Universitatea ,,Dunărea de Jos” Galați

Facultatea de Drept si Științe Administrative, Galați

Student: Gologan Beatrice Andreea

Specializarea Drept , Anul I, Grupa 2

REFERAT
AVOCATUL POPORULUI
 În România, Avocatul Poporului este o instituție centrală de stat. Este echivalentul,
instituției ombudsmanul european, instituție de origine suedeză (1766).
Instituția Avocatului Poporului a fost definită pentru prima dată în România în Constituție în
anul 1991 (modificată și republicată în 2003), la ideea liberalului Dan Amedeo Lăzărescu
care a dorit înființarea unei instituții noi după model suedez, menită să-i protejeze pe
cetățeni de abuzurile administrației de stat.
În Constituția României, Avocatul Poporului este reglementat în Cap. IV din Titlul II.
ARTICOLUL 58

Numirea şi rolul:
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi
libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe
domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege
organică.
ARTICOLUL 59

Exercitarea atribuţiilor:
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor
lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.
(2) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar
în exercitarea atribuţiilor sale.
ARTICOLUL 60

Raportul în faţa Parlamentului Avocatul Poporului prezint ă celor două Camere ale
Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora. Rapoartele pot con ţine recomandări
privind legislaţia sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor şi a libertăţilor
cetăţenilor.

Chiar dacă nu face parte din niciuna dintre cele trei puteri - legislativă, executivă şi
judecătorească - consacrate în art. 1 alin. (4) din Constituția României, Avocatul Poporului are
un rol deosebit în funcționarea statului în cadrul unei democrații constituționale, fiind una
dintre instituțiile fundamentale ale statului nostru de drept.

Potrivit art. 58 din Constituție şi Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcționarea
instituției Avocatul Poporului, are obligația să apere drepturile şi libertățile persoanelor fizice
în raporturile lor cu autoritățile publice. Acesta acționează ca un garant al cetățeanului, ca un
factor de mediere şi de echilibru între autorități şi persoanele fizice, pentru a asigura în
limitele legii şi în conformitate cu prevederile ei respectarea drepturilor și libertăților
cetățenești şi restabilirea acestora în cazurile în care au fost încălcate. Conform acestui context
legislativ, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților publice în exercitarea atribuțiilor
sale, nu decide în locul acestora, nu poate aplica sancțiuni, ci doar sesizează încălcarea sau
nerespectarea întocmai a legii, solicitând aplicarea corectă a legilor, restabilirea drepturilor
nesocotite, acordarea drepturilor refuzate.

Avocatul Poporului are obligația, potrivit dispozițiilor constituționale să prezinte în ședința

comună a celor doua Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora.

Creată prin Constituția din 1991, revizuită în anul 2003, ca o noutate în viața juridicostatală
din România, Instituția Avocatul Poporului a fost înființată practic și a început să funcționeze
după adoptarea legii sale organice, în anul 1997.
Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apăra drepturile și libertățile cetățenești,
în genere, în raport cu autoritățile publice și în special cu cele executive. Avocatul poporului
ar putea deveni un antidot puternic contra birocrației. Odată cu modificarea Constituției în
2003, Avocatul Poporului a dobândit dreptul de a contesta legile și ordonanțele de guvern la
Curtea Constituțională.

Avocatul poporului este numit în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului pe o
durată de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului o singură dată.] Pe durata mandatului
său, avocatul poporului nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția
celei de cadru didactic în învățământul superior.
Avocatul Poporului este asistat de adjuncți, numiți de către birourile permanente ale
Camerei Deputaților și Senatului, specializați pe domeniile de activitate stabilite prin Legea
nr. 35/1997, republicată. Aceste dispoziții legale creează premisele creșterii eficienței
activității instituției Avocatul Poporului și sunt în concordanță cu reglementările din alte țări
unde este organizat și funcționează Ombudsmanul.
Așezarea instituției Avocatul Poporului în Capitolul IV, Titlul II al Constituției, conferă
acesteia trăsături juridice particulare. În aprecierea naturii sale juridice, trebuie observate
clarificările legale, care detaliază dispozițiile constituționale (art. 2 din Legea nr. 35/1997
privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată), potrivit
cărora:
- este o autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate
publică, în condițiile legii;
- în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților
publice;
- Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ;
- nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau
dispozițiilor sale;
- are buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat;
- Avocatul Poporului și adjuncții săi nu răspund juridic pentru opiniile exprimate sau
pentru actele pe care le îndeplinesc, cu respectarea legii, în exercitarea atribuțiilor
prevăzute de lege
Toate acestea sunt rezultatul poziției constituționale aparte a instituției și explică de ce, în
fapt, Avocatul Poporului răspunde numai în fața Parlamentului, răspundere ce se
materializează prin obligația prezentării de rapoarte.
Ele pot conține recomandări privind modificarea legislației sau măsuri de altă natură pentru
ocrotirea drepturilor și libertăților persoanelor. Prin rapoartele speciale înaintate
Parlamentului, Avocatul Poporului are ocazia să evidențieze lipsurile și disfuncțiile grave din
administrație și să atragă atenția publicului asupra acestora.
Birourile permanente ale Camerei Deputaților și Senatului numesc adjuncții Avocatului
Poporului, specializați pe domeniile de activitate stabilite prin Legea nr. 35/1997, republicată:
- drepturile omului, egalitate de șanse între bărbați și femei, culte religioase și minorități
naționale;
- drepturile familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
- apărarea, protecția și promovarea drepturilor copilului;
- armată, justiție, poliție, penitenciare;
- proprietate, muncă, protecție socială, impozite și taxe;
- prevenirea torturii și a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante în locurile de detenție.
Avocatul Poporului își exercită atribuțiile fie din oficiu, fie la cererea persoanelor
lezate în drepturile și libertățile lor, în limitele stabilite de lege. Constituția obligă
autoritățile publice să asigure Avocatului Poporului sprijinul necesar în exercitarea
atribuțiilor sale.
Pentru realizarea rolului său constituțional și legal, Avocatul Poporului, primește, examinează
și soluționează, în condițiile legii, petițiile adresate de orice persoană fizică, fără deosebire de
cetățenie, vârstă, sex, apartenență politică sau convingeri religioase.
Petițiile adresate Avocatului Poporului trebuie formulate în scris și transmise prin poștă,
inclusiv cea electronică, prin telefon, fax, sau direct, prin intermediul audiențelor. Practica a
demonstrat că audiențele reprezintă principalul mijloc de dialog cu cetățenii, utilizat în
majoritatea cazurilor, dar și modalitatea cea mai rapidă prin care se pot identifica clar
problemele petiționarilor, lacunele legislative sau reglementările agresive la adresa
drepturilor și libertăților cetățenilor. Petiționarul trebuie să dovedească refuzul administrației
publice de a soluționa legal cererea. Petițiile adresate Avocatului Poporului sunt scutite de
taxa de timbru.
Pentru soluționarea problemelor cu care este sesizat, Avocatul Poporului are dreptul de a
solicita autorității administrației publice în cauză, luarea măsurilor ce se cuvin pentru
apărarea drepturilor și libertăților persoanelor fizice, precum și de a sesiza autoritățile
publice, ierarhic superioare, în legătură cu lipsa de reacție a celor somați să dispună măsurile
necesare.
Avocatul Poporului are dreptul să facă anchete proprii, să ceară autorităților administrației
publice orice informații sau documente necesare anchetei, să audieze și să
ia declarații de la conducătorii autorităților administrației publice și de la orice funcționar care
poate da informațiile necesare soluționării petiției.
De asemenea, în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului emite recomandări. Prin
recomandările emise, Avocatul Poporului sesizează autoritățile administrației publice asupra
ilegalității actelor sau faptelor administrative. Această modalitate de acțiune exprimă
caracterul particular al funcției Ombudsmanului; astfel, acesta este puternic nu datorită
autorității sale sau datorită confruntărilor ori amenințărilor, ci prin puterea sa persuasivă și de
denunțare publică.
Competența Avocatului Poporului în soluționarea unor petiții care privesc autoritatea
judecătorească se concretizează în posibilitatea sa legală de a se adresa, după caz, ministrului
justiției, Ministerului Public sau președintelui instanței de judecată, care sunt obligați să
comunice măsurile luate. Este o modalitate legală prin care Avocatul
Poporului poate interveni în situațiile de birocrație generate de neaplicarea art. 21 din
Constituție, care a valorificat prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale privind dreptul părților la un proces echitabil și la
soluționarea cauzei într-un termen rezonabil.
Activitatea Ombudsmanului este complementară cu cea a instanțelor. Spre deosebire de
instanțe, Ombudsmanul se bazează pe experiența de a trata plângeri individuale pentru
identificarea și raportarea problemelor sistemice din cadrul administrației publice.
Avocatul Poporului se poate implica în controlul de constituționalitate a legilor și
ordonanțelor, realizat de către Curtea Constituțională. Astfel, Avocatul Poporului poate sesiza
Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea legilor adoptate de Parlament,
înaintea promulgării acestora de către Președintele României; poate ridica în fața Curții
Constituționale, excepții de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele în vigoare;
formulează, la solicitarea Curții Constituționale, puncte de vedere la excepțiile de
neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor, care se referă la drepturile și libertățile
cetățenilor.
De asemenea, Avocatul Poporului, poate sesiza instanța competentă de contencios
administrativ în temeiul art. 3 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție cu
recursul în interesul legii, în condițiile art. 514 din Codul de procedură civilă sau art. 471 din
Codul de procedură penală, pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de
către toate instanțele judecătorești.

Principalele atribuţii ale Avocatului Poporului:

1. activitatea de soluţionare a petiţiilor;

2. activitatea privind contenciosul constituţional:
3. formulează puncte de vedere, la cererea Curţii Constituţionale;
 4. poate sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea legilor, înainte
de promulgarea acestora;
5. poate sesiza direct Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a legilor
şi ordonanţelor;
6. activitatea privind contenciosul administrativ: poate sesiza instanţa de contencios
administrativ, în condiţiile legii contenciosului administrativ;
7. promovarea recursului în interesul legii în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu
privire la problemele de drept care au fost soluţionate diferit de instanţele
judecătoreşti, prin hotărâri judecătoreşti irevocabile;
8. prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, anual sau la cererea acestora;
rapoartele pot conţine recomandări privind modificarea legislaţiei sau măsuri de altă
natură pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
9. prezintă rapoarte preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz,
primului – ministru, în cazurile în care constată, cu prilejul cercetărilor întreprinse,
lacune în legislaţie sau cazuri grave de corupţie ori de nerespectare a legilor ţării;
10. Avocatul Poporului poate fi consultat de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe,
care, prin conţinutul reglementărilor, privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor,
prevăzute de Constituţia României, de pactele şi celelalte tratate internaţionale
privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.

ANCHETE, RECOMANDARI, RAPOARTE SPECIALE ŞI SESIZARI DIN OFICIU -

MIJLOACE SPECIFICE INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI

În scopul îndeplinirii atribuțiilor constituționale şi legale de apărare a drepturilor şi libertăților

persoanelor fizice în raporturile acestora cu autoritățile administrației publice, Avocatul
Poporului dispune de o serie de mijloace specifice, şi anume: anchete, recomandări, rapoarte
speciale şi sesizări din oficiu. Pentru a evita crearea unor așteptări nejustificate în rândul
petenților, toate petițiile sunt analizate cu atenție pentru a verifica dacă există o posibilitate
rezonabilă ca mijloacele de intervenție să conducă la un rezultat util. Ori de câte ori a fost
posibil, în cadrul intervențiilor efectuate, Avocatul Poporului a încercat să obțină un rezultat
pozitiv, care să mulțumească petentul în dialogul cu instituția împotriva căreia a fost depusă
petiția. Colaborarea dintre instituțiile publice este esențială pentru obținerea unei astfel de
soluționări, aspect care conduce la consolidarea relațiilor dintre instituții şi cetățeni, şi astfel
se poate evita apariția unor litigii. Este deosebit de important ca instituțiile să respecte
observațiile şi recomandările adresate de către Avocatul Poporului şi să ia măsuri în scopul
soluționării problemelor rămase nerezolvate.

1. ANCHETE

Anchetele oferă Avocatului Poporului posibilitatea de a cunoaște concret aspectele sesizate de

petiționari sau rezultate din sesizările din oficiu aprobate, prin obținerea de informații de la
conducătorii şi funcționării autorităților administrației publice, precum şi din analiza
documentelor puse la dispoziție de aceștia. Totodată, prin intermediul anchetelor, Avocatul
Poporului urmărește soluționarea amiabilă a diferendelor dintre cetățeni şi administrația
publică, dar şi clarificarea raporturilor dintre părțile implicate în diferend. În situația în care
după efectuarea anchetei, Avocatul Poporului constată că plângerea persoanei lezate sau
sesizarea din oficiu este întemeiată, acesta încearcă să obțină o soluție amiabilă ori de câte ori
este posibil. În acest sens, Avocatul Poporului solicită în scris autorității administrației publice
care a încălcat drepturile şi libertățile să îşi manifeste în mod concret, complet şi în cadrul
termenelor stabilite de lege, atribuțiile care îi revin, să reformeze sau să revoce actul
administrativ şi să repare pagubele produse, precum şi să repună persoana lezată în situația
anterioară. Autoritățile publice în cauză au obligația de a lua de îndată măsurile necesare
pentru înlăturarea ilegalităților constatate, informându-l despre aceasta pe Avocatul Poporului.

2.RECOMANDARI

Având în vedere că activitatea Avocatului Poporului nu are un caracter coercitiv şi

sancționatoriu, ci unul de mediere între cetățean şi autoritățile administrației publice, acesta
poate emite recomandări. Recomandarea este actul emis de Avocatul Poporului prin care
acesta sesizează autoritățile administrației publice, în cazul în care constată încălcări grave
ale drepturilor cetățenilor sau ilegalitatea actelor administrative. Recomandările se emit în
cazul în care se confirmă încălcarea dreptului petiționarului, constatându-se că autoritatea
administrației publice reclamată a acționat în mod eronat şi cuprind îndrumări referitoare la
măsurile ce se impun a fi luate, în vederea evitării unor situații similare. Cu toate că
recomandările nu au efectul juridic al sancțiunilor, ele constituie o atenționare a autorității
administrației publice asupra necesității reformării actelor sau faptelor administrativ ilegale şi
îndreptării acestora.

3.RAPOARTE SPECIALE
Potrivit depozițiilor legale, în situația în care Avocatul Poporului constată, cu prilejul
cercetărilor întreprinse, lacune în legislație sau cazuri grave de corupție ori de nerespectare a
legilor tării, va prezenta un raport (raport special), conținând cele constatate, președinților
celor două Camere ale Parlamentului sau, după caz, primului ministru.

4.SESIZARI DIN OFICIU

În temeiul art. 59 din Constituție şi al art. 14 alin. (1) din Legea nr. 35/1997 privind
organizarea şi funcționarea instituției Avocatul Poporului, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, în anul 2012, Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în 91 de cazuri,
prezentate atât prin intermediul mijloacelor de informare în masă, cât şi rezultate din
activitatea desfășurată de experții şi consilierii instituției.

BIROUL CONTENCIOS CONSTITUŢIONAL, RECURS ÎN INTERESUL LEGII ȘI

BIROUL CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI JURIDIC

Avocatul Poporului coordonează direct activitatea în domeniul controlului de

constituționalitate al legilor și ordonanțelor Guvernului (simple sau de urgență), al unificării
practicii judiciare și al contenciosului administrativ, care se realizează prin intermediul
Biroului contencios constituţional, recurs în interesul legii și al Biroului contencios
administrativ şi juridic.
A.Biroul contencios constituţional şi recurs în interesul legii

În cadrul activității de analiză a constituționalității actelor normative sau a practicii judiciare

sunt abordate aspecte ce aparțin tuturor ramurilor dreptului: constituţional; administrativ;
muncii și protecției sociale; mediului; financiar; comercial; civil; penal; procesual civil;
procesual penal; drept comunitar ș.a.

A1. Controlul de constituționalitate

Avocatul Poporului are exclusivitate în privința deciziei de a sesiza sau nu Curtea

Constituțională cu o excepție de neconstituționalitate, neputând fi obligat sau împiedicat de
nicio autoritate publică să ridice o atare excepție.

Avocatul Poporului se poate implica în controlul de constituţionalitate a legilor şi

ordonanţelor, realizat în România de către Curtea Constituţională, prin următoarele
modalități:

1. Sesizarea Curții Constituţionale cu obiecţii de neconstituţionalitate privind legile

adoptate de Parlament, înaintea promulgării acestora de către Preşedintele
României,

Condițiile sesizării

– Legea să ne fi fost transmisă de către Parlament, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre

promulgare; iar în cazul în care legea a fost adoptată cu procedură de urgență, termenul este
de două zile.

-Legea să nu fi fost promulgată de Președintele României.

o cu excepţii de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele în vigoare

Condițiile sesizării

-Avocatul Poporului poate sesiza Curtea Constituțională fie la cererea persoanelor fizice sau
juridice, fie din oficiu;

-Avocatul Poporului poate declanşa controlul de constituţionalitate pe calea excepţiei de

neconstituţionalitate indiferent de problemele vizate prin aceasta;

-Avocatul Poporului poate ridica excepția de neconstituționalitate a unui act normativ care,
deși publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu este încă în vigoare datorită
faptului că în textul său prevede o dată ulterioară de intrare în vigoare, însă, la momentul
judecării excepției de neconstituționalitate, cerința constituțională esențială este aceea ca
actul normativ, conținând soluția legislativă criticată, să fie în vigoare, respectiv să facă parte
din fondul activ al legislației.
Precizări importante pentru a formula o sesizare de neconstituționalitate către Avocatului
Poporului:
o pot face obiectul controlului de constituționalitate doar legile, ordonanțele
simple și ordonanțele de urgență;
o nu pot face obiectul controlului de constituționalitate hotărârile
Guvernului, regulamentele, ordinele miniștrilor și orice alte asemenea categorii
de acte normative;
o În scopul efectuării analizei de constituționalitate a actelor normative
menționate, instituția Avocatul Poporului poate solicita date suplimentare atât
de la autorul sesizării cât și de la autorități publice sau specialiști din mediul
universitar și academic;
o Analiza de constituționalitate presupune examinarea contrarietății unui act
normativ în raport de prevederile Legii fundamentale, prin raportare la
jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului,
jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și realizarea unor
activități conexe: analiza evoluției legislative în domeniul examinat, a
procesului legislativ, a avizelor Consiliului Legislativ și a altor organisme, a
notei de fundamentare sau expunerii de motive
o în cazul ridicării unei excepții de neconstituționalitate de către Avocatul
Poporului, Curtea Constituțională nu exercită un control de constituționalitate
concret, care ar putea să influențeze fondul litigiului, deoarece sesizarea
Avocatului Poporului se face distinct de orice procedură judiciară, iar nu în
cadrul unui litigiu aflat pe rolul unei instanțe judecătorești;
o efectele unei decizii de admitere a unei sesizări formulate de Avocatul
Poporului se produc doar pentru viitor; o sesizarea formulată de Avocatul
Poporului nu suspendă cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată;
o critica de neconstituționalitate să reprezinte o solicitare de modificare sau
completare a cadrului normativ;
o în situația petițiilor individuale, răspunsul va fi comunicat la adresa indicată în
cuprinsul sesizării formulate, însoțit de argumentele care fundamentează
decizia Avocatului Poporului de a sesiza sau nu Curtea Constituțională. o în
cazul petițiilor colective, răspunsul însoțit de argumentele care fundamentează
decizia Avocatului de a sesiza sau nu Curtea Constituțională va fi afișat pe site-
ul instituției Avocatul Poporului la Secțiunea ”Răspunsuri la petiții colective”.
o dacă în urma analizei de constituționalitate, Avocatul Poporului apreciază că
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală,
acesta transmite Curții Constituționale sesizarea de neconstituționalitate.
o sesizarea de neconstituționalitate va fi publicată pe site-ul www.avp.ro la
secțiunea Contencios constituţional.

Ce condiții de fond trebuie să îndeplinească o solicitare de analiză a constituționalității

unei legi înainte de promulgare sau a unei legi sau ordonanțe în vigoare?

Petițiile prin care se solicită sesizarea Curții Constituționale trebuie să cuprindă, pe lângă
datele de identificare ale solicitantului, următoarele trei elemente:
1. textul legal contestat din punctul de vedere al constitu ţionalităţii;
 2. dispoziția din Constituție pretins încălcată;
3. motivarea relaţiei de contrarietate existente între cele dou ă texte
(argumentarea neconstituţionalităţii textului criticat). Motivele de
neconstituționalitate pot viza aspecte de ordin formal, care țin de
procedura de adoptare/emitere a actului normativ criticat (motive
extrinseci) sau aspecte care vizeaz ă conținutul actului normativ
(motive intrinseci)

2. Formularea, la solicitarea Curții Constituționale, a punctelor de vedere

privind excepţiile de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor care se
referă la drepturile şi libertăţile cetăţenilor.

A2. Unificarea practicii judiciare

1. Avocatul Poporului poate promova un recurs în interesul legii la Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie, asupra problemelor de drept care au fost soluţionate diferit de
instanţele judecătoreşti.

Condițiile sesizării o Sesizările adresate Avocatului Poporului trebuie

să cuprindă:

1. expunerea problemei de drept;

2. dispoziţiile legale a căror interpretare şi aplicare diferită au determinat practica
judiciară neunitară;
3. cel puţin două hotărâri judecătoreşti definitive din care să rezulte interpretarea
diferită a aceleiaşi probleme de drept de către instanţe de judecată aflate în
circumscripţiile mai multor curţi de apel, scopul acestei proceduri excepţionale
fiind unificarea practicii la nivelul întregii ţări.

PRECIZĂRI IMPORTANTE!

o Recursul în interesul legii nu este o cale de atac, prin urmare solicitările care
pun în discuție nemulțumiri legate de soluțiile pronunțate de instanțe în
propriile dosare vor fi respinse;
o Nu pot forma obiectul recursului în interesul legii elementele de fapt ale
cauzelor particulare;
o Pentru identificarea practicii judiciare neunitare la nivelul întregii țări,
formulăm solicitări către toate cele 15 Curți de apel din țară;
o După transmiterea de către instanțele sesizate a hotărârilor judecătorești
identificate pe rol, toate documentele transmise sunt analizate în vedere
 identificării hotărârilor judecătorești relevante pentru promovarea unui recurs
în interesul legii în scopul unificării practicii judiciare neunitare;
o Dacă din analiza jurisprudenței relevante rezultă existența unei practici
judiciare neunitare la nivelul întregii țări, Avocatul Poporului sesizează Înalta
Curte de Casație și Justiție în scopul pronunțării unei decizii prin care să se
asigure interpretarea și aplicarea unitară a legii.
o Răspunsul va fi comunicat la adresa indicată în cuprinsul sesizării formulate,
însoțit de argumentele care fundamentează decizia Avocatului Poporului de a
sesiza sau nu Înalta Curte de Casație și Justiție cu un recurs în interesul legii.

B. Biroul contencios administrativ şi juridic

Activitatea în contenciosul administrativ se realizeaz ă în interdependență cu demersurile

Avocatului Poporului efectuate prin intermediul domeniilor sale de activitate specializate.

o Sesizarea instanței de contencios administrativ poate fi dispusă în urma

controlului prealabil realizat de către Domeniile de activitate specializate ale
Avocatului Poporului și numai dacă se apreciază că ilegalitatea unui act
administrativ sau refuzul unei autorități administrative de a-și realiza atribuțiile
legale pot fi înlăturate doar prin justiție.

Sesizarea instanței de contencios administrativ presupune următoarele etape:

o Verificarea dosarului transmis de către domeniile de specialitate în vederea

identificării actului administrative presupus nelegal sau a refuzului nejustificat
al autorității administrative;
o Dacă este cazul, se solicită completarea dosarului cu documente necesare
formulării acțiunii;
o Petiționarul dobândește de drept calitatea de reclamant, motiv pentru care se
solicită acordul prealabil al petentului pentru promovarea cererii de chemare în
judecată de către Avocatul Poporului;
o Verificarea încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes legitim propriu
privat al petentului, în vederea susținerii acțiunii în contencios administrative;
o În cazul în care se constată îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru
promovarea cererii de chemare în judecată, se redactează cererea și se
comunică instanței competente.

Bibliografie:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Avocatul_Poporului_(Rom%C3%A2nia)

https://www.ccr.ro/wp-content/uploads/2020/03/Constitutia-2003.pdf
https://avp.ro/index.php/cum-sesizez-avocatul-poporului/atributiile-avocatuluipoporului/
https://avp.ro/index.php/domenii-de-activitate/serviciul-contencios/prezentare/