Avocatul poporului - institutie de tip obuziv, aparuta pentru prima oara in Suedia

si receptionata cu rapiditate in intreaga lume

Aprape in orice sistem de drept reprezinta un organism, o autoritate de

protectie a cetateanilor, derivat din fundament

Datorita dificultatiulor de traducere, termenul din limba suedeza "congresmen" a

fost abandonat si fiecare stat foloseste propria denumire (Franta - mediatorul
Republicii, Polonia - comisar al drepturilor cetatenilor, Ungaria - comisar
pentru drepturile fundamentale, Romania - optiunea pentru denumriea avocatul
poprului a fost explicata, prin aceea ca, exprima mai clar, pe intelesul tuturor,
rolul si semnificatia institutiei

Ion Deleanu vedea in aceasta institutie una dintre cele mai importanta institutie
intre raporturile dintre cei cu putere si cei fara de putere

La nivel european, prin tratatul de la Maastrich, a fost institutita functia de

consilier european. Importanta i-a fost data acestei institutiii si de comisia
europeana de democratie prin drept (comisia de la Venetia), care intr-un document
recent, releva ca rolul principal al omului este de a actiona ca intermediar intre
popor si stat, precum si dintre popor si administratia publica.

In peisajul constitutional romanesc, institutia avocatului poporului a fost

instituita pentru prima data prin legea fundamentala din 1991, prin care s-a
stabilit ca organizarea si functionarea acesteia se va realiza prin lege organica

Legea organica privind organizarea si functionarea avocatului poporului a fost

adoptata la un interval insemnat de timp (1997). Potrivit legii 35 din 1997,
institutia avocatului poporului are drept scop apararea drepturilor si libertatilor
persoanelor fizice, in raporturile acestora cu autoritatilor publice.

Institutia avocatului poporului face parte din categoria autoritatilor

administrative autonome infiintate, potrivit art. 117 al.3 din Const., prin lege
organica.

Prin legea de revizuire a const. (2003) au fost aduse modificari esentiale in ceea
ce priveste institutia avocatului poporului.

Insitutia avocatului po. este independenta fata de orice autoritate publica, nu se

substituie si nimeni nu poate obliga avocatul pop. sa se supuna incursiunilor sale.
Avocatul poporului este numit de Parlament in sedinta comuna a camerei dep. si
Senatului, pentru un mandat de 5 ani.

Avocatul pop. prezinta anual sau de cate ori este nevoie rapoarte de activitate in
fata Parlamentului. Prin urmare, retinem ca, activitatea avocatului poporului este
supusa controlului Parlamentar.

Poate prelua functia de avocat. al pop. orice cetatean roman care indeplineste
conditiile pentru numirea in functia de judecator al curtii constitutionale:
- sa aiba o pregatire juridica superioara
- inalta competenta profesionala
- vechime in activitatea juridica sau invatamantul public superior (cel putin 18
ani)

In timpul indeplinirii functiei de avocat al pop., acesta si adjunctii sai nu pot

fi membri ai niciunui partid politic, nu pot ocupa nicio alta functie publica sau
privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.

Revocarea din functie a avocatului poporului se realizeaza de catre C.D. si Senat,

in sedinta comuna, ca urmare a incalcarii constitutiei si a legilor tarii.

Atributiile avocatului pop. nu sunt expuse in textele constitutionale, fiind

stabilite prin art. 15 a legii organice. Acestea sunt urmatoarele:
- coordoneaza activitatea institutiei avocatului pop.
- coordoneaza activitatea de prevenire a torturii in loc de detentie
- decide asupra petitiilor formulate de persoanele fizice, lezate pentru incalcarea
drepturilor si libertatilor fundamentale, prin acte ale autoritatilor
administratiei publice
- formuleaza puncte de vedere la cererea Curtii Constitutionale
- poate invoca direct exceptia de neconstitutionalitate a legilor si ordonantelor
- poate sesiza C.C.cu obiectie de neconstitutionalitate

Scara persoanelor care pot sesiza avocatul pop.

Din redactarea art. 58 din Const. si art. 1, respectiv 15 din legea 35/1997, s-ar
putea intelege ca titulari ai dreptului de a sesiza avocatul poporului sunt
exclusivi persoanele fizice, vatamate in drepturilor lor prin acte administrative
nelegale. In realitate, textele legale mentionate consacra doar scopul infiintarii
avocatului poporului, iar sfera persoanelor care pot adresa petitii este stabilita
prin art. 16 al legii. Potrivit acestei dispozitii, institutia avocatului poporului
isi exercita atributiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice, a
societatilor reglementate de legea 31/1990, a asociatiilor sau a altor persoane
juridice.

Persoanele care sesizeaza prin petitii inst. avocatului pop., pot reclama exclusiv
nelegalitati savarsite in activitatea admininstratiei publice, prin care le sunt
vatamate interesele.

Nu fac obiectul activitatii institutiei avocatului poporului actele emise de catre

Senat, C.D., actele Parlamentului, actele Presedintelui, ale instantelor
judecatoresti, ale C.C., ale Guvernului. Daca sunt formulate petitii care vizeaza
acte ale autoritatilor anterior mentionate, ele sunt respinse fara motivare.

Pentru actele administratiei publice locale, avocatul poporului, analizand

continutul petitiei, are la dispozitie mai multe posibilitati:
- daca constata ca nu este de competenta sa, va inainta petitia organului competent

- daca constata ca petitia este intemeiata, avocatul pop. se adreseaza organului

administratiei publice, solicitand sa revoce actul, sa repare paguba, sa repuna
persoana petitionara in situatia anterioara
*pentru situatia in care revocarea actului nu mai este posibila, intrucat a intrat
in circuitul civil, avocatului poporului ii este recunoscuta indreptatirea de a
sesiza instanta de judecata in temeiul legii 554/2004 a contenciosului
administrativ; aceasta posibilitate poate fi valorificata de avocatul pop. doar
dupa ce a epuizat toate mijloacele activitatii sale
** in act. contenciosului administrativ promovata de avocatul po., instanta de
judecata il citeaza in calitate de reclamant pe petitionar; daca la primul termen
de judecata petitionarul nu isi insuseste actiunea promovata de avocatul pop.,
instanta va anula cererea

In raporturile cu instantele de judecata, institutia avocatului poporului se

regaseste printre cele care nu au avut doar drepturl, ci si indatorirea de a
slicita I.C.C.J sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionat
diferit de catre instantele judecatoresti
 Functiile avocatului poporului:
- functia consultativa - avocatul poporului este consultat asupra proiectelor de
legi si ordonante care, prin continutul reglementarilor lor, privesc drepturile si
libertatile fundamentale ale cetatenilor
- functia de reprezentare - il priveste pe conducatorul institutiei, care
reprezinta institutia in fata C.D., a Senatului, a celorlalte autoritati, precum si
in relatiile cu celelalte persoane fizice si juridice
- functia de ordonator de credite - se exercita de asemenea de catre conducatorul
institutiei