Efectul anxietății și familiarității asupra prezentări în public a unui material

Nume și prenume Coordonator proiect

……………………………………….. ………………………………………

1
Cuprins :

Capitolul 1- Efectul anxietății în timpul prezentării....................................................................3

Capitolul 2 - 15 min. pentru reducerea efctului anxietății...........................................................4
Capitolul 3 - Familiarizarea cu publicul......................................................................................5
Capitolul 4 - Categorii de public...............................................................................................6
Capitolul 5 - Pregătirea unei prezentări pentru atragerea publicului......................................7
Capitolul 6 - Ziua Prezentări.....................................................................................................8
Capitolul 7 - Intrebările de final.................................................................................................9
Capitolul 8 - Bibliografie.......................................................................................................10

2
Capitolul 1- Efectul anxietății în timpul prezentării

Anxietatatea pentru început, este definită ca fiind  o emoție fundamentală, pe care o întâlnim la
oamenii din toate culturile. Poate termenul ne sună puțin străin, dar emoția aceasta ne este
cunoscută tuturor, și o trăim cu toții înaintea susținerii unei prezentări/ sau al unui examen.
Anxietatate dinaintea orcărei prezentări sau evenimente poate duce la mai multe tulburări aceste
tulburări sunt descries și clasificate în modul următor :
Tulburările de anxietate sunt problemele de sănătate mentală cel mai frecvent întâlnite la nivel
global.
Clasificarea tulburărilor de anxietate este următoarea :
a) Anxietatea, de la normal la pathologic
Reprezintă o emoție firească, care ne ajută să prevenim apariția unor situații
amenințătoare.
b) Anxietatea clinică 
Poate avea multe forme, existând o mare varietate a simptomelor între oameni, între
culturi. între sexe, între vârste.
c) Anxietatea social
Este  o problemă atunci când, din cauza temerii de a nu face o impresie greșită celorlalți
sau unor oameni importanți, persoana începe să evite situații precum ieșirile cu colegii,
discuțiile cu un șef, prezentarea unor rapoarte la muncă, riscând să piardă oportunități
sociale sau de carieră importante sau să fie penalizată pentru absenteism.
Anxietatea are însă niște costuri, acestea țin în primul rând de energia pe care o consumăm
menținându-ne mintea și corpul într-o stare de continuă activare.  Este obositor pentru mintea
noastră să se tot îngrijoreze, să anticipeze scenarii nedorite, să caute soluții, să se asigure că
lucrurile merg bine.
Alte costuri ale anxietății țin de focalizarea prioritară a atenției asupra aspectelor negative ale
vieții. Pe termen lung, acest lucru ne poate face să credem că viața noastră este plină de
necazuri.O altă funcție, care ar putea fi utilă a anxietății este de a ne ține atenția focalizată
asupra problemelor încă nerezolvate. 

Concluzia acestui capitol este că anxietatea este o emoție pe care o întâlnim în toate culturile, din
cele mai vechi timpuri, și o regăsim la toate mamiferele, demonstrează faptul că este o emoție
naturală, care s-a păstrat în evoluția noastră deoarece servește un scop important pentru
supraviețuire. 

3
Capitolul 2 - 15 min. pentru reducerea efctului anxietății

Pentru prevenirea stării de anxietatate din timpul unei prezentării în cadrul unui public sau
audiență într-un număr mai ridicat, specialiști ne recomandă să facem următoarele acțiuni :
1) Mersul pe jos dinainte de desfășurearea prezentării
Multe studii au demonstrat că exercițiile fizice ușoare activează creierul.Specialiștii au
demonstrate că mersul pe jos contribuie la îmbunătățirea memoriei verbale și spațiale
2) Hidratarea de dinainte
Indiferent de cât de frumoas arată prezentarea ta sau de cât de lustruit este discursul tău, a-ți
drege vocea încontinuu sau a nu putea scoate deloc sunete va distrage atenția publicului.

3) Exersatul în oglindă

Obișnuiește să mergi în fața unei oglizi înainte de prezentare și să exersezi micile greșeli
pentru a ți putea îmbunătăți prezentare

4) Verificarea echipamentului și a conexiunii

Nu te baza exclusiv pe echipa tehnică de la locul de desfășurare. Asigură-te că știi cum să-ți
conectezi laptopul la un proiector, cum să afișezi un video și cum să pui prezentarea în modul
ecran complet. De asemenea, ar trebui să ai un back-up în caz că nimic din toate acestea nu
fucționează. 

5) Verificarea fundalului desktopu-lui

  Știi deja că urmează să prezinți folosind laptopul, nu ai nicio scuză dacă te simți jenat de
fundalul desktopului. Fundalul spune o poveste pe care vrei să o împărtășești cu publicul tău?
Dacă da, ai găsit o modalitate frumoasă de a sparge gheața.

6) Întâlnirea cu publicul

Dacă ai această ocazie, oportunitate extraordinară ai putea să vorbești individual cu membrii

publicului. 

7) Ridică-te
Poziția noastră influențează modul în care ne percepem pe noi înșine. Dacă ne facem
corpurile mici, ne vom simți  mici și, astfel, mai puțin convingători pe scenă. Și din moment ce
trebuie să fii convingător, este mult mai bine dacă te simți „mare” în fața publicului tău. 

4
Capitolul 3 - Familiarizarea cu publicul

Nici o prezentare nu ar trebui să aibă loc fără a se ţine cont de nevoile care există, atât ale
auditoriului cât şi ale prezentatorului. Deoarece sunt fundamentale pentru reuşita prezentării,
nevoile merită o analiză atentă. Orice prezentare începe în felul acesta.
Prin simplu fapt de a veni la prezentare, publicul îşi exprimă nevoia de ajutor, de sfat, de
înţelepciune, de inspiraţie, poate de ceva ce i-ar putea schimba viaţa.
Pentru a reuși să ne familiarizăm cu publicul trebuie să ținem cont de următoarele aspecte :
- Categorie socială fac parte şi ce pregătire au;
- Știu ceva despre subiectul prezentării;
- Iau parte deoarece îi preocupă tema prezentării ? ;
- Sunt odihniţi sau deja plictisiţi de conferinţă?
Prezentatorul are un secret, pe care doreşte să-l împărtăşească publicului. Dacă nu, poate că
prezentatorul are o concepţie originală asupra lucrurilor, concepţie pe care şi publicul o poate
aplica
Familiarizarea cu publicul este data de faptul că trebuie să știm cantitatea de public ce ne va
audia. Pentru că este îngrozitor să vă pregătiţi pentru un auditoriu format din doisprezece oameni
şi să vă treziţi în faţa a două sute.
Cunoscând exact numărul ascultătorilor se poate :
 Aprecia cunoștiințele lor;
 Ne putem hotărâ care este cel mai bun stil de prezentare;
 Putem găsi cel mai bun mod de prezentare.
Unii înţeleg prin ,,public larg” un grup de doisprezece oameni, alţii înţeleg sute sau mii de
oameni.
Un auditoriu format din 5 până la 10 oameni reprezintă un grup restrâns. Trebuie să stabiliţi
rapid un raport de comunicare prin care să-i antrenaţi pe fiecare în parte şi nu doar grupul ca
entitate. Puteţi să staţi pe un scaun sau dacă preferaţi vă puteţi aşeza pe marginea biroului.
Un auditoriu format din 10 până la 30 de oameni necesită o abordare mai oficială, însă şi în acest
caz va trebui să vă preocupe tot personalitatea fiecăruia. Mijloacele vizuale trebuie să aibă
dimensiuni mari şi va trebui 18 să acordaţi mare atenţie modului de a pune întrebări.
Poziţia cea mai indicată este în picioare.
De la 30 la 100, auditoriul apare sub forma unei mase amorfe, necunoscute şi mai greu de
abordat. Este mult mai greu de stabilit raporturi de comunicare cu fiecare persoană în parte iar
mijloacele de prezentare trebuie să fie ireproşabile. Se poate lua în calcul şi folosirea unui
microfon.

5
Capitolul 4 - Categorii de public

În acest capitol, putem vorbi despre faptul că publicul deasemenea este împărțit în două
categorii:
A) Cei care vor să participe;
B) Cei care au obligaţia să participe.
În aceste două categorii fundamentale există variaţii şi categoriile pot să se suprapună.
O asistenţă compusă din colegii de serviciu poate să conţină amândouă tipurile, dar trebuie luat
în considerare şi pe cei care trebuie şi în acelaşi timp şi vor să participe pentru că sunt interesaţi
în mod special.
Se poate estima ce categorie fundamentală va predomina în cadrul asistenţei, dar este
dificil să se măsoare nivelul de motivaţie. Există şi alţi factori externi care pot afecta motivaţia,
de exemplu, mărimea sălii în care se susţine prezentarea, dacă este cald sau răcoare, sau dacă
soarele cade direct pe faţa participanţilor. În mod normal aceste lucruri trebuie analizate în ziua
prezentării. Cel mai sigur mod de a depăşi problemele inerente unei prezentări este să te
pregăteşti cât mai bine posibil. În cel mai rău caz asistenţa va asculta, dar într-o manieră negativă
Există şi alţi factori externi care pot afecta motivaţia, de exemplu, mărimea sălii în care
se susţine prezentarea, dacă este cald sau răcoare, sau dacă soarele cade direct pe faţa
participanţilor. În mod normal aceste lucruri trebuie analizate în ziua prezentării.
Cel mai sigur mod de a depăşi problemele inerente unei prezentări este să te pregăteşti cât
mai bine posibil. În cel mai rău caz asistenţa va asculta, dar într-o manieră negativă. În cel mai
bun caz, asistenţa va deveni cooperantă şi se va ajunge la concluziile pe care vrei să le
evidenţiezi.
Pregătirea ta va preveni astfel abaterea atenţiei de la subiectul principal. Este vital ca în primele
minute să-ţi evaluezi asistenţa.
Organizează-ţi prezentarea în aşa fel încât să foloseşti o varietate de tehnici de testare a
receptivităţii. Încercaţi moduri uşor diferite de abordare a problemelor şi constată reacţiile.
Invită-i să pună întrebări şi să facă şi comentarii într-o etapă de început .
Apoi bazează-ţi restul prezentării pe aprecierile pe care le primeşti.

6
Capitolul 5 - Pregătirea unei prezentări pentru atragerea publicului

Structura unei prezentări și alocarea timpului pentru pregătirea prezentării reprezintă factori
cheie de succes in eficientizarea comunicării. cu publicul.

Pregatirea unei prezentări de succes necesita planificarea atenta a acesteia, tinand cont de cateva
principii de bază, specifice fiecarei din cele trei etape de realizare a prezentării:

 Etapa 1 – Conceperea prezentarii: in acesta faza este important sa va

cunoasteti auditoriul si sa dezvoltati un mesaj, al carui continut sa fie persuasiv si sa
faciliteze stimularea empatiei. Este recomandat sa valorificati tehnici de
prezentare (povestire) care sa favorizeze implicarea auditoriului, utilizand totodata si
cele mai bune canale de transmitere a mesajului, optime pentru prezentarea in cauza.
 Etapa 2 – Vizualizarea: in construirea prezentarii folositi elemente grafice (slide-uri) de
impact, prin care sa simplificati si sa rezumati volumul de informatie pe care doriti sa il
transmiteti.
 Etapa 3 – Prezentarea propriu-zisa: livrati prezentarea in mod autentic si asigurati-va
ca masurati impactul pe care l-ati avut asupra publicului, solicitand feedback din partea
acestuia.

Deasemnea pentru ca o prezentare să atragă publicul trebuie să se țină cont de :

In pregătirea prezentarii trebuie sa se tina cont de o serie de aspecte legate de continut:

 Nu incercati sa acoperiti intreg subiectul. Prezentarile de succes stimuleaza gandirea,

intrebarile si discutiile.
 Incepeti prezentarea cu o ancora care sa angajeze pe deplin publicul. Asigurati-va ca
relevanta celor prezentate este evidenta inca de la inceput.
 Nu lasati auditoriul sa astepte concluziile. Prezentati de la inceput premisele si scopul
prezentarii. Astfel, le veti cuceri atentia si veti creste eficienta comunicarii.
 Spuneti o poveste, faceti comparatii si utilizati multe exemple pentru a stimula interesul
ascultatorilor. Asigurati-va ca utilizati mixul potrivit continutului prezentarii.
 Prezentati ideile logic, folosind documente justificative cand este necesar.

Inspirați incredere prin modul in care este construita prezentarea.

Designul slide-urilor trebuie să atragă atenția și să evidentieze ideile, însă dacă este prea încărcat
poate distrage atenția auditoriului de la ceea ce spuneți. In realizarea designului slide-urilor, luati
in considerare urmatorii factori cheie:

 Sa fie simple si usor de inteles;

 Prezentati la inceput conceptul general si apoi detaliile;
 Informatiile din slide-uri ar trebui sa adauge valoare prezentarii orale sau sa o sintetizeze;
 Asigurati-va ca ancora, hartile sau tabelele sunt usor de citit si de inteles;

7
Stilul de prezentare – vorbiti cu incredere si autoritate pentru ca auditoriul sa fie atent si sa
reactioneze. Luati in consideratie urmatoarele aspecte:

 Tot ceea ce faceti trebuie sa aiba un scop;

 Faceti pauze dupa ideile principale sau dupa prezentarea unui element vizual, pentru a le
mari efectul;

Concluzia acestui capitol este pentru a dezvolta structura unei prezentari de impact este nevoie
de timp si multa practică.

Capitolul 6 - Ziua Prezentări

În cadrul acestui capitol, putem vorbi că ziua prezentării este cea mai impotantă și întru-cât
această să fie reușită este bine să se țină cont de mai multe detalii :
A) Selectarea temei
Fie că alegem ca tema prezentării să se bazeze pe experienţa personală sau alegem un
material bibliografic din care ne vom documenta, este important ca ea să fie una inspirată, adică
să se potriveasca audienţei prezente la eveniment şi contextului în care acesta se desfăşoară. De
asemenea, este de preferat să evitam temele mult prea generale. Pentru o şi mai bună organizare,
ne putem interesa cine este vorbitorul care ne precede şi cel care ne urmează.
B) Organizarea şi structurarea discursului
În această etapă putem folosi tehnica mind mapping-ului pentru a ne ajuta să formăm un
“schelet” care va cuprinde cuvintele cheie ce vor sta la baza ideilor principale din discurs.
Nu trebuie să uitam că orice prezentare sau discurs trebuie să cuprindă:
Introducere ( 5-10%din discurs)à captăm atenţia publicului, introducem tema
discursului/prezentării).
C) Limbajul trupului

Expresiile faciale, mişcarea corpului, contactul vizual, gesturile fac parte din limbajul
trupului (comunicare non-verbală), care alături de comunicarea verbală ne ajuta să accentuăm
mesajul transmis.
Foarte important însă, este ca între ceea ce gândeşti, ceea ce spui şi ceea ce arăţi să existe o
legătură strânsă. În caz contrar, o contradicţie între acesetea, ar putea duce la ambiguitatea
mesajului transmis.
În timpul susținerii prezentării este necesar să avem puțin entuziasm înru-cât cu ajutorul acestuia
reușim astfel să mai însuflețim prezentarea și să evităm ca aceasta să devină monotonă. Tot aici
pentru a ne asigura că prezentarea materialului este de success trebuie să găsim diferite metode

8
prin care să imiplicăm audiența, prin acest mod ne asigurăm nu doar că cei care ne ascultă nu
sunt plictisiți ci și le stârnim interesul.
Concluzia acestui capitol este că doar de noi ține ca prezentarea noastră să fie de success, pentru
că dacă ne asigurăm că tot ce avem nevoi pentru ca să captăm atenția atunci cu siguranța
prezentarea noastră va fi pe placul audienței.

Capitolul 7 - Intrebările de final

În cadrul acestui capitol, este important să menționăm faptul că întrebările pot fi puse de ambele
părți implicate în cadrul prezentării.
Întrebările uzuale pe care le poate pune de regulă susținătorul prezentării sunt următoarele pentru
publicul său țintă :
- De ce ați venit aici?
- Ce trebuie să facă ei în cadrul prezentării?
- Ce doresc să afle?
Întrebările care și le pune publicul de regulă prima data în gând ?
- Oare prezentatorul acesta o să-mi spună ceva ce eu nu ştiu ?
- Prezentatorul acesta se dedică trup şi suflet cauzei mele – sau doar se află şi el în treabă ?
- Am fost măcar o singură dată de acord cu spusele prezentatorului ?
- Voi reţine tot ce mi-a spus acest prezentator ?
O idee de prezentare interactivă este să aveți un panel de experți în timpul prezentării. În loc să
îndreptați pur și simplu toate întrebările către un vorbitor, proiectați-vă prezentarea în jurul unui
grup de experți care sunt bine echipați pentru a răspunde la orice întrebare care ar putea apărea.
Cele mai multe sesiuni de ale panourilor conțin o combinație de întrebări pe care le veți pregăti
pentru public și întrebări din partea membrilor din audiență
Pentru ca să atrageți atenția și să obțienți cât mai multe întrebări este bine să aveți un feedback
cât mai ridicat din partea audienței.
Urmărirea este un alt mod de a interacționa cu publicul. Nu există niciun motiv că prezentarea
trebuie să fie ultimul contact pe care îl puteți avea cu publicul.
Activitățile de audiență în timpul prezentărilor reprezintă o modalitate bună de a le menține
angajate intențiile de a instiga audiența către întrebări.
Concluzia este că nu numai că o sesiune de întrebări și răspunsuri va provoca o interacțiune
directă cu publicul, ci vă oferă șansa de a vă împărtăși cunoștințele și de a vă dezvolta
experiența.

9
Capitolul 8 - Bibliografie

Sursele folosite pentru acest material sunt :

1) https://www.tratamentanxietate.ro/
2) https://www.dictie.ro/public-speaking-cele-15-minute-de-dinaintea-unei-prezentari/
3) https://virtualboard.ro/structura-unei-prezentari-eficienta-comunicarii/
4) https://slideplayer.com/slide/14488197/
5) https://ro.accentsconagua.com/articles/business/7-interactive-presentation-ideas-to-
engage-your-audience.html
6) http://cadredidactice.ub.ro/ionelolaru/files/2013/10/curs-tehnici-de-prezentare-si-
comunicare-tehnica.pdf

10