la

biroul vamal de export în cadrul Sistemului de control al exportului?
a) întocmirea și depunerea declaraţiei vamale de export;
b) acceptarea declaraţiei vamale de export;
c) efectuarea analizei de risc;
d) efectuarea controlului;
e) efectuarea controlului şi ieşirea mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii;
f) acordarea liberului de vamă.
8 Care sunt condițiile impuse pentru declararea mărfurilor în vămuirea centralizată la nivel
național în cadrul Sistemului de control al exportului?
a) exportatorul și declarantul/reprezentantul vamal au statutul de operator economic
autorizat, prevăzut la art. 38 din Codul Vamal al Uniunii;
b) exportatorul și declarantul/reprezentantul vamal au statutul de expeditor agreat,
prevăzut la art. 233 din Codul Vamal al Uniunii;
c) declarantul/reprezentantul vamal depune o declarație vamală standard,
menționată la art. 162 din Codul Vamal al Uniunii, la biroul vamal de supraveghere și
asigură prezentarea mărfurilor la biroul vamal de prezentare;
d) declarantul/reprezentantul vamal depune o declarație vamală standard,
menționată la art. 162 din Codul Vamal al Uniunii, la biroul vamal de ieșire și asigură
prezentarea mărfurilor la biroul vamal de prezentare.
9 Care categorii de mărfuri sunt excluse de la aplicarea vămuirii centralizate la nivel național
în cadrul Sistemului de control al exportului?
a) produsele accizabile care intră sub incidența secțiunilor a 9-a și a 16-a din cap. I –
Regimul accizelor armonizate al Titlului VIII – Accize și alte taxe speciale al Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;
b) produsele militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor și altor
operațiuni a căror listă se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor externe, în
conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
158/1999 privind regimul de control al exporturilor, importurilor și altor operațiuni cu
produse militare, republicată;
c) produsele transformate, respectiv mărfurile plasate sub un regim de perfecționare
și care au fost supuse operațiunilor de perfecționare;
d) mărfurile al căror export dă dreptul la rambursarea sau remiterea de taxe la import;
e) mărfurile care, în prealabil exportului, au fost puse în liberă circulație cu scutire de
taxe sau taxe reduse datorită destinației finale.
10 În cazul utilizării procedurii de înscriere în evidențele declarantului în cadrul Sistemului de

control al exportului, controlul documentar şi/sau fizic se efectuează:
a) la biroul vamal de ieșire;
b) la biroul vamal de export;
c) în locaţia autorizată a mărfurilor;
d) la biroul vamal de supraveghere.
11 Sosirea mărfurilor la biroul vamal de ieşire este notificată de către persoana care prezintă
mărfurile:
a) prin prezentarea EXS – Exit Summary Declaration – declaraţiei sumare de ieşire;
b) prin prezentarea SSD – Safety and Security Document – documentului de securitate
şi siguranţă;
c) prin prezentarea EAD - Export Accompanying Document – documentului de însoţire
al exportului și, după caz, ELOI - Export List of Items – listei de articole la export;
d) prin intermediul aplicaţiei ECS-RO, prin depunerea notificării de sosire.
12 La biroul vamal de ieșire, identificarea operaţiunii de export în aplicaţia ECS-RO se

efectuează în baza:
a) LRN – lui acordat de operatorul economic declaraţiei vamale sau sumare;
b) MRN - lui înscris în EAD sau în notificarea de sosire;
c) AER – lui generat automat de aplicaţia ECS-RO la acordarea liberului de vamă la
export;
d) MRN - lui atribuit de autoritatea vamală competentă declarației sumare de intrare,
alocat de aplicația ICS-RO.
13 Unde se depune declaraţia sumară de ieşire?

a) la biroul vamal de export;
b) la biroul vamal de supraveghere;
c) la biroul vamal de prezentare;
d) la biroul vamal de ieșire;
e) la biroul vamal de depunere;
f) la biroul vamal de primă intrare.
14 În cadrul etapei de efectuare a controlului la biroul vamal de ieşire a mărfurilor de pe

teritoriul vamal al Uniunii, deficitul de mărfuri, la care face referire art. 332 alin. (2) din
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447:
a) este considerat discrepanță majoră care nu poate fi corectată;
b) este considerat discrepanţă minoră care afectează operaţiunea de export în cauză;
c) este considerat discrepanță minoră care nu afectează operaţiunea de export în
cauză;
d) este considerat discrepanță majoră care poate fi corectată.
15 În cadrul etapei de efectuare a controlului la biroul vamal de ieşire a mărfurilor de pe

teritoriul vamal al Uniunii, excedentul de mărfuri, la care face referire art. 332 alin. (3) din
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447 :
a) este considerat discrepanță majoră;
b) este considerat discrepanţă minoră care nu afectează operaţiunea de export în
cauză;
c) este considerat discrepanță minoră în situaţia în care pentru cantitatea constatată
în plus, declarantul/reprezentantul depune o declaraţie vamală de export la biroul
vamal de ieşire,
16 În cazul în care mărfurile pentru care s-a acordat liber de vamă pentru export s-au
prezentat la biroul vamal de ieșire și nu părăsesc imediat teritoriul vamal al Uniunii, acestea
sunt depozitate înainte de ieşire:
a) sub supraveghere vamală, în depozite înregistrate de autoritatea vamală;
b) în depozite autorizate de biroul vamal de supraveghere;
c) în depozite înregistrate aparținând autorității vamale;
d) în depozite înregistrate aflate în raza de supraveghere a biroului de export.
17 Ce date din declarația sumară de ieșire nu pot fi modificate după depunerea acesteia?
a) denumirea persoanei care a depus declaraţia sumară de ieșire;
b) greutatea brută a mărfurilor;
c) denumirea biroului vamal de ieșire;
d) descrierea detaliată a mărfurilor;
e) țara de destinație a mărfurilor.
18 Care este codificarea utilizată pentru declaraţia sumară de ieşire în cadrul Sistemului de
control al exportului ?
a) ECS;
b) EAD;
c) ELOI;
d) EXS;
e) SSD.
19 Care este documentul tipărit din aplicaţia ECS-RO care însoţeşte mărfurile de la biroul
vamal de export la biroul vamal de ieşire?
a) DEE - Document Electronic de Export;
b) MRN – Master Reference Number;
c) SSD – Safety and Security Document;
d) EAD – Export Accompanying Document;
e) EXS – Exit Summary Declaration.
20 Care sunt atribuții ale biroului vamal de ieşire?

a) supraveghează ieşirea fizică a mărfurilor de pe teritoriul vamal al Uniunii conform
art. 267 din Codul Vamal al Uniunii;
b) informează biroul vamal de export cu privire la ieșirea mărfurilor în termenul
prevăzut la art. 333 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2.447;
c) asigură depunerea și înregistrarea declarațiilor vamale de export;
d) supraveghează locul în care mijlocul de transport care transportă mărfurile intră pe
teritoriul vamal al Uniunii dintr-un teritoriu din afara acestuia.
1 Sistemul de control al importului este un sistem bazat pe o aplicaţie informatică, care

asigură transmiterea electronică a datelor, structurate în conformitate cu standardele agreate
ale mesajelor, denumită:
a) aplicația ECS-RO;
b) aplicația EORI-RO;
c) aplicaţia ICS-RO;
d) aplicația EMCS-RO;
e) aplicația NCTS-RO.
2 Normele tehnice de utilizare a Sistemului de control al importului se aplică tuturor

mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe baza unei:
a) declarații vamale de punere în liberă circulație;
b) declarații vamale de tranzit;
c) declaraţii sumare de intrare;
d) notificări de sosire;
e) declarații preliminare.
3 Care este codificarea utilizată pentru declarația sumară de intrare în cadrul Sistemului de
control al importului?
a) ELOI;
b) ENS;
c) MRN;
d) LRN;
e) EAD.
4 Declarația sumară de intrare se depune, în aplicaţia ICS-RO, de către:

a) importatorul, destinatarul sau orice altă persoană în numele sau pe seama cărora
acționează transportatorul;
b) transportator;
c) orice persoană în măsură să prezinte mărfurile în cauză sau să asigure prezentarea
acestora la biroul vamal de intrare.
5 În cazul în care mărfurile sunt introduse pe teritoriul vamal al Uniunii pe cale rutieră,
declarația sumară de intrare se depune :
a) cel târziu cu patru ore înainte de sosirea mărfurilor la biroul vamal de primă intrare
situat pe teritoriul vamal al Uniunii.
b) cel târziu cu o oră înainte de sosirea mărfurilor la locul care ține de competența
biroului vamal de primă intrare;
c) cu cel puțin 24 de ore înainte ca mărfurile să fie încărcate pe mijlocul de transport
cu care urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al Uniunii;
d) cel târziu cu două ore înainte de sosirea mărfurilor la biroul vamal de primă intrare
situat pe teritoriul vamal al Uniunii.
6 În ce constă înregistrarea declaraţiei sumare de intrare?

a) în alocarea de către aplicaţia ICS-RO a LRN-lui;
b) în alocarea de către aplicaţia ICS-RO a MRN-lui, care este comunicat persoanei care
a depus declaraţia sumară;
c) în alocarea de către aplicaţia ICS-RO a ENS-lui, care este comunicat persoanei care a
depus declaraţia sumară;
d) în alocarea de către aplicaţia ICS-RO a EXS-lui.
7 În ce condiții biroul vamal de primă intrare poate acorda o derogare de la obligația de

depunere a unei ENS?
a) în cazul mărfurilor care se transbordă;
b) în cazul mărfurilor pentru care, înainte de expirarea termenului pentru depunerea
acesteia, se depune o declarație vamală;
c) în cazul produselor militare supuse regimului de control al exporturilor, importurilor
și altor operațiuni a căror listă se stabilește prin ordin al ministrului afacerilor externe.
8 În cazul prevăzut la art 187 alin. (3) din Regulamentul de punere în aplicare (UE)
2015/2.447, interzicerea introducerii mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii este comunicată
de către biroul vamal de intrare persoanei care a depus ENS, în aplicaţia ICS-RO, prin
transmiterea mesajului:
a) ”Considerat satisfăcător”;
b) ”Încărcare neautorizată”;
c) „Nu încărcaţi”;
d) „ENS nepermisă la intrare”;
e) ”Intrarea interzisă”.
9 Cum se comunică biroului vamal de primă intrare sosirea mijlocului de transport şi a

mărfurilor ?
a) prin telefon;
b) prin email;
c) prin notificarea de sosire transmisă prin intermediul aplicaţiei ICS-RO, în cazul unei
nave maritime sau a unei aeronave;
d) pentru toate celelalte moduri de transport, la sosirea mijlocului de transport
mărfurile sunt prezentate biroului vama.
10 Care element din declarația sumară de intrare se înscrie în declaraţia de depozitare

temporară sau, după caz, în declaraţia vamală prin care mărfurile respective primesc un regim
vamal?
a) LRN-ul;
b) biroul vamal de primă intrare;
c) MRN-ul;
d) denumirea persoanei care a depus declarația sumară de intrare;
e) EAD- ul.
11 Care este mesajul transmis persoanei care a notificat sosirea mărfurilor, prin intermediul
aplicaţiei ICS-RO, când în urma controlului se constată discrepanţe între datele înscrise în
ENS, documentele însoţitoare şi mărfurile controlate, iar mărfurilor nu li se permite intrarea
pe teritoriul vamal al Uniunii?
a) ”Considerat satisfăcător”;â
b) ”Nesatisfăcător”;
c) „ENS nepermisă la intrare”;
d) ”Nu încărcați”.
12 În cadrul Sistemului de control al importului, biroul vamal de intrare ulterior reprezintă:

a) biroul vamal, altul decât biroul vamal de primă intrare, unde se depune declarația
sumară de intrare;
b) biroul vamal din portul/aeroportul de escală, următor biroului vamal de intrare,
aflat pe itinerariul mijlocului de transport;
c) biroul vamal situat pe teritoriul României, unde se prezintă mărfurile în vămuirea
centralizată la nivel național și care îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 179 din
Codul Vamal al Uniunii;
d) biroul vamal competent pentru supravegherea vamală la locul în care mijlocul de
transport care transportă mărfurile intră pe teritoriul vamal al Uniunii dintr-un
teritoriu din afara acestuia.
13. Procedura alternativă de introducere a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii pe baza
declaraţiei sumare de intrare întocmită în scris, pe suport de hârtie, se aplică în situația în
care :
a) aplicația autorității vamale nu funcționează;
b) mărfurile sosesc pe cale rutieră;
c) aplicația operatorului economic nu funcționează;
d) numărul articolelelor declarate este prea mare;
e) transportatorul nu deține cod EORI.
14 Dacă în timpul efectuării controlului nu se constată discrepanţe între datele înscrise în

ENS, documentele însoţitoare şi mărfurile examinate, lucrătorul vamal înregistrează acest
rezultat în ENS iar rezultatul controlului este comunicat persoanei care a notificat sosirea
mărfurilor, prin intermediul aplicaţiei ICS-RO, prin trecerea ENS în starea:
a) „Fără control”;
b) „ENS nepermisă la intrare”
c) „Eliberare pentru intrare”;
d) „Sub control”.
15 Persoana care a depus ENS are posibilitatea de a opta ca, în locul cererii de deviere de la
rută, să depună :
a) o notificare la biroul vamal de intrare declarat;
b) o nouă ENS la biroul vamal de intrare unde sosesc mărfurile;
c) o sumară de ieșire la biroul vamal de ieșire;
d) o notificare la birou vamal de intrare ulterior.
16 Ce date din declarația sumară de intrare nu pot fi modificate după depunerea acesteia?
a) denumirea persoanei care a depus declaraţia sumară de intrare;
b) greutatea brută a mărfurilor;
c) denumirea biroului vamal de intrare;
d) descrierea detaliată a mărfurilor;
e) țara de expediție a mărfurilor.
17 În cazul în care declaraţia sumară de intrare este modificată:

a) se păstrează MRN-ul şi data înregistrării iniţiale;
b) se păstrează MRN-ul şi se modifică data înregistrării iniţiale;
c) se modifică MRN-ul și data înregistrării;
d) se modifică MRN-ul și se păstrează data înregistrării inițiale.
18 În cadrul formalităţilor efectuate la sosirea mărfurilor la biroul vamal de primă intrare,

datele din notificarea de sosire pot fi modificate de către:
a) lucrătorul vamal;
b) persoana care a depus ENS-ul;
c) biroul vamal de intrare ulterior;
d) orice persoană.
19 În situația în care mărfurile pentru care s-a depus o declarație sumară de intrare nu sunt
introduse pe teritoriul vamal al Uniunii, autoritățile vamale invalidează declarația în oricare
din următoarele cazuri:
a) la solicitarea declarantului;
b) în termen de 200 de zile de la depunerea declarației;
c) mărfurile sunt prezentate la un alt birou de intrare;
d) în termen de 100 de zile de la depunerea declarației.
20 În ce stare trece ENS dacă în urma efectuării analizei de risc, pe baza informaţiilor cuprinse
în ENS şi gestionate automat de către sistemul informatic sau a altor elemente privind
mărfurile prezentate în vederea introducerii pe teritoriul vamal al Uniunii, lucrătorul vamal ia
decizia de a nu controla documentele însoţitoare şi/sau mărfurile declarate:
a) „Fără control”;
b) „ENS nepermisă la intrare”
c) „Eliberare pentru intrare”;
d) „Sub control”.
1. Instructorii-conductori de câini sunt selecţionaţi din personalul autorităţii vamale,

încadrat pe funcţii de execuţie. La programul de selecţie pot participa lucrători vamali, care
întrunesc următoarele condiţii:
a) sunt încadraţi în birourile vamale de frontieră sau în serviciile de supraveghere
vamală;
b) deţin permis de conducere (categ. A) ;
c) au calităţi de funcționar public;
2. Lucrătorii vamali care solicită specializarea ca instructor/conductor pentru câini de

detecţie vor avea în vedere următoarele:
a) în funcție de timpul disponibil va participa la programele de pregătire
profesională specifice echipelor canine ;
b) perioada minimă de utilizare a unui câine de serviciu este de 5 ani ;
c) nu poate fi mutat în cadrul altei structuri ;
3. Stagiul de formare se derulează pe o perioadă de :

a) 10 săptămâni ;
b) 11 săptămâni;
c) 12 săptămâni;
4. Programul de formare pentru echipele canine cuprinde pregătirea teoretică şi practică

referitoare la:
a) noţiuni de zoologie şi igienă canină ;
b) tehnici de recunoaștere;
c) cooperarea cu alte servicii;
5. Dotarea tip cu droguri, pentru echipele canine antidrog, este compusă din:
a) canabis (20 grame)
b) haşiş (30 grame)
c) opium (40 grame)
6. Durata de utilizare a drogurilor pentru pregătirea/antrenamentul câinilor este de:

a) 2 ani;
b) 3 ani;
c) 4 ani;
7. Dotarea tip cu ţigări pentru Centrul de Formare Echipe Canine şi Întreţinere a

Dresajului este compusă din :
a) 2000 pachete ţigarete.
b) 2500 pachete ţigarete.
c) 3000 pachete ţigarete.
8. Dotarea tip cu țigări, pentru o echipă canină antitabac, este compusă din:
a) 50 pachete țigarete.
b) 150 pachete țigarete.
c) 100 pachete țigarete.
9. Instructorul-conductor de câine utilizează, din durata legală normată a timpului de muncă

săptămânal (40 ore), pentru activităţi de întreţinere a câinelui din dotare :
a) 5 ore
b) 10 ore
c) 15 ore
10. Şefii birourilor vamale care au în subordine echipe canine au obligaţia :

a) să recomande instructorului-conductor de câine să execute programul de
antrenament atunci când timpul îi permite;
b) să cunoască gradul de pregătire a fiecărei echipe canine ;
c) să recomande instructorului-conductor să execute operațiuni pentru întreţinerea
şi igiena corporală a câinelui în timpul liber;
Legea nr. 111 / 1996, Ordinul nr. 155 / 2018, Ordinul nr. 202 / 2002 si Ordinul nr. 179 / 2019 -
CNCAN
1. Care din următoarele atribuţii administrative privind activităţile nucleare face obiectul
Legii 111/1996 republicată cu modificările şi completările ulterioare?
a) dezvoltarea
b) reglementarea
c) implementarea
2 Care din următoarele atribuţii administrative privind activităţile nucleare face obiectul Legii
111/1996 republicată cu modificările şi completările ulterioare?
a) implementarea
b) administrarea
c)controlul
3 Legea 111/1996 republicată cu modificările şi completările ulterioare
reglementează, autorizează şi controlează activităţile nucleare desfăşurate:
a) în scopul de experimentare a bombelor atomice
b) în scopuri exclusiv paşnice
c) în scopul echipării submarinelor nucleare strategice
4 Care din următoarele cerinţe privind activităţile nucleare nu face obiectul Legii 111/1996
republicată cu modificările şi completările ulterioare?
a) de securitate nucleară
b) de protecţie a pacientului
c) de protecţie financiară
5 Care din următoarele cerinţe privind activităţile nucleare nu face obiectul Legii 111/1996
republicată cu modificările şi completările ulterioare?
a) de protecţie financiară
b) de protecţie a pacientului
c) de protecţie a mediului
6. La care din următoarele activităţi privind instalaţiile radiologice nu se aplică prevederile

Legii 111/1996 republicată cu modificările şi completările ulterioare?
a) producerea
b) amplasarea şi construcţia
c) cercetarea
7 . Care din următoarele activităţi privind instalaţiile radiologice nu necesită o autorizaţie

eliberată de CNCAN?
a) deţinerea
b)cercetarea
c)utilizarea
8 . Care din următoarele activităţi privind sistemele de detecţie a radiaţiilor ionizante necesită
o autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) transfer
b) deţinerea
c) producerea
9. Care din următoarele activităţi privind aparatura de control dozimetric necesită o
autorizaţie eliberată de CNCAN?
a) transportul
b) importul
c) producerea
10 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile de eliberare a autorizaţiei nu

este adevărată?
a) se eliberează la cerere
b) solicitantul are personalitate juridică sau este nominalizat în anexa nr. 4 la lege
c) se eliberează din oficiu pentru autorităţile statului
11 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile de eliberare a autorizaţiei nu

este adevărată?
b) s-a solicitat autorizarea conform procedurii de autorizare
c) se eliberează fără perceperea de taxe pentru organizaţii de binefacere şi spitale
12 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile de eliberare a permisului de exercitare nu

este adevărată?
b) se eliberează pentru o durată nedeterminată
c) se eliberează în baza unei evaluări şi examinări
13 Permisele de exercitare a activităţilor nucleare se eliberează în baza îndeplinirii de

către solicitanţi a următoarelor condiţii, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) promovarea unor evaluări şi examinări
b) posedarea unui aviz medical specific
c) depăşirea vârstei de 30 ani
14 Care din următoarele afirmaţii privind condiţiile pe care trebuie să le demonstreze

solicitanţii pentru eliberarea autorizaţiilor şi certificatelor de înregistrare nu este adevărată?
a) probitatea persoanelor care au autoritatea de decizie în conducerea lucrărilor
b) dotarea tehnică necesară
c) acţionarii să fie cetăţeni români
15 Titularul autorizaţiei are obligaţia şi răspunderea de a lua toate măsurile necesare pentru
asigurarea şi menţinerea următoarelor, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante
b) protecţiei fizice
c) protecţiei sociale
16 Care din următoarele afirmaţii privind atribuţiile pe care le au reprezentanţii CNCAN

după încheierea controlului, nu este adevărată?
a) să propună sesizarea organelor de urmărire judiciară
b) să propună radierea titularului de autorizaţie
c) să propună suspendarea sau retragerea autorizaţiei
17 Faptele enumerate constituie infracţiuni la Legea 111/1996, cu o excepție pe care

trebuie să o indicaţi:
a) utilizarea generatorilor de radiaţii ionizante fără a avea autorizaţia
corespunzătoare, dacă acestea prezintă un risc radiologic deosebit
b) nerespectarea limitelor şi a condiţiilor prevăzute în autorizaţii
c) la încetarea activităţii nu s-a obţinut în prealabil autorizaţia de deţinere, conservare,
dezafectare sau transfer, după caz
18 Activitate nucleară în înţelesul dat de Legea 111/1996 este orice practică umană având
una sau mai multe din caracteristicile următoare, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) introduce surse suplimentare
b) introduce căi de expunere suplimentare
c) este declarată ca atare de executant
19 Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante în înţelesul dat de Legea 111/1996 sunt acele
dispozitive care produc următoarele radiaţii, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) radiaţii laser
b) radiaţii X
c) neutron
20 Dispozitive generatoare de radiaţii ionizante în înţelesul dat de Legea 111/1996 sunt acele
dispozitive care produc următoarele radiaţii, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) electroni
b) radiaţii X
c) radiaţii ultraviolet
21 Risc radiologic deosebit al unui generator de radiaţii în înţelesul dat de Legea 111/1996
este posibilitatea ca în cazul pierderii controlului să se încaseze în urma unui singur
eveniment de acest fel o doză individuală mai mare decât:
a) 0,1 mSv
b) 0,5 mSv
c) 1 mSv
22 Sursă de radiaţii în înţelesul dat de Legea 111/1996 este:

a) emiţătorul de raze ultraviolete
b) emiţătorul de radiaţii laser
c) emiţătorul de radiaţii ionizante
23 Lista cuprinzând unităţile fără personalitate juridică ce pot fi autorizate să
desfăşoare activităţi din domeniul nuclear (Anexa nr. 4 la Legea 111/1996) este:
a) poate fi completată de CNCAN
b) poate fi completată prin hotărâre a Guvernului
c) poate fi completată de Registrul Comerţului
24 Practica de control bagaje cu radiaţii ionizante constă, conform Normei privind
procedurile de autorizare, în desfăşurarea uneia sau mai multora din următoarele
activităţi din domeniul nuclear, cu excepția uneia pe care trebuie să o indicaţi :
a) cercetare
b) deţinere
c) manipulare
25 Persoanele cu responsabilităţi în aplicarea programului de protecţie radiologică au

printre obligaţii, conform Normei privind eliberarea permiselor de exercitare a
activitatilor nucleare si desemnarea experţilor acreditaţi in protecţie radiologica, şi
următoarele, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) asigurarea mijloacelor pentru monitorizarea radiologică a mediului de lucru
b) asigurarea funcţionării şi verificării metrologice a aparaturii dozimetrice
c) asigurarea concediului suplimentar pentru expuşii professional
26 Responsabilul cu protecţia radiologică are printre obligaţii, conform Normei privind

eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor acreditati
in protectie radiologica, şi următoarele, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) înregistrarea rezultatelor monitorizării individuale
b) asigurarea programului redus de muncă pentru expuşii profesional
c) să ţină evidenţa verificării metrologice a aparaturii de control dozimetric
27 Printre atribuţiile şi responsabilităţile responsabilului cu protecţia radiologică sunt,

conform Normei privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica, şi următoarele, cu o excepție
pe care trebuie să o indicaţi:
a) să supravegheze respectarea procedurilor
b) să asigure respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţie
c) să asigure dotarea necesară pentru intervenţie
28 Printre atribuţiile şi responsabilităţile responsabilului cu protecţia radiologică sunt,

conform Normei privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si
desemnarea expertilor acreditati in protectie radiologica, şi următoarele, cu o excepție
pe care trebuie să o indicaţi:
a) să numească persoanele îndreptăţite la concediu suplimentar
b) să identifice şi delimiteze zonele controlate şi supravegheate
c) să asigure supravegherea dozimetrică individuală şi să menţină înregistrările
29 Expertul in protectie radiologica trebuie să fie consultat, conform Normei privind

eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea expertilor
acreditati in protectie radiologica, în următoarele situaţii, cu o excepție pe care trebuie
să o indicaţi:
a) propunerea de optimizare a protecţiei radiologice şi stabilirea
constrângerilor de doză corespunzătoare
b) examinarea şi testarea dispozitivelor de protecţie şi instrumentelor
de măsurare
c) stabilirea personalului care va beneficia de concediu suplimentar
30 Programele cursurilor de pregătire în domeniul radioprotecţiei organizate de titularul

de autorizaţie trebuie, conform Normei de securitate radiologica privind
desfasurarea practicii de control nedistructiv cu radiatii ionizante, sa fie aprobate de:
a) Inspectoratul de protecţia muncii
b) Laboratorul de igiena radiaţiilor
c) CNCAN
31 Cunostintele teoretice si practice ale posesorilor de permise de nivel 1 eliberate de

titularul de autorizatie personalului propriu trebuie verificate, conform Normei
privind eliberarea permiselor de exercitare a activitatilor nucleare si desemnarea
expertilor acreditati in protectie radiologica, la intervale nu mai mari de:
a) 1 an
b) 4 ani
c) 5 ani
32 Activitatea prin care se schimbă proprietarul instalaţiei radiologice prin indiferent
ce mijloc legal, conform Normelor privind procedurile de autorizare, se numeşte:
a) importare
b) dezafectare
c) furnizare
33 Activităţile de instalare si montare la locul de utilizare autorizat împreună cu verificarea

şi predarea la beneficiar la parametrii tehnici prevăzuţi de producător a instalaţiilor de
control bagaje fac parte, conform Normelor privind procedurile de autorizare, din:
a) funcţionarea de probă
b) manipulare
c) furnizare
34 Activitatea de menţinere în bună stare de funcţionare a instalaţiilor de control bagaje

prin operaţiuni periodice, preventive, prevăzute de producător în manualul de utilizare,
conform Normelor privind procedurile de autorizare, se numeşte:
a) fază de autorizare
b) fază de instalare
c) mentenanţa
35 Care din următoarele activităţi nu este, conform Normelor privind procedurile de
autorizare, considerată manipulare?
a) modificarea
b) utilizarea
c) mentenanţa
36 Manipulare înseamnă orice operaţie executată direct asupra instalaţiei de control
bagaje cu raze X sau, cum ar fi una sau mai multe din cele enumerate, conform
Normelor privind procedurile de autorizare, cu o excepție pe care trebuie să o indicaţi:
a) transportul pe drumurile publice
b) mentenanţa
c) instalarea - montarea
37 Activitatea de înlocuire a unor subansamble ale instalaţiei de control bagaje cu raze X

cu altele care nu sunt recomandate de producător sau de schimbare a unor parametrii
tehnici, conform Normelor privind procedurile de autorizare, se numeşte:
a) dezasamblare
b) montare
c) modificare
38 Operaţiunile de recondiţionare şi îmbunătăţire a parametrilor unei instalaţii de control

bagaje cu raze X fac parte, conform Normelor privind procedurile de autorizare, din
activitatea de:
a) mentenanţă
b) montare
c) modificare
39 Activitatea de aducere a instalaţiei de control bagaje cu radiatii X în parametrii normali
de lucru (prin alte operaţiuni decât cele presupuse de mentenanta) ca urmare a
apariţiei unor defecţiuni în funcţionare, conform Normelor privind procedurile de
autorizare, se numeşte:
a) dezmembrarea
b) reparare
c) modificare
40 Utilizarea instalaţiilor de control bagaje cu radiaţii X înseamnă, conform Normelor

privind procedurile de autorizare, oricare din activităţile menţionate, cu o excepție pe
care trebuie să o indicaţi:
a) exploatare
b) funcţionare
c) reparare
41 Care din fazele menţionate nu face parte, conform Normelor privind procedurile de
autorizare, din fazele de realizare care se autorizează în cadrul practicilor care
utilizează instalaţii de control bagaje cu radiatii X?
a) proiectarea
b) amplasarea
c) construirea
42 Documentaţia tehnică pentru înregistrare, conform Normelor privind procedurile de

autorizare, va specifica, după caz, următoarele, cu o excepţie pe care trebuie să o
indicaţi:
a) utilizările care se dau instalaţiei
b) datele de identificare
c) declaraţia de expertizare şi acceptare
43 Intervalul de timp în care trebuie solicitată prelungirea valabilităţii autorizaţiei,
conform Normelor privind procedurile de autorizare, înainte de expirarea acesteia,
este de:
a) 15 zile
b) 60 zile
c) 90 zile
44 Care din informaţiile enumerate nu este necesară, conform Normei de securitate

radiologica privind desfasurarea practicii de control nedistructiv cu radiatii ionizante,
pentru fisa tehnica pe care trebuie să o menţină întreprinderea pentru fiecare
instalaţie de control bagaje?
a) denumirea comercială, modelul, tipul
b) producătorul şi furnizorul
c) identitatea operatorului
45 Suspendarea autorizaţiei impune, conform Normelor privind procedurile de autorizare,

următoarele obligaţii titularului, cu o excepţie pe care trebuie să o indicaţi:
a) încetarea imediată a activităţii din domeniul nuclear
b) încetarea imediată a practicilor cu surse de radiaţii
c) asigurarea securităţii fizice şi radiologice a surselor de radiaţie
OUG nr. 202 / 2008 – sanctiuni internationale
1. În ce termen se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, rezoluţiile Consiliului de

Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite prin care se instituie sancţiuni internaţionale,
adoptate în baza art. 41 din Carta Naţiunilor Unite
a) de îndată;
b) în termen de 5 zile de la adoptarea acestora;
c) în termen de 5 zile de la votul acestora.
2. OUG 202/2008 reglementează modalitatea de punere în aplicare, la nivel naţional, a

sancţiunilor internaţionale instituite prin:
a) directivele Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene având în
vedere că România este membră a Uniunii Europene;
b) rezoluţiile Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite sau alte acte
adoptate în baza art. 41 din Carta Naţiunilor Unite, regulamente, decizii, poziţii comune,
acţiuni comune şi alte instrumente juridice ale Uniunii Europene.
c) rezoluțiile adoptate de Parlamentul României la solicitarea Președintelui, având în
vedere atribuțiile în domeniul sancțiunilor internaționale.
3. Obligaţia de confidenţialitate, în condițiile OUG 202/2008 nu poate fi invocată:
a) la cererea altor societăți pentru a disemina cazul supus sancțiunilor internaționale;
b) la cererea instanţelor judecătoreşti, la cererea organelor de urmărire penală și la
cererea serviciilor de informaţii din România;
c) la solicitarea expresă a unei persoane fizice sau juridice care a efectuat operațiuni
de punere în liberă circulație, conform Codului Vamal al Uniunii.
4. În cazul blocării bunurilor imobile, notarea în cartea funciară a măsurii de indisponibilizare

a acestora se efectuează de:
a) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin oficiile teritoriale din
subordine în raza cărora se află imobilul, la solicitarea Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală ;
b) instanțele judecătorești, la cererea persoanelor interesate;
c) Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin oficiile teritoriale din
subordine în raza cărora se află imobilul, la solicitarea autorităților administrațiilor publice
locale.
5. Instituția care decide asupra modului de administrare a bunurilor blocate care fac obiectul
sancţiunilor internaţionale este:
a) Ministerul Afacerilor Externe;
b) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în condiţiile stabilite prin ordin al
preşedintelui;
c) Ministerul Public.
6. În timpul administrării bunurilor blocate:

a) bunurile pot fi grevate de sarcini de garanţie mobiliară sau imobiliară ;
b) bunurile nu pot fi grevate de sarcini de garanţie mobiliară sau imobiliară şi pot fi
încheiate contracte de inchiriere a folosinţei bunurilor cu clauză de transfer al proprietăţii
asupra bunurilor la sfârşitul perioadei de închiriere ;
c) bunurile nu pot fi grevate de sarcini de garanţie mobiliară sau imobiliară şi nu pot fi
încheiate contracte privind dreptul de uzufruct asupra acestor bunuri.
7. În cazul profesiilor liberale, sancţiunile aplicate de către structurile de conducere ale

acestora sunt cele prevăzute de :
a) O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările și
completările ulterioare;
b) normele care reglementează profesiile respective;
c) legislația penală;
8. Periodic, dar nu mai puţin de o dată pe an, primul-ministru prezintă rapoarte detaliate
Parlamentului şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind măsurile adoptate de România
în vederea punerii în aplicare a sancţiunilor internaţionale sunt prezentate de:
a) Ministrul Afacerilor Externe;
b) Președintele Ageniei Naționale de Administrare Fiscală;
c) Primul - Ministru .
9 Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului interinstituţional se aprobă :

a) prin Ordin al Ministrului Afacerilor Externe;
b) prin hotărare de guvern;
c) prin Ordin al Președintelui Ageniei Naționale de Administrare Fiscală.
10. Dacă persoanele fizice sau juridice, cu excepţia persoanelor sau entităţilor desemnate, nu
pot ori nu doresc să administreze bunul respectiv, la cererea acestora, bunul poate fi predat
spre administrare statului, prin :
a) decizie a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ;
b) Ordin al Ministrului Afacerilor Externe;
c) proces-verbal încheiat intre persoana interesată și Agenţia Naţionala de
Administrare Fiscală.
11. În cazul blocării bunurilor mobile, notarea indisponibilizării se face la cererea :

a) Ministerului Afacerilor Externe;
b) Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală ;
c) oricărei persoane fizice sau juridice.
12. Ordinul de blocare a fondurilor sau a resurselor economice se emite de:

a) Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prin ordin al preşedintelui;
b) Ministerul Afacerilor Externe, prin ordin al Ministrului Afacerilor Externe;
c) Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor, prin ordin al
Presedintelui.
13. În conformitate cu art. 82, supraveghetorul desemnat să asigure respectarea de către

persoana juridică a sancțiunilor internaționale are obligația:
a) să participe la ședințele adunării generale a acționarilor, asociaților, consiliului de
administrație și alte asemenea ședințe privind managementul persoanei juridice, în
calitate de observator;
b) să aibă acces la toate documentele primite de persoana juridică sau care emană
de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și alte documente care
privesc activitatea economică;
c) să monitorizeze activitatea persoanei juridice în vederea identificării oricăror indicii
rezonabile cu privire la derularea oricăror operațiuni cu persoane și/sau entități desemnate.
14. Pentru asigurarea cadrului general de cooperare în domeniul punerii în aplicare în

România a sancțiunilor internaționale se înființează Consiliul interinstituțional. Care este
autoritatea desemnată să asigure coordonarea Consiliului?
a) Ministerul Justiției;
b) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor;
c) Ministerul Afacerilor Externe.
15. În conformitate cu prevederile OUG nr. 202/2008, Consiliul interinstituțional are atribuția
de:
a) a asigura cadrul de consultare între autoritățile și instituțiile publice române pentru
fundamentarea poziției României în adoptarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
sancțiunilor internaționale;
b) a bloca fondurile sau resursele economice ale persoanei juridice;
c) a întocmi lunar o informare privind activitatea persoanei juridice, în baza activității
de monitorizare.
16. În ce situație nu poate fi invocată obligația de confidențialitate?

a) la cererea societăților comerciale;
b) la cererea organelor de urmărire penală;
c) la cererea instituțiilor de presă.
17. În ce situație poate dispune Agenția Națională de Administrare Fiscală predarea de

îndată a bunului către persoana îndreptățită?
a) către persoana care dovedește că este proprietarul sau deținătorul legal al
bunului și că nu face obiectul unor sancțiuni internaționale sau acest lucru se constată de
Agenția Națională de Administrare Fiscală în cadrul cercetărilor efectuate;
b) către persoana care dovedește că este proprietarul sau deținătorul legal al
bunului, chiar dacă face obiectul unor sancțiuni internaționale;
c) la cererea instanțelor de judecată.
18. Baza de date cu privire la fonduri și resurse economice blocate este creată și gestionată
de:
a) Agenția Națională de Administrare Fiscală;
b) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor;
c) Autoritatea de Supraveghere Financiară.
19. Ce autoritate decide asupra modului de administrare a bunurilor blocate care fac
obiectul sancțiunilor internaționale?
a) Ministerul Afacerilor Externe;
b) Ministerul Justiției;
c) Agenția Națională de Administrare Fiscală.
20. În timpul administrării bunurilor blocate:

a) pot fi încheiate contracte de închiriere a folosinței bunurilor cu clauză de transfer
al proprietății asupra bunurilor la sfârșitul perioadei de închiriere;
b) pot fi încheiate contracte de vânzare a întreprinderii sau a reprezentanței acesteia;
c) nu pot fi încheiate contracte de vânzare a întreprinderii sau a
reprezentanței acesteia.
21. În timpul administrării bunurilor blocate, administratorul are obligația de a se îngriji de:
a) protejarea acestora împotriva deteriorării, distrugerii, pierderii, sustragerii
sau abuzului;
b) închirierea acestora;
c) vânzarea acestora.
22. Persoana juridică supravegheată are obligația de:

a) să monitorizeze activitatea supraveghetorului;
b) să întocmească lunar o informare privind activitatea supraveghetorului, în baza
activității de monitorizare
c) să permită accesul supraveghetorului la toate documentele primite de persoana
juridică sau care emană de la aceasta, respectiv documente financiar-contabile, juridice și
alte documente care privesc activitatea economică.
23. În cazul sesizării unor erori de identificare privind persoane, entități desemnate și bunuri,
autoritatea competentă comunică decizia sa asupra sesizării prevăzute:
a) în termen de 15 zile lucrătoare de la primirea sesizării;
b) în termen de 30 zile lucrătoare de la primirea sesizării;
c) în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea sesizării.
24. În cazul sancțiunilor de blocare a fondurilor sau a resurselor economice,

autoritatea competentă cu soluționarea cererilor este:
a) Autoritatea de Supraveghere Financiară;
b) Agenția Națională de Administrare Fiscală;
c) Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Tehnologia Informatiei – grile
ORDIN 2782/2014 pentru aprobarea Normelor privind accesul la componentele Sistemului

informatic integrat vamal (SIIV)
1. Componentele SIIV pentru care se aplica Ordinul ANAF 2782/2014 pentru aprobarea
Normelor privind accesul la componentele Sistemului informatic integrat vamal (SIIV), sunt:
a) sistemul român de procesare a declaraţiei vamale RCDPS, Sistemul de control al

exportului ECS-RO şi Sistemul de control al importului ICS-RO.
b) componenta NCTS/TIR;
c) sistemul de control al importului ICS-RO.
2. Sistemul român de procesare a declaraţiei vamale (RCDPS) este:
a) un sistem informatic care permite procesarea declaraţiilor vamale de import prin

procedee informatice;
b) un sistem informatic bazat pe schimburi de mesaje electronice, care asigură

gestiunea datelor din declaraţiile sumare de intrare şi contribuie la sporirea siguranţei
şi securităţii lanţului logistic internaţional privind circulaţia mărfurilor care intră pe
teritoriul vamal al Comunităţii
c) un sistem informatic care asigură managementul urmăririi mărfurilor exportate

până la ieşirea din Comunitate.
3. Sistemul de control al importului (ICS-RO), este:


4) Sistemul de control al exportului (ECS-RO), este:



5. Accesul la componentele SIIV se realizează pe baza autorizaţiei eliberate de:
a) Direcţia tehnologia informaţiei, comunicaţii şi statistică vamală din cadrul Agenţiei

Naţionale de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF-DTICSV;
b) Directia Generala a Vamilor;
c) Biroul Vamal.
6. Soluţia tehnică pentru accesul la sistemele RCDPS şi ECS-RO se bazează pe:
a) conectarea securizată de tip "Secure Sockets Layer virtual private network" SSL
VPN, folosind certificate digitale, la o interfaţă WEB a sistemelor RCDPS, respectiv ECS-
RO, denumită în continuare soluţia de conectare DTI (Direct Trader Input);
b) conectarea securizată de tip SSL VPN, pe baza unui certificat calificat nesuspendat şi
nerevocat în momentul conectării, folosind un dispozitiv securizat emis de un furnizor
de servicii de certificare înscris în registrul furnizorilor (trusted list) în unul dintre
statele membre ale Uniunii Europene, la o interfaţă WEB a sistemului ICS-RO,
denumită în continuare soluţia de conectare DTI (Direct Trader Input),
c) încărcarea datelor privind declaraţia sumară de intrare în sistemul ICS-RO dintr-un

fişier XML generat de aplicaţiile proprii ale persoanelor, cu respectarea formatului şi
structurilor aferente mesajelor definite şi publicate pe site-ul Direcţiei Generale a
Vămilor din cadrul ANAF www.customs.ro, secţiunea "e-Customs/ICS/Conectare la
Sistemul Informatic".
7. Autorizaţia de acces la componentele SIIV se acordă:
a) pe baza unei cereri scrise;
b) pe baza unei cereri scrise, insotita de documentele mentionate in Ordin;
c) solicitare telefonica.
8. Emiterea autorizaţiei de acces la sistemele RCDPS, ECS-RO, ICS-RO- soluţia DTI, se face in
termen de :
a) de maximum 30 de zile de la data înregistrării dosarului de autorizare, un aviz

favorabil sau nefavorabil cu privire la autorizarea accesului la sistemele RCDPS, ECS-
RO, ICS-RO- soluţia DTI;
b) 15 zile;
c) 60 zile.
9. Conturile de utilizatori şi atribuirea de roluri specifice utilizatorilor pentru accesul la

componentele SIIV, se creeaza de catre persoanele desemnate din cadrul:
a) Biroului vamal;
b) Directiei Regionale Vamale;
c) Direcţia tehnologia informaţiei, comunicaţii şi statistică vamală .

10. Persoanele desemnate conform anexei nr. 8 au obligaţia să îşi schimbe parolele de acces
după prima conectare la Sistemul informatic integrat vamal, ulterior cu o periodicitate de :
a) de maximum 15 de zile şi de câte ori este cazul, fiind direct răspunzătoare pentru
toate operaţiunile realizate pe conturile de utilizator;
b) de maximum 20 de zile şi de câte ori este cazul, fiind direct răspunzătoare pentru
c) de maximum 30 de zile şi de câte ori este cazul, fiind direct răspunzătoare pentru
toate operaţiunile realizate pe conturile de utilizator.
11) ANAF-DTICSV poate suspenda autorizaţia de acces pentru o perioadă de 30 de zile, dacă:
a) titularul solicită suspendarea; una sau mai multe dintre condiţiile ce au stat la baza
emiterii nu mai sunt îndeplinite; titularul nu respectă obligaţiile ce revin utilizatorilor
SIIV, asumate conform anexei nr. 4. ;
b) una sau mai multe dintre condiţiile ce au stat la baza emiterii nu mai sunt
îndeplinite;
c) titularul nu respectă obligaţiile ce revin utilizatorilor SIIV, asumate conform anexei

nr. 4.
12) ANAF-DTICSV poate revoca autorizaţia de acces, dacă:
a) titularul solicită revocarea;
b) atunci când titularul autorizaţiei nu regularizează problemele semnalate prin

decizia de suspendare, în termenul stabilit de ANAF-DTICSV;
c) titularul solicită revocarea; atunci când titularul autorizaţiei nu regularizează

problemele semnalate prin decizia de suspendare, în termenul stabilit de ANAF-
DTICSV;
13) ANAF-DTICSV poate anula autorizaţia de acces dacă:

a) emiterea ei s-a făcut pe baza unor date sau informaţii incorecte, iar solicitantul avea
cunoştinţă ori trebuia să aibă cunoştinţă de acest fapt şi această decizie nu ar fi fost
luată dacă informaţiile ar fi fost corecte şi complete.
b) titularul solicită revocarea;
c) atunci când titularul autorizaţiei nu regularizează problemele semnalate prin decizia

de suspendare, în termenul stabilit de ANAF-DTICSV;
14. O nouă autorizaţie de acces la componentele SIIV poate fi solicitată, numai după
remedierea sau înlăturarea cauzelor care au dus la revocarea celei iniţiale, prin reluarea
procedurii de autorizare descrisă în norme, in termen de:
a) 60 de zile de la data revocării;
b) 20 de zile de la data revocării;
c) 30 de zile de la data revocării.
15. O nouă autorizaţie de acces la componentele SIIV poate fi solicitată, numai după
remedierea sau înlăturarea cauzelor care au dus la anularea celei iniţiale, prin reluarea
a) 90 de zile de la data anularii;
b) 30 de zile de la data anularii;
c) 60 de zile de la data anularii.
16. Cerintele tehnice minimale pentru utilizareacomponentelor Sistemului informatic integrat

vamal , sunt:
a) Hardware (cerinţe minime); Procesor - Pentium IV; Memorie RAM - 1GB; HDD -
150 GB; USB; Conexiune internet stabilă (minimum 1Mbps); Imprimantă laser;
Software: sistem de operare Windows XP , Windows 7sau superioară; Internet
Explorer versiunea 6.0 sau superioară; Java Runtime Environment versiunea 1.6, sau
superioara; Acrobat Reader PDF - versiune 7.0 sau superioară;
b) Hardware (cerinţe minime); Procesor - Pentium IV; Memorie RAM - 1GB;
HDD - 150 GB;
c) Hardware (cerinţe minime); Procesor - Pentium IV.
ORDIN 2782/2014 pentru aprobarea Normelor privind accesul la aplicatia de tranzit NCTS-RO
17. Accesul persoanelor la aplicaţia NCTS-RO, care au optat pentru soluţia de conectare DTI,
se realizează pe baza unei autorizaţii eliberate de:
a) Direcţia tehnologia informaţiei, comunicaţii şi statistică vamală din cadrul ANAF,

denumită în continuare ANAF-DTICSV;
c) Biroul Vamal.
18. Accesul persoanelor la aplicaţia NCTS-RO, care au optat pentru soluţia de conectare EDI, se
realizează pe baza certificatului de atestare a conformităţii emis în urma parcurgerii cu succes a
testelor de conformitate şi a autorizaţiei eliberate de:
a) ANAF-DTICSV;
c) Biroul Vamal.
19. Persoanele desemnate să deţină accesul la aplicaţia NCTS-RO, conform anexei nr. 7, au
obligaţia să îşi schimbe parolele de acces după prima conectare la aplicaţie, ulterior cu o
periodicitate
a) de maximum 15 de zile şi de câte ori este cazul, fiind direct răspunzătoare pentru
b) de maximum 20 de zile şi de câte ori este cazul, fiind direct răspunzătoare pentru
c) de maximum 30 de zile şi de câte ori este cazul, fiind direct răspunzătoare pentru
toate operaţiunile realizate pe conturile de utilizator.
20. ANAF-DTICSV poate suspenda autorizaţia de acces la aplicaţia NCTS-RO pentru o perioadă
de 30 de zile, dacă:
a) titularul solicită suspendarea; una sau mai multe dintre condiţiile ce au stat la baza
emiterii nu mai sunt îndeplinite; titularul nu respectă obligaţiile ce revin utilizatorilor
SIIV, asumate conform anexei nr. 4;
b) titularul solicită suspendarea;
c) titularul nu respectă obligaţiile ce revin utilizatorilor SIIV, asumate conform anexei

nr. 4;
21. ANAF-DTICSV poate revoca autorizaţia de acces la aplicaţia NCTS-RO dacă:
a) titularul solicită revocarea; atunci când titularul autorizaţiei nu regularizează

problemele semnalate prin decizia de suspendare;
b) titularul nu respectă obligaţiile ce revin utilizatorilor SIIV;
c) titularul solicita;
22. ANAF-DTICSV poate anula autorizaţia de acces la aplicaţia NCTS-RO :
a) dacă emiterea ei s-a făcut pe baza unor date sau informaţii incorecte, iar
solicitantul avea cunoştinţă ori trebuia să aibă cunoştinţă de acest fapt şi această
decizie nu ar fi fost luată dacă informaţiile ar fi fost corecte şi complete;
b) titularul solicita;
c) titularul nu respectă obligaţiile ce revin utilizatorilor SIIV.
23. O nouă autorizaţie de acces la aplicaţia NCTS-RO poate fi solicitată, numai după
remedierea sau înlăturarea cauzelor care au dus la revocarea celei iniţiale, prin reluarea
a) 60 de zile de la data revocării;
b) 20 de zile de la data revocării;
c) 30 de zile de la data revocării.
24. O nouă autorizaţie de acces la aplicaţia NCTS-RO poate fi solicitată, numai după
remedierea sau înlăturarea cauzelor care au dus la anularea celei iniţiale, prin reluarea
a) 90 de zile de la data anularii;
b) 30 de zile de la data anularii;
c) 60 de zile de la data anularii.
25. Accesul la aplicaţia NCTS-RO - componenta NCTS/TIR pentru introducerea, respectiv

terminarea/descărcarea datelor în/din carnetul TIR, cu/fără elemente de siguranţă şi
securitate, prin mijloace electronice, în procedură normală şi/sau simplificată, după caz, se
poate face de către persoane având calitatea de:
a) transportatori, titulari de carnete TIR, care declară marfa în nume propriu;

comisionari în vamă ca reprezentanţi ai unor transportatori; asociaţiile garante
naţionale dacă solicită să îşi reprezinte transportatorii;destinatari agreaţi sau
reprezentanţi ai acestora; orice persoană, conform Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92,
dacă prezintă autorităţilor vamale dovada dreptului de reprezentare a titularului
regimului de tranzit.
b) orice persoană, conform Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92, dacă prezintă

autorităţilor vamale dovada dreptului de reprezentare a titularului regimului de
tranzit;
c) transportatori, titulari de carnete TIR;
26. Soluţiile tehnice pentru accesul la aplicaţia NCTS-RO sunt următoarele:
a) conectarea securizată de tip "Secure Sockets Layer Virtual Private Network" SSL
VPN (folosind certificat digital) la interfaţa WEB a NCTS-RO, denumită în continuare
soluţia de conectare DTI (Direct Trader Input), ce permite: introducerea datelor atât
din declaraţiile de tranzit, cât şi din carnetele TIR, precum şi procesarea acestora;
încărcarea datelor aferente declaraţiilor de tranzit, respectiv carnetelor TIR, dintr-un
fişier XML; si
schimbul securizat de date între aplicaţiile persoanelor şi aplicaţia NCTS-RO, denumită

în continuare soluţia de conectare EDI (Exchange Data Interface), cu respectarea
formatului şi structurilor aferente mesajelor definite şi publicate pe pagina de
internet, www.customs.ro, a Direcţiei Generale a Vămilor din cadrul Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) la secţiunea "e-Customs/NCTS/Conectare la
sistemul informatic".
b) conectarea securizată de tip "Secure Sockets Layer Virtual Private Network" SSL
VPN (folosind certificat digital) la interfaţa WEB a NCTS-RO, denumită în continuare
soluţia de conectare DTI (Direct Trader Input);
c) schimbul securizat de date între aplicaţiile persoanelor şi aplicaţia NCTS-RO.
27. Cerintele tehnice minimale pentru utilizarea aplicaţiei NCTS-RO prin intermediul soluţiei
de conectare DTI, sunt:
a) Hardware (cerinţe minime); Procesor - Pentium IV; Memorie RAM - 1GB; HDD -
150 GB; USB; Conexiune internet stabilă (minimum 1Mbps), nerecomandat dial-up;
Imprimantă laser; Software: Windows XP sau superioară; Internet Explorer versiunea
6.0 sau superioară; Java Runtime Environment versiunea 1.4.2.06, respectiv versiunea
1.5.0.11 (disponibile pe adresa ftp://80.96.3.90); Acrobat Reader PDF - versiune 6.0
sau superioară;
b) Hardware (cerinţe minime); Procesor - Pentium IV; Memorie RAM - 1GB; HDD
- 150 GB;
c) Hardware (cerinţe minime); Procesor - Pentium IV.

Propuneri de Subiecte Grila PT Functii de Executie

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propuneri de Subiecte Grila PT Functii de Executie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Propuneri de subiecte grilă avute în vedere pentru concursul de recrutare pentru

ocuparea unor funcții publice de execuție (324 funcții publice), pe perioadă

1. Culorile drapelului României sunt asezate vertical, în ordinea urmatoare începând de la

2. Care din următoarele enunțuri este adevărat:

3. Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în:

5. Care din următoarele enunțuri este fals:

6. În conditiile aderarii României la Uniunea Europeana, cetatenii Uniunii care îndeplinesc

8. Tratatele internationale privind drepturile omului:

9. Care este unul dintre elementele componente ale dreptului la viata:

16. Nu pot face parte din partide politice:

17. Salariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc:

1. Unul din principiile care guvernează conduita profesională a funcţionarilor publici şi a

a) persoana numită, în condiţiile legii, într-o funcţie publică;

a) dreptul la asistență medicală, proteze și medicamente;

a) dreptul la opinie, durată normală a timpului de lucru, dreptul la grevă;

5. Calitatea de funcţionar public se dobândeşte prin :

a) prin actul de numire al instituției publice sau al autorității - în funcția publică;

6. Ocuparea funcţiilor publice vacante şi a funcţiilor publice temporar vacante nu se poate

7. Potrivit prevederilor Codului Administrativ, perioada de stagiu are ca obiect verificarea

a) pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau instituţiei

9. Care dintre următoarele afirmatii referitoare la “Delegare”, este falsă:

a) delegarea reprezintă o modalitate de modificare a raporturilor de serviciu

a) pentru săvârşirea unei abateri disciplinare care a avut consecinţe grave;

1. Prevederile Statutului personalului vamal aprobat prin O.U.G. nr. 10/2004, se

a) drepturile și obligatiile personalului vamal;

2. Programul de lucru al personalului vamal se stabileşte prin ordin al conducătorului

1. Prin egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în relaţiile de muncă

2. Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care:

3. Firmele de publicitate au obligaţia:

4. Instituţiile publice de cultură, precum şi orice alte structuri şi formaţiuni care

5. La nominalizarea membrilor şi/sau participanţilor în orice consiliu, grup de experţi şi

6 Promovează şi susţin participarea echilibrată a femeilor şi bărbaţilor la conducere şi

c) Instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, unităţile economice şi

OUG nr. 137 / 2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de

1. În conformitate cu prevederile OG nr. 137/2000, prin discriminare se înţelege:

2. Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament exercitat cu

3. Hărțuirea morală la locul de muncă se sancționează:

4. Constituie contravenţie, conform OG nr. 137/2000:

5. Constituie contravenţie, conform OG nr. 137/2000:

6. În înțelesul prevederilor OG nr. 137/2000, prin categorie defavorizată se înțelege:

7. Comportamentul discriminatoriu, astfel cum este reglementat de OG nr. 137/2000,

8. Eliminarea tuturor formelor de discriminare se realizează și prin:

9. Sarcina probei, în conflictele privind hărțuirea morală la locul de muncă, revine:

13. Intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă:

HG NR. 237 / 2022 privind organizarea si functionarea Autoritatii Vamale Romane

1. Autoritatea Vamală Română este formată din :

2. Președintele Autorității Vamale Române poate emite:

3. Autoritatea Vamală Română este organ de specialitate al administrației

4. În realizarea funcțiilor sale, Autoritatea Vamală Română are, în principal, următoarele

6. În exercitarea atribuțiilor sale, Autoritatea Vamală Română :

7. Președintele Autorității Vamale Române poate înființa:

9. În realizarea funcțiilor sale, Autoritatea Vamală Română are, în principal, următoarele

12. În domeniul supravegherii produselor accizabile Autoritatea Vamală Română asigură:

13. Conform HG nr.237/2022 Autoritatea îndeplinește următoarele funcții:

17. Autoritatea este încadrată cu

18. Sursele bugetare pentru orgnizarea și functionarea Autorității

19. Încadrarea în numărul de posturi se aprobă

Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României

24. Autoritatea vamală poate controla mărfurile supuse reglementarilor vamale:

25. În exercitarea atribuțiilor de control, autoritatea vamală:

HG 707/2006 privind Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României aprobat prin

14 Potrivit Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, aprobat prin H.G.

16. Controlul documentar constă în verificarea: