SPECIALIZARE: DREPT

DISCIPLINA: DREPTURI ȘI LIBERTĂȚI PUBLICE

DATA 10.04.2021

FIŞĂ DE APLICAŢII SEMINAR

UNITATEA DE ÎNVĂȚARE: Reglementarea internațională a drepturilor omului.
Drepturi, libertăți și îndatoriri fundamentale potrivit Constituției revizuite: aspecte generale,
principii ale drepturilor fundamentale, conținut. Inviolabilitățile

Student: Lică Sabrina - Gabriela, Anul I, Sem. II, IFR

1. Prezentați principiul accesului liber la justiție.

Justiția reprezintă una din garanțiile exercitării efective a drepturilor şi libertăților
fundamentale. Acest rol este motivat de locul şi rolul autorităților judecătorești, de principiul
independenței judecătorilor. Prin generalitatea formulării sale, art. 21 permite oricărei persoane
accesul la justiție: cetăţean roman, străin sau apatrid. În al doilea rând el permite accesul la
justiție pentru apărarea oricărui drept sau libertate şi a oricărui interes legitim. Legea
fundamentală şi celelalte legi nu apară şi nu garantează orice interese, ci numai pe acelea care
se întemeiază pe drept. Interesele nelegitime nu pot şi nu trebuie ocrotite, ele fiind contrare
legalității şi ordinii de drept. Trebuie însă realizată delimitarea între dreptul la acțiunea în justiție
consacrat de art. 21 şi obligația constituțională de ocrotire a drepturilor, libertăților şi intereselor
legitime. Așadar accesul liber la justiție permite depunerea oricărei cereri a cărei rezolvare este
de competența autorităților judecătorești. Caracterul legitim sau nelegitim al pretențiilor
formulate va rezulta numai în urma judecării litigiului respectiv şi va fi constatat prin hotărâre
judecătorească. Folosind exprimarea „interese legitime” textul nu condiționează admisibilitatea
acțiunii în justiție, ci obligă justiția să ocrotească numai interesele legitime. 1
Accesul liber la justiție se realizează și prin aplicarea principiilor art. 4 alin. 2 din
Constituție: „România este patria comună și indivizibilă a tuturor cetățenilor săi, fără deosebire
de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, de opinii, apartenență politică, de avere
sau de origine socială”
În practica de zi cu zi, privind multivalent la efectivitatea liberului acces la justiție, putem face
discuții despre taxa judiciară de timbru, care este de multe ori o piedică la acest principiu.
De asemenea, în aplicarea principiului accesului liber la justiție trebuie să vedem, într-o
Românie europeană, dispozițiile art. 11 alin 1, 2 și 3, în care statul român se obligă să
îndeplinească toate obligațiile ce-i revin din tratatele internaționale, din legislația europeană. În
legătură cu accesul liber la justiție, printr-o interpretare a normelor constituționale, avem și
incidența art. 15, în care cetățenii beneficiază de drepturile și libertățile consacrate prin
Constituție și prin alte legi, iar obligațiile prevăzute de acestea sunt obligatorii pentru toți. De
asemenea, legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai
1
Liviu Coman Kund, Carmen Coșug, Instituții politice. Drept constituțional. Manual pentru formele de învățământ
I.D.D și I.F.R, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2005, pag. 8 (suport de curs)

1
favorabile, în condițiile în care știm ce s-a întâmplat în tranziția aceasta a codurilor de procedură,
în special în codul de procedură penală – cei care aveau trei grade de jurisdicție, schimbându-se
dispozițiile procedurale, începând procesele anterior intrării în vigoare a codului penal și al celui
de procedură penală, au pierdut un grad de jurisdicție, deci accesul efectiv la justiție le-a fost
negat.
Corelat cu egalitatea în drepturi, care este prevăzută în mod expres în primul alineat al
art. 16, în care se arată că cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice fără privilegii
și discriminări este un principiu constituțional care garantează efectivitatea accesului liber la
justiție, fiindcă nimeni nu este mai presus de lege.
Principiul liberului acces la Justiție trebuie privit ca esența drepturilor și libertăților fundamentale
ale omului, ca fiind de natură umană și totodată sacră.2

2. Alegeți varianta corectă.

1.Drepturile social politice:
a) se caracterizează prin faptul ca pot fi exercitate de cetăţeni, la alegerea lor, atât în vederea
participării lor la conducerea de stat, cat şi în scopul asigurării dezvoltării lor materiale sau
culturale;
b) au ca obiect exclusiv asigurarea participării cetăţenilor la conducerea statului;
c) reprezintă acea categorie de drepturi care asigura persoanei mijloacele juridice necesare în
cazul încălcării drepturilor sale fundamentale pentru restabilirea ordinii de drept;
d) acele drepturi care au drept obiect ocrotirea persoanei umane şi a vieţii ei private fata de orice
amestec din afară.
2. Se dau propoziţiile: A). Dreptul la moștenire este garantat prin constituție; B) Dreptul de
petiționare face parte din categoria drepturilor garanții. C) Libertatea de întrunire este un drept
care se exercită în mod colectiv. Alegeţi varianta corectă:
a) A – adevărată; B – falsă; C – falsă.
b) A – adevărată; B – adevărată, C – adevărată.
c) A – falsă; B – falsă; C – adevărată.
d) A – falsă; B – adevărată; C – falsă.
3. Este un drept exclusiv politic:
a) dreptul la apărare; c) dreptul de petiționare;
b) dreptul de proprietate privată; d) dreptul de a fi ales.

2
https://unbr.ro/wp-content/uploads/2017/03/Accesul-liber-la-justitie-2017-av-dr-Nicolaescu-Friedmann-
BB.pdf -accesat la data de 15.04.2021

2
4. Au dreptul de a alege:
a) cetățenii străini;
b) apatrizii;
c) persoanele puse sub interdicție;
d) cetățenii români care au vârsta de 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv .
5. Restrângerea exerciţiului unor drepturi individuale poate avea loc dacă:
a) este necesară într-o societate democratică;
b) este invers proporţională cu valoarea socială ocrotită;
c) sunt mai multe persoane cărora li se aplică această măsură;
d) este dispusă numai prin hotărâre a Guvernului.
6. Dreptul la un mediu sănătos:
a) face parte din categoria drepturilor garanții;
b) este o inviolabilitate;
c) are un caracter pozitiv, în sensul că statul trebuie, în virtutea caracterului său social să ia
măsuri, inclusiv prin crearea cadrului legislativ pentru exercitarea acestui drept;
d) are un caracter negativ, în sensul că statul nu trebuie, în virtutea caracterului său social să ia
măsuri, inclusiv prin crearea cadrului legislativ pentru exercitarea acestui drept.
7. Funcțiile și demnitățile publice pot fi ocupate de:
a) cetățeni străini cu domiciliul în străinătate;
b) cetățeni români cu domiciliul în străinătate;
c) cetățeni străini cu domiciliul în România;
d) cetățeni români cu domiciliul în România.
8. Avocatul Poporului este numit de:
a) Președinte;
b) Guvern;
c) Curtea Constituțională;
d) Camera Deputaților și Senat.

3
9. Nu reprezintă un principiu al exercitării drepturilor și libertăților fundamentale:
a) principiul legalității;
b) principiul discriminării;
c) principiul egalității;
d) principiul neretroactivității legii.
10. Este o inviolabilitate:
a) dreptul la apărare; c) dreptul de petiționare;
b) dreptul de proprietate privată; d) dreptul de a fi ales.