Titlul 2 al constituției

Titlul 2 al constiuției se ocupă de enunțarea propriu-zisă a drepturilor și lib fundamentale și

precum și a îndatoririlor fundamentale, în privința noțiunilor sunt utilizate în practică atât
noțiunea de drept cât și cea de libertate, ambele având aceeași valoare juridică.
Dreptul este o libertate și libertatea este un drept.
Drepturi fundamentale = drepturi subiective care fiind esențiale pentru existența fizică și psihică
a indivizilor, pentru dezvoltarea lor și participrea activă la conducerea statului, sunt consacrate
de constituție și garantate de aceasta.
Obervăm că în titlul 2 avem 4 capitole.
În capitolul 1 Dispoziții comune sunt enunțate
a) Universalitatea drepturilor și libertăților
b) Principiul neretroactivității legilor
c) Egalitatea în drepturi a cetățenilor în fața legii și autorității publice
d) Protecția de către statul român a cetățenilor români aflați în străinătate
e) Cetățenia română, regimul străinilor și a patrizilor cu toate consecințele, inclusiv
problemele pe care le ridică extrădarea și expulzarea
f) Relația dintre dispozițiile și tratetele interanționale privitoare la drepturile omului
g) Accesul liber la justiție pt apărarea drepturilor și libertăților

a) Universalitatea drepturilor și libertăților

 Ideea universalității drept și lib presupune că toți cetățenii țării beneficiază de
drepturile și lib consacrate prin constituție și prin legi asumându-și tototdată și
obligația pe care aceștia le prevăd.
 Ideea de universalitate se coloborează cu prinicipul egalității în drepturi care
statornicește egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii fără privilegii și discriminări
 Constituția diferențiază regimul cetățeniulor români de acela al cetățenilor străini,
funcțiile și demint publice pot fi ocupate numai de pers care au cetățenie română și
domiciliul în țară
În condițiile drept uniunii europene cetățenii europeni au dreptul de a alege și de a fi aleși în
autorit adm publice locale.
Accesul liber la justiție este un drept care nu poate fi îngrădit sub nicio lege, orice pers se poate
adresa justiției pt apărarea drepturilor subiective și a intereselor sale legitime, părțile au dreptul
la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor proceselor într-un termen rezonabil.
Tratatele inetrnaționale privitoare la drept omului la care Ro este parte, în caz de neconcordanță
cu legisl națională au prioritate cu excepția cazului în care constituția sau legile interne conțin
dispoziții mai favorabile
 Declarația universală a drepturilor omului adoptată de adunarea generală ONU la 10 dec
1948
  Convenția pt apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale adoptată și
semnată la 4 nov 1950 de toate statele membre ale consiliului europei și aflată în vigoare
la 1983 (convenția instituie un mecanism juridic de garantare a drept și lib consacrate
reprezentat de curtea europ a drepturilor omului)
 Carta socială europeană care a intrat în vigoare în 1965

Capitolul 2 din titlul 2 se ocupă de enunțarea propriu-zisă a drept și lib fundamentale în

cuprinsul a 30 de articole fiecare dintre acestea cu excepția art 53 care se referă la posibilit
restrângerii exercițiului unor drept sau lib tratează un drept distinct
În doctrina de specialit drept și lib fundamentale a fost clasificate în
1. Drepturi inviolabilități= acele drept și lib care prin conțiunutul lor asigură viața,
siguranța fizică și psihică, siguranța domiciliului
2. Drepruri și lib sociale și culturale= acele drept și lib care prin conținuutl lor asigură
condițiile sociale și materiale de viață, educația și posibilit protecției
3. Drepturi exclusiv politice care prin conținutul lor sunt exercitate de cetățeni numai pt
participarea la guvernare
4. Drepturi și lib social-politice= cele care prin conținutullor pot fi exercitate de
certățeni la alegere fie pt rez unor prob sociale și spirituale, fie pt particip la
guvernare
5. Drepturi garanții= care prin conținutul lor joacă în prncipal rolul de garanții
În capitolul 3 al titlului 2 sunt reglem îndatoririle fundamentale
1. Fidelitatea față de țară
2. Apărarea țării
3. Contribuții financiare
4. Exercitarea drepturilor și obligațiilor cu bună credință fără încălcarea drepturilor și
libert celorlalți
Insituția avocatului poporului este o instit nouă în Ro consacrată pt prima oară în const din 1991,
ea reprez receptarea unei instit publice apărută pt prima oară în Suedia, preluată, ulterior, în
majorit satelor lumii.
- aspecte care vizează instit av pop
 Consacrare consitiuțională (art 58-60)
 Consacrare infraconstit legea 35/1997
Instit av pop are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanleor fizice în rap cu autorit
publice, este o autorit pub autonomă și independentă față de orice altă autorit publică.
Avocatul poporului este numit pe o durată de 5 ani de către cam dep și senat, iar mandatul
său poate fi înnoit o singură dată.
 Orice persoană fără discriminare în fcț de cetățenie, oricinge etnică, vârstă, sex, etc care se
consideră vătămată în drept și interesele legitime de către o autorit a administrației publice
printr-un act sau fapt ilegal al acesteia se poate adresa avocatului poporului.
Sesizarea avocatului poporului se poate face numai în scris, printr-o cerere care trebuie să fie
asumată prin semnătură.

Titlul 3 al constituției
Autorit publice const consacră explicit în art 1, alin 4 principiul separației și echilibrului
puterilor în stat (legislativă, executivă și judecătorească) în cadrul democrației constituționale
Puterea legislativă – Parlamentul este organul reprez superm al pop rom și unica autorit
legiuitoare a țării
Principiile parlamentarismului
- Principiul suveranit naționale = presupune exercitarea întregii suveranități de către popor
și în interes general,niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume
sau interes propriu
- Princiupiul autonomiei paralemtului = garantează forumului legislativ, plenitudinea de
acțiune și de decizie în orice domeniu de competență ce îi este atribuit, conform acestui
principiu, parlamentul este cel care decide asupra punerii sau nu sub acuzare a unui
moembru al său prin ridicarea imunității parlamentare
- Principiul reprezentativității = reprezentativitatea derivă din modul de desemnare a
parlamentrilor
Structura parlam
Pralamentele existente azi în lume sunt formate fie dintr-o singură cameră, fie din două
camere, strucutra acestuia este strâns legată de struc de stat.
Structura unitară a statului este, în general, o motivație a structurii unicamerale a
parlamentului, structura de stat federală presupune, însă, obligatoriu existența în cadrul
paralemntului a unei a doua camere care să reprezinte interesele statelor federale. Această
strânsă leg nu duce, însă, la soluții rigide pt că unele state unitare au parlamente bicamerale
(Germania, Austria, Belgia)
Din cele 27 state memebre UE au parlam unicameral 17 state iar 11 state au parlam
bicameral, dintre statele unitare cu parlam bicameral, amintim România, Cehia, Franța, Italia,
Polonia, Spania, parlam unicam Bulgaria, Danemarca, Grecia, Letonia, Lituania, Estonia.
Avantaje/dezavantaje paralament unicameral
- Facilitează o procedură legislativă, rapidă, evită dezbaterile paralele (avtanaj)
- Cheltuieli reduse (avantaj)
 - Nu permite un nou control la niv parlamentar asupra procedurii la adoptarea legilor și nici
asupra conținutului acestora (dezavantaj)
Avantaje/dezavantaje parlament bicameral
- Oferă posibilitatea unei duble dezbateri, perite o mai bună gândire asupra soluțiilor
juridce (avantaj)
- Îngreunează desfășurarea procesului legislativ (dezavantaj)
- Cheltuieli substanțial sporite (dezavantaj)
Camera dep și senatul sunt alese prin vot universal = direct, secret și liber exprimat potrivit legii
electorale
Legea electorală care reglementaează alegerea senatului și a camerei dep, precum și organizarea
și funcționarea autorit electorale permanente, legea 208/2015.
Funcționarea paralemntului
Pralamentul României are un mandat de 4 ani care se prelungește de drept în stare de mobilizare,
de război, de asediu sau de urgență până la încetarea acestor situații excepționale.
Prin mandat sau legislatură se înțelege perioada de timp pentru care este ales paralmentul să-și
exercite atribuțiile.
Atunci când parlam își desf activit periodic forma de lucru este sesiunea, sesiunile pot fi ordinare
și extraordinare.
Parlam se întrunește în 2 sesiuni ordinare pe an, prima ses este în luna feb și nu poate depășii
finele lui iunie iar cea de-a doua sese începe în luna sept și nu poate depășii sf lunii dec.
Ses extraordinare se pot ține ori de câte ori este nevoie în afara sesiunilor ordinare.
În cadrul sesiunilor parlam lucrează în ședințe, de principiu, cam dep și senatul funcționează în
ședințe separate care se țin la sediul fiecărei camere potrivit progr stabilit în regulam, există, însă,
și ședințe comune ale celor 2 cam care se țin în situațiile express prevăzute în constiuție (de ex pt
aprobarea bugetului de stat, pt declararea stării de război, pt numirea avocatului pop, a
directorilor serv de info)